8.

Orbita, definiie,raporturi, comunicri, corelaii clinice

Orbitele sunt 2 cavitati in care se afla sgm perif al

analizatorului vizual si vasele si nn lui, iar pe langa acestea se afla
si t adipos cu densitate mica. Ea are forma unei piramide 4lat, cu
baza, vf si 4 pereti
Baza e orientata ant si sn aditusul. In unghiul supero-med al
aditusului avem incizura trohleara/spina trohleara asociata n
trohlear si m oblic sup, iar in unghiul supero-lat se afla fosa gl
lacrimale
Vf e la nivelul gaurii optice. In apropierea lui se afla fisura
orbitala inf care separa peretele inf de cel lat . Prin ea trec vasele
si nn infraorbitari si cu ajutorul ei orbita comunica cu fosa
pterigopalatina si infratemporala.
Peretele sup separa fosa ant de orbita si e format de lama
orbitala a frontalului (care aici nu are diploe si se poate prelungi
cu proc zigomatic al sau) si post de aripa mica a sfenoidului, care
e delim de lama orbitala a frontalului prin sutura sfenofrontala.
Intre peretele sup si lat, spre reg post, catre vf, intre aripile
sfenoidului se afla fisura orbitala sup, prin care oribita comunica
cu fosa craniana mijl.
Peretele lateral e format de proc frontal al zigomaticului
si aripa mare a sfenoidului care sunt unite prin sutura
sfenozigomatica. Spre ant, intre peretele lat si inf avem orif
zigomatico-orbital si zigomatico-facial. Prin primul trece man
vascnerv omonim care ulterior se bifurca pt a se termina pe fata lat
a zigomaticului prin gaura zigomatico-faciala cat si in fosa
temporala prin gaura zigomatico-temporala.
Peretele inf e format lat de zigomatic si med de maxilar,
care constitiue pecea mai mare parte a ei, tavanul sinusului
maxilar. Poate fi alcatuita, inspre post si med si de catre procesul
orbital al palatinului. In partea post, la limita dintre peretele inf si
lat se afla fisura orbitala inf, cuprinsa intre fata orbitala a
maxilarului si cea a aripi mari a sfenoidului. Marg inf a fisurii
orbitale inf prezinta o incizura, prin care incepe santul
infraorbital, care comunica ant cu canalul infraorbital. Din el, la
O, se desprinde canaliculul pt n alveolar sup mijl, care coboara
prin peretele lat al sinusului maxilar, si la mijl se mai desprinde n
alveolar ant care merge in peretele inf, paralel si lat de canalul
infraorbital, iar apoi coboara prin peretele ant al sinusului maxilar.
Peretele med e format de proc maxilar al frontalului si
osul lacrimal, la acelasi nivel in sens cranio-caudal si in cea mai
mare parte de lama orbitala a etmoidului, care repr fata lat a
labirintului etmd. Aici osul lacrimal, aflat ant de labirintul etmd,
adoposteste foseta sacului lacrimal, care se continua caudal cu
canalul nazo-lacrimal, prin care orbita comunica cu meatusul
nazal inf. Intrarea in canal e marginita lat de carligul osului
lacrimal. Foseta e delim de o creasta lacrimala ant si post.
Pe peretele med al orbitei, in apropierea peretelui sup, in
dreptul limitei sup a lamei orbitale a etmd, se afla gaurile etmd
ant si post.
9. Cavitatea nazal, definiie, peretele lateral,tavanul i
podeaua, comunicri
10. Cavitatea nazal - raporturi, septul nazal, mucoasa
nazal, organul vomeronazal,corelaii clinice

Cavitatea nazala repr primul sgm al caii resp si este alcatuita

din 2 parti, ant si post. Partea ant repr nasul extern, ca o
proeminenta a fetei, iar cea post repr restul cavitatii nazale si se
afla in cavitatea nazala osoasa.
Cavitatea nazala are forma unui tr de piramida trapezoidala,
avand o baza mare la niv proceselor palatine ale maxilarului
in ant si lamele oriz ale palatinului in post. La extr ant a
struct sagitale avem gaura incisiva prin care trec vasele si nn
incisivi. La limita post se afla spina nazala post. La limitele lat a
lamelor oriz ala palatinului avem ant gaurile palaine mari si
post cele mici prin care trec man vasc nerv omonime.
Tavanul/baza mica e alc (ant->post) de oasele nazale care
part la formarea piramdei nazale, spina nazala a frontalului,
lama ciuruita a etmd, regiunea sfenoidala verticala cu
creasta sfenoidala vert, creasta sfenoidala oriz si aripile
vomerului. Intre lama ciuruita si fata ant a sfenoidului se afla
recesul sfenoetmd, unde se deschide sinusul sfnd. Pe fata inf a
osului nazal se afla santul etmd prin care trece n etmd ant.
Podeaua e formata de palatul dur deschis inf in craniu. In
partea ant, de fiecare parte a septului se vede orif canalului
incisiv.
Peretele lat e format (ant->post) de proc frontal ale max,
oasele lacrimale, lamelele nazale ale etmd, lamelele perp
ale palatinului si lamele mediale ale proc pterigoid. Pe acest
perete se observa 3 sau 4 proeminente osoase, denumite
cornetele nazale inf, mijl si sup si suprem (incst), care delim
intre ele si peretele lat meaturi nazale.
 Cornetul nazal suprem delimiteaza meatul nazal suprem,
unde se deschide o cel etmd post si post de el se deschide sinusul
sfnd.
Cornetul nazal sup formeaza tavanul meatului nazal sup,
unde se deschid cateva celule etmd post. Post de meat se afla
gaura sfenopalatina prin care se comunica cu fosa
pterigopalatina.
Cornetul nazal mijl se intinde pe toata lungimea labirintului
etmd si se art post de el cu creasta etmd de pe lame perp a
palatinului. Inf de el se afla meatul nazal mijl. Pe peretele lat al
meatului se afla bula etmd, det de o cel etmd. Deasupra ei si intre
ea si cornetul mijl se afla 1-3 cel etmd ant. Inf si ant de bula se vede
procesul uncinat al etmd. Aceste 2 formatiuni osoase delim
hiatul semilunar, unde se deschide sinusul maxilar, sinusul
frontal si cel etmd ant. La deschiderea sinusului frontal se ajunge
prin infundibulum etmd.
Cornetul nazal inf se art cu fata nazala a max prin
creasta conchalis si cu lama perp a palatiului. El micsoreaza
hiatul max prin procesul max. Prin procesul lacrimal, el
completeaza canalul nazolacrimal si prin cel etmd se art cu procesul
uncinal al etmd. Marg sa inf e groasa si spongioasa si cea lat are
santuri pt vase si nn. Meatul nazal inf e cel mai larg si lung dintre
toate meaturile si se intinde pe tot peretele lat al cav nazale.
Cavitatea nazala comunica sup cu fosa cranina ant prin lama
ciuruita a etmd, cu orbita prin canalul nazo-lacrimal, cu reg ant a
viscerocraniului, la nivelul aperturii piriforme, cu exobaza la niv
coanelor nazale, cu cav bucala prin gaurile incisive si cu fosa
pterigopalatina prin gaura sfenopalatina.
Ea mai comunica si cu sinusurile paranazale prin hiatul
semilunar cu sinusul maxilar, prin recesul sfenoetmd cu sinusul
sfnd, iar prin cel etmd cu sinusul frontal.

Septul nazal impartea cavitatea nazala osoasa in 2

simetrice. El are o partea osoasa, care se continua ant cu partea
cartilaginoasa. El ajunge post pana la partea post a cav nazale si
deschiderea se face prin 2 orif numite coane nazale. Ele sunt
delim sup de corpul sfnd, med de marg post a vomerului, lat de
lama med a proc pterigoid si inf de marg post a lamei oriz.
El este format sup de lama perp a etmd si inf de vomer.
Cele 2 se art cu creasta sfnd, iar vomerul se mai art si cu palatul
dur inf. Sup, la locul de art cu sfnd, vomerul e mai ingrosat si
prezinta 2 lame osoase care formeaza aripa vomerului in care
intra rostrum si creasta sfnd. Inf, vomerul se art cu creasta nazala,
proeminenta de pe fata sup a suturii palatine med.
 Pe suprafata lui se vad numeroase santuri pt vase si nn.

Cavitatea nazala e captusita de tunica mucoasa nazala, care

are 2 reg, olfactiva si respiratorie.
Reg olfct coresp lamei ciuruite si a zonelor invecinate ale
septului si a cornetului sup. In aceasta arie, ea e prevazuta cu un
neuroepiteliu cu gl olfactive, care repr partea periferica a
analizatorului olfactiv.
Reg respiratorie este groasa, bogat vasc cu multe gl seroase
si mucoase numite gl nazale. Epiteliul e pseudostrat cil, ciliat si se
continua la nivelul sinusurilor paranazale cu ep simplu cubic ciliat.
Vasele sunt foarte bine dezv si anast si formeaza un plex cavernos
al conetelor care face ca mucoasa sa se edematieze foarte usor. In
aceasta reg aerul e purificat de mucus, dupa care se satureaza cu
vapori de aer si se incalzeste.

Organul vomero-nazal e situat in partea inf a septului, langa

deschiderea canalului incisiv si a petei vasculare (ea exista in
perioada fetala, iar in 80% din cazuri se atrofiaza in primul an de
viata. Ea contine R pt feromoni). La nou nascut are rolul de a
receptiona feromonii parentali, contribuind la o dezv armonioasa
psihica si corticalizarea relatiilor de tip familial.

5. Stanca temporalului, situaie, structur, raporturi,

corelaii clinice

Ea repr partea pietroasa a temporalului. Are forma unei

piramide triunghiulare, cu axul oritentat antero-med. Ea are 3 fete,
ant post si inf si 3 marg, ant sup si post, un vf si o baza.
Fata ant are forma tringhiulara, cu vf med si repr partea post
a fosei craniene mijl.
Fata post are forma triunghiulara, cu vf med si repr partea ant
a fosei craniene post.
Fata inf se afla la exobaza, are forma triunghiulara. La vf
stancii osului se afla gaura rupta.
Marg ant separa fata ant de inf, marg sup separa fosa
craniana mijl de cea post, iar cea post separa fata post de cea inf.
 Vf se afla med, e neregular si intra intre aripa mare a sfnd si
partea bazilara a occpt.
Baza e lat si e unita de mastoida. Antero-sup se vede porul si
meatul auditiv ext, ant de marg ant a mastoidei si sup de partea
timpanica.
In stanca temporalului se afla urmatoarele: analizatorul
acustico-vestibular, struct nervoase repr de n facial si struct
vasculare, repr de a carotida int.
Analizatorul acustico-vestibular, respectiv struct urechii e
alcatuit din 3 parti:
externa, portiunea osoasa a meatului acustic ext
medie, prin casuta timpanului si prelungirile sale precum
recesul epitimpanic (sup de meatul extern), canalul
musculotubar, impartit in semicanalicul sup, canalul m
tensor al timpanului si semicanalicul imf, canalul
tubar/portiunea osoasa a trompei lui Eustachio.
int, prin labirintul osos, cu partea vestibulara, repr de
vestibul osos si canalele semicirc osoasa si cohleara, repr de
melcul osos.

Canalul n facial are 3 portiuni:

partea labirintica, care incepe de la aria faciala din meatul

acustic int si ajunge la genunchiul canalului facial unde isi
schimba direcia. Trece in rap cu peretele ant al vestibului osos.
Contine nn 7, 7 bis si a labirintica.
De la genunchi, canalul porneste canaliculul n pietros mare,
care se deschide pe fata nat a stancii si prin care trec n
omonim si r pietroasa a a meningee medie.
partea timpanica cu directie spre post si lat. Trece intre
peretele lat al vestibului si med al casutei timpanului. Contine
n 7 si r pietroasa a a meningee medie.
partea mastd cu directie desc. Trece in rap cu peretele post
al casutei timpanului si se termina in orif stilomastd. Contine n
7 si a stilomastd. Aici, porneste sup de orif stilomastd
canaliculul post al n coada timpanului care se deschide pe
peretele post al casutei timpanului. El e strabatul de n coada
timpanului, r a n 7.
 Canalul carotic contine a carotida int, plexul S pericarotic int
si un plex venos pericarotic. El are un orif extern/inf pe fata
inf a stancii, un orif int pe fata ant a stancii la vf stancii,
coresp gaurii rupte si un traiect angular cu 2 portiuni: o
portiune initiala, asc, in rap cu peretele ant al casutei
timpanului si o portiune terminala, transversala, al carei
perete inf e completat de cartilaj la vf stancii.

21. Fascia cervical, alctuire i dispoziie general

22. Lama superficial a fasciei cervicale i platysma

Fascia cervicala este o struct cj la nivelul gatului si e alcatuita

din 3 regiuni si o prelungire: lama superf, pretraheala,
prevertebrala si teaca carotica (care este o extensie a lamei
pretraheale).
 Lama superf e sub tegument si m platysma in planul mm
SCM si trapezi, unde se dedubleaza pt a le forma o teaca. Sup se
insera pe protuberanta occpt ext, linia nucala sup, fata lat si ant a
proc mastoid, arcul zigomatic, fascia maseteriana, unghiul si marg
inf a mandibulei. Inf se insera de la inciz jug a sternului, urmareste
clavicula, trece apoi pe acromion si spina scapulei, unde coboara pe
trapez si lat dorssi, prelungindu-se cu fascia lui.
Foita superf e mai groasa si rezintenta sup, unde nu e
acoperita de m platysma si adera la tegument. Din ea se desprind
profund fasciile mm scaleni, care contribuie impreuna cu vertebrele
cervicale la separarea reg nucale de reg ant si lat a gatului. Are
raporturi cu vase si nn, astfel: in reg lat si SCM se afla rr subcutane
ale plexului cervical si v jug ext si ggl limf, iar in cea ant, v jug ant,
rr ale n transvers al gatului si rr cervicale ale n facial.
Foita prof inveleste mm suprahioidieni si le formeaza fascii,
iar in trignoul submandibular acopera gl submandibulara.
Cele 2 foite se unesc post de SCM si reformeaza lama, pe
partea lat a gatului si inca o data intre mm infrahioidieni pt a
acoperi impreuna cu proeminenta laringiana traheea si istmul
tiroidei.
In plan sagital, de la nivelul protuberantei occpt ext, pana la vf
proc spinos C7, lama superf se uneste cu fibrele lig nucal.
Unele din fibrele sale se termina la nivelul adventicelui v jug
ext.
Trimite tracturi fibroasa de la nivelul unghiului mandibulei
catre fata mediala a mandibulei si lig stilomandib. Sup de unghiu
acopera gl parotida prin fascia parotidiana.
In reg lat a gatului acoepra mm, n accesor, tr plexului brah,
vase suprascapulare si transverse ale gatului.
Ant pe linia mediana, lama superf si pretraheala apar
condensate formand linia alba a fasciei cervicale.
Lama pretraheala se insera sup pe hioid si inf pe apertura
toracica sup, oasele scapulare, clavicula si inciz sternala. Ea e
situata in planul mm infrahioidieni, unde se dedubleaza pt a le
forma fascii. Lat, ea acopera mm omohioidieni. Ant ea are rap cu
lama superf, iar in reg SCM cu foita prof a tecii mm. Post acoepra
laringele, traheea, lobii tiroidei, man vascnerv al gatului, iar in
trigonul omoclavicular, mm scaleni, vase subclaviculare si tr
plexului brah.
Deoarece ea se insera si pe adventicele vaselor mari, ea
impiedica colabarea peretilor vasculari in timpul inspirului
favorizand circulatia venoasa.
Lama prevertebrala se insera sup pe baza craniunui si inf pe
reg post a mdstn post (sup??). Ea este situata in planul mm
prevertebrali. Lat se fixeaza pe proc transverse cervicale langa
insertia fasciei mm scaleni. Intre ea si viscerele gatului se afla un
spatiu retro visceral. Lat de el se afla vase si nn latero-faringiene,
iar in trigonul carotic si reg SCM, man vascnerv al gatului.
Teaca carotica e o prelungire a lamei pretraheala catre post
si lat catre man vascnerv al gatului formand in jurul lui teaca
carotica. Pot participa la formarea ei si fibre din lama superf din reg
inf cervicala. Post de ea coboara tr S fiind cuprins in grosimea ei.

M platysma apartine grupului mm mimicii si repr o lama

musculara lata si subtire, subcutana, care se intinde din reg
deltoidiana si infraclaviculara pana la partea inf a fetei. Are O pe
partea prof a teg infraclaviculara si deltoidiana si pe fasciile mm
pect mare si deltoid si se I pe protb mentala, corpul mandibulei,
unghiul gurii si fascia maseterului.
E inervat de n facial si are ca act coborarea unghiului gurii si
incretirea teg gatului.

36. Plexul cervical ramuri sensitive

37. Plexul cervical ramuri motorii
 Plexul cervical este format din rr ventrale ale nn spinali C1-
>C4. El este legal de plexul brahial prin n frenic, cu orig la
C3,C4,C5. Intre rr nn spinali C->C4 se formeaza 3 anse
anastomotice C1C2, C2C3 si C3C4 denumite ansa sup, mijl si inf.
Ansa sup este formata de C1 si r sup a C2, ansa mijl e formata
din r inf a C2 si r sup a C3 si ansa inf e formata de r inf a C3 si r sup
a C4. Ramura inf a lui C4 se uneste cu C5 si contribuie la formarea
plexului brahial.
Din ansa mijl, se desprind de obicei 3 rr nervoase senzitive, nn
occpt mic, auricular mare si transvers al gatului, toate cele 3 avand
traiec profund de SCM, ajugand la suprafata in dreptul marg post a
acestuia, la niv pct ERB.
N occpt mic, de la marg post a SCM patrunde in reg lat a
gatului si dupa ce inconjoara n accesor se indreapta spre proc
mastoidian. In partea sup a reg lat, el perforeaza fascia si se
imparte in rr terminale pt teg din partea lat a reg occpt (care se
anast cu rr din n occpt mare) si pt teg care acopera proc mastoidian
si 1/3 sup a fetei mediale a pav urechii (care se anast cu rr ale nn
auricular mare si post).
N auricular mare poate avea de obicei tr comun cu occpt mic
sau transvers al gatului. Apare la marg post a SCM, inf de occpt mic
si urca pe fata lat a sa, post de v jug ext. Va perfora lama superf a
fasciei cervicale la niv unghiului mandibulei si se va indrepta spre
lobul urechii si se termina in 2 rr: ant pt teg reg
paratideomaseterine (care se anast cu r ale n facial) si post pt teg
de pe fata med a pav urechii (care se anast cu n occpt mic,
auricular post si r auriculara a n vag)
N transvers al gatului va ocoli marg post a SCM si trece pe fata
lat a acestuia incrucisand med v jug ext, fiind acoperit de m
platysma. In apropierea hioidului, el strabate fascia si se impartea in
rr sup si inf care inerveaza teg reg ant a gatului.
Nn supraclaviculari se desprind dintr-un tr comun care apare
pe marg post a SCM sub precedentul. El coboara prin reg lat, pe
scalenul mijl, acoperit de lama superf a fasciei cervicale si
platysma. Se imparte in rr deasupra claviculei, med intermed si lat.
Cei med se termina in teg ce acopera fosa supraclaviculara si
manubriul, cei intermed au aprox acelasi teritoriu cu n intercostal
(inverveaza teg infraclaviculat pana la coasta 3), iar cei lat se
termina in partea sup si post a reg deltoidiene.
Ansa cervicala se formeaza ant de v jug int si deasupra tend m
omohioidian. Se formeaza prin unirea a 2 rad, rad inf rezultata din
unirea a 2 rr din C2 si C3 si una sup cu fibre din C1 si C2. Uneori ea
poate fi scurta dat unirii rad la nivel sup si atunci ea se afla intre v si
a, ant de a sau post de vase in trigonul carotic sau poate chiar sa
lipseasca. Din ea se desprind rr pt mm omohioidian, infrahioidian,
sternohioidian si uneori pt tirohioidian.
N frenic are 1-3 rad (C3,C4,C5) in care se afla fibre somatice si
vegetative. El coboara pe n scalen ant, pana la baza gatului dupa
care patrunde in torace si se va termina in dfrgm. Astfel, el are o
parte cervicala si una toracica.
In zona gatului, el apare initial lat de m scalen ant, dupa care
coboara ant de el si va ajunge med de tend lui de I. In acest traiect,
e acoperit de fascia m omohioidian si are lat de el n subclavicular si
med a cervicala asc. Inf de m omohioidian e f profund fiind acoperit
de fascia prevertrebrala, avand raport cu vasele suprascapulare,
transv ale gatului si v jug ext. La baza gatului, n frenic drp
depasesete tend m scalen ant si va trece intre vv jugulare
subclaviculare si a subclavie, fiind lat de ansa subclavie si n vag. Inf
de a, n coboara pe cupula pleural, incrucisand ant a toracica int si
apoi trece med de ea. N frenic stg se afla la distanta de n vag, trece
post si lat de ductul thoracic si incruciseaza post a toracica int.
In torace, nn frenici si vasele pericardofrenice strabat mdstn
sup si mijl, acoperiti de pleura mdstn la care adera. N frenic drp se
afla lat de v brhcf, apoi de v cava sup, apoi trece ant de rad plmn,
dupa situandu-se intre pleura si pericard si coboara astfel spre
dfrgm. N frenic stg se afla initial intre aa carotida com si subclavie ,
post de brhcf stg. Va cobori ant de arcul aortei si rad plmn, apoi
intre pleura si pericard.
Ca rr, nn frenici dau rr pericardice si pleurale, rr frenicoabd
care inerveaza senzitiv dfrgm, pericardul fibros si pleura mdstn. Una
din aceste rr ajunge in plexul celiac si inerveaza caile biliare si
pancreasul. Rr motorii inverveaza partea muscular a dfrgm.
Nn frenici accesorii au originea variata in C3 sau C5 si in reg
cervical si sunt pentru putin separate de n frenic. Ei se unesc la
baza gatului si au acelasi traiect ca si n frenic.