FISA DE EXAMINARE PSIHIATRICA

DR. DOINA COLCEAR

-EXAMINAREA SANATATII MINTALE-

SIMPTOMATOLOGIE
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. PREZENTARE:
a) aspect fizic b) tinuta c) gradul de curatenie d) miros
Ingrijit - ordonata Corespunzator Agreabil
Neingrijit - dezordonata Deficitar Dezagreabil
- rafinata –grija deosebita pentru Parazitat Halena alcoolica
aspectul exterior Halena acetonica
- excentrica – in tulburari de tip Halena fetida
maniacal cand fardul este foarte
strident sau neadecvat, accesoriile
vestimentare sunt stridente si
nepotrivite
- pervertita – transvestitismul –
purtare pasagera sau permanenta a
vestimentatiei sexului opus.
- cisvestitismul –adoptarea unei
tinute care este nepotrivita situatiei si
varstei persoanei.

2. ATITUDINEA FATA DE EXAMINATOR

Prietenoasa Retrasa Ciudata Ostila
Cooperanta Preocupata Simulatoare Agresiva
Necooperanta Suspicioasa Manipulatoare Ironica
Lamentativa Critica Disimulatoare Insolenta
Docila Negativista Duplicitara
3. ACTIVITATEA MOTORIE
a) facies b) privirea c) postura d) mers e) viteza miscarilor
Necaracteristic Normala Relaxata Normal Normala
Depresiv Trista Incordata Dificil Incetinita
Vesel Hipomobila Nesigur Accelerata
Anxios Fixa Cu pasi mici
Incruntat In gol Imposibil (coree) Prezenta miscarilor involuntare
Dismorfic Detasata Bizar - coree
Natang Ratacita Cosit - atetoza
Inexpresiv Inexpresiva Tarsit
Perplex Mirata
Anxioasa
Vioaie
Necrutatoare
Ostila
4. LIMBAJUL
4.1 LIMBAJUL VERBAL
a) nemodificat
b) modificat (coerent sau incoherent)
b1) DISLALIC (tulburare de pronuntie datorita unor afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii ce provoaca
asinergism al musculaturii laringiene si respiratorii si consta in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete: vibrante (r),
siflante (s, z), suieratoare (s, j), consoane (c, g, b, t, m, n) si unele vocale (a, e, u)(pana la 3-4 ani sunt considerate normale = dislalia
functionala) ex: rotacism (r), sigmatism (s), mutacism (m), nutacism (n), tetacism (t)
- alalie = logoplegie (imposibilitatea de a pronunta unele sunete sau cuvinte dupa varsta de 3 ani)
- afonie (pierderea capacitatii de vocalizare: boli afectand corzile vocale, nervul 9 cranian sau centrii nervosi superiori; poate fi demonstrata prin punerea
pacientului sa tuseasca)
- aftongie (incapacitatea de a vorbi datorita unui spasm al muschilor limbii)
- rinolalie (dislalia nazala)
b2) DIZARTRIC (dificultate a vorbirii nelegata de o atingere a organelor de fonatie - limba, buze, val palatin etc.- sau de comanda nervoasa a
acestor organe)
Exista doua mari tipuri de dizartrie, care difera fiziologic: tipul paralitic si tipul neparalitic.
- Dizartriile paralitice sunt consecinte ale unei atingeri directe a muschilor (miastenie), unei atingeri a bulbului rahidian (scleroza laterala
amiotrofica) sau a unor leziuni bilaterale ale cailor care merg de la cortex la bulb. In acest ultim caz se vorbeste de sindromul pseudobulbar; el
se intalneste, de exemplu, in accidentele vasculare cerebrale multiple si scleroza in placi.
- Dizartriile neparalitice sunt consecinte ale unor atingeri ale encefalului in decursul bolilor neurologice (leziuni ale cerebelului, boala lui
Parkinson, coree, atetoza). In atingerile cerebelului, de exemplu, debitul este lent si sacadat; in cursul bolii lui Parkinson, vocea este de
intensitate mica si monotona; in coree si in atetoza, ea este ragusita si fortata, cu variatii excesive de putere.
b3) DISFAZIC / AFAZIC (tulburare de intelegere si exprimare datorita unor alterari cognitive)
- Disfazia = dificultatea de a intelege sau exprima cuvinte spuse sau scrise (strans corelate cu agnoziile sau amneziile)
Exemple:
Disfazii senzoriale:
- agnozie verbala pana la surditate verbala (neintelegerea cuvantului / cuvintelor vorbite doar a imaginilor)
- amnezie verbala (uitarea unor cuvinte sau a intregului vocabular) (se incepe cu substantive proprii, comune, adjective, verbe)
Disfazii motorii:
- afonemie (pronuntarea eliptica, fie prin absenta unui sunet, fie prin absenta mai multor sunete, ceea ce determina o vorbire incorecta, stirbita de
inteles semantic si de expresivitate)
- parafazia (producerea neintentionata de sunete, cuvinte sau fraze in efortul de a vorbi)
- intoxicatie prin cuvant (bolnavul repeta raspunsul dat la prima intrebare la toate intrebarile care i se pun)
- disprozodia = disfazie de intonatie (alterarea molodicitatii la afazici, care au un bagaj de cuvinte, relativ important, pastrat. Din aceasta cauza, ei dau
impresia ca vorbesc cu accent de limba straina
- Afazia = tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. Este
insotita de tulburari intelectuale secundare unor leziuni cerebrale localizate (afectiuni ale emisferului dominant)
Exemple:
Afazia Wernicke (afazie senzoriala sau receptiva), caracterizata prin tulburari accentuate ale intelegerii limbajului si printr-o productie verbala
fluenta, normala din punct de vedere fonetic, dar profund alterata semantic, de neinteles pentru interlocutor.
Simptome caracteristice:
- lipsa de intelegere a limbajului, in cazuri grave pana la "surditate verbala";
- vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de abundent si accelerat ("logoree", "diaree verbala");
- productia verbala lipsita de inteles, prin parafazii semantice ("salata de cuvinte"), neologime ("jargonafazie");
- articularea cuvintelor normala;
- constructia gramaticala doar usor alterata, uneori totusi paragramatism ("jargon dissintactic");
- incapacitate de a intelege limbajul scris (alexie), scrisul disortografic;
- pacientul este de cele mai multe ori inconstient de defectul sau si are o dispozitie afectiva disforica (anozognozie);
- capacitatea de comunicare este grav alterata.
Localizare lezionala:
Circumvolutiunea temporala posterioara si cea parietala inferioara in emisfera cerebrala dominanta pentru vorbire (in majoritatea cazurilor de partea
stanga). Zona irigata de artera temporala posterioara, ramura a arterei cerebrale mijlocii.

Afazia Broca (afazie motorie sau expresiva) este prototipul tulburarilor afazice cu debit verbal redus, in timp ce intelegerea limbajului este in mare
masura pastrata.
Simptome caracteristice:
- vocabular redus la cateva cuvinte sau silabe, bolnavul adopta un stil telegrafic;
- parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetica" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte);
- deficiente gramaticale, mai ales de sintaxa (agramatism);
- debit verbal incetinit, laborios;
- pronuntia (articularea) cuvintelor defectuoasa;
- "melodia verbala" (prozodia) saraca;
- scrisul este defectuos, in parte si prin slabiciunea mainii drepte;
- intelegerea vorbirii este putin sau de loc afectata;
- pacientul este constient de dificultatile avute, reactioneaza depresiv;
- comunicarea este redusa in primul rand datorita incapacitatii de expresie.
Localizarea lezionala:
Piciorul celei de a treia circonvolutiuni frontale din emisfera cerebrala dominanta pentru vorbire (in majoritatea cazurilor cea stanga) si substanta alba
subiacenta, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zona irigata de artera prerolandica, ramura a arterei cerebrale mijlocii.

Afazia globala este forma cea mai grava de afazie. Leziunile cerebrale intinse, cuprinzand atat zonele anterioare (Broca), cat si cele posterioare
(Wernicke, circumvolutiunea supramarginala) ale limbajului, provoaca o pierdere totala a capacitatii de vorbire si de intelegere, a scrisului si cititului.
Acesti pacienti pastreaza un rudiment de limbaj automat, in special sub forma exclamatilor emotionale. Frecvent este asociata cu un deficit motor
grav (hemiplegie) de partea dreapta a corpului. Comunicarea verbala este practic imposibila. Prognosticul unei recuperari a limbajului este foarte
rezervat.

Afazia amnestica (Pitres) (Afazie nominala sau Anomie), caracterizata printr-o tulburare a accesului lexical (in special pentru substantive si
adjective atributive), atat la vorbit cat si la scris. Manifestarile cele mai obisnuite constau in dificultatea gasirii cuvantului adecvat cu aparitia de
parafazii apropiate de sensul cuvantului dorit si tulburari discrete ale intelegerii semantice. Repetitia cuvintelor sau frazelor, precum si cititul cu voce
tare raman nealterate. Capacitatea de comunicare doar discret limitata.
Localizare lezionala:
Gyrus-ul angular, uneori leziuni ale ariilor prefrontale de partea stanga.

b4) TULBURARE DE RITM SI FLUENTA

Hiperactivitate verbala
– bavardaj (creste debitul verbal)
- tahifemie (ritm crescut)
- logoree =”diaree verbala” (ritm si debit verbal crescut cu pastrarea coerentei)
- verbigeratie (logoree marcata cu scaderea coerentei, cuvinte sau fraze neinteligibile)
Hipoactivitate verbala
- bradifazie (greutate, taraganeala, incetineala in vorbire, cuvintele silabisite)
- bradifemie (tulburare de ritm a vorbirii, viteza scazuta, frecventa in bolile psihice in care exista o inhibitie psiho-motorie, cu incetinirea procesului ideativ, ea
fiind expresia verbala a bradipsihiei)
- mutism akinetic/ absolut
- mutism relativ (comuncare extraverbala prezenta)
- mutism electiv
- mutism discontinuu
- musitatie (vorbire in soapta inteligibila)
- mutacism (mutism deliberat)
- baraj verbal (oprire brusca in timpul vorbirii)
- afemie: mutism intrerupt de foneme

b5) TULBURARE DE PRODUCTIE A LIMBAJULUI

la nivelul cuvintelor
- palilalie (repetarea ultimelor silabe, sunete dintr-un cuvant)
- ecolalie (repetarea cuvintelor)
- neologisme (active - inventate de bolnav)/ pasive - prin asonanta, contaminare, fuzionare)
- parafazii semantice (folosirea la evocare a unor sinonime cu inteles mai larg sau apropiat sau crearea de cuvinte noi: neologisme)
- parafazii fonemice (pronunția gresita prin adaugare, omisiuni, deplasarea fonemelor, in limbajul vorbit sau a literelor in limbajul scris)
- agramatisme (asociere de cuvinte care nu respecta regulile gramaticale)
- paragramatism (neoformatii verbale ce pornesc de la radacini corecte)

la nivelul frazelor
- dislogii (tulburari de vorbire si limbaj atat sub aspectul formei cat si al continutului, consecutive tulburarilor de gandire, de logica, fara un substrat neurologic
evident)
- glosolalie (limbaj bizar, automat, incrompehensibil cu accentul unei limbi straine)
- embololalie (inserarea unor cuvinte straine in mod repetat)
- perseverarea (repetarea aceluiasi raspuns ca la prima intrebare la urmatoarele intrebari)
- coprolalie (limbaj obscen intalnit in sindromul Gilles de la Tourette)
- schizofazie = “salata de cuvinte” (reuniuni intamplatoare de cuvinte cu disocierea limbajului)
- jargonofazie = folosirea de numeroase neologisme
- “clang association” (legarea cuvintelor se face prin sunete si nu prin inteles – apare in manie)
- vorbire incalcita ”muddling speech” (vorbire datorata devierilor si fuziunilor din gandire)
- tangentialitatea (raspunsuri care sunt doar indirect legate de intrebarea pusa)
- balbism, tonic/clonic/tonico clonic/psihogen
- logonevroza = balbaiala constientizata (+ spasme, grimase, anxietate si preocupare exacerbata fata de propria vorbire)
- logoclonia (pacientul se blocheaza intr-un cuvant particular din fraza, il repeta, si nu poate trece mai departe; simptom al bolii Parkinson)

4.2 LIMBAJUL SCRIS

a) nemodificat
b) modificat (coerent sau incoherent)
b1) tulburari ale limbajului scris:
Tulburari ale activitatii grafice Tulburari ale morfologiei grafice Tulburari ale semanticei grafice
- hipoactivitate grafica - grifonaj (mazgaleala) - agrafia (incapacitatea intelegrii limbajului
- negativism verbal cu pastrarea activitatii - scris suprapus scris)
grafice - scris ”in ghirlanda” - acalculia (incapacitatea evaluarii
- grafomanie (scris mult, coerent) - scris ”in oglinda” semnificatiei cifrelor)
- graforee (scris mult, incoerent) - scris ”seismic” -paragramafisme (omisiuni, inlocuiri,
- incoerenta grafica - micrografie (scris mic in comparatie cu alte substituiri de litere si cuvinte)
- stereotipii grafice vremuri in care scrisul era normal- b. Parkinson) - neografisme

5. GANDIREA
a) nemodificata
b) modificata
b1) tulburari de ritm si coerenta
Accelerarea ritmului ideativ Incetinirea ritmului ideativ
- tahipsihie (flux crescut cu pastrarea caracterului logic) - bradipsihie (lentoare ideativa)
- fuga de idei (flux crescut de idei cu caracter ilogic) - vascozitate psihica
- incoerenta - ”fading mental”
- mentism (derulare rapida, caleidoscopica de imagini, lipsa de control, anxietate) - baraje de idei
- verbigeratii (”salata de cuvinte”) - disparitia fluxului ideativ (anideatie)

b2) tulburari de continut ale gandirii

- idei dominante (normal- se pastreaza controlul)
- idei obsesive (idee nefireasca, contradictorie, ilogica care asediaza psihismul, bolnavul sesizeaza caracterul patologic, lupta cu ea , este
anxios)

Obsesii ideative ”intoxicatie prin - Amintiri si Obsesii fobice (teama de obiecte, Obsesii compulsive
idee” reprezantari obsessive spatii, finite, singuratate, boala, - idee imperioasa de a infaptui un act absurd,
= boala scrupulelor, a indoielilor moarte) penibil sau periculos
- idee imperioasa de a infaptui ”ritualuri”
detensionante
- Ruminatii (compulsia repetitiva a pacientului
de a se angaja in analize profunde)
- idei prevalente (idee ”rupta de realitate”care domina psihicul fara sa intre in contradictie cu acesta: bolnavul o accepta, o integreaza, fara
verificarea caracterului ”logic” si ”real”)
- idei delirante (emiterea unor judecati si rationamente care reflecta in mod eronat realitatea, modificand in sens patologic conceptia despre
lume si comportamentul pacientului)
A. idei delirante nesistematizate
B. idei delirante sistematizate (deliruri)
- expansive: de grandoare, de inventie, de reforma, de filiatie, erotomanic, mistic,
- depresive: de persecutie, de revendicare, de gelozie, de relatie, de autoacuzare, hipocondriac, de transformare sau posesiune, de negatie
DELIRURI
EXPANSIVE
Delirul de grandoare (convingere excesiva privind propria superioritate, este frumos, intelligent are averi, posesiuni, bunuri valoroase)
Delirul de reforma si de inventie (o forma a delirului de grandoare prin care are planuri sau incercari de a realiza dispositive sau aparate de
interes major)
Delirul erotomanic (pacientul crede ca o persoana este intragostita de ea si ca sunt meniti sa fie impreuna)
Delirul “dragostei” De Clerambault (pacienta crede ca o persoana cu statut social ridicat este indragostita de ea +/- delir de persecutie-
persoana respectiva face tot posibilul sa o tina la distanta)
Delirul de filiatie (este convins ca are origini superioare descendentul unor familii renumite sau chiar ca ar avea o descendenta divina)
Delirul de mistic sau religios (este convins ca este mesager divin, inger sau diavol sau purtator de mesaj religios)
DEPRESIV
Delirul de persecutie (este convins ca lumea vrea sa il prejudicieze din punct de vedere material sau moral, simte lumea ca ostila)
Delirul de gelozie (credinta deliranta a pacientului ca este inselat)
Sindromul “Othello” (credinta deliranta a pacientului ca este inselat)
Delir de revendicare (credinta ca a fost victim unei nedreptati)
Delir de relatie (convingerea ca persoanele din jur fac aprecieri nefavorabile)
Delir de autoacuzare si vinovatie (este convins ca este vinovat de o situatie)
Delir hipocondriac (credinta deliranta de boala: HIV, SIDA, cancer, etc.) /HIPOCONDRIA (credinta ca o persoana are o boala in ciuda
dovezilor ca nu este asa; poate lua forma unui delir primar, a unei idei dominante, ruminatii sau componenta a bolii depresive)
Delir de transformare sau posesiune (este convins ca a suferit o metamorfoza, ca au fost tranformati in animale sau posedati de spirite)
Delirul de negatie Cotard (isi neaga propriile organe, a unor aspect din realitate)
IDEILE DELIRANTE MIXTE
Delir paranoid (de persecutie, de grandoare)
Delir de transparenta, influenta si control (apare in schizofrenie se afla sub influenta unor forte xenopatice si este controlat de ele cu
sentimentul de pasivitate)- de furt, extragere insertie a gandurilor, de citire a gandurilor, de control al gandurilor

DELIR NESISTEMATIZAT- bizar

INTERPRETARI DELIRANTE
COMPORTAMENT DELIRANT

Pseudologica fantastica (mitomanie, mintit compulsiv sau patologic)

b3) tulburari de asociere a gandurilor

- derapaj (trecerea de la o idee la alta fara nici o legatura logica)
- gandire ilogica (pierderea asociatiilor logice intre diferite idei)
- gandirea circumstantiala (forma de gandire in care detaliile irelevante sau digresiunile se impun gandirii- manie, personalitate anankasta)
- gandirea concreta (pierderea abilitatii de a intelege conceptele abstracte, ideile metaforice si inabilitatea de a intelege limbajul aluziv-
demente)
- gandirea magica (credinta ca anumite intamplari sunt direct corelate cu diferite evenimente)
- asocierile prin sunet = ”clang association”
- fuziune (un simptom intalnit in schizofrenie in care 2 sau mai multe concepte care nu au nici o legatura una cu alta sunt preluate in aceeasi
fraza)
- sindromul Ganser al ”raspunsurilor aproximative” (simularea unui raspuns)
- simulare = ”malingering” (falsificare deliberata a simptomelor unei boli pentru a obtine castiguri secundare de ex. evitarea inrolarii in
armata)
- blocajul gandirii (oprirea brusca a firului gandirii la schizofrenici probabil datorita furtului gandirii)
- transmisia gandirii (credinta ca gandurile schizofrenicului sunt accesibile si altora prin transmisie)
- ecoul gandirii (credinta ca pacientul isi aude propriile ganduri)
- insertia gandirii (credinta ca gandurile pacientului sunt inserate din afara de catre altii)
6. INREGISTRAREA SI MEMORIA
a) nemodificata
b) modificata
b1) tulburari cantitative

Hipermnezie Hipomnezie Amnezie

normala temporara anterograda
patologica progresiva retrograda
lacuna mnestica
psihogena = ”tematica”
palimpsest (episode de amnezie corelat cu intoxicatia de alcool sau droguri; se mai foloseste termenul de
black-out”)
b2) tulburari calitative
Tulburarile sintezei mnezice imediate (de recunoastere)
Iluzii de memorie (rememorarea deformata a trecutului)
Falsa identificare sau falsa recunoastere (“déjà vu”, “deja connu”)
Falsa nerecunoastere (“jamais vu”, “jamais connu”)
Semnul ”oglindei” (pacientul nu-si recunoaste propria reflexie in oglinda si
crede ca este o alta persoana care ii mimeaza actiunile ex. in dementa)
Criptomnezia (nerecunoasterea ca fiind str in a unui material literar,
muzical sau stintific, pe care bolnavul l-a citit, v ut sau au it n realitate,
dar pe care, n mod ilu oriu, l consider c este a lui propriu= ”plagiat”
inconstient si involuntar)
Instrainarea amintirilor
Paramnezia de reduplicare (credinta dezamagitoare ca un loc a fost
reduplicat, existand in doua sau mai multe locatii simultan sau credinta ca
bolnvul a fost re-asezat in alta parte decat acolo unde era initial locatia
fiind identica cu prima)
Tulburari ale rememorarii trecutului (allomnezii)
Anecforia (tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste
sa-si aminteasca anumite evenimente doar daca este sustinut de anturaj)
Pseudoreminiscentele (amestecarea unor evenimente din trecutul apropiat
cu prezentul. Ex.: un barbat care este internat in spital in urma unui
accident rutier cu traumatism cranio-cerebral se pregateste sa participe in
cursul serii la o intalnire de afaceri – fapt pe care il realiza frecvent anterior
accidentului)
Ecmnezia (traire completa in trecut: persoana pierde contactul cu prezentul,
acesta fiind in intregime inlocuit cu o perioada in realitate demult traita.
Ex.: o persoana de peste 60 de ani se comporta in modul in care s-a
comportat la 20 de ani: se pregateste sa mearga la cursuri, sa se intalneasca
cu prietena, isi viziteaza parintii care in realitate sunt morti de mai multi
ani, etc)
Confabulatiile (fabulatii despre propriul trecut, fara ca subiectul sa
realizeze ca minte)

7. ATENTIA SI CONCENTRAREA
a) nemodificata
b) modificata
b1) tulburari cantitative
- hiperprosexia
- hipoprosexia
- aprosexia

8. CONSTIINTA
a) nemodificata
b) modificata
b1) modificari cantitative (claritatea campului constiintei, luciditatea bolnavului)
- obtuzie (perceptie imprecisa, dificultati asociative)
- hebetudine (perplexitate, naucire, indepartare de realitate)
- torpoare (apatie, indiferenta, hipokinezie, usoara dezorientare)
- obnubilare (orientare dificila in spatiu, bradikinezie, bradipsihie, raspunsuri fragmentare, vagi, incomplete, fara sens)
- stupoare (conduita psihomotorie suspendata, bolnavul este rupt de mediu, nu raspunde la intrebari, reactioneaza numai la excitanti puternici)
- sopor (reactiile la stimuli externi sunt extrem de slabe)
- coma (pierderea completa a contactului cu realul cu conservarea fctiilor vegetative)

b2) modificari calitative = dezorientari auto, allopsihice, temporale, spatiale

Dezorientari autopsihice = tulburarea ”constiintei de sine” Dezorientari allopsihice= Dezorientare spatiala = Dezorientare
identificarea altor persoane identificarea mediului temporala=
inconjurator cronopatologie
Tulburarile constiintei propriei persoane - ”deja-vu”, ”jamais-vu”, ”deja -derealizarea (tulburarea - tahicronologie
- personalitatea multipla connu”, ”jamais-connu” constiintei realitatii obiectuale: -bradicronologie
- depersonalizare (sentimentul pierderii identitatii - prosopagnozii (incapacitatea de a lucrurile par false, artificiale,
somatopsihice personale) recunoaste fetele) modificate. In forma sa extrema
- dezanimare psihica (pierderea autenticitatii, instrainarea - sindr Fregoli (tulb de identificare se manifesta ca o indepartare, o
trairilor) in care pacientul, pornind de la mici izolare sau o fuga din lumea
Tulburari ale constiintei corporalitatii (somatogozia) caracteristici comune, crede ca realului, o detasare, o plutire „fara
- desomatizare (indoiala anxiogena de a avea corpul strainii au fost inlocuiti cu persoane inaltime”)
transformat, straniu, ireal, cu limite imprecise sau devitalizat) cunoscute ce vor sa le faca rau)
- dismorfofobie (depersonalizare somatica partiala insotita de - sindr Capgras (tulburare de
sentimentul patologic de neplacere si inferioritate- fata identificare: pacientul crede ca un
stramba, nas mare, gura disproportionate, etc) membru al familiei sale, sotie, frate
- sindromul Cotard (apare in depresia psihotica ca o sau fiu, sau un prieten apropiat este
combinatie intre delirul de negatie si delirul hipocondriac; un impostor, si ca acesta a fost
pacientul crede ca a murit déjà si ca ar trebui ingropat schimbat cu o persoana care
deoarece organele interne au incetat sa functioneze sau se seamana identic cu ea, deci cu sosia
descompun). sa, de a carei existenta este mai
mult decat convins)

e) Tulburari calitative ale contiintei cu modificarea structurii campului de constiinta= confuzia mentala
Dezinteres fata de lumea exterioara (bolnavul intelege cu dificultate ce se intampla in jurul lui, atentia este labila, actioneaza fara sa tina seama de situatia reala);
Dezorientare; Incoerenta (si prin urmare ininteligibilitatea conduitei); Dificultati de gandire; Amnezie consecutiva starii (tulburari ale capacitatii de fixare si
conservare); +/- tulburari senzoriale (iluzii , halucinatii)
Confuzia Starile confuzo- Onirism (“Stare de vis Stare oneiroida (un Stare amentiva Ingustarea Stare crepusculara
mintala simpla onirice (delirium) patologic “, un vis trait amestec de real-vis, (dezorientare campului (lipsa orientarii auto,
(pasivitate, (caracterizate prin si in actiune, care la care bolnavul nu auto, allopsihica constiintei– allopsihice si
perplexitate, agitatie acuta, invadeaza realitatea participa ci asista; si temporala (focalizarea temporale, cu pastrarea
dezorientare, dezorientare bolnavului si fata de inlantuirea totala, constiintei asupra automatismelor
lentoare) allopsihica si care isi modifica halucinatiilor ca si indepartarea unei idei, amintiri, motorii care pot
temporala, asociata comportamentul. interpretarea realitatii totala de lumea actiuni etc., de care determina desfasurarea
de regula cu Bolnavul are prin idei de vis au o reala, constiinta subiectul nu se unui comportament
fenomene halucinatii vizuale, anumita coerenta si propriului eu poate desprinde. coordonat si coerent;
productive realizand viziuni in genere mai multa absenta, Constiinta este pot apare halucinatii
psihotice) haotice si discontinue sistematizare decat incoerenta incapabila sa sau idei delirante care
si, uneori, halucinatii onirismul; nu este gandirii, vorbire cuprinda intreaga determina
auditive, cenestezice si urmata de amnezie ininteligibila, experienta prezenta, automatismele
tactile. Ele pot avea completa) agitatie in afara de cea comportamentale)
drept punct de plecare dezordonata in psihotraumatizanta.
cele mai mici stimulari limitele patului) Se poate considera
din mediul ambiant. ca fiind o
Halucinatiile sunt cel demodulare afectiv-
mai adesea neplacute, ideativa, o
terifiante, continutul inadecvare prin
lor este constituit alterarea criteriului
frecvent din scene de valoric, care duce la
groaza, zoopsice. deformarea relatiei
Caracteristica este cu realitatea)
adeziunea bolnavului la
aceste modificari
perceptuale de care
incearca sa scape prin
agitatie (pana la fuga),
traindu-le ca o
agresiune extrema
f) Tulburari calitative ale contiintei cu intercalarea starilor de somn
- stare hipnagogica (starea ciudata de trecere de la veghe la somn)
- stare hipnopompica (tranzitia de la somn la trezire-confuzie sau acte coordinate cu amnezie retrograde- apare in somnul profund)
- narcolepsia (afectiune cronica a sistemului nervos central care evolueaza in 100% din cazuri cu somnolenta diurna)
- cataplexia (simptom al narcolepsiei in care se produce brusc a pierdere a tonusului muscular si colaps)

9. AFECTIVITATEA
a) nemodificata = eutimie
b) modificata
b1 ) tulburari cantitative
Hipotimie (scaderea intensitatii trairilor
afective si a elanului vital pana aproape de
apatie)
- tocire afectiva (pierderea capacitatii de a
reactiona afectiv la evenimente stresante)
Apatie (lipsa interesului fata de ce se
petrece in jur si lipsa de rezonanta
afectiva atat fata de mediu cat si fata de
propria persoana)
- anergie (senzatia subiectiva de lipsa de
energie si nevoia unui efort considerabil
pentru a duce la indeplinire sarcinile)
Hipertimie (crestere in sens poziti sau negative a trairilor afective) Labilitate afectiva
Hipertimia pozitiva
- euforie
- hipomanie
- manie
- hebefrenie (euforie natanga, necontagioasa, discordanta)
- sindrom “moriatic” (jovialitate, puerilisme, expansivitate usor epuizabila-
tumori ale lobului frontal)
Hipertimia negativa
- distimie
- depresie
- melancolie
- anestezie psihica dureroasa
- anxietate (teama fara obiect)
- atac de panica (anxietate severa, paroxistica)
- angoasa (anxietate proiectata in interior- traita)
- fobie (teama cu obiect si evitare)
- disforie (dispozitie depresia cu agitatie, furie, discomfort somatic)
- iritabilitate (starea in care un stresor minim poate genera violenta fizica sau
verbala)

b2) tulburari calitative= paratimii

- inversiunea afectiva
- ambivalenta afectiva (trairea simultana a unor sentimente contrarii)
- ”la belle indifference” (indiferenta fata de o dizabilitate fizica severa)/ anozodiaforie (ras paradoxal in fata unei probleme majore de sanatate)
- dispozitia deliranta (o stare dispozitionala anormala caracterizata prin anxietate anticipatorie ”ceva este pe cale sa se intample” si o crestere a
semnificatiei evenimentelor minore; aparitia evenimentului asteptat poate reprezenta o usurare pentru pacient)
- reactie afectiva nepotrivita (impresia obiectiva ca reactia afectiva afisata nu este in concordanta cu gandurile si actiunile pacientului)

10. SENZATIA SI PERCEPTIA

a) nemodificata
b) modificata
b1) tulburari cantitative
- hiperestezia (cresterea intensitatii senzatiilor si perceptiilor prin coborarea pragului senzorialitatii)
- hipoestezia (scaderea acuitatii senzoriale)
b2) tulburari calitative
Distorsiuni senzoriale
(modificari in in perceptia
intensitatii sau calitatii
stimulilor externi reali; de
ex. Hiperacuzie, micropsie)
Perceptii splitate
(dificultatea perceptiei
simultane a stimulilor de la
2 analizatori diferiti)
Sinestezia (perceptia unui
stimul din sfera unui
analizator sub foma unei
senzatii sin alt analaizator
de ex. ”gustul sunetelor”
sau ”auzul” culorilor)
ILUZII (perceptii
deformate cu excitant real)
- fiziologice (afective, de
completare si pareidolice)
- patologice
VIZUALE
- micropsii
- macropsii
- dismegalopsii (alungire)
- poropsii (stramtarea sau
largirea spatiului in care se
gasesc obiectele)
- pareidolii (interpretari ale
unor desene ca fiind fiinte
monstruoase)
- false recunoasteri (déjà
vu, déjà vecu, déjà connu)
- iluzia sosiilor (senzatia de
multiplicare a unor
personae cunoscute)
AUDITIVE
GUSTATIVE
OLFACTIVE
INTEROCEPTIVE
(viscerale)
- iluzii cenestezice (dureri,
senzatii interne accentuate)
TULBURARI DE
SCHEMA CORPORALA
HALUCINATII (perceptii
fara obiect)
- halucinatie functionala
(halucinatie conditionata de
o perceptie normala-
surmenaj)
- imagini eidetice
(reproiectare in exterior a
imaginilor unor fiinte fata
de care persoana are o traire
afectiva intensa)
- halucinatii hipnagogice
si hipnapompice
- halucinoide (reprezentari
foarte vii de realitatea
carora pacientul nu este
convins; apar la debutul
unor stari psihotice)
- halucinatii functionale (o
halucinatie care apare doar
odata cu un stimul real
asemanator)
- halucinatii reflexe
(perceperea unui stimul real
la nivelul unui analizator
care declanseaza o
halucinatie la nivelul altuia)
- Halucinatii propriu-zise
- auditive (cele mai
frecvente)
- halucinatii auditive cu
sau fara comanda
(teleologice)
- halucinatii auditive
“extracampine” (pacientul
este convins ca aude ce se
intampla in locuri situate la
distante foarte mari)
- vizuale (mai frecvente la
copii)
- autoscopice = dedublarea
intregului corp, a unei parti
din corp sau a unui organ
- heautoscopia
(„perceperea” imaginii
propriului corp ca o
imagine in oglinda, in
spatiul perceptual. Imaginea
dedublata poate fi totala,
cuprinzand intregul corp,
sau partiala, redusa la un
segment sau reprezentata
uneori de imaginea unui
organ (creier, cord, diverse
viscere profunde).
Caracteristica acestei
tulburari, pe langa
convingerea halucinatorie,
este sentimentul de
apartenenta, credinta ca
imaginea ii este proprie)
- halucinatii vizuale
lilipitane
- olfactive
- gustative
- tactile (arsura/ cald/ rece/
curent/ paraziti/ epidermice/
hipodermice)
Formicatie (paraziti pe
piele)
parazitoza halucinatorie-
PSEUDHALUCINATII AGNOZII (tulburari ale
= autoreprezentari recunoasterii excitatiilor venite din
aperceptive care se mediul extern sau din propriul corp)
produc in mintea (organul de simt este integru)
bolnavului, au caracter 1. agnozia vizuala (bolnavul nu
exogen “impus”, recunoaste obiecte si imagini pana
“strain”, nu se desfasoara atunci bine cunoscute)
firesc (automatism); sunt 2. agnozia vizuala pentru intreg
patologice (schizofrenie (bolnavul recunoaste detalii sau
si sindromul de obiecte mici dar nu intregul unor
automatism mintal obiecte si imagini mai mari)
Kandinski 3. agnozia culorilor/ discromatopsia
Clerambault) 4. prosopoagnozia (nerecunoasterea
- auditive = “sonori area persoanelor cunoscute sau a propriei
gandirii”, “ecoul persoane in cazuri grave)
gandirii”, “furtul 5. agnozia vizuo-spatiala (bolnavul
gandirii”, “voci care nu este capabil sa situeze obiecte in
comenteaza propria spatiu, harti sau planuri)
gandire”, “telepatia 6. cecitatea corticala (imposibilitatea
gandirii”, ”halucinatii de a vedea obiectele din jur dar cu
teleologice” (de anozognozia cecitatii)
comanda) 7. astereognozia (imposibilitatea
- vizuale (imagini vazute recunoasterii unui obiect dat in mana
cu ochii mintii, impuse, bolnavului)
necontrolabile) 8. amorfognozia (imposibilitatea
- gustative recunoasterii morfologiei obiectului
- tactile din mana)
- interoceptive 9. asomatognozia (ignorarea sau
(“posedari”) nerecunoasterea unuia sau mai multor
- motorii sau segmente ale corpului)
kinestezice (automatism 10. nediferentierea stanga-dreapta
verbal, graphic, (incapacitatea de a deosebi partea
ambulator) dreapta de partea stanga a propriului
corp sau a corpului altcuiva)
11. autotopagnozia (imposibilitatea
de a descrie partile propriului corp)
12. agnozia digitala (incapacitatea,
ignorata de subiect, de a numi si
deosebi intre ele degetele proprii sau
ale altcuiva, desi le poate utiliza
pentru activitati ce necesita
diferentierea lor)
13. agnozia auditiva totala
(imposibilitatea discriminarii
sunetelor intre ele, a zgomotelor de
cuvinte)
14. agnozia muzicala
15. agnozia simbolurilor grafice
(cecitate verbala)
- alexie (imposbilitatea intelegerii
limbajului scris)
- dislexie (intelegerea doar a primelor
cuinte din fraza cu imposibilitatea
continuarii lecturii
- agrafie (imposibilitatea srierii
cuvintelor)
- acalculie( imposibilitatea
recunoasterii cifrelor si semnelor
aritmetice)
16. anozognozie (nerecunoasterea
bolii)
17. sindromul Gerstmann: agnozie
digitala, agrafie, acalculie,
nediferentiere stanga-dreapta.
incapacitate a subiectului de a lega
spatial obiectele care fac parte dintr-
un tot (leziuni difuze ale emisferului
parietal dominant).
18. sindromul Anton-Babinski:
asomatognozie; anosognozie;
anozodiaforie - indiferenta fata de
 sindromul Ekbom(paraziti boala, insotita uneori de o euforie
sub piele) paradoxala (leziuni ale raspantiei
- viscerale (existenta altor parieto-temporo-occipitale drepte)
fiinte in corp, schimbarea 19. alexitimia (inabilitatea persoanei
pozitiei, structurii, de a-si descrie verbal experientele
transformarea unor organe, emotionale)
parti sau ale intregului
corp)
- cenestopatii (senzatii
corporale neplacute, in
absenta unor modificari
organice)/ tulb de conversie
- sindr. hipocondriac (idei
de intensitate variabila,
pana la deliranta, privitoare
la starea de sanatate a
pacientului, considerata
mult mai precara decat in
realitate sau vital
amenintata. Aceste idei
evolueaza pe fondul unei
anxietati concentrice si a
aparitiei cenestopatiilor)
- kinestezice sau motorii
(false deplasari ale unor
segmente sau ale intregului
corp)
- sindromul Couvade
=sarcina simpatetica
(partenerul manifesta
aceleasi simptome ca si
partenera gravida fara a
avea idea deliranta ca este
gravid)
- pseudocieza = falsa
sarcina

11. VOINTA SI ACTIVITATEA

a) nemidificata
b) modificata
b1) modificari cantitative

hipobulia (scaderea capacitatii de trecere la actiune) - hiperbulia (exagerarea fortei volitionale) - insuficienta volitionala (tulburarea controlului
volitional)
- lentoare - polipragmazia - impulsiuni:
- inhbitia psihomotorie - agitatia psihomotorie maniacala/ confuziva/ - dromomania
- stupor catatonica/ afectogena - piromania
- catatonie - neliniste - cleptomania
- catalepsie - turbulenta - clastomania (mania de a sparge
- perna psihica - exaltare obiecte)
- abulia (incapacitatea totala de a actiona) - furor - joc de sansa patologic
- logoneuroza - tricotilomania
- “moria” (euforie cu hiperkinezie) - compulsiuni (acte recunoscute de pacient ca
- agresivitatea maniacala/ confuziva/ nefiind necesare dar la care nu poate rezista)
catatonica/ afectogena - impulsivitate
- raptus
- fuga

b2) modificari calitative ale vointei si activitatii

- disabulia (dificultatea de a trece de la o actiune la alta)
- parabulia (pervertirea vointei)/ parakinezii (pervertirea conduitei)
- manierisme
- bizarerii
- ras exploziv
- stereotipii de pozitie (“atitudine catatonica”, “contractura cataleptica”)/ de miscare (perseverarea)
- stereotipii de miscare ”punding” (comportament repetitive de demontare si reasamblare de obiecte mecanice)
- paramimii (surasul schizofrenicului care este foarte bizar, inadecvat si neconcordant cu ceea ce relateaza pacientul)
- automatisme (comportamente inconstiente dar care par a fi constiente– in crizele de lob temporal)
- obedienta automata (pacientul se supune automat instructiunilor examinatorului)
- ”Mitmachen” symptom (schimbarea pozitiei membrelor pacientului de catre medic fara nici o rezistenta si, spre deosebire de
catalepsie, revenirea la pozitia initiala; forma cea mai severa se numeste ”Mitgehen symptom”)
- catalepsia (mentinerea unei pozitii timp indelungat cu flexibilitate ceroasa)/ ”perna psihica”
- catatonia (crestere a tonusului muscular de repaus care cedeaza la miscarile active sau pasive)
 - ambitendinta (mixtura intre obedienta automata si negativism)
- compulsii
- mintitul compulsiv (pseudologica fantastica)
- teatralism
- evitare / retragere sociala
- craving (nevoia subiectiva de a consuma o substanta particulara: de ex. drog sau alcool)
- ticuri (spasme involuntare ale musculaturii)
- apraxii (lipsa de coordonare a miscarilor mainii: ideatorie/ ideomotorie)
- ataxii (lipsa de coordonare a miscarilor voluntare: afectiuni organice, intoxicatii, boli cerebeloase
- distonia acuta (in prima luna de trat. cu antipsihotice: torticolis, trismus, deschiderea gurii, protruzia fortata a limbii, blefarospasm, grimase,
spasme oculogire, opistotonus)
- diskinezie tardiva (miscari involuntare ale limbii si jumatatii inferioare a fetei la ani de zile de tratament cu antipsihotice)
- hemibalism (miscare involuntara de ”aruncare” ce implica o jumatate a corpului)
- coree (miscari excesive, spontane, cu durata neregulata, non-repetitive, distribuite aleatoriu si brusc care duc la impersistenta motorie si
dificultati in mentinerea posturii)
- atetoza (forma lenta a coreei: miscari involuntare lente, continue si neregulate; in general, aceste miscari implica fata, gatul si extremitatile:
antebratul, incheietura, mana).
- acatisie (nevoia imperioasa de miscare, usurata doar de miscarea permanenta a picioarelor)
- ergoschizis (se pierde armonia ce da frumusete gestului motor, pierde fluenta miscarii)

12. COMPORTAMENT SI MOTIVATIE

12.1 Comportament alimentar
- pica (consum de produse nealimentare sau de alimente in cantitati mari)
- polidipsia (consum exagerat de lichide)
- anorexia
- bulimia + semnul Russel (nevoia compulsiva de a manca urmata de provocarea de varsaturi si de leziuni la nivelul degetelor datorate
introducerii degetelor in gat)

12.2 Comportament sexual

- homosexualitate/ lesbianism
- transexualism
- transvestitism
- fetisism
- voyeurism
- pedofilie
- sadomasochism
- parafilie (necrofilie, zoofilie, autoerotic asfixie)
- disfunctii sexuale (scaderea libidoului, nimfomanie/ satitiazis, aversiune sexuala, anhedonie sexuala, orgasm precoce, anorgasmie, vaginism,
dispareunie, tulburari premenstruale, menstruale, de menopauza si de sarcina)
- tulburari de dinamica sexuala: insuficienta erectila, ejaculare precoce, priapism.

12.3 Comportament in raport cu substante psihoactive

- dependenta de alcool sau droguri (psihica sau fizica)
- dipsomanie
- sindr de sevraj
-
(Descriere)
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

13. PERSONALITATE
13.1 Tulburari ale personalitatii prin dezvoltare insuficienta/pervaziva (oligofrenii/ autism, b. Asperger)
13.2 Tulburari ale personalitatii datorate tulburarilor constiintei (depersonalizare, derealizare)
13.3. Tulburari ale personalitatii prin tulburari ale adaptarii la mediu (personalitati dizarmonic structurate= psihopatice)
Tip paranoid
Tip schizoid
Tip schizotipal
Tip antisocial
Tip impulsiv
Tip borderline
Tip histrionic
Tip narcissist
Tip anxios (evitant)
Tip anankastic (obsesiv-compulsiv)
Tip dependent
Tip pasiv-agresiv
13.4 Personalitati modificate patologic in contextul unei boli psihice (psihotici)
13.5 Personalitati modificate prin deteriorarea psihismului (demente senile, Alzheimer, Pick, dementa vasculara, alte)

14. REPREZENTAREA MENTALA A BOLII SI CAPACITATEA DE APRECIERE A SITUATIEI (MECANISME DE APARARE/

ADAPTARE)
- recunoaste boala
- nu recunoaste boala (anozognozie cu sau fara anozodiaforie)

Mecanisme de aparare (negare, proiectie, introiectie, disociere, conversie, regresie, dihotomie atitudine exagerat pozitiva si negativa,
rationalizare, reactie opusa, transfer, umor (sarcasm), altruism, compensare, sublimare)

15. EVALUARI PSIHOLOGICE

- Beck Depresion Inventori- BDI
- Beck Anxiety Inventori –BAI
- Scala HAMILTON
- Scala MADRS
- MMSE (Mini Mental State Examination)
- SCID (Interviuri clinice structurate)
- Alte:

16. CONCLUZII SI RECOMANDARI