Curs 8 PDF

1
Cursstudenti - Medicin general-anul V

2013
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
1
Problematica medico Problematica medico--social social a a
unor unor grupuri vulnerabile grupuri vulnerabile de de
populatie populatie
Continutul cursului
Inegalitati si populatii vulnerabile: definire
Cauzele ale inegalitatii si ale vulnerabilitatii
Categorii de grupuri vulnerabile: factori de risc si
fenomene caracteristice,
Interventii strategice de diminuare a inegalitatilor
si vulnerabilitatii
2
Ce inseamna populatie vulnerabila?
..cei incapabili s i protejeze propriile interese,
acetia avnd un grad insuficient de putere,
inteligen, educaie, sau alte atribute necesare
proteciei propriilor interese (Council for International Organizations of
Medical Sciences )
cei aflati la risc pentru o stare de sanatate precara
(din punct de vedere fizic, psihologic sau social) (Health
Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)
cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de
sanatate (Centers for Disease Control and Prevention)
3
Ce inseamna inegalitatile in starea de
sanatate (disparitati).
Diferenteinceeaceprivestestareadesanatatesauin
ceea ce priveste factorii determinanti ai starii de
sanatateintrediferitesegmentealepopulatiei.
Ex: diferente inregistrate intre ratele de incidenta a
bolilor, gradul de vaccinare, comportamente la risc
pentrusanatate.
Majoritatea inegalitatilor sunt determinate de
determinantii sociali ai starii de sanatate (conditiile in
care oamenii sunt nascuti, cresc, traiesc, muncesc si
imbatranesc).
4
Exemplu factori determinanti ai starii
de sanatate - inegalitati
Nivelul veniturilor
Genul
Varsta
Nivelul de educatie
Statutul in ceea ce priveste
angajarea
Normele si valorile societatii
Asezarea geografica
5
Factori determinanti ai starii de sanatate
care contribuie substantial la inegalitati in
starea de sanatate:
Importanta existentei inegalitatilor in
starea de sanatate
6
ECHITATEA INSANATATE
Obiectiv principal al sntii publice
Avemtoti drepturi egalelasanatate?
Asigurarea oportunitii de anse, tuturor grupelor de
populaie indiferent de categorie social, mediu,
domiciliu, nivel de instrucie, sex, nivel de sntate,
capacitatedemunc, etc
Concept bazat pe justiia distributiv => reducerea
anselor de a fi sntos, n cazul grupurilor sociale
defavorizate
2
Echitatea n sntate
7
Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea i decesul
precoce sunt mai frecvente, n cazul categoriilor de
populaie defavorizate
Accesul grupelor defavorizate la ngrijiri, dei mai
necesar, estemai dificil.
Inegalitatileinstareadesanatatecaresunt prevenibile
nusunt juste
NECESITATEA DE INTERVENTIE
Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008)
8
Source: EuropeanHealthfor All database[onlinedatabase] (9).
Cumarata inegalitatile in cifre?
Procentul populatiei ISCED 5 6 studii superioare
9
Surs: ECHI List of
Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)
Cumarata inegalitatile?
Speranta de viata- diferente intre femei - barbati
10
Procentul populaiei aflate sub limita srciei, UE 27, 2009
11
Surs: ECHI List of
Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)
Inegaliti de venit UE 27, 2009
12
3
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti
13
65 65

60 60

55 55

50 50

45 45

ISCED 0-2
40 40
ISCED0-2

ISCED 5-6
35 35
ISCED5-6

Total Total

Speranta de via t a la va rsta de 2 5 de a ni, in
f unctie de nive l e ducational, 2 0 0 8 -2 0 1 0
EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE
GGrupuri rupuri populaionale populaionale vulnerabile vulnerabile
14
familiile numeroasecuvenituri insuficiente
familiile dezorganizate
persoaneledeetniediferita(romi, turci, tatari)
copiii i tinerii
vrstnicii
omerii
femeile
refugiaii
persoanelecudizabiliti fizicesaumentale
Grupurile populaionale vulnerabile -
cauze, consecinte ale vulnerabilitatii
15
Statutul socio-economic >nivelul veniturilor - srcie, somaj,
nivel educational scazut.
Statutul social >varsta, genul.
Rasa, etnia>stigmatizare i marginalizare social
Stareade sanatate>dizabilitati, stigmatizare i marginalizare
social
Stareaprecarade sanatate
Infracionalitate
Vagabondaj
Prostituie
Toxicomanie
Marginalizarea i stigmatizarea
16
Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi i servicii
socialencomparaie curestul populaiei
discriminarea n funcie de sex, vrst, situaie material,
numr de copii, apartenena la o anumit etnie sau comunitate
religioas
Marginalizarea sociala se defineste prin pozitia sociala
periferica, deizolareaindivizilor saugrupurilor cuacceslimitat
laresurseleeconomice, politice, educationalesi comunicationale
alecolectivitatii; easemanifestaprinabsentaunui minimumde
conditii socialedeviata
Stigmatizareaesteetichetareasau semnul careindic o nsuire
sauoparticularitatejenant, reprobabil aunui individngrupul
populaional dincareacestafaceparte
SSrrcia cia factor de factor de
vulnerabilitate vulnerabilitate
17

Srcia fenomen multidimensional
18
situaia material
nivelul de educaie
starea de sntate
vulnerabilitatea i expunerea la factorii de risc
(ecologici, profesionali)
posibilitatea limitat a persoanei de a-i exprima i
de a-i face auzite i nelese nevoile
4
Saracia- sursa de marginalizare
priveaz individul de drepturile sale fundamentale,
de libertatea de a-i satisface nevoile primare
mpiedic dezvoltarea potenialului personal
afecteaz dezvoltarea societii
19
Relaia existent ntre srcie i starea de Relaia existent ntre srcie i starea de
sntate sntate
20
Sntatea mai bun poate preveni sau ofer o Sntatea mai bun poate preveni sau ofer o
cale pentru a scpa de srcie cale pentru a scpa de srcie
Srcia n Srcia n Romnia Romnia
Ratas Ratasrrciei ciei relative (459lei) relative (459lei) 18.5 18.5% %
Ratas Ratasrrciei ciei absolute absolute(247lei) (247lei) 9.8 9.8%%
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti 21
35.99
30.6
28.9
25.1
18.8
15.1 13.8
9.8
17.1 17 18.1 17.3 17.9
18.2
18.6
18.5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Evolutiasaraciei absolutesi asaraciei relative, 2000-2007(%)
saracieabsoluta saracierelativa
MMFPS, MMFPS, Directia Directia Programe Programe
Incluziune Incluziune Sociala Sociala, ,
Saracia Saraciain Romania, 2009 in Romania, 2009
Caracteristici ale fenomenului de
saracie in Romania
Rata de saraciarelativain functiede (2007):
mediu: urban 9,2%, rural 30%
gen: masculin18,3 %, feminin 18,8%
Statutocupational: lucrator pecont propriuin
agricultura40%, someri 37%, lucrator pecont proriu
non-agriol 34%, pensionari 15%, salariati 5%
Varsta: 25% 0-15 ani, 20% 16-24 ani, 17% 25-49 ani,
13% 50-64 ani, 17% 65 si peste
Regiune: Nord Est, SudVest, SudEst
22
Relaia existent ntre srcie i starea de
sntate (1)
23
Exist corelaie ntre:
Srcie i mortalitateainfantil (r=0.632)
Srcie i mortalitateamatern (r=0.370)
Srcie i sperana devia labrbai (r=0.284)
Srcie i sperana devia lafemei (r=0.394)
Srcie i acoperireacumedici (r=-0.87)
Srcie si comportamenteaddictive
Exista discrepante regionale in acoperirea cu personal medical a
populatiei :
nr locuitori ce revin unui medic este de aprox 6 ori mai mare in
rural decat in urban!
Regiunea cu cel mai mare grad de saracie este si regiunea cu cel
mai mic grad de acoperire medicala (NE)
Factorii determinanti care influenteaz gradul de accesibilitate al
populatiei la serviciile de sntate sunt in general reprezentati
de: nivelul srciei, somajul, ocupatia, mediul de rezident,
statutul de asigurat n sistemul de asigurri sociale de sntate,
gradul de acoperire cu personal medical
24
Relaia existent ntre srcie i starea de
sntate (2)
5
ntrebri SP ntrebri SP
25
Care Care sunt sunt aciunile aciunile care care pot pot avea avea cel cel mai mai mare mare
impact impact asupra asupra reducerii reducerii srciei? srciei?
Care Care sunt sunt iniiativele iniiativele cel cel mai mai uor uor de de exploatat exploatat
i i de de extins extins pe pe scar scar larg? larg?
Abordare strategica a saraciei
asigurarea unei functionri a pietei muncii favorabil creerii
locurilor de munc, reducerii fenomenului muncii nedeclarate
si a managementului adecvat al schimbrii la nivelul
ntreprinderilor si lucrtorilor.
16% dintre europeni sunt nc n risc de srcie. (procentajul
de 8% al celor care au un loc de munc si se afl totui n risc
de srcie demonstreaz c nu toate locurile de munc ofer o
astfel de siguran.)
promovarea incluziunii sociale si mbunttirea accesului pe
piata muncii pentru grupurilevulnerabile.
promovarea competitivittii pe piata muncii, n special prin mai
buna corelare dintre sistemul educational si de formare si
cerintele pietei muncii.
26
Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP
27
Aciuni de ameliorare a strii de sntate a categoriilor
defavorizate.
Asigurarea gratuittii i accesibilitatii servciilor, la nivel
cultural sau geografic.
S pledeze pentru un acces echitabil la facilitile i
serviciile de sntate.
Formarea unui personal specializat n ntmpinarea
nevoilor populaiei paupere.
Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP
28
S cultive la nivelul ngrijirilor primare de
sntate, practica supravegherii medicale i medico-
sociale active a persoanelor din grupele la risc nalt.
S nfiineze servicii preventive i medico-sociale n
comunitile/zonele cu o numeroas populaie
defavorizat.
S pledeze pentru buna funcionare a sistemului
asigurrilor de sntate i a celor de asisten social
care s serveasc coeziunea societii n vederea
meninerii i dezvoltrii solidaritii umane.
Imbunatatireacalitatii serviciilor.
Limite ale abordarilor de reducere a saraciei
29
absena datelor legatedefenomenul demorbiditatela
nivel demedii i regiuni
lipsa informaiilor care s permit analiza
fenomenului morbiditii sau mortalitii ntre
grupurilesociale
informaiile disponibile nu au permis analiza
comunitilor rurale, sau a regiunilor mai afectate de
srcie, ncomplexitatealor.
studiul privindsaracianuainclus informaii legatede
factorii comportamentali, demediusauculturali, care
influeneaz major stareadesntate
Femeile Femeile--grup vulnerabil grup vulnerabil
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
30

6
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in
functie de gen (1)
Normelesi valorilesocietatii atitudinile privind genul.
Rolurilecare i se atribuiesi pecare le joacafemeiain
societate
Cauzebiologice
Genul influenteaza riscurile privind sanatatea si
oportunitatea de a ramane sanatos
Existadiferenteintrebarbati si femei in ceeacepriveste:
sanatateareproducerii, prevalentabolilor, a factorilor de
riscsi accesul la servicii de sanatate
Catedrade SanatatePublica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
31
functie de gen (2)
O proportie mai mare de femei se confrunta cu saracia,
Sansele la educatie sunt mai mici pentru femei in
comparatie cu barbatii,
Sansele la un loc de munca ( +bine platit) sunt mai mici
pentru femei decat pentru barbati,
Exista diferente in salarizarea femei/barbati pe posturi
similare,
Exista diferente privind ocuparea in posturi de
conducere
Femeile petrec mai mult timp facand munca neplatita.
Catedrade SanatatePublica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
32
functie de gen (3)
Femeile traiesc mai mult decat barbatii, dar povara
morbiditatii e mai mare la genul feminin,iar speranta de
viata sanatoasa e similara chiar mai scazuta fata de barbati,
Femeile utilizeaza serviciile de sanatate publice intr-o
masura mai mare decat barbatii,
Diferente in comportamentul sexual/violenta domestica si
sexuala
Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de stres si
depresie datorita:
experientelor legate de inegalitate si discriminare
Afectiunilor cronice (artrita, osteoporoza)
Abuzurilor
33
Femeile ca grup vulnerabil fenomene
caracteristice
sansecolarizare
sanselocuri de munc
imaginea femeii n mass-media
imagineapublicaa femeii
violena domestic
traficul cu femei
prostituia
34
Femeile ca grup vulnerabil probleme de
sanatate
Cauze de mortalitate in europa difera in fct de grupa
de varsta :
0-19 ani ani cauze legate de perioada perinatala si
cauze externe
20-44 ani tunori si cauze externe
45-64 ani tumori si BCV
Peste 65 BCV
35
Femeile ca grup vulnerabil probleme
de sanatate
BCV,
Tumori ( cancer de san, cancer colorectal, cancer de col
uterin Romania aproximativ 30 cazuri noi/100 000,
cancer pulmonar)
Boli legate de sarcina, nastere, fertilitate, sau ale
organelor reproductive,
Anemie,
Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet,
Probleme de sanatate mintala,
Boli infectioase
36
7
Genul si educaia - factori favorizanti de
inegalitate
37
Srcia i mentalitile nvechite referitoare la rolul
social al femeii rmn principala cauz a
analfabetismului i abandonului colar la fetele care
provindinfamilii cumuli copii, nspecial nmediul
rural i ncomunitile deromi.
Fora de munc feminin predomin n domeniul
educaional lanivel pre-universitar.
Acces limitat la promovare si cariera: reprezentare
limitat n poziiile de profesor sau manager la un
nivel educaional nalt
Genul si locul de munca factori favorizanti
de inegalitate
38
numrul delocuri demunc mai redus
accesmai marelaofertedelucrupart-timesaulocuri demunc
carepresupununnivel sczut decalificare
omajul afecteaz un numr mai maredefemei dectdebrbai
reticen privindnumireafemeilor nfuncii dedecizie
fora demunc feminin esteinegal distribuit:
- 76%nsntate si asistentasociala
- 70,6%ninvatamant
- Alte domenii in care lucreaza majoritar femeile:
hoteluri, comert, agricultura
Salariile femeilor sunt constant mai mici decat ale barbatilor
(aprox9%pentrudomenii majoritar feminine))
Consecinele violenei domestice
39
Sntate mintal: depresii, anxietate, stima de sine
sczut, tulburri destresspost-traumatic, suicid
Sntate fizic: comportament autodistructiv
(fumat, alcool, droguri), astm, migrene, cefalee, vt
mri corporale
Sntatea reproducerii: sarcini nedorite, nateri
premature, boli ginecologice, mortalitate i
morbiditatematern
Prostituia. Traficul cu femei
40
femeile tinere
nivel de trai sczut/ fr mijloace de ntreinere
nivel educaional sczut
de obicei provenind din familii destrmate
Cauze:
- srcie
- nivel educational
- legislaie deficitara
Starea de sanatate a femeilor in Romania
41
Mortalitateamatern- ceamai marerat amortalitii maternedin
Europa(24decesela100000nscui vii, 9decesela100000sunt
datorateavorturilor, fatade6decesela100000inUE)
Un numar aproape egale dintre avorturi si nateri anual
consecine: infecii ginecologice trenante, sterilitate, deces
Mortalitatea prin neoplasmmamar (Rata Standardizata Romania
21,76la100000, UE 22,87la100000, 2010)
Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (Rata Standardizata
Romania13la100000, inUE3,29la100000, 2010)
Mortalitateafeminin prin boli cardiovasculareestedubl fa de
mediaeuropean
Femeile si accesul la servicii de sanatate
42
Acces dificil la serviciile medicale pentru:
femeile omere
venituri mici
femeile vrstnice
mamele singure
femeile din zonele rurale.
8
Interventii la nivel politic
La nivelul Parlamentului European fuctioneaza Comisia
pentru drepturile femeilor si egalitatea de gen
Ultimul document de lucru: modificarea Directivei
Europene pentru a spori protectia lucratoarelor gravide
si lucratoarelor care au nascut de curand.
Ex de masuri:
Concediu de maternitate minim18 saptamani
Nu pot fi concediate femeile pe timpul concediului de
maternitate
La intoarcerea din concediu femeile pot cere
adaptarea programului de munca
43
Copiii Copiii i tinerii i tinerii grup grup
vulnerabil vulnerabil
44

Factori de influenta pentru inegalitati
legate de varsta - copilul
Familia
Scoala si sistemul educational
Comunitatea de care apartine copilul ( apropiatii,
factorii culturali, credintele, vecinatatile)
45
Copiii si sit uatiile de inegalitate/ vulnerabilitate
Abuzul fizic
Abuzul sexual
Neglijarea
Exploatareaprin
munca
Exploatare
sexuala
Exploatarea
pentrucomitere
infractiuni
Caracteristicile Caracteristicilecopilului copiluluicu curisc riscvulnerabilitate vulnerabilitate
Sntatefizic fragil, handicap, boli cronice
Natereprematursaugreutatemic lanatere
Problemeperinatale
Problemededezvoltareacopilului devrst mic
Problemedecomportamentlavrst mic
Stim desineredus, tulburri delimbaj
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
46
Factori Factori de de ri sc ri sc soci al i soci al i
Srcie, izolare, lipsasprijinului social
Instabilitateastructurii familiale
Frecven ridicat amutrilor
Numr mareal copiilor dinfamilie
Violen domestic
Copii aflai in situaii critice
47
cei caretriesc in condiii de mizerie absolut
se confrunt cu o srcie sever
copiii abandonai - 1,3% din totalul copiilor sub 18
ani
copiii fr identitate legal
"copiii strzii"
copiii neglijai sau chiar abuzai fizic si emoional
tinerii lipsii de familie care prsesc instituiile
pentru copii la 18 ani
Copilul ce necesita protectie speciala
copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti,
decazuti din exercitiul drepturilor parintesti
copilul abuzat sau neglijat
copilul gasit sau copilul parasit de catre mama in
unitati sanitare
copilul care a savrsit o fapta prevazuta de legea
penala si care nu raspunde penal
48
9
Masura plasamentului copilului
(L272/2004)
Are caracter temporar
Plasarea copilului sub 2 ani in familia extinsa sau
substitutiva
Mentinerea fratilor impreuna
Politica de deszinstitutionalizare reintegrarea
copiilor in familia naturala, inlocuirea masurii de
protectie de tip rezidential cu una de tip familial.
49
Copii - beneficiari ai sistemului de protectie
sociala, iunie 2013
Tipserviciu
numr copii (cazuri activela
30.06.2013)
SERVICII DE TIP FAMILIAL, dincare: 38709
- laasistenti maternali angajati ai DGASPC 19147
- laasistenti maternali angajati ai organismelor
privateacreditate
83
- larudepanalagradul IV inclusiv 15503
- laaltefamilii/ persoane 3976
SERVICII ALTERNATIVE 1714
- latutore 1714
SERVICII DE TIP rezidential 22532
50
Copii parasiti in maternitati si unitati
spitalicesti ian - iunie 2013
Numrul copiilor prsii n materniti i n
alte uniti sanitare n perioada ianuarie
iunie2013dincare:
711
- prsii n materniti 469
- prsii n secii de pediatrie 208
- prsii n alte secii de spital 34
51
Situaii de abuz, neglijare, exploatare a
copilului, ian-iun 2013
Cazuri de: Total Cazuri
a) Abuz fizic 545
b) Abuz emoional 719
c) Abuz sexual 347
d) Neglijare 4164
e) Exploatare prin munc 115
f) Exploatare sexual 31
g) Exploatare pentru comitere
infraciuni
35
Total 5956
52
Interventii pentru scaderea inegalitatilor
care afecteaza copilul
La varsta mica promovarea sanatatii fizice,
stimularea functiilor cognitive, sociale si a dezvoltari
emotionale la nivelul familiei
La adolescenta interventii asupra contextului in care
cresc adolescentii, tinand cont de creterea autonomiei
scoala
Interventii diferite- la nivel general si asupra
grupurilor aflate la risc.
53
Populaia vrstnic Populaia vrstnic: grup vulnerabil : grup vulnerabil
Singuraprevenirevalabil Singuraprevenirevalabil asenescen asenescenei esteredareademnit ei esteredareademnit ii ii
omului caremb omului carembtrne trnete. te.
(I. Simeone) (I. Simeone)
54
10
Context
55
Populaia persoanelor n vrst de peste 60 de ani
este de 600 milioane
2005 - 18% din populaia mondial >60 ani
>65 ani 11% brbai, 16% femei prezint
incapaciti
>80 ani 4 din 5 persoane - prezint un anumit grad
de incapacitate
18,3% din populaia Romniei - >60 ani
Cauzele mbtrnirii populaiei
56
natalitii
mortalitii generale
mortalitii precoce
speranei de via
performanele medicale
Metode de apreciere a mbtrnirii
populaiei
57
Ponderea populaiei vrstnice n totalul populaiei
Vrsta medie a populaiei
Varstamedianaa populatiei (in 2010 populatiaeuropeana
39,8 ani, in Romania 38,3)
Raportul Nr. vrstnici Nr. copii
Indicele de dependen Nr persoane inactive Nr
persoane active
Importana pentru serviciile de sntate
58
Consumcrescut deprestaii medicale
supramorbiditatei polimorbiditate
tendin desupradiagnostic
Populaie mai vulnerabil lamediul fizic i social
Modificri n structura familiei familia prefer
ngrijireanuniti speciale
Serviciile medicale primare
(adresabilitate, accesibilitate) subevalueaz
morbiditateavrstnicilor
Incapacitile funcionale necesit servicii sociale
adecvate
Principalele cauze de deces ale vrstnicilor
59
Bolile cerebro-vasculare
Bolile circulaiei pulmonare
B.C.I.
H.T.A.
Boli respiratorii
Morbiditate specfic: alterare capacitate
functional
60
artroza, osteoporoza
hipoacuziile - 75% dintre vrstnici
cataracta i retinopatia diabetic -80% dintrevrstnici
boala Parkinson
boala Alzheimer
demena senil
incontinena sfincterian
11
Schimbrile cu care se confrunt persoana
vrstnic
61
Funciile corporale resimite alterate
Statutul social modificat
Reducerea timpului de via, apropierea morii
Pierderea motivaiei de via, a capacitii de a face planuri n
viitor
Triesc doliul anticipat
Se confrunt cu durerea fizic, singurtatea, frica: Mi-e fric
de singurtatea n faa durerii i a morii
Scderea stimei de sine:
Pierderea controlului asupra funciei i integritii
corporale
Dependena de ngrijiri
Pierderea unor roluri n familie
ntrebri strategice (O.M.S.)
62
Cumva fi n stare un procent tot mai redus al populaiei
actives susin nevoilencretere alepopulaiei vrstnice?
Numrul tot mai mare de vrstnici nu va determina n cele
din urm falimentul sistemelor de ngrijiri de sntate i
sociale?
Cum ajutm persoanele vrstnice s rmn active i
independente?
Cum mbinm responsabilitile statului i ale familiei n
ngrijireapersoanelor dependente?
Cum putem folosi experiena, talentele i abilitile
vrstnicilor?
Odat cu creterea duratei medii a vieii, cum putem
mbuntii calitateavieii persoanelor vrstnice?
Strategii de interventie
63
Reea deservicii sanitaredengrijiri ladomiciliu
Screening pentruidentificareavrstnicilor carepot rmne
integrai nfamiliei necesit ngrijiri ladomiciliu
Centre de ngrijire de zi i de noapte centre de
permanen
Centredengrijirepetermenlungpentruasistareamedico-
social avrstnicilor cuboli cronice, dependeni
Centredengrijireterminal
Servicii destomatologiespecificevrstnicilor
Sprijinmaterial pentrufamiliileavnd nngrijirevrstnici
cuproblemesociale
Conceptul de mbtrnire activ
64
Scop: mbuntirea calitii vieii persoanelor
vrstnice
Optimizarea oportunitilor pentru sntate i
securitate
Se asociaz cu promovarea unui stil de via
sntos programe de prevenire a principalelor
cauze de mbolnvire a vrstnicilor
(cderi, accidente, depistare precoce tulburri de
vedere, auz, etc.)
Continuarea participrii persoanelor vrstnice la
viaa economic, social, cultural, spiritual
Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate
65
Cluster 1-
raspuns pozitiv
si activ ( cel putin
1 raspuns)
Cluster 2-
raspuns variabil
(fara raspuns
exlicit la nivel
national, dar
raspunsuri
regionale
Cluster 3- revaltiv
nedezvoltate (fara
raspuns explicit
pentru scaderea
inegalitatilor in
sanatate
HEALTH
INEQUALITIES IN
THE EU, Peter
Goldblatt, UCL
Institute of Health
Equity, 2013
Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanei
Cluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia,Suedia
Cluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, Romania
Obiective strategice ale OMS - 2020
Promovarea sanatatii si reducerea iengalitatilor in
sanatate
Imbunatatirea guvernarii in sanatate
66
12
WHO Action on Health Inequalities
67
Investitii in
sanatate
de-alungul
cursului
vietii
Rezolvarea
principalelor
provocari
din regiune
privitoarela
sanatate
Imputerni
cireaSS
centratpe
pacient
Creerea
demedii si
comunitati
suportive
Reducereainegalitatilor si imbunatatireaguvernarii in
sanatate
Adaugareadevaloareprinparteneriate
Oamenii suntimputerniciti si sprijiniti saatingapotentialul maximde
sanatatesi bunastare
WHOActiononHealth
Inequalities, Ero
Ziglio, Belinda
Loring, Meetingofthe
EU ExpertGroupon
Social Determinanta
andhealth
inequalities, 2013

Curs 8 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 8 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Cursstudenti - Medicin general-anul V

S-ar putea să vă placă și