Terapii complementare i

alternative n lucrul cu copiii cu

TSA

Ce este autismul?
o

tulburare de dezvoltare de origine neurobiologic

i este considerat drept una dintre cele mai severe
tulburri neuropsihiatrice ale copilriei
afecteaz grav abilitile mentale, emoionale i
comunicaionale ale unei persoane.
este tulburarea central din cadrul unui ntreg
spectru de tulburri de dezvoltare, cunoscut sub
numele de tulburri din spectrul autismului-TSA

Tulburri din Spectrul

Autist
TSA
PDD NOS

AUTISM INFANTIL

Dificulti de

Dificulti de
socializare

socializare
sau
Dificulti de
comunicare
sau
Patternuri
stereotipe, repetitive
si restranse de
comportament ,
interese si activitati,

i
Dificulti de
comunicare
i
Patternuri stereotipe,
repetitive si restranse
de comportament ,
interese si activitati,

SINDROM
ASPERGER
Dificulti de
socializare
i
Dezvoltare normal a
limbajului i gndirii
i
Patternuri stereotipe,
repetitive si restranse
de comportament ,
interese si activitati,

SEMNE ALE AUTISMULUI.....

1. Lipsa capacitii de a interaciona cu ali copii sau aduli

2. Sensibilitate crescut sau sczut

la sunete

3. Modaliti de joac neadecvate

4. Exprimare nepotrivit a

5. Lipsa contientizrii

emoiilor.

pericolelor.

6. Senbilitate sczut sau

crescut la atingere.

7. Ataarea ciudat fa de
obiecte.

8. Limbaj srac sau

lipsa comunicrii.

9. Dificultate de adaptare la
schimbrile rutinei zilnice

10. Evitarea contactului

11. Hiperactivitate sau

vizual.

inactivitate.

TEORIA COERENEI CENTRALE

Uta Frith, 1989

TEORIA FUNCIEI EXECUTIVE

Ozonnoff,1991

TEORII
ALE

TEORIA MINII
Simon Baron-Cohen, Alan Leslie si Uta
Frith ,1985

GNDIRII

TEORIA LUMII INTENSE

Henry Markram, 2007

TEORIA COERENEI CENTRALE

- percepie fragmentar ntregul este o enumerare de
piese de puzzle, fr legturi ntre ele i semnificaii
Ex: perceperea unei carioci
1) perceperea lui. Vede un lucru din plastic, lung, rou,
subire i un lucru scurt, alb din plastic.
2) -el va da semnificaie acestui lucru. El vede c aceste
dou lucruri sunt mpreuna i-l recunoate.
3) -se caut un cuvnt care se potrivete cu acest lucru :
este o carioc.
4) -el tie ce trebuie s fac cu ea : s deseneze pe hrtie
-asocierea 1 pe 1 = leag la unul dintre pai alte
detalii,legturi fixe, greite
- explic existena unor abiliti speciale izolate, influena
srac din partea contextului social i interesul obsesiv
pentru detalii

TEORIA FUNCIEI EXECUTIVE

funcii executive de control = construct cognitiv utilizat
pentru a descrie aciunea dirijat spre un scop, orientat spre
viitor, considerat ca fiind mediat de lobul frontal.
Funcii executive de control

Planificarea
- organizarea
activitilor
n vederea
unui scop

Flexibilitatea
capacitatea de
a-i muta atenia
de la o activitate
la alta, diferita, n
funcie de
necesitile
situaiei;

Inhibitia

Generativitatea

capacitatea de a
ignora stimulii
irelevani pentru
scopul prezent, i
n consecin de a
suprima
comportamente
neadecvate

a genera idei i
activiti noi

TEORIA MINII
const n a atribui stri mentale independente att propriei
persoane ct i celorlali, cu obiectivul de a explica i a anticipa
comportamentul.
presupune citirea minii celuilalt sau a te pune mental n
locul lui

Cnd i cum se pred teoria minii la copiii cu TSA?

Precursorii teoriei minii imitaie, joc simbolic,
identificarea emoiilor primare,secundare la sine i la ceilali,
tie c dac o persoan este legat la ochi, sau nchide ochii
aceasta nu vede , tie c dac am ascuns ceva, cealalt
persoan nu tie unde este obiectul i nu poate sa-l vad,
utilizeaz expresii ca: eu cred, eu mi doresc, m astept,
neleg;

SITUAIE EFECTIV: Mama i cumpr lui Ionu un set de acuarele

Acesta este Ionu. Imaginea din stnga ne arat ce i dorete el

DORINA: Ionu i dorete acuarele
Imaginea din dreapta ne spune ce crede el
CONVINGEREA: Ionu crede c va primi acuarele de la mama lui

ntr. 1: Ce i dorete Ionu?

Prompt: Uite, n imaginea asta ne arat ce i dorete Ionu
ntr.2: Ce crede Ionu?
Prompt: Uite, n imaginea asta ne arat ce crede Ionu
ntr. 3: Ionu crede c va primi acuarele. Cum se simte Ionu?
Prompt: Este bucuros sau trist?
ntr. 4 : De ce este bucuros/ trist?

DEZNODMNT: Mama i d lui Ionu setul de acuarele

ntr. 4 : Cum se simte Ionu cnd mama i d setul de acuarele?

Prompt: Este bucuros sau trist?
ntr. 5: De ce este bucuros/ trist?

TEORIA LUMII INTENSE

premisa c autismul nu este un deficit, ci o hiperactivitate
cerebral.
numarul mare de neuroni, sinapse, viteza mare de
procesare a informaiilor dar i tendina de a da un rspuns
exagerat
creierul copilului autist este diferit de cel al unui copil
normal pentru c este HIPER-ACTIV => HIPERSENZITIV ,
HIPER-MEMORIE , HIPER ATENIE,
HIPER-PREFERIN , HIPER-EMOIONALITATE

TERAPII

ABA
se bazeaz pe modelul S
RR
-crete frecventa
comportamentelor dezirabile
- mentine anumite
comportamente necesare in
modelul social
- generalizeaza si transfera
comportamente dintr-un
mediu in altul - reduce
comportamentele steriotipe,
care ar putea afecta
invatarea si interactiunea
sociala

PECS

TEACCH

Are la baza comunicarea

prin intermediul obiectelor,
fotografiilor sau pictogramelor

structurarea invatarii, pe patru

dezvolta comunicarea si
creste sansele aparitiei
limbajului expresiv.

spatiului,structurare vizual,a

elemente: organizarea

timpului i a sarcinilor
- ofera copilului predictibilitate,
va creste toleranta la frustrare
-

reduce problemele legate de

organizare si timp

- stimuleaza comunicarea
- sprijina si creste gradul de
independenta copilului

TERAPII

LOGOPEDIE
articularea corect a
cuvintelor;
nelegerea comunicrii
verbale i non-verbale,
iniierea comunicrii fr
ajutor din partea celor din jur;
cunoaterea locurilor i
momentelor potrivite pentru a
spune ceva;
dezvoltarea abilitilor de
conversaie;
dezvoltarea schimbului de
idei;
dezvoltarea comunicrii ca
modalitate de mbuntire a
relaiilor;
nvarea i folosirea funciei
auto-reglatorii a limbajului.

INTEGRARE SENZORIAL
Activitati ale sistemului
vetsibular: leganatul, rotitul,
saritul
Activitati ale sistemelor
proprioceptiv si tactil:
periatul, jucariile senzoriale
Crearea unei activitati
individualizate menite sa
satisfaca nevoi senzoriale
-restabilirea proceselor
neurologice prin intarirea
celor 3 sisteme
-reducerea procentului unor
tulburari comportamentale
- imbunatatiri generale ale
functionarii sistemului nevos

KINETOTERAPIE
Dezvoltarea motricitii
generale
Dezvoltarea motricitii
fine i a ndemnrii
motorii,
Educarea echilibrului
static i dinamic;
Educarea ritmului i a
coordonrii micrilor;
Dezvoltarea dominanei
laterale;
Dezvoltarea capacitii
de percepie, orientare i
organizare spaiotemporal;
Formarea percepiei
corecte a schemei
corporale.

TERAPII COMPLEMENTARE
Terapia prin neurofeedback
const in msurarea activitii electrice a creierului prin determinri EEG i
feedback-ul ei catre acelai creier, ct de repede posibil, folosind semnale
audio i video.
Senzori speciali plasati pe cap masoara activitatea electrica a creierului. Semnalul
cules este procesat de un computer si prezentat clientului sub forma unei aplicatii.
Creierul are astfel informatii despre activitatea sa si este capabil s o modifice
pentru rezultate mai bune.
Prin prisma neurofeedback-ului, vedem autismul ca o conditie caracterizata printrun nivel de excitatie ridicat si supra-stimulare senzoriala ale sistemului nervos
central => reduce nivelul de excitatie al creierului, pentru ca persoana sa se
poata relaxa fizic si relationa emotional cat mai normal ( copii cu TSA incep sa
doarma mai bine, sa accepte compania altor copii si sa fie mai
cooperanti.Deasemeni, se stimuleaza dezvoltarea de retelele neuronale,
esentiale pentru activitatea normala a creierului, care nu s-au format la timpul lor.
Functii precum vorbirea sunt uneori formate dar nu pot fi exprimate din cauza
nivelului ridicat de excitatie al creierului.

MELOTERAPIA
sunetele si ritmul devin instrumentele cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea
copilului si se urmareste reducerea anxietatii si a stresului
poate fi folosita prin asociere cu diverse activitati educationale pentru deprinderea
mai usoara a unor cuvinte sau abilitati simple care duc la independenta, pentru
invatarea animalelor si pasarilor, diferentierea anotimpurilor, implementarea unor
tipuri de activitati motrice cu usurinta etc.
stimuleaz energia creativa si contribuie la cresterea capacitatii de concentrare si
a memoriei.
eficienta pentru scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare.
La copiii care cu TSA s-a constatat ca stimulii sonori diminueaza anxietatea legata
de realitatea exterioara, amelioreaza comportamentul socio-afectiv si creste
semnificativ increderea in sine.

Terapia prin art

reprezinta o modalitate excelenta de exprimare.
Art-terapia contribuie la:
imbunatatirea capacitatii de concentrare;
imbunatatirea atentiei;
exprimarea nevoilor intr-o maniera adecvata;
imbunatatirea capacitatii de a depasi obstacolele senzoriale;
dezvoltarea abilitatilor motorii fine;
reducerea starilor de anxietate, neliniste, frica, furie etc.

Pogramul Son-Rise
ofera strategii si principii menite sa implementeze si sa
mentina un sistem de stimulare centrat pe copil, cu interventie
individuala 1-1, la domiciliul copilului.
Principii si tehnici in SON RISE
- Alaturarea adultului in activitatile ritualice si repetitive ale
copilului. .
- Invatarea prin joc interactiv.
- Folosirea energiei si entuziasmului.
- Adoptarea unei atitudini pozitive, optimiste fara prejudecati.
- Plasarea parintilor ca principala resursa in terapie.
- Crearea unui mediu de joaca securizant optim dezvoltarii si
invatarii. Rezultatele acestui program se vad in urmatoarele
arii: interactiune sociala, comunicare, nivel cognitiv, autonomie
personala.

Metoda Mifne 1987, Israel

are la baz teoria ataamentului, scopul fiind de a ajuta copilu
s aib o percepie de sine, s nvee s comunice i s
neleag ce se ntmpl n jurul lui
cuprinde 3 faze:
1. Terapie intensiva de sistem pentru familia nucleu (pe
perioada de 3 saptamani in care familia sta in centru)
2. Terapia de intretinere (la domiciliul familiei-un terapeut Mifne
urmareste periodic continuarea programelor)
3. Integrarea copilului in sistemul educational
se bazeaza pe munca impreuna, pe doua cai paralele: copilul
si familia. Metoda foloseste o varietate de tehnici precum:
intalnirile clinice, sedintele individuale, sedintele de famile,
intalnirea cu alte familii, includerea fratilor copilului cu TSA in
programul terapeutic, terapia prin roluri reciproce, stimulare
senzoriala si contactul fizic.