Bondar Emese

PH III

Psihologia creativității

Dicționar al conceptelor de specialitate

Abilitate - însuşire sinonimă cu priceperea, îndemînarea, dexteritatea, dibăcia,

iscusinţa, evidenţiind uşurinţa, rapiditatea, calitatea superioară şi precizia cu care omul
desfăşoară anumite activităţi, implicînd autoorganizare adecvată sarcinii concrete,
adaptare suplă, eficientă (Neveanu, 1978).

Aptitudine - însuşire sau sistem de însuşiri ale subiectului, mijlocind reuşita într-o
activitate; posibilitate de a acţiona şi obţine performanţe; factor al persoanei ce
facilitează cunoaşterea, practica, elaborările tehnice şi artistice, comunicarea. Adler
explică dezvoltarea aptitudinii nu ca valorificare a zestrei ereditare, ci ca o consecinţă a
complexelor de inferioritate ce tind să fie depăşite prin compensaţie (Neveanu, 1978).

Brainstorming – furtună în ceier", în traducere liberă, asalt de idei; este o tehnică de

creativitate colectivă, cea mai larg răspîndită şi aplicată; iniţiatorul ei este psihologul
american A. Osborn. Brainstorming-ul are la bază ideea că cea mai bună soluţie în
rezolvarea unei probleme nu se obţine prin eliminări succesive, ci dimpotrivă, prin
căutarea unui număr cât mai mare de soluţii, „cantitatea generează calitatea"( Neveanu,
1978).

Creația – opera artistică sau științifică, rezultatul muncii creatoare, operă creată (
www.dexonline.ro ).

Creatica – desemnează știința și arta aplicată cu ajutorul mașinilor electronice prin care
se simulează exercitarea proceselor de creație (Betea, 2020)

1
Creativitate - ansamblul „factorilor subiectivi şi obiectivi care duc la realizarea, de către
indivizi sau grupuri, a unui produs original şi de valoare” (Roşca, 1981).

Creatologie - termen introdus de noi pentru a desemna în limba română disciplina

complexă ce se ocupă de tehnicile, procesele şi formele creaţiei (Neveanu, 1978).

Dexteritate, abilitate motorie superioară comliţionînd mişcări precise, rapide şi

ingenioase. Astfel sunt aptitudinile practice de reparare a unui mecanism, de
dactilografiere rapidă şi corectă, de manipulare a strungului sau de execuţie a mişcărilor
digitale in cintatul Ia vioară sau pian, de tragere la ţintă, de aruncare a mingii la coşul de
baschet etc. (Neveanu, 1978).

Elaborare – proces de transformare a unor date, abilitatea de a crea o structură pe

baza informațiilor date ( Betea, 2020).

Flexibilitate – factor al inteligenței și după Guilford şi al creativităţii constînd din

restructurarea eficientă a mersului gândirii în raport cu noile situaţii (Carter, 1952), în
posibilitatea de a opera cu uşurinţă transferul (din planul perceptiv în cel figurai si în cel
conceptual) şi în abilitatea orientării gândirii în direcţii cât mai diferite, în capacitatea de
a renunţa la vechi puncte de vedere si de a adopta altele noi. Apreciată ca rezultat al
dezvoltării gândirii, flexibilitatea nu este numai o premisă a gândirii creative ci şi o
rezultantă a ei. Ea este totodată legată de motivaţie şi atitudini (Neveanu, 1978).

Fluiditate - factor al inteligenţei şi creativităţii constând din bogăţia, uşurinţa şi

rapiditatea asociaţiilor între imagini sau idei, debitul verbal, cursivitate, bogăţia ideaţiei
(Neveanu, 1978).

Iluminare - un moment de salt calitativ în cunoaştere. H. Wallas a denumit astfel cea

de-a treia fază a procesului creator, urmând după incubaţie sau germinaţie ( Neveanu,
1978).

2
Imaginație - Capacitate umană de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor,
reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior ( www.dexonline.ro), proces psihic
secundar, solidar şi analog cu gândirea (Neveanu, 1978).

Jocul de rol – individual reuneaste mai multe acţiuni în jurul uneia central (subiect) şi
evolueză procesual în joc , atribuindu-şi sieşi ca şi lucrurilor semnificaţii fictive. Acest tip
de joc a fost numit joc cu subiect sau joc cu roluri sau joc de creaţie (Neveanu, 1978).

Jocul simbolic - ajută copii să-și dezvolte  abilitățile cognitive, deoarece  implică 
scenarii de joc care apar din imaginația copilului și contribuie la dezvoltarea creativității
acestuia. Este o formă a jocului în care copilul redă prin gesturi și cuvinte sau chiar și
jucării, un aspect al realității (Betea, 2020).

Originalitate - definită prin noutate şi raritate, presupune o interpretare şi exprimare

personal a lucrurilor, situaţiilor comune (Neveanu, 1978).

Plasticitate – caracteristică recunoscută structurilor neuropsihice de a se transforma,

de a se restructura cu supleţe în vederea adecvării la cerinţele activităţii (Neveanu,
1978).

Bibliografie,

1. Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, București, Editura Albatros.

2. Betea, L. (2020), Psihologia creativității – note de curs, Arad, Univ. Aurel
Vlaicu.
3. Roșca, A. (1981), Creativitate general și specific, București, Editura
Academiei.
4. www.dexonline.ro

3
4