Sunteți pe pagina 1din 12
ProblematicaProblematica medicomedico--socialsocialăă aa unorunor grupurigrupuri vulnerabilevulnerabile dede
ProblematicaProblematica medicomedico--socialsocialăă aa
unorunor grupurigrupuri vulnerabilevulnerabile dede
populatiepopulatie
Curs studenti - Medicină generală-anul V
2013
1 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Ce inseamna populatie vulnerabila?

cei „incapabili să îşi protejeze propriile interese”, aceştia având „un grad insuficient de putere, inteligenţă, educaţie, sau alte atribute necesare

protecţiei propriilor interese” (Council for International Organizations of Medical Sciences )

cei aflati la risc pentru o stare de sanatate precara (din punct de vedere fizic, psihologic sau social) (Health

Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)

cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de

sanatate (Centers for Disease Control and Prevention)

3
3

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Exemplu factori determinanti ai starii de sanatate - inegalitati Factori determinanti ai starii de sanatate
Exemplu factori determinanti ai starii
de sanatate - inegalitati
Factori determinanti ai starii de sanatate
care contribuie substantial la inegalitati in
starea de sanatate:
 Nivelul veniturilor
 Genul
 Varsta
 Nivelul de educatie
 Statutul in ceea ce priveste
angajarea
 Normele si valorile societatii
 Asezarea geografica
5 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Continutul cursului

Inegalitati si populatii vulnerabile: definire

Cauzele ale inegalitatii si ale vulnerabilitatii

Categorii de grupuri vulnerabile: factori de risc si fenomene caracteristice,

Interventii strategice de diminuare a inegalitatilor si vulnerabilitatii

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştifactori de risc si fenomene caracteristice,  Interventii strategice de diminuare a inegalitatilor si vulnerabilitatii

Ce inseamna “inegalitatile in starea de sanatate” (“disparitati”).

Diferente in ceea ce priveste starea de sanatate sau in ceea ce priveste factorii determinanti ai starii de sanatate intre diferite segmente ale populatiei.

Ex: diferente inregistrate intre ratele de incidenta a bolilor, gradul de vaccinare, comportamente la risc pentru sanatate.

Majoritatea inegalitatilor sunt determinate de determinantii sociali ai starii de sanatate (conditiile in

care

imbatranesc).

oamenii

sunt

nascuti,

cresc,

traiesc,

muncesc

si

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştisociali ai starii de sanatate (conditiile in care imbatranesc) . oamenii sunt nascuti, cresc, traiesc, muncesc

Importanta existentei inegalitatilor in starea de sanatate ECHITATEA IN SANATATE – • Obiectiv principal al
Importanta existentei inegalitatilor in
starea de sanatate
ECHITATEA IN SANATATE –
• Obiectiv principal al sănătăţii publice
• Avem toti drepturi egale la sanatate?
Asigurarea oportunităţii de şanse, tuturor grupelor de
populaţie indiferent de categorie socială, mediu,
domiciliu, nivel de instrucţie, sex, nivel de sănătate,
capacitate de muncă, etc
Concept bazat pe justiţia distributivă => reducerea
şanselor
de
a
fi
sănătos,
în
cazul
grupurilor
sociale
defavorizate
6 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Echitatea în sănătate  Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea şi decesul precoce sunt mai frecvente, în
Echitatea în sănătate
 Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea şi decesul
precoce sunt mai frecvente, în cazul categoriilor de
populaţie defavorizate
 Accesul grupelor defavorizate la îngrijiri, deşi mai
necesar, este mai dificil.
Inegalitatile in starea de sanatate care sunt prevenibile –
nu sunt juste
NECESITATEA DE INTERVENTIE
7 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Cum arata inegalitatile? Procentul populatiei ISCED 5 6 – studii superioare Sursă: ECHI – List
Cum arata inegalitatile?
Procentul populatiei ISCED 5 6 – studii superioare
Sursă: ECHI – List of
Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)
9 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Cum arata inegalitatile? Procentul populaţiei aflate sub limita sărăciei, UE 27, 2009 Sursă: ECHI –
Cum arata inegalitatile?
Procentul populaţiei aflate sub limita sărăciei, UE 27, 2009
Sursă: ECHI – List of
Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)
11 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Cum arata inegalitatile in cifre? Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008) Source: European Health for
Cum arata inegalitatile in cifre?
Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008)
Source: European Health for All database [online database] (9).
8 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Cum arata inegalitatile? Speranta de viata- diferente intre femei - barbati 10 Catedra de Sanatate
Cum arata inegalitatile?
Speranta de viata- diferente intre femei - barbati
10 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Cum arata inegalitatile? Inegalităţi de venit UE 27, 2009 12 Catedra de Sanatate Publica si
Cum arata inegalitatile?
Inegalităţi de venit UE 27, 2009
12 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Speranta de viata la varsta de 25 de ani, in functie de nivel educational, 2008-2010
Speranta de viata la varsta de 25 de ani, in
functie de nivel educational, 2008-2010
65
65
60
60
55
55
50
50
45
45
ISCED 0-2
ISCED 0-2
40
40
ISCED 5-6
ISCED 5-6
35
35
Total
Total
EE
HU RO
BG
PL HR CZ
SI PT
FI
DK
MT
NO IT
SE
EE
HU RO
BG
PL HR CZ
SI PT
FI
DK
MT
NO IT
SE
Catedra de Sanatate Publica si Management,
13
UMF "Carol Davila" Bucureşti

Grupurile populaţionale vulnerabile - cauze, consecinte ale vulnerabilitatii

Statutul socio-economic > nivelul veniturilor - sărăcie, somaj, nivel educational scazut.

Statutul social > varsta, genul.

Rasa, etnia > stigmatizare şi marginalizare socială

Starea de sanatate > dizabilitati, stigmatizare şi marginalizare socială

Starea precara de sanatate Infracţionalitate Vagabondaj Prostituţie

Toxicomanie

15
15

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

SSăărrăăciacia –– factorfactor dede vulnerabilitatevulnerabilitate Catedra de Sanatate Publica si Management,
SSăărrăăciacia –– factorfactor dede
vulnerabilitatevulnerabilitate
Catedra de Sanatate Publica si Management,
17
UMF "Carol Davila" Bucureşti

GGrupurirupuri populaţionalepopulaţionale vulnerabilevulnerabile

familiile numeroase cu venituri insuficiente

familiile dezorganizate

persoanele de etnie diferita (romi, turci, tatari)

copiii şi tinerii

vârstnicii

şomerii

femeile

refugiaţii

persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale

14
14

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Marginalizarea şi stigmatizarea

Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi şi servicii sociale în comparaţie cu restul populaţiei discriminarea în funcţie de sex, vârstă, situaţie materială, număr de copii, apartenenţa la o anumită etnie sau comunitate religioasă Marginalizarea sociala se defineste prin pozitia sociala periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educationale si comunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prin absenta unui minimum de conditii sociale de viata

Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indică o însuşire sau o particularitate jenantă, reprobabilă a unui individ în grupul populaţional din care acesta face parte

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştisau o particularitate jenantă, reprobabilă a unui individ în grupul populaţional din care acesta face parte

Sărăcia –fenomen multidimensional

situaţia materială

nivelul de educaţie

starea de sănătate

vulnerabilitatea şi expunerea la factorii de risc (ecologici, profesionali)

posibilitatea limitată a persoanei de a-şi exprima şi de a-şi face auzite şi înţelese nevoile

18
18

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Saracia- sursa de marginalizare

privează individul de drepturile sale fundamentale, de libertatea de a-şi satisface nevoile primare

împiedică dezvoltarea potenţialului personal

afectează dezvoltarea societăţii

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştişi satisface nevoile primare  împiedică dezvoltarea potenţialului personal  afectează dezvoltarea societăţii

SărăciaSărăcia înîn RomâniaRomânia  RataRata ssăărrăăcieiciei relativerelative (459(459 lei)lei)
SărăciaSărăcia înîn RomâniaRomânia

RataRata ssăărrăăcieiciei relativerelative (459(459 lei)lei) –– 18.518.5%%
 RataRata ssăărrăăcieiciei absoluteabsolute (247lei)(247lei)–– 9.89.8%%
MMFPS,MMFPS, DirectiaDirectia ProgramePrograme
IncluziuneIncluziune SocialaSociala,,
SaraciaSaracia inin Romania,Romania, 20092009
Evolutia saraciei absolute si a saraciei relative, 2000-2007 (%)
40
35.99
35
30.6
30
28.9
25
25.1
18.8
18.5
20
18.2
18.6
17
18.1
17.3
15
17.9
17.1
15.1
13.8
10
9.8
5
0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
saracie absoluta
saracie relativa
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
21

Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătate (1)

Există corelaţie între:

Sărăcie şi mortalitatea infantilă (r=0.632)

Sărăcie şi mortalitatea maternă (r=0.370)

Sărăcie şi speranţa de viaţă la bărbaţi (r=0.284)

Sărăcie şi speranţa de viaţă la femei (r=0.394)

Sărăcie şi acoperirea cu medici (r= -0.87)

Sărăcie si comportamente addictive

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştiviaţă la femei (r=0.394)  Sărăcie şi acoperirea cu medici (r= -0.87)  Sărăcie si comportamente

RelaţiaRelaţia existentăexistentă întreîntre sărăciesărăcie şişi stareastarea dede sănătatesănătate
RelaţiaRelaţia existentăexistentă întreîntre sărăciesărăcie şişi stareastarea dede
sănătatesănătate
SănătateaSănătatea maimai bunăbună poatepoate prevenipreveni sausau oferăoferă oo
calecale pentrupentru aa scăpascăpa dede sărăciesărăcie
20 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Caracteristici ale fenomenului de saracie in Romania

Rata de saracia relativa in functie de (2007):

mediu: urban 9,2%, rural 30%

gen: masculin 18,3 %, feminin 18,8%

Statut ocupational: lucrator pe cont propriu in

agricultura 40%, someri 37%, lucrator pe cont proriu

non-agriol 34%, pensionari 15%, salariati 5%

Varsta: 25% 0-15 ani, 20% 16-24 ani, 17% 25-49 ani,

13% 50-64 ani, 17% 65 si peste

Regiune: Nord Est, Sud Vest, Sud Est

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti25% 0-15 ani, 20% 16-24 ani, 17% 25-49 ani, 13% 50-64 ani, 17% 65 si peste

Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătate (2)

Exista discrepante regionale in acoperirea cu personal medical a populatiei :

nr locuitori ce revin unui medic este de aprox 6 ori mai mare in rural decat in urban!

Regiunea cu cel mai mare grad de saracie este si regiunea cu cel mai mic grad de acoperire medicala (NE)

Factorii determinanti care influentează gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentati de: nivelul sărăciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidentă, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştit ă, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu

ÎntrebăriÎntrebări SPSP

 CareCare suntsunt acţiunileacţiunile carecare potpot aveaavea celcel maimai maremare impactimpact asupraasupra reduceriireducerii sărăciei?sărăciei?

 CareCare suntsunt iniţiativeleiniţiativele celcel maimai uşoruşor dede exploatatexploatat şişi dede extinsextins pepe scarăscară largă?largă?

25
25

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP

Acţiuni de ameliorare a stării de sănătate a categoriilor defavorizate.

Asigurarea gratuitătii şi accesibilitatii servciilor, la nivel cultural sau geografic.

Să pledeze pentru un acces echitabil la facilităţile şi serviciile de sănătate.

Formarea unui personal specializat în întâmpinarea nevoilor populaţiei paupere.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştişi serviciile de sănătate .  Formarea unui personal specializat în întâmpinarea nevoilor populaţiei paupere .

Limite ale abordarilor de reducere a saraciei

absenţa datelor legate de fenomenul de morbiditate la nivel de medii şi regiuni

lipsa

informaţiilor

care

permită

analiza

fenomenului

morbidităţii

sau

mortalităţii

între

grupurile sociale

informaţiile disponibile nu au permis analiza comunităţilor rurale, sau a regiunilor mai afectate de sărăcie, în complexitatea lor.

studiul privind saracia nu a inclus informaţii legate de factorii comportamentali, de mediu sau culturali, care influenţează major starea de sănătate

29
29

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Abordare strategica a saraciei

asigurarea unei functionări a pietei muncii favorabilă creerii locurilor de muncă, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor si lucrătorilor. 16% dintre europeni sunt încă în risc de sărăcie. (procentajul de 8% al celor care au un loc de muncă si se află totuși în risc de sărăcie demonstrează că nu toate locurile de muncă oferă o astfel de siguranță.)

promovarea incluziunii sociale si îmbunătătirea accesului pe piata muncii pentru grupurile vulnerabile.

promovarea competitivitătii pe piata muncii, în special prin mai buna corelare dintre sistemul educational si de formare si cerintele pietei muncii.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştipe piata muncii, în special prin mai buna corelare dintre sistemul educational si de formare si

Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP

Să cultive la nivelul îngrijirilor primare de sănătate, practica supravegherii medicale şi medico- sociale active a persoanelor din grupele la risc înalt.

Să înfiinţeze servicii preventive şi medico-sociale în comunităţile/zonele cu o numeroasă populaţie defavorizată.

Să pledeze pentru buna funcţionare a

sistemului

asigurărilor de sănătate şi a celor de asistenţă socială

care să servească coeziunea societăţii în vederea menţinerii şi dezvoltării solidarităţii umane.

Imbunatatirea calitatii serviciilor.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştisocietăţii în vederea menţinerii şi dezvoltării solidarităţii umane .  Imbunatatirea calitatii serviciilor.

FemeileFemeile--grupgrup vulnerabilvulnerabil Catedra de Sanatate Publica si 30 Management, UMF "Carol Davila"
FemeileFemeile--grupgrup vulnerabilvulnerabil
Catedra de Sanatate Publica si
30 Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (1)

Normele si valorile societatii – atitudinile privind genul.

Rolurile care i se atribuie si pe care le joaca femeia in societate

Cauze biologice

Genul influenteaza riscurile privind sanatatea si oportunitatea de a ramane sanatos

Exista diferente intre barbati si femei in ceea ce priveste:

sanatatea reproducerii, prevalenta bolilor, a factorilor de risc si accesul la servicii de sanatate

31
31

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (3)

Femeile traiesc mai mult decat barbatii, dar povara morbiditatii e mai mare la genul feminin,iar speranta de viata sanatoasa e similara chiar mai scazuta fata de barbati,

Femeile utilizeaza serviciile de sanatate publice intr-o masura mai mare decat barbatii,

Diferente in comportamentul sexual/violenta domestica si sexuala

Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de stres si depresie datorita:

experientelor legate de inegalitate si discriminare Afectiunilor cronice (artrita, osteoporoza)

Abuzurilor Abuzurilor

Femeile ca grup vulnerabil – probleme de sanatate

Cauze de mortalitate in europa – difera in fct de grupa de varsta :

0-19 ani ani cauze legate de perioada perinatala si cauze externe

20-44 ani tunori si cauze externe

45-64 ani tumori si BCV

Peste 65 BCV

35
35

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (2)

O proportie mai mare de femei se confrunta cu saracia,

Sansele la educatie sunt mai mici pentru femei in comparatie cu barbatii,

Sansele la un loc de munca ( + bine platit) sunt mai mici pentru femei decat pentru barbati,

Exista diferente in salarizarea femei/barbati pe posturi similare,

Exista diferente privind ocuparea in posturi de conducere

Femeile petrec mai mult timp facand munca neplatita.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti Bucureşti

Femeile ca grup vulnerabil – fenomene caracteristice  sanse şcolarizare  sanse locuri de muncă
Femeile ca grup vulnerabil – fenomene
caracteristice
 sanse şcolarizare
 sanse locuri de muncă
imaginea femeii în mass-media
imaginea publica a femeii
violenţa domestică
traficul cu femei
prostituţia
34 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Femeile ca grup vulnerabil – probleme de sanatate

BCV,

Tumori ( cancer de san, cancer colorectal, cancer de col uterin Romania aproximativ 30 cazuri noi/100 000, cancer pulmonar)

Boli legate de sarcina, nastere, fertilitate, sau ale organelor reproductive,

Anemie,

Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet,

Probleme de sanatate mintala,

Boli infectioase

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti Anemie,  Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet,  Probleme de sanatate mintala,  Boli infectioase

 

Genul si educaţia - factori favorizanti de inegalitate

Sărăcia şi mentalităţile învechite referitoare la rolul social al femeii rămân principala cauză a analfabetismului şi abandonului şcolar la fetele care provin din familii cu mulţi copii, în special în mediul rural şi în comunităţile de romi.

Forţa de muncă feminină predomină în domeniul educaţional la nivel pre-universitar.

Acces limitat la promovare si cariera: reprezentare limitată în poziţiile de profesor sau manager la un nivel educaţional înalt

37
37

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

 

Consecinţele violenţei domestice

Sănătate mintală: depresii, anxietate, stima de sine scăzută, tulburări de stress post-traumatic, suicid Sănătate fizică: comportament autodistructiv (fumat, alcool, droguri), astm, migrene, cefalee, vătă mări corporale… Sănătatea reproducerii: sarcini nedorite, naşteri premature, boli ginecologice, mortalitate şi morbiditate maternă

39
39

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Starea de sanatate a femeilor in Romania

Mortalitatea maternă- cea mai mare rată a mortalităţii materne din Europa (24 decese la 100 000 născuţi vii, 9 decese la 100 000 sunt datorate avorturilor, fata de 6 decese la 100000 in UE)

Un numar aproape egale dintre avorturi si naşteri – anual consecinţe: infecţii ginecologice trenante, sterilitate, deces

Mortalitatea prin neoplasm mamar (Rata Standardizata Romania 21,76 la 100 000, UE 22,87 la 100 000, 2010)

Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (Rata Standardizata Romania 13 la 100 000, in UE 3,29 la 100000, 2010)

Mortalitatea feminină prin boli cardiovasculare este dublă faţă de media europeană

41
41

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Genul si locul de munca – factori favorizanti de inegalitate

numărul de locuri de muncă mai redus

 

acces mai mare la oferte de lucru part-time sau locuri de muncă care presupun un nivel scăzut de calificare

şomajul afectează un număr mai mare de femei decât de bărbaţi

reticenţă privind numirea femeilor în funcţii de decizie

 

forţa de muncă feminină este inegal distribuită:

-

76% în sănătate si asistenta sociala

 

-

70,6% în invatamant

 

-

Alte

domenii

in

care

lucreaza

majoritar

femeile:

hoteluri, comert, agricultura Salariile femeilor sunt constant mai mici decat ale barbatilor (aprox 9% pentru domenii majoritar feminine))

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti Salariile femeilor sunt constant mai mici decat ale barbatilor (aprox 9% pentru domenii majoritar feminine))

Prostituţia. Traficul cu femei  femeile tinere  nivel de trai scăzut/ fără mijloace de
Prostituţia. Traficul cu femei
 femeile tinere
 nivel de trai scăzut/ fără mijloace de întreţinere
 nivel educaţional scăzut
 de obicei provenind din familii destrămate
Cauze :
- sărăcie
- nivel educational
- legislaţie deficitara
40 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Femeile si accesul la servicii de sanatate

Acces dificil la serviciile medicale pentru:

femeile şomere

venituri mici

femeile vârstnice

mamele singure

femeile din zonele rurale.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti femeile şomere  venituri mici  femeile vârstnice  mamele singure  femeile din zonele

 

Interventii la nivel politic

La nivelul Parlamentului European fuctioneaza Comisia pentru drepturile femeilor si egalitatea de gen

Ultimul document de lucru: modificarea Directivei Europene pentru a spori protectia lucratoarelor gravide si lucratoarelor care au nascut de curand.

Ex de masuri:

 

Concediu de maternitate minim 18 saptamani Nu pot fi concediate femeile pe timpul concediului de maternitate La intoarcerea din concediu femeile pot cere adaptarea programului de munca

43
43

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

 

Factori de influenta pentru inegalitati legate de varsta - copilul

Familia

Scoala si sistemul educational

Comunitatea de care apartine copilul ( apropiatii, factorii culturali, credintele, vecinatatile)

45
45

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

 

Copii aflaţi in situaţii critice

cei care trăiesc in condiţii de mizerie absolută

se confruntă cu o sărăcie severă

copiii abandonaţi - 1,3% din totalul copiilor sub 18 ani

copiii fără identitate legală

"copiii străzii"

copiii neglijaţi sau chiar abuzaţi fizic si emoţional

tinerii lipsiţi de familie care părăsesc instituţiile pentru copii la 18 ani

47
47

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

CopiiiCopiii şşii tineriitinerii –– grupgrup vulnerabilvulnerabil 44 Catedra de Sanatate Publica si Management,
CopiiiCopiii şşii tineriitinerii –– grupgrup
vulnerabilvulnerabil
44 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Copiii si situatiile de inegalitate/vulnerabilitate • Abuzul fizic CaracteristicileCaracteristicile copiluluicopilului
Copiii si situatiile de inegalitate/vulnerabilitate
• Abuzul fizic
CaracteristicileCaracteristicile copiluluicopilului cucu riscrisc vulnerabilitatevulnerabilitate
 Sănătate fizică fragilă, handicap, boli cronice
• Abuzul sexual
 Naştere prematură sau greutate mică la naştere
• Neglijarea
 Probleme perinatale
 Probleme de dezvoltare a copilului de vârstă mică
• Exploatarea prin
 Probleme de comportament la vârstă mică
munca
 Stimă de sine redusă, tulburări de limbaj
• Exploatare
sexuala
FactoriFactori dede riscrisc –– socialisociali
• Sărăcie, izolare, lipsa sprijinului social
• Exploatarea
• Instabilitatea structurii familiale
pentru comitere
• Frecvenţă ridicată a mutărilor
• Număr mare al copiilor din familie
infractiuni
• Violenţă domestică
Catedra de Sanatate Publica si
46 Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Copilul ce necesita protectie speciala

copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti

copilul abuzat sau neglijat

copilul gasit sau copilul parasit de catre mama in unitati sanitare

copilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal

48
48

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Masura plasamentului copilului

(L272/2004)

Are caracter temporar

Plasarea copilului sub 2 ani in familia extinsa sau substitutiva

Mentinerea fratilor impreuna

Politica de deszinstitutionalizare – reintegrarea copiilor in familia naturala, inlocuirea masurii de protectie de tip rezidential cu una de tip familial.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti– reintegrarea copiilor in familia naturala, inlocuirea masurii de protectie de tip rezidential cu una de

Copii parasiti in maternitati si unitati spitalicesti ian - iunie 2013 Numărul copiilor părăsiţi în
Copii parasiti in maternitati si unitati
spitalicesti ian - iunie 2013
Numărul copiilor părăsiţi în maternităţi şi în
alte unităţi sanitare în perioada ianuarie–
iunie 2013 din care:
711
- părăsiţi în maternităţi
469
- părăsiţi în secţii de pediatrie
208
- părăsiţi în alte secţii de spital
34
51 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Interventii pentru scaderea inegalitatilor care afecteaza copilul

La varsta mica – promovarea sanatatii fizice, stimularea functiilor cognitive, sociale si a dezvoltari emotionale – la nivelul familiei

La adolescenta – interventii asupra contextului in care cresc adolescentii, tinand cont de creterea autonomiei – scoala

Interventii diferite- la nivel general si asupra grupurilor aflate la risc.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşticont de creterea autonomiei – scoala  Interventii diferite- la nivel general si asupra grupurilor aflate

Copii - beneficiari ai sistemului de protectie sociala, iunie 2013 num ă r copii (cazuri
Copii - beneficiari ai sistemului de protectie
sociala, iunie 2013
num ă r copii (cazuri active la
Tip serviciu
30.06.2013)
SERVICII DETIP FAMILIAL, din care:
38709
- la asistenti maternali angajati ai DGASPC
19147
- la asistenti maternali angajati ai organismelor
private acreditate
83
- la rude pana la gradul IV inclusiv
15503
- la alte familii/persoane
3976
SERVICII ALTERNATIVE
1714
- la tutore
1714
SERVICII DETIP rezidential
22532
50 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Situaţii de abuz, neglijare, exploatare a copilului, ian-iun 2013 Cazuri de: Total Cazuri a) Abuz
Situaţii de abuz, neglijare, exploatare a
copilului, ian-iun 2013
Cazuri de:
Total Cazuri
a)
Abuz fizic
545
b)
Abuz emoţional
719
c)
Abuz sexual
347
d)
Neglijare
4164
e)
Exploatare prin muncă
115
f) Exploatare sexuală
31
g) Exploatare pentru comitere
35
infracţiuni
Total
5956
52 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
PopulaţiaPopulaţia vârstnicăvârstnică:: grupgrup vulnerabilvulnerabil “Singura“Singura prevenireprevenire
PopulaţiaPopulaţia vârstnicăvârstnică:: grupgrup vulnerabilvulnerabil
“Singura“Singura prevenireprevenire valabilvalabilăă aa senescensenescenţţeiei esteeste redarearedarea demnitdemnităţăţiiii
omuluiomului carecare îmbîmbăătrânetrâneşşte.”te.”
(I.(I. Simeone)Simeone)
Catedra de Sanatate Publica si Management,
54
UMF "Carol Davila" Bucureşti
 

Context

Populaţia persoanelor în vârstă de peste 60 de ani este de 600 milioane

2005 - 18% din populaţia mondială > 60 ani

> 65 ani – 11% bărbaţi, 16% femei prezintă incapacităţi

> 80 ani 4 din 5 persoane - prezintă un anumit grad de incapacitate

18,3% din populaţia României - > 60 ani

55
55

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

 

Metode de apreciere a îmbătrânirii populaţiei

 

Ponderea populaţiei vârstnice în totalul populaţiei

Vârsta medie a populaţiei

Varsta mediana a populatiei (in 2010 –populatia europeana 39,8 ani, in Romania 38,3)

Raportul – Nr. vârstnici Nr. copii

Indicele de dependenţă – Nr persoane inactiveNr persoane active

57
57

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

 

Principalele cauze de deces ale vârstnicilor

 

Bolile cerebro-vasculare

Bolile circulaţiei pulmonare

B.C.I.

H.T.A.

Boli respiratorii

59
59

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

 

Cauzele îmbătrânirii populaţiei

natalităţii

mortalităţii generale

mortalităţii precoce

speranţei de viaţă

performanţele medicale

 
56
56

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

 

Importanţa pentru serviciile de sănătate

Consum crescut de prestaţii medicale

supramorbiditate şi polimorbiditate

 

tendinţă de supradiagnostic

Populaţie mai vulnerabilă la mediul fizic şi social

Modificări în structura familiei familia preferă îngrijirea în unităţi speciale

Serviciile

medicale

primare

(adresabilitate,

accesibilitate)

subevaluează

morbiditatea vârstnicilor

Incapacităţile funcţionale necesită servicii sociale adecvate

58
58

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Morbiditate specfică: alterare capacitate functională

artroza, osteoporoza

hipoacuziile - 75% dintre vârstnici

cataracta şi retinopatia diabetică -80% dintre vârstnici

boala Parkinson

boala Alzheimer

demenţa senilă

incontinenţa sfincteriană

60
60

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Schimbările cu care se confruntă persoana vârstnică

Funcţiile corporale resimţite alterate

Statutul social modificat

Reducerea timpului de viaţă, apropierea morţii

Pierderea motivaţiei de viaţă, a capacităţii de a face planuri în viitor

Trăiesc doliul anticipat

Se confruntă cu durerea fizică, singurătatea, frica: “Mi-e frică de singurătatea în faţa durerii şi a morţii”

Scăderea stimei de sine:

Pierderea controlului asupra funcţiei şi integrităţii corporale

Dependenţa de îngrijiri

Pierderea unor roluri în familie

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştiasupra funcţiei şi integrităţii corporale  Dependenţa de îngrijiri  Pierderea unor roluri în familie

Strategii de interventie

Reţea de servicii sanitare de îngrijiri la domiciliu Screening pentru identificarea vârstnicilor care pot rămâne integraţi în familie şi necesită îngrijiri la domiciliu Centre de îngrijire de zi şi de noapte – centre de permanenţă Centre de îngrijire pe termen lung pentru asistarea medico- socială a vârstnicilor cu boli cronice, dependenţi Centre de îngrijire terminală Servicii de stomatologie specifice vârstnicilor Sprijin material pentru familiile având în îngrijire vârstnici cu probleme sociale

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştispecifice vârstnicilor  Sprijin material pentru familiile având în îngrijire vârstnici cu probleme sociale

Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanei Cluster 2:
Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate
Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanei
Cluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia,Suedia
Cluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, Romania
Cluster 1-
raspuns pozitiv
si activ ( cel putin
1 raspuns)
Cluster 2-
raspuns variabil
(fara raspuns
exlicit la nivel
national, dar
raspunsuri
regionale
Cluster 3- revaltiv
nedezvoltate (fara
raspuns explicit
pentru scaderea
inegalitatilor in
sanatate
HEALTH
INEQUALITIES IN
THE EU, Peter
Goldblatt, UCL
Institute of Health
Equity, 2013
65
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
Întrebări strategice (O.M.S.)  Cum va fi în stare un procent tot mai redus al
Întrebări strategice (O.M.S.)
 Cum va fi în stare un procent tot mai redus al populaţiei
active să susţină nevoile în creştere ale populaţiei vârstnice?
 Numărul tot mai mare de vârstnici nu va determina în cele
din urmă falimentul sistemelor de îngrijiri de sănătate şi
sociale?
 Cum
ajutăm
persoanele
vârstnice
rămână
active
şi
independente?
 Cum îmbinăm responsabilităţile statului şi ale familiei în
îngrijirea persoanelor dependente?
 Cum
putem
folosi
experienţa,
talentele
şi
abilităţile
vârstnicilor?
 Odată
cu
creşterea
duratei
medii
a
vieţii,
cum
putem
îmbunătăţii calitatea vieţii persoanelor vârstnice?
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Conceptul de “îmbătrânire activă”

Scop:

îmbunătăţirea

calităţii

vieţii

persoanelor

vârstnice

Optimizarea

oportunităţilor

pentru

sănătate

şi

securitate Se asociază cu promovarea unui stil de viaţă sănătos – programe de prevenire a principalelor cauze de îmbolnăvire a vârstnicilor (căderi, accidente, depistare precoce tulburări de vedere, auz, etc.) Continuarea participării persoanelor vârstnice la viaţa economică, socială, culturală, spirituală

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureştietc.)  Continuarea participării persoanelor vârstnice la viaţa economică, socială, culturală, spirituală

Obiective strategice ale OMS - 2020  Promovarea sanatatii si reducerea iengalitatilor in sanatate 
Obiective strategice ale OMS - 2020
 Promovarea sanatatii si reducerea iengalitatilor in
sanatate
 Imbunatatirea guvernarii in sanatate
66 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti
WHO Action on Health Inequalities Oamenii sunt imputerniciti si sprijiniti sa atinga potentialul maxim de
WHO Action on Health Inequalities
Oamenii sunt imputerniciti si sprijiniti sa atinga potentialul maxim de
sanatate si bunastare
WHO Action on Health
Inequalities, Ero
Ziglio, Belinda
Loring, Meeting of the
EU Expert Group on
Social Determinanta
and health
inequalities, 2013
Reducerea inegalitatilor si imbunatatirea guvernarii in
sanatate
Rezolvarea
Investitii in
principalelor
Imputerni
sanatate
provocari
cirea SS
de-a lungul
din regiune
centrat pe
cursului
privitoare la
pacient
Creerea
de medii si
comunitati
suportive
vietii
sanatate
Adaugarea de valoare prin parteneriate
67 Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti