MINISTERUL EDUCAŢIEI UNICEF Asociaţia RENINCO ROMÂNIA CCD ARGEŞ

CERCETĂRII , TINERETULUI ŞI SPORTULUI

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ

-SUPORT DE CURS-

Formatori:
Prof. Maria Magdalena Anghel
Prof. Corina Postelnicescu

PITEŞTI

MAI 2010
 DOCUMENTE REGLATOARE

I. România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile
cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie
1989, şi sunt garantate.

(Art.1 (3), Constituţia României)

II. „Cetăţenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ…”

„Statul promovează principiile învăţământului democratic şi garantează dreptul la educaţie diferenţiată,

pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi.”

(Art.5, Legea învăţământului nr.84/1995)

III. „…şcolile trebuie să primească pe toţi copiii indiferent de condiţia lor fizică, intelectuală, socială,
afectivă, lingvistică sau de orice natură. Trebuie deci să fie incluşi copii cu dizabilităţi şi copii talentaţi,
copii ai străzii şi copii care muncesc, copii proveniţi din zone izolate, din populaţii nomade sau care
aparţin minorităţilor lingvistice, etnice sau culturale şi copii care provin din alte zone sau grupuri
dezavantajate sau marginalizate...Principiul fundamental al şcolii incluzive este că toţi copiii trebuie să
înveţe împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de dificultăţile pe care aceştia le pot avea sau
de diferenţele care pot exista între ei. Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor
diferite ale elevilor, ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri diferite de învăţare cât şi a unor ritmuri
diferite şi asigurând o educaţie de calitate pentru toţi prin intermediul unor curriculum-uri adecvate, a
unor măsuri organizaţionale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a resurselor şi
parteneriatelor cu comunităţile din care fac parte.”

( Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul de acţiune privind educaţia pentru nevoi speciale,UNESCO

1994 ).

IV. România a ratificat CNUDC în 1990. Articolul 29 al CNUDC prevede că: „Educaţia copilului va fi
orientată în direcţia dezvoltării respectului de faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului. Educaţia copilului va fi orientată în direcţia dezvoltării respectului faţă de părinţi, propria sa
identitate culturală, limbă şi faţă de propriile sale valori. Educaţia copilului va fi orientată în direcţia
dezvoltării la maximum a potenţialului copilului în ceea ce priveşte personalitatea, talentele şi abilităţile
mentale şi fizice.”

(Convenţia Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului - CNUDC)

V. România a ratificat Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie în 1964. Convenţia

este cel mai relevant şi cel mai puţin cunoscut instrument care se referă la segregarea la nivelul şcolii.
Aceasta interzice în mod expres „stabilirea şi menţinerea unor sisteme sau instituţii educaţionale
separate pentru persoane sau grupuri de persoane.” CDE interzice şi „limitarea unei persoane sau a
unui grup de persoane la o educaţie de un standard inferior.” CDE permite în mod expres existenţa
unor şcoli „separate, dar egale”, segregate în funcţie de sex, ca şi menţinerea unor şcoli separate pe
motive religioase sau lingvistice, dacă frecventarea acestor şcoli este opţională şi voluntară.

( Convenţia UNESCO împotriva discriminării în educaţie, 1964 )

VI. „Educaţia preşcolară se adresează tuturor copiilor, inclusiv celor cu cerinţe speciale care au
nevoie de recuperare/reabilitare şi de integrare. Pentru copiii cu cerinţe educative speciale, integraţi în
învăţământul preşcolar, se respectă în totalitate legislaţia în vigoare, precum şi principiile care
fundamentează protecţia şi educaţia acestei categorii de copii.”

(Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar, O.M. nr. 4464/7.09.2000)

 DOCUMENTE STRATEGICE

Nr.crt. Documentul Prevederi direct legate de educaţia timpurie şi de

strategic şi educaţia incluzivă
perioada de
aplicare
1. Programul naţional Cap.11. Creşterea ocupării şi a ratei de activitate prin
de reforme dezvoltarea abilităţilor, educaţiei şi îmbunătăţirea pieţei
(2007-2011) muncii.

 s-a identificat necesitatea creşterii investiţiilor în

modernizarea sistemului de educaţie şi formare
profesională iniţială, acordându-se sprijin pentru
dezvoltarea educaţiei preşcolare, învăţământului
profesional şi tehnic şi învăţământului superior (în
special la nivel de programe doctorale). Efectele
acestor investiţii vor fi susţinute şi prin investiţii
de modernizare şi asigurare a calităţii în
formarea profesională continuă.
2. Strategia Priorităţi şi politici
postaderare
(2007-2013)  asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea
participării la educaţie;
 dezvoltarea învăţământului obligatoriu;
 descentralizarea si autonomia sistemului de
învăţământ preuniversitar;
 fundamentarea competitivităţii economice pe
cercetare şi inovare;
 modernizarea sistemului de educaţie din mediul
rural;
 dezvoltarea educaţiei permanente din perspectiva
instituţională;
 corelarea sistemului de educaţie si a celui de
cercetare, dezvoltare şi inovare cu obiectivele şi
reperele europene;
 creşterea calitatii în educaţie şi cercetare pentru
formarea resurselor umane creative.

3. Strategia Priorităţi ale politicii educaţionale :

Ministerului  ofertă educaţională
Educaţiei,  standarde europene
Cercetării şi  diversitate culturală
Inovării  accesibilitate la educaţie
 învăţare continuă
 resurse umane
 calitate
 descentralizare
4. Strategia Obiective specifice:
descentralizării
învăţământului  eficientizarea activităţii şi cresterea performanţelor
preuniversitar instituţiilor educaţionale;
(2005-2010)  democratizarea sistemului educaţional;
 asigurarea transparenţei;
 asigurarea accesului şi a echităţii în educaţie;
 creşterea relevanţei ofertei de servicii educaţionale
pentru toate categoriile de copii şi elevi;
 stimularea inovaţiei, a responsabilităţii profesionale
şi a răspunderii publice.
5. Strategia privind Acţiuni recomandate pentru îmbunătăţirea serviciilor
educaţia timpurie educaţionale pentru copiii de la 0 la 6 ani:
(ET)
- centrarea educaţiei pe copil
(ca parte a
Strategiei - adaptări ale mediului educaţional
convergente privind
dezvoltarea timpurie - servicii alternative, incluzive
a copilului) –
(2006-2015) - intervenţie timpurie

- formarea cadrelor didactice

- educaţia părinţilor

6. Strategia Naţională Obiectivul general:

în domeniul
protecţiei şi Mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea
promovării factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat eficient în
drepturilor vederea protecţiei şi respectării drepturilor copilului,
copilului (2007- precum şi a îmbunătăţirii condiţiei copilului şi valorizării
2013)
sale în societatea românească.

Educaţia timpurie reprezintă un domeniu-cheie în ceea ce

priveşte incluziunea socială şi dezvoltarea umană,
contribuind semnificativ la reducerea ratei abandonului. .

Domenii de interes :

 responsabilizarea familiei pentru creşterea,

îngrijirea şi educarea propriilor copii;
 promovarea şi susţinerea formării profesionale;
 continuarea reformei serviciilor sociale pentru copil
şi familie.
7. Planul strategic al Obiective generale şi specifice relevante pt.ET si EI:
Ministerului
Sănătăţii publice 1. Implementarea de programe nationale de sanatate care
sa raspunda problemelor de sanatate publica prioritare si
2008 - 2010 nevoilor grupurilor populationale vulnerabile

2. Dezvoltarea resurselor umane în concordanţă cu nevoile

populaţiei

 dezvoltarea şi extinderea reţelei de asistenţă

medicală comunitară integrată.

EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
- Un nou pas pentru educaţia timpurie în România –

PRINCIPII, IDEI, CUVINTE-CHEIE

Educaţie timpurie Educaţie incluzivă

 Fiecare copil este unic, cu nevoile lui specifice şi
particulare.
 Educaţia este continuă, ea începe în primele
momente ale vieţii şi durează cât aceasta.
 Fiecare act de îngrijire este un demers educativ, iar
şcolii, indiferent de diferenţe sau deficienţe
interacţiunea activă cu adultul este definitorie.
 Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe
care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi,
organizarea mediului şi activităţile de învăţare.
 Învăţarea copilului mic se realizează prin explorări
şi
nevoile elevului.
experienţe în situaţii de joc.
 Dreptul la şanse egale presupune accesul la servicii
de calitate, iar universalitatea accesului la serviciile de
educaţie timpurie trebuie garantată de politicile naţionale.
 Educaţia este un drept fundamental al omului
(toţi copiii trebuie să aibă dreptul la o educaţie
gratuită şi de calitate)
 Un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi
 terminarea
Copiii au un rol de jucat în societate după
 Separarea ne limitează înţelegerea reciprocă
 Diferenţele dintre oameni sunt normale.
 Diferenţele conduc la progres.
progres
 Diferenţele presupun respect,respect nu toleranţă şi nici
milă.
 Adaptare a şcolii şi a sistemului de educaţie la
 COD DE BUNE PRACTICI
EDUCAŢIA INCLUZIVĂ

INDICATORI

1.Dezvoltarea unor culturi incluzive

 Şcoala este primitoare pentru toată lumea

 Şcoala caută în mod activ să-şi dezvolte relaţiile cu comunitatea locală

 Diversitatea elevilor este privită ca o sursă de valoare

 Profesorul îţi cunoaşte şi valorizează elevii

 Elevii sunt valorizaţi în mod egal

 Părinţii sunt valorizaţi în mod egal

 Cadrele didactice sunt valorizate în mod egal

 Elevii ştiu ce să facă atunci când au o problemă

 Elevii se sprijină reciproc

 Cadrele didactice se sprijină reciproc

 Cadrele didactice se implică în luarea deciziilor

 Persoanele se adresează unele altora în moduri care confirmă valoarea lor individuală

 Cadrele didactice colaborează cu părinţii

2.Dezvoltarea unei politici incluzive

 Şcoala încearcă să includă toţi elevii din comunitatea locală

 Există un program eficient de integrare pentru toţi elevii noi

 Elevii au dreptul să studieze orice materie şi să participe la toate activităţile

 Şcoala dispune de o politică eficientă de reducere a absenţelor

 Şcoala dispune de o strategie eficientă de reducere a exmatriculărilor

 Şcoala se străduieşte să adapteze clădirea în aşa fel încât aceasta să fie accesibilă tuturor

 Strategia de elaborare a curriculum-ului ţine seama de diversitatea elevilor

 Politicile de formare continuă sprijină cadrele didactice în efortul lor de a răspunde la diversitatea
elevilor

 Prin sistemul de evaluare se apreciază adecvat rezultatele tuturor elevilor

 Politicile pentru copiii cu CES vizează stimularea participării la activităţile obişnuite din clasă
 S-a elaborat o strategie, prin care părinţii sunt încurajaţi să devină parteneri în proecesul de
învăţare al copiilor lor

 Serviciile de sprijin asigură creşterea gradului de participare a elevilor

 Se încurajează implicarea şi participarea la managementul şcolii a tuturor cadrelor didactice

3.Dezvoltarea unei practici incluzive

 La planificarea lecţiilor se au în vedere toţi elevii

 Lecţiile dezvoltă înţelegerea şi sentimentul de respect pentru diferenţe

 Elevii sunt încurajaţi să-şi asume răspunderea pentru propria lor învăţare

 Explicaţiile profesorilor ajută elevii să înţeleagă şi să înveţe lecţia în clasă

 Profesorii utilizează o mare varietate de stiluri şi strategii depredare-învăţare

 În timpul lecţiilor elevii sunt încurajaţi să lucreze împreună

 Profesorii îşi adaptează lecţiile în funcţie de reacţiile elevilor

 Personalul din şcoală reacţionează pozitiv la dificultăţile întâmpinate de elevi

 Elevii înregistrează succese în procesul de învăţare

 Elevii se sprijină reciproc în timpul lecţiilor

 Dificultăţile de învăţare sunt considerate ca prilejuri de dezvoltare a practicii

 La planificarea activităţii de pregătire participă toţi elevii din şcoală

 Membrii consiliului managerial se implică în îmbunătăţirea activităţii la clasă

OBSERVAREA COPIILOR

GRILA DE OBSERVATIE A COPIILOR PRIN PROBE SIMPLE

 limbaj

 desen (ce, cum, ce forme, ce imagine)

 constructii din cuburi (cat cuburi, ce construieste)

 modelaj

 relatiile cu copiii

 relatiile cu adultii din gradinita

  relatiile cu parintii

 folosirea jucariilor

 folosirea spatiilor sanitare

 spalatul mainilor si dintilor

 concentrarea atentiei

 folosirea jucariilor

 preferintele jucarii

 preferinte spatii/arii de stimulare

 jocul de rol preferat

Domenii de inregistrare

 1. Dezvoltarea fizică:

 observaţi progresele de la coordonarea motorie grosieră la controlul mişcărilor fine.

Recomandari pentru activitati

 respectaţi ritmul de dezoltare individual al copiilor

 observaţi progresele de la coordonarea motorie grosieră la controlul mişcărilor fine.

2. Dezvoltarea emoţională:

 aflaţi cum se simte copilul în raport cu sine, prin observaţii în timp şi cu atenţie;

 identificati ce emotii sentimentele anima copilul

 daca lucreaza mai mult singur sau cu ceilalati

 alegerile pe care le face;

 daca cere des sau rar sprijinul

 daca plange mai des sau mai rar

3. Dezvoltare socială:

 cum se manifesta in activităţi de interacţiune socială;

 daca coopereaza

 daca imprumuta jucariile

 cum isi face prieteni

 Recomandari pentru activitati

 planificaţi activităţi de interacţiune socială;

 amenajaţi spaţiul în aşa fel încât copilul să poată lucra singur şi cu ceilalţi;
oferiţi resurse materiale pentru fiecare copil pentru a opta să se joace cu ceilalati;

 aranjaţi materialele şi echipamentele în aşa fel încît mai mulţi copii să aleagă să se joace
împreună;

 faceţi posibil jocul asociativ;

 aranjaţi perioade mai lungi de joc, astfel ca orice copil să poată coopera prin joc;

 amenajaţi cele mai multe activităţi pentru grupurile mici de copii;

 observaţi cum se dezvoltă prieteniile copiilor dar, nu interveniţi;

4. Dezvoltarea intelectuală:

 daca stie cum il cheama

 daca pune intrebari si este curios

 daca face judecati de cauzalitate

 Cunoaste adresa, numele mamei, tatalui, fratilor.

 Ce culori cunoaste

 Daca cunoaste categoriile (animale, mijloce de transport, etc.)

Recomandari pentru activitati um defineste (daca defineste prin folosinta sau poate defini
categoriile)

 observaţi copii în joc şi notaţi ce învaţă ei;

 oferiţi materiale care stimultează copiii să adopte jocuri de imaginţie;

 luaţi în consideraţie fiecare copil, când daţi indicaţii în jocuri didactice sau libere;

 acordaţi atenţie modurilor în care copiii rezolvă problemele, mai curând decât
soluţiilor;PROCESUL, NU PRODUSUL

 încurajaţi iniţiativele şi explorările copiilor.

5. Dezvoltarea limbajului

 sunete corecte ,cuvinte, propozitii, mici poezii, cantecele, povestire

Recomandari pentru activitati:

 ascultaţi cu atenţie limbajul copilului;

  corectaţi expresiile greşite prin pronunţarea lor corectă şi repetare, nu prin observaţii negative;

 rostiţi şi precizaţi clar cuvintele şi expresiile pe care copiii nu le cunosc;

 folosiţi un limbaj foarte simplu şi clar;

 sprijiniţi comunicarea verbală între copii, în joc şi în orice activitate;

 nu întrerupeţi copilul pentru a-l corecta;

 încurajaţi memorare unor expresii prin repetarea lor

 vaslorizaţi fiecare progre în dezvoltarea vorbirii corecte;

 încurajaţi toţi copii să vorbeacă şi nu subiliaţi problemele de preoniunţie sau articulare:

 antrenaţi fiecare copil să folosescă vorbirea corect, prin încurajare şi folosrea unor mijloace cât
mai variate de stimulare.

Recomandari pentru activitati

 redirecţionaţi activităţile copilului pentru a nu fi frustrante

 permiteţi copilui timpul necesar pentru a-şi cunoaşte propriile emoţii şi sentimente;

 amenajaţi spaţiul în aşa fel încât copilul să poata lucra şi singur şi cu ceilalţi;

 daţi copiilor alegeri rezonabile;

 oferiţi sprijinul dar, numai atunci cînd este cerut;

EVALUAREA CERINŢELOR/NEVOILOR

1.IDENTIFICAREA CERINŢELOR

DEFICIENŢELE DE AUZ

 SEMNE DE AVERTIZARE

 Atenţie slabă sau extrem de atent

 Dezvoltarea slabă a vorbirii

 Dificultate în a urmări indicaţiile

 Elevul întoarce capul, pentru a auzi mai bine

 Copilul, înainte de a începe să rezolve o sarcină, se uită să vadă ce fac ceilalţi colegi

 Colegul îşi roagă profesorul să vorbească mai tare

  Preferă să lucreze în grupruri mici, să se aşeze în locurile mai liniştite sau să stea în primul rând

 Ca reacţie la faptul că nu aude, copilul poate părea timid, retras sau chiar încăpăţânat, neascultător

 Elevul poate avea reţineri în a participa la activităţi care presupun discuţii şi conversaţie, nu râde
la glume sau nu înţelege umorul

 Are tendinţa de a se izola

 Este capabil să înţeleagă mai bine mimica, mişcările corpului şi informaţiile contextuale

CAUZE ALE DEFICIENŢELOR DE AUZ

 cauze ereditare

 varicelă în timpul sarcinii

 Lipsă de iod în alimentaţia mamei în timpul sarcinii

 Naştere prematură

 Infecţii ale urechii

 Meningită

 Supradoze de medicamente

 Cauze necunoscute

CE POT FACE PROFESORII

 Adaptări la clasă

 Copilul va fi aşezat cât mai aproape de profesor

 Profesorul va sta cu faţa către elev şi nu va vorbi cînd este cu spatele

 Lumina nu trebuie să vină din spatele profesorului

 Trebuie găsit un loc adecvat

 Se va încerca reducarea la maxim a zgomotelor

Sugestii privind predarea-învăţarea

 Verificaţi aparatul auditiv

 Vorbiţi tare şi clar

 Folosiţi cuvinte şi propoziţii simple, combinate cu gesturi sau imagini

 Copiii învaţă mai bine dacă observă

 Puneţi elevul împreună cu un elev care aude

  Încurajaţi elevul, repetaţi răspunsurile copiilor

 Verificaţi dacă a înţeles

 Ajutaţi-l să folosească corect cuvintele, lăudându-l pentru fiecare efort şi reuşită

CĂTRE CINE ESTE ÎNDRUMAT COPILUL

 Cadru medical

 Audiolog

DEFICIENŢE DE VEDERE

 SEMNE DE AVERTIZARE

 indicatori de natură fizică

 Elevul se freacă frecvent la ochi

 Îţi acoperă sau închide un ochi, ridică ori înclină capul

 Mimică specială

 Nu are capacitatea de a localiza şi de a ridica un obiect de dimensiuni mici

 Sensibilitate la lumină sau dificultate în funcţie de lumină

 Dificultate în a citi şi a lucra cu obiecte

 Dificultate în a lucra în scris

 Evitarea spaţiului de joacă, preferinţă pentru activităţile statice

CAUZE

 Boli infecţioase ale mamei în primele luni de sarcină

 Boli infecţioase ale copilului: pojarul,varicela

 Alimentaţia defectuoasă în timpul sarcinii

 Infecţii oculare

 Răniri ale ochilor

 Tumori care afectează nervul optic

 Afecţiuni cerebrale

 Xeroftalmia
  Orbire datorată scăldatului în ape infestate

CE POT FACE PROFESORII

 ADAPTĂRI LA CLASĂ

 Aflaţi de la elevul respectiv locul de unde vede cel mai bine

 Lumina nu trebuie să se reflecte pe tablă

 Ceea ce se scrie pe tablă trebuie să fie foarte vizibil

 Dacă este sensibil la lumină, nu-l aşezaţi lângă fereastră, permiteţi-i să poarte o şapcă cu cozoroc

 Luaţi toate măsurile ca elevul să cunoască bine şcoala şi clasa

SUGESTII PRIVIND PREDAREA –ÎNVĂŢAREA

 Pe tablă se va scrie mai mare, folosind cretă colorată

 Se vor utiliza alte mijloace vizuale

 Permiteţi elevilor să vină foarte aproape de tablă

 Citiţi cu voce tare ceea ce este scris pe tablă

 Elaboraţi materiale didactice care pot fi cititte cu uşurinţp

 Pentru textele scrise la calculator, se vor folosi dimensiuni mari pentru font-uri

 Caiete cu liniatură mai pronunţată

 Dispozitive de mărit scrisul

 Încuraşaţi copilul să urmărească rândul cu un indicatorsau cu degetul

 Oferiţi-le ocazia să lucreze cu obiectele

 încurajaţi, lăudaţi

 În timpul orelor se vor rosti numele tuturor copiilor

 Calculatorulabacul

 Lecţii înregistrate audio

DIZABILITĂŢI INTELECTUALE

 SEMNE DE AVERTIZARE

 Vorbirea

 Înţelegerea limbajului

 Jocul
  Mişcarea

 Comportamentul

 Cititul şi scrisul

CAUZE

 afecţiuni genetice: apar în momentul concepţiei, ex. Sindromul Down

 Afecţiuni intrauterine

 Afecţiuni la naştere sau imediat după naştere

 Accidente şi boli

 Cauze psihosociale

 Cauze necunoscute

CE POT FACE PROFESORII

 ADAPTĂRI LA CLASĂ

 Reducerea elementelor de distragere a atenţiei

 Copiii care au tendinţa de a se plimba prin clasă vor fi aşezaţi în bănci lângă perete

 Li se pot da sarcini care să implice deplasarea prin clasă

 Se va încerca găsirea unei persoane(voluntar, profesor de sprijin), care să vină în anumite zile,
pentru a se ocupa de acel copil

SUGESTII PRIVIN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA

 Profesorul va arăta şi nu doar va spune copilului ce trebuie să facă

 Se folosesc cuvinte simple

 Se vor folosi obiecte concrete pe care să le mânuiască, nu doar lucrul cu hârtia şi creionul

 Se va încerca legarea lecţiei de experienţele din viaţa copilului

 Se va face o singură activitate şi se va duce până la capăt

 Se va marca clar sfârşitul unei activităţi, cât şi începutul unei activităţi noi

 Sarcina se va descompune în etape sau obiective de învăţare mai mici

 Rezolvarea începe cu ceea ce ştie deja copilul, apoi se trece la o etapă ami dificilă

 Fiţi foarte darnici cu laudele

 Daţi copilului să exerseze de mai multe ori rezolvarea aceleiaşi sarcini, dar nu trebuie exagerat
  O anume deprindere trebuie exersată cu diverse materiale

 Puneţi copilul să lucreze împreună cu un alt coleg

 Ignoraţi orice comportament necorespunzător al copilului

2.Adaptarea curriculară

 ETAPE

1) Descrieţi dificultăţile de învăţare sau de participare, discutaţi-le cu copilul şi părinţii.Aveţi acei

specialişti care să ofere consultanţă sau ajutor?

2) Există schimbări pe care le puteţi face la nivel de clasă sau şcoală?

3) Există schimbări pe care le puteţi face la nivelul metodelor dvs. de predare-învăţare?

4) Cum puteţi încuraja o mai mare participare a copilului la alte activităţi şcolare?

5) Ce anume adaptări se pot face, la fiecare disciplină de studiu?

6) Ce schimbări sunt necesare privind modul de evaluare a învăţării la copil?

CURRICULUM DIFERENTIAT SI PERSONALIZAT

Structura

Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare

Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO

Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati

Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES

Daca CDS – curriculumul la decizia scolii - exprima valente noi, democratice si de descentralizare
ale elaborarii si curriculare la nivelul unei institutii scolare, la nivel individual - acest lucru se realizeaza
prin operatiile de adaptare, diferentiere si personalizare.

Adaptarea curriculara la nivel individual exprima 2 tipuri semnificative de relevanta curriculara

(Cretu, C, 1998):
 - cea aptitudinala – formele si nivelele de manifestare a capacitatii unui anumit individ;
- cea psihologica – nevoile cognitive, afective si etice ale individului.

Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare

Ce este?

Acest tip de organizare vizeaza in esenta adaptarea procesului de instruire la posibilitatile aptitudinale, la
nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de invatare al elevului.

Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la ‘o scoala pentru toti’ la o ‘scoala
pentru fiecare’.

Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din Romania, fiind
recomandata:

-din considerente psihopedagogice;

-ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul euroatlantic.

Cum se face?

Adaptarea curriculara in raport cu caracteristicile si potentialul individual se poate referi la diferite si

variate nivele, de la cel submediu si cu intarzieri la supramediu si la copii supradotati.

Din perspectiva profesorului diferentierea experientei de invatare a unui elev poate avea in vedere:

 continuturile
 metodele de predare – invatare (instruire)
 mediul psihosocial al clasei
 standardele de performanta etc.

Specificul diferentierii curriculare

Se poate realiza pentru unul sau mai multi elevi si presupune mai intai o evaluare a distantei elevului
respectiv fata de obiectivele (de norma, ale programei) instruirii… Realizarea propriu-zisa poate
presupune programe de recuperare (ratrapare) – pentru cei ce nu ating nivelul de cunostinte cerut de
programa, dar si programe speciale, de imbogatire sau aprofundare pentru elevii care depasesc nivelul
general al unui grup scolar.

Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO

UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i ajuta pe aceştia să
înţeleagă şi să utilizeze curriculum-ul diferenţiat în clase şi în alte medii de învăţare (UNESCO Module
on Curriculum Differentiation, document de lucru, septembrie 2002)

Curriculum-ul diferenţat este un mod de gândire, se afirmă în acest material.

Este un mod de gândire despre:

- elevi, despre felul în care ei învaţă în mod real în şcoli;
- profesori şi elevi - modul în care se predă şi se învaţă în şcoli;
- realizarea unei instruiri şcolare care să răspundă necesităţilor, abilităţilor şi intereselor tuturor
elevilor;
 - cum va putea fiecare dintre elevi să înveţe cu succes abilităţile şi conceptele pe care noi dorim
să le înveţe;
- viaţa elevilor, ce îi interesează, ce îi motivează să înceapă, să iniţieze ei înşisi procesul de
învăţare.

Diferenţierea curriculară înseamnă reflecţia asupra predării şi învăţării în modalităţi noi şi diferite,
în mod continuu şi flexibil. Din această perspectivă nu poate fi vorba de un început şi de un sfârşit, de
lucruri corecte sau incorecte, de reţete sau de ‘ingrediente’ infailibile. Este vorba mai degrabă o filosofie
lucrativă despre cei care învaţă, despre predare şi despre învăţare. A aborda astfel lucrurile constituie o
strategie eficientă de predare-învăţare, cu focalizare pe curriculum.

Informaţia despre diferenţierea curriculară este prezentată în şase unităţi:

1. Curriculum-ul diferenţiat: diferenţe, evaluare şi componente curriculare;

2. Particularităţile elevilor: experienţa personală, interese şi profil de învăţare;
3. Strategii ecologice;
4. Strategii de instruire;
5. Strategii de evaluare şi examinare;
6. Sinteza.

Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati (cu

disponibilitati aptitudinale inalte, Cretu, 1998)

Literatura in acest domeniu este in dezvoltare, dar conceptiile despre ce anume inseamna copiii
supradotati sunt destul de variate. Printre caracteristicile definitorii ale acestui grup de copii se disting:

 Aptitudini cognitive superioare

 Curiozitate intelectuală
 Sensibilitate şi creativitate
 Intensitatea motivaţiei
 Capacitate afectivă evoluată (Minsterul Educatiei din Ontario, 1984).
Dupa Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti copii sunt:

1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie organizate asa incat sa
includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai complexe si mai profunde.
2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea deprinderilor de
gandire creativa si productiva.
3. Continuturile curriculare ar trebui sa-i faca pe elevi capabili sa exploreze constant
cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atitudine de valorizare a studiului.
4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa foloseasca resurse
specializate si adapatate.
5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si invatarea si
dezvoltarea auto-dirijata.
6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii de cunoastere de
sine si de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile sociale, cu natura si cultura.
7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu principiile
prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii, pe creativitate si excelenta
in performanta si produse.
 Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES

In mod traditional copiii cu dizabilitati (deficiente, handicap) a fost scolarizati separat, in scoli
speciale care aveau (si unele au si acum) un curriculum special, distinct. In prezent, in şcolile incluzive –
care au aparut si la noi sunt cuprinsi, alaturi de elevii scolii si elevi cu CES – cei cu dizabilitati/ handicap,
dar si cu tulburari si/sau dificultati de invatare etc).

Curriculum-ul in aceste scoli trebuie să fie adaptat si echilibrat, cu o deschidere largă şi cu

obiectivele de:

- a oferi oportunităţi pentru ca toţi elevii să înveţe şi să aibă realizări;

- a promova dezvoltarea spirituală, morală, socială şi culturală a elevilor şi de a-i pregăti pe toţi elevii
şcolii pentru oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii.

In stabilirea unui curriculum al şcolii (generale) cu referire particulară pentru elevii cu CES, ar
trebui să se ţină seama de următoarele principii:

- cerinţele tuturor elevilor, care devin priorităţi pe măsură ce elevii se apropie de viaţa de adult, de
exemplu, aspecte de educaţie personală şi socială, deprinderi de bază şi deprinderi de gândire;

- cerinţele unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea deprinderilor de
comunicare pentru elevii care au dificultăţi de exprimare (vorbire) şi ascultare;

- cerinţele specifice ale unor elevi trebuie luate in considerare, de exemplu kinetoterapie, logopedie sau
programe speciale de educaţie fizică;

Pentru elevii cu CES, curriculum-ul trebuie să aibă ca obiective:

- să permită elevilor să interacţioneze şi să comunice cu o largă diversitate de persoane;

- să permită elevilor să-şi exprime preferinţele, să-şi comunice nevoile, să aleagă, să ia decizii şi să aleagă
acele opţiuni după care se conduc sau pe care le respectă ceilalţi oameni;

- să promoveze capacitatea de a-şi susţine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea sistemelor de
susţinere şi sprijin;

- să pregătească elevii pentru viaţa de adult, asigurând cel mai mare grad de autonomie posibil şi să-i
sprijine în a stabili relaţii de respect reciproc şi dependenţă unii faţă de ceilalţi;

- să ducă la creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere de către elevi a mediului în care trăiesc şi a
lumii înconjurătoare;

- să încurajeze elevii să exploreze, să fie curioşi (să cerceteze) şi să caute provocări;

- să le ofere o gamă largă de experienţe de învăţare în fiecare dintre etapele şcolare, potrivit vârstei.

INTERVENTIA IN DIDIFICULTATILE DE INVATARE

Programe de intervenţie în dificultăţile de învăţare
 • Studiile demonstrază ca încercarea e a corecta sau a reduce dificultăţile de învăţare are o
eficacitate limitată dacă nu se integraează unui demers integrat de intervenţie cognitiva sau de
limbaj.

• C a. Referitoare la cunoaşterea copiilor

• Pentru a interveni cu succes asupra copiilor cu dificultăţi de învăţare, este nevoie de a înţelege mai
bine dezvoltarea copilului, mai precis, etapele pe are aceasta le străbate. Este bine să ne amintim
cum achiziţionează elevii şi cum utilizează imaginile mentale, sau ideile şi simbolurile, cum
comunică prin gesturi, jocul, desenul şi limbajul oral şi scris.

• Este important sa ştim de asemenea şi ce experienţă personală are fiecare elev, interesele,
sentimentele, mediul său de dezvoltare, punctele sale forte şi nevoile sale, gradul în care se
adaptează la situaţii noi şi la mediul sau social.

Condiţiile necesare pentru a interveni asupra dificultăţilor de învăţare

• Referitor la adaptarea metodei didactice este nevoie să ne focalizăm atenţia pe:

 modul în care precizăm o anumită sarcină didactica la clasă, atât

material cât şi metodic;

 să stabilim timpul de care au nevoie elevii pentru a răspunde unei

sarcini didactice;

 valoarea pe care o are adaptarea muncii la clasă la aptitudinile şi

interesele elevilor;

 modul cel mai potrivit de a implica în activitatea şcolară fiecare

elev;

 importanţa faptului ca fiecare elev să fie stimulat şi să cunoască

succesul.

Enumerarea nevoilor educative generale în activitatea didactică

• Implicare eficientă.

• Citire şi scriere

• Structură şi orientare

• Imagine de sine pozitivă

• Organizarea activităţii.

• Sprijin personalizat.

Implicare eficientă. Aceşti elevi au nevoie de a se implica în procesul de predare-învăţare ca toţi ceilalţi
elevi. Modul în care ii implicăm trebuie să fie însă un demers multisenzorial explicit care ii ajută să
avanseze. De aceea profesorii nu trebuie să piardă timpul cu activităţi repetitive asupra elementelor pe
care ei le-au achiziţionat decât în cazul în care acesta vizează formarea unui automatism sau dezvoltarea
unei aptitudini.

Citire şi scriere

• 2. Citire şi scriere Si ei trebuie să înveţe să scrie şi să citească. Pentru mulţi dintre ei însă citirea,
ortografia şi calculul matematic prezintă dificultăţi de aceea metodele pentru ca ei să înveţe aceste
elemente trebuie alese cu grijă.

Structură şi orientare. Pentru a duce la bun sfârşit achiziţiile şcolare ei au nevoie de structură şi de o bună
orientare. Pentru că au dificultăţi în a organiza informaţia care vine de la simţuri, şi de multe ori nu pot să
prevadă, trebuie să le furnizăm un cadru structurat de învăţare în clasă şi să îi prevenim permanent de cele
ce urmează, ce dorim de la ei.

Imagine de sine pozitivă. Au nevoie să îşi formeze o imagine pozitivă despre ei înşişi. Nu putem să le
determinăm aptitudinile şi să le înţelegem comportamentele decât dacă ne apropiem de sentimentele
fiecăruia. Numai când îşi împărtăşesc preocupările şi sentimentele ei pot să achiziţioneze siguranţă şi
echilibru.

Sprijin personalizat. Au nevoie de profesori care să înţeleagă modul lor de învăţare. Un elev care are un
ritm lent se va simţi dezorientat în faţa unui profesor care vorbeşte rapid sau este foarte repezit.

Tipuri de interventie

• Interventia specializata, pentru dizabilitatile de invatare si tulburarile de limbaj (dif.severe si medii

sau dif.specifice)

• Interventia generala in clasa de elevi

Interventia generala

• Adaptarea curiculara

• Individualizarea

Individualizarea – principiile generale

• Ideal este ca elevii să înveţe în clasă, sub supravegherea unui profesor sensibil la cerinţele lor, care
îi ajută şi le îndrumå modul de învăţare. Iată care se consideră a fi caracteristicile unei clase ideale

• Profesorul stabileşte un climat de încredere, permiţând regulat elevilor ocazia de a se întâlni în

grup, pentru a discuta probleme de ordin şcolar, dar şi de ordin general, ce sunt legate de
organizarea şi funcţionarea clasei;

• Elevilor nu trebuie să le fie frică de un sistem bazat pe succes sau eşec, ci trebuie så participe
împreunå cu profesorul la evaluarea randamentului muncii lor;

• Profesorul nu reprimă prin pedepse comportamentele inadecvate, ci explică posibilele consecinţe

ale acestui comportament, sub aspectul securităţii elevilor;
 • Profesorii sunt deschişi faţă de elevi. Ei nu pun întrebări complicate, la care ştiu cå nu li se va
răspunde, iar elevii ştiu că profesorul are încredere în ei.

• În cea mai mare parte a timpului, profesorul vorbeşte cu elevii, nu către ei, îi ascultă atent şi
zâmbitor când aceştia îi povestesc mici întâmplåri din viaţa clasei.

RELATIILE CU ELEVII

• Raporturile ce se stabilesc cu fiecare elev în parte sunt foarte importante. Elevul trebuie să simtă
că este apreciat ca individ, nu ca un număr dintr–o listå. Astfel, elevii vor participa la procesul de
învăţământ după posibilităţile fiecăruia, profesorii trebuind să–şi adapteze metodele pedagogice în
consecinţă.

În general, profesorii trebuie:

• să cunoască dificultăţile de învăţare ale elevilor, modul în care se manifestă acestea şi domeniile
în care se manifestă;

• să se asigure că elevii ståpânesc bine aptitudinile necesare nivelului în care sunt încadra¡i;

• să verifice dacă materialele pentru fiecare lecţie sunt cele adecvate;

• să procure material corespunzător, dacă este cazul;

• să-şi rezerve timp pentru evaluarea eficienţei activităţilor de învăţare şi cunoaştere.

MIJLOACE

• Elevii cărora le este greu să urmărească lecţiile pot folosi materiale audio–vizuale (filme, albume,
diapozitive, desene etc.) sau obiecte, ce vin în completarea prezentării orale a materiei. Pentru
elevii ce nu au o memorie prea bună, ideile esenţiale trebuie scrise pe tablă sau o foaie de lucru.

• În timp ce ceilalţi elevi îşi continuă activitatea, profesorul poate acorda câteva minute, la sfârşitul
expunerii, pentru a lămuri sau a face un rezumat pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.

• Se poate recurge şi la alte metode de învăţare individualizată. De exemplu, dacă un elev nu poate
scrie la fel de repede ca şi ceilal¡i sau are dificultăţi cu ortografia, unul dintre colegi îl poate ajuta;
sau profesorul poate înregistra expunerea, permiţând acestui elev să lucreze în ritmul propriu.

PRINCIPII PENTRU MODELE DE INTERVENŢIE

• In majoritatea metodelor profesorul trebuie:

• să definească bine nevoile;

• să precizeze obiectivele învăţării;

• să evalueze aptitudinile elevilor în raport cu obiectivele;

• să verifice stadiul aptitudinilor prezente;

• să furnizeze materialele corespunzătoare;

• să stabiliească modul de prezentare a lecţiilor şi cel în care poate să verifice elevul;

• să–şi adapteze metodele la cerinţele elevului;

• să asigure suficiente exerciţii pentru a fi sigur de reuşita predării;

• să evalueze elevii în funcţie de obiectivele definite.

Individualizarea

• A individualiza se referă la a trata individual, conform cu particularităţile, caracteristicile generale

şi individuale şi a adecva măsurile pedagogice. Din individualizare se naşte un nou termen
discutat: personalizarea. Psihologic vorbind, personalizarea se referă la activitatea cu o anumită
persoană şi nu la un individ care poate fi reprezentat de un grup. De aici, personalizarea didactică,
termen folosit în culturile filofranceze şi acceptat şi de legislaţia românească referitor la copii cu
cerinţe speciale, pune problema adecvării măsurii pedagogice fiecărei persoane cu specificul ei,
aşteptările personale, stilul de învăţare şi ritmul de dezvoltare specific.

Individualizarea sarcinilor didactice

• Individualizarea presupune lucrul în grup sau individual şi identificarea unor sarcini diferite
pentru a răspunde diverselor nevoi de învăţare. Individualizarea răspunde uneori prin
personalizare ecuaţiilor de învăţare şi dezvoltare a unor copii. Pentru a evalua şi acoperi nevoile
de ordin personal ale unor copii, profesorul cunoaşte şi proiectează sarcini unice, personalizate,
pentru predare-învăţare la anumiţi elevi.

Tipuri de individualizare

1. Formarea grupurilor mici de învăţare;

2. Modificări şi adaptări didactice;

3. Folosirea materialului multisenzorial.

Modele de individualizare pe fundalul clasei obişnuite de elevi

• Analiza sarcinilor

• Învăţarea eficientă

• Lucrul în grup

• Utilizarea calculatorului

• Tratamentele complementare, cum ar fi cele de tip medical

• Modificarea comportamentelor deficitare adică a execuţiilor incorecte ale sarcinilor

• Abordarea multisenzorială.

Adaptarea curriculară

• Curriculum pentru copii, NU copii pentru curriculum !

 • orice copil care are cerinţe educative speciale, trebuie să primească sprijin în predare –învăţare,
dar în contextual curriculum-ului obişnuit, nu printr-un curriculum separat (Declaratia de la
Salamanca p.22). Primul principiu este cel care trebuie să asigure tuturor copiilor aceeaşi educaţie
şi să ofere sprijin suplimentar acolo unde este mai multă nevoie.

Curriculum ca proces

• În acest context străbaterea curriculum-ului şcolar la copiii cu dificultăţi de învăţare devine o

sarcină complexă pentru cei care organizează şi conduc activităţile şcolare.

• În literatura de specialitate cuvintele cheie pentru această operaţiune sunt : curriculum responsiv,
curriculum flexibil, curriculum individualizat, curriculum ca ocazie socială.

• În fapt este vorba de o operaţiune de adaptare care presupune diferenţierea, individualizarea şi

personalizarea curriculară.

• De la un curriculum care se adresează grupului la unul care ia în calcul şi foloseşte chiar ca

resurse diferenţele specifice dintre elevi în clasă, individualitatea, chiar persoana căreia i se
adresează.

• Curriculum trebuie adaptat la nevoile copiilor nu invers. Şcolile trebuie să ofere oportunităţi
curriculare care să răspundă diferitelor abilităţi şi interese ale copiilor.

• Declaraţia de la Salamanca, UNESCO, 1994, p.22 (traducere autor )

Factorii adaptării

Pentru a adapta curriculum la cerinţele individuale ale unui

elev cu dificultăţi de învăţare este deci firesc să identificăm:

• Conţinutul propus,

• Obiectivele; experienţele de învăţare legate de acest conţinut exprimabile prin obiectivele propuse,

• Capacitatea de realizare; identificarea capacităţii de a realiza obiectivele propuse,

• Condiţii optime; asigurarea unei participări active la sarcinile de lucru,

• Implicarea în activitate.

PROGRAMELE DE INTERVENTIE COMPENSATORIE

– ABORDARE GENERALĂ-

Structura

Planul de servicii personalizat

Programul de interventie personalizat

Planul educational individual

PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT

Planul de servicii personalizat (PSP) – RENINCO, 2000 - este util in planificarea si

coordonarea serviciilor individuale ce vizeaza asigurarea continuitatii, complementaritatii si calitatii
serviciilor, ca raspuns la cerintele multiple si complexe ale elevului. El implica un proces continuu,
revizuit si modificat periodic. De asemenea, permite planificarea si coordonarea resurselor si serviciile
personalizate.

Scopul final al PSP este de a raspunde cerintelor (necesitatilor) individului pentru a asigura
dezvoltarea sa, mentinerea si îmbunatatirea autonomiei si favorizarea integrarii sociale. Planul de servicii
permite asigurarea coerentei si complementaritatii interventiilor si de a le focaliza asupra cerintelor
individului, tinând cont de contextul familial si de mediul sau de viata.

Functiile PSP sunt urmatoarele:

– stabilirea cerintelor prioritare ale dezvoltarii individului, în relatie cu fortele si potentialul sau;
– definirea scopurilor, a serviciilor, programelor sau interventiilor asupra individului, a familiei sau a
mediului, în timp;
– definirea responsabilitatilor, potrivit resurselor si serviciilor disponibile, pâna la atingerea
scopurilor privind dezvoltarea. Coordonarea acestor activitati implica colaborarea tuturor
partenerilor: copilul/elevul însusi, cei ce asigura serviciile, reprezentantii comunitatii etc.
– stabilirea unui program de realizare a acestor scopuri;
– promovarea drepturilor si intereselor individului si asigurarea calitatii serviciilor oferite.
PSP constituie deci un ansamblu de scopuri, fixate de o echipa inter (multi) disciplinara. Aceasta
trebuie sa actioneze o anumita perioada de timp în conditiile date si trebuie sa raspunda cerintelor elevului
privitor la dezvoltare si învatare, tinând cont de fortele acestuia si achizitiile anterioare.

PSP este deja un document prevăzut în diverse acte normative (2001, 2002 etc)

Acest document ar trebui sa fie elaborat de către managerul de caz în colaborare cu echipa
multidisciplinară a serviciului de evaluare complexă (de la protectia copilului), alţi specialişti
colaboratori, cu participarea nemijlocită a familiei si, după caz, a copilului.

Se recomandă ca planul de servicii personalizat să cuprindă următoarele informaţii:

I. Numele şi semnătura şefului de serviciu, alături de cea a managerului de caz;

II. Durata propusă de oferire şi desfăşurare a activităţilor corespunzătoare fiecărui serviciu
menţionat în plan;

III. Responsabilul pentru îndeplinirea obiectivelor corespunzătoare fiecărui tip de serviciu.

Elaborarea acestui plan presupune, printre altele:

- Identificarea nevoilor copilului si familiei;

- Evaluarea resurselor copilului si familiei;

 - Evaluarea resurselor comunitare, a oportunităţilor sau problemelor care pot avea impact

asupra situaţiei copilului si a familiei respective.

Managerul de caz împreună cu echipa multidisciplinară au responsabilitatea de a implica

familia pentru:

- Identificarea ariilor de intervenţie sau a problemelor;

- Stabilirea obiectivelor specifice din planul de servicii personalizat;

- Stabilirea tipurilor de servicii si intervenţii specifice;

- Asumarea responsabilităţilor si delimitarea termenelor de implementare.

Planificarea serviciilor şi intervenţiilor

Serviciile sau intervenţiile specifice - destinate ameliorării condiţiei unui copil cu dizabilităţi în
vederea includerii sale sociale - se desprind din planul de servicii personalizat. Acest plan trebuie să
servească unui scop clar definit si să conducă la îndeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare arie de
intervenţie identificată în etapa anterioară de evaluare complexă.

Toate soluţiile proiectate în beneficiul copilului trebuie să ia în considerare:

- participarea familiei;

- capacitatea familiei de a răspunde nevoilor copilului;

- resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune în practică planul de servicii
personalizat.

Componentele planificării serviciilor :

I. identificarea priorităţilor – de exemplu, determinarea situaţiilor critice ce urmează a fi

rezolvate imediat;

II. identificarea activităţilor, mijloacelor, termenelor, condiţiilor si indicatorilor de performanţă privind

atingerea obiectivelor planului de servicii personalizat;

III. stabilirea responsabililor şi repartizarea sarcinilor cuprinse în planul de servicii personalizat.

Rolurile principale ale managerului de caz în aceasta etapă sunt următoarele:

1.de a facilita stabilirea priorităţilor în colaborare cu familia si echipa de

profesionişti;
2.de a stabili cu claritate rolurile si responsabilităţile tuturor celor implicaţi în implementarea planului de

servicii personalizat: părinţi, copil, profesionişti, instituţii, comunitate etc.

De asemenea, managerul de caz se va asigura că:

a. serviciile si intervenţiile recomandate răspund nevoilor reale si priorităţilor copilului

si familiei;
b. familia si copilul au acces la serviciile si intervenţiile recomandate;
c. serviciile si intervenţiile sunt oferite copilului si familiei.

Oferirea serviciilor

Principii fundamentale de lucru privind oferirea serviciilor în cadrul procesului de

implementare a planului de servicii personalizat:

1. Individualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, în funcţie de diferenţele

personale: bio-psihice, educaţionale, culturale etc.;

2. Exprimarea liberă a sentimentelor, gândurilor si temerilor copilului si ale familiei în relaţia cu

profesioniştii;
3. Receptivitatea profesionistului faţă de problemele copilului si familiei, dublată de capacitatea
sa de a formula un răspuns adecvat;

4. Acceptarea si atitudinea non-acuzatoare a profesioniştilor faţă de slăbiciunile si greşelile familiei

si ale copilului;
5. Autodeterminarea persoanei, recunoaşterea dreptului si nevoilor copilului si familiei de a alege o
anumită soluţie, în funcţie de capacitatea lor de a lua decizii pozitive;
6. Asigurarea confidenţialităţii informaţiilor cu caracter personal, dezvăluite în timpul relaţiei
profesionale cu copilul si familia acestuia.

Recomandări privind oferirea de servicii

Îndeplinirea cu succes a obiectivelor planului de servicii personalizat presupune implicarea si

responsabilizarea nu numai a profesioniştilor necesari, dar si a familiei. Oferirea serviciilor se va face în
baza unui contract cu familia, care oferă posibilitatea participării si responsabilizării părţilor implicate.
Contractul cu familia (anexa XII la Ghidul din 2002) este un document scris încheiat între
managerul de caz si unul sau ambii părinţi sau reprezentantul legal al copilului, în care se menţionează
condiţiile în care se vor oferi serviciile si responsabilităţile specifice pe care fiecare parte implicată le are
de îndeplinit în perioada de timp stabilită.
Contractul cu familia este un instrument utilizat de către managerul de caz în cadrul procesului de
monitorizare şi se bazează pe rezultatele evaluării complexe a copilului si familiei si stabileşte
modalităţile concrete de aplicare a planului de servicii personalizat.
Managerul de caz are responsabilitatea de a prezenta si explica familiei si, după caz, copilului:
- scopul acestui contract
 - responsabilităţile părţilor,
- rolul contractului în implementarea planului de servicii personalizat,
- posibilităţile si condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia.
Contractul cu familia este revizuit periodic si modificat de către managerul de caz de cate ori este
nevoie, în funcţie de progresele care intervin sau schimbările survenite în derularea planului de servicii
personalizat. Familia si profesioniştii implicaţi în derularea intervenţiilor specifice de caz, vor comunica
managerului de caz orice schimbare care intervine si care necesită schimbarea planului de servicii
personalizat si a contractului cu familia.
Totodată, serviciul public specializat pentru protecţia copilului va încheia convenţii de parteneriat
cu principalele instituţii furnizoare de servicii pentru copilul cu dizabilităţi şi familia acestuia. De
asemenea, va încheia convenţii de colaborare cu direcţiile de sănătate publică şi inspectoratele şcolare în
vederea implementării optime a prezentului ordin comun.

Monitorizarea planului de servicii personalizat

Aceasta etapă se referă la procesul de culegere a informaţiilor în legătură cu modul de furnizare a

serviciilor cuprinse în plan, în scopul evaluării progreselor realizate în atingerea obiectivelor prevăzute în
planul de servicii personalizat si în contractul cu familia.

Responsabilitatea monitorizării planului de servicii personalizat revine managerului de caz.

Aceasta activitate constă în:

I. verificarea modului de furnizare a serviciilor în limita de timp stabilită, de exemplu, prin rapoarte
verbale sau în scris din partea părinţilor sau a celor care oferă serviciul respectiv;
II. identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau procedurale) în legătură
cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea opera
schimbările necesare în planul de servicii;
III. colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele, de exemplu,
asistarea părinţilor sau a copilului în rezolvarea problemei transportului;
IV. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei în îndeplinirea obiectivelor;
V. comunicarea directă cu familia si cu profesioniştii care oferă serviciile specializate pentru
identificarea problemelor, stabilirea modificărilor si rezolvarea conflictelor;
VI. revizuirea planului de servicii personalizat în funcţie de schimbările care apar;
VII. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci când este cazul;
VIII. evaluarea modului în care implementarea planului de servicii personalizat ajută copilul si
familia sa la îndeplinirea scopului propus; evaluarea se realizează cu participarea specialiştilor
colaboratori si a familiei;
IX. transmiterea informaţiei monitorizate către părţile implicate si interesate – servicii, profesionişti,
copil si familie;
X. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare;
I. păstrarea documentaţiei scrise în legătură cu toate activităţile monitorizate, inclusiv a rapoartelor
solicitate profesioniştilor care oferă serviciile specializate.

Închiderea cazului

Relaţia profesională dintre familie, copil si echipa de specialişti trebuie să încurajeze autonomia
familiei si să nu creeze dependenţă. Scopul acestei relaţii este acela de a obţine un potenţial maxim de
autonomie si funcţionare a familiei.
 Asistarea copilului si familiei se realizează până în momentul în care nivelul achiziţiilor si
progreselor copilului satisface obiectivele planului de servicii personalizat si familia are capacitatea de a
utiliza toate resursele disponibile, conform legislaţiei în vigoare, pentru a se autosusţine.

Profesioniştii serviciului de evaluare complexă au responsabilitatea de a menţine relaţia cu familia

si de a oferi continuitate în asistenţă si sprijin în situaţii de dificultate. Condiţiile menţinerii acestei relaţii
trebuie clar definite si înţelese de către toate părţile implicate.

Încheierea relaţiei profesionale trebuie să fie discutată cu familia încă de la începutul intervenţiei
si trebuie pregătită pe parcursul desfăşurării planului de servicii. Managerul de caz trebuie să se asigure că
familia a înţeles termenii de încheiere a relaţiei profesionale si că acest lucru nu înseamnă că, la nevoie,
aceasta nu va mai avea acces la informaţii si servicii.

Programul de interventie personalizat (PIP)

Definitie
Programul de interventie personalizat (PIP) este un instrument de planificare si coordonare, ca si
planul de servicii personalizat (PSP). Amândouå fac ca individul så aibå o viziune cât mai completå a
nevoilor sale; asigurå continuitatea, complementaritatea si calitatea serviciilor ca råspuns la diversele sale
cerinte. PIP constituie o parte a PSP; el este un instrument de lucru permanent pentru unul sau multi
membri ai echipei care îsi coordoneazå interventiile în directia realizårii scopurilor stabilite în PSP, pentru
persoana respectivå.

Programul de interventie trebuie så specifice:

1. obiectivele ce trebuie realizate;

2. mijloacele utilizate pentru a atinge obiectivele - strategiile de interventie si de învatare pentru
fiecare dintre obiectivele vizate;
3. durata interventiilor;
4. un mecanism continuu de revizuire a programului de interventie si de luare a deciziilor ce
privesc continuarea programului (de pilda modul de revizuire a planului de intervenie dupå 90
de zile).
Ca urmare, programul de interventie personalizat si planul serviciilor personalizat sunt doua
instrumente diferite, ele având functii diferite. In timp ce planul serviciilor fixeazå obiectivele generale si
stabileste prioritatle pentru a raspunde necesitatilor globale ale individului, programul de interventie
precizeaza modalitatile de interventie, prin care se ating scopurile vizate. Deoarece planul serviciilor
vizeaza satisfacerea ansamblului cerintelor individului, câmpul såu de aplicare este foarte larg. Câmpul de
aplicare a programului de interventie se limitea un mecanism continuu de evaluare a deprinderilor
achizitionate si a interven¡iilor;

PIP se limiteaza la un singur scop de dezvoltare si învatarea acestuia.

Din acest motiv, planurile serviciilor se desfasoarå un timp mai îndelungat, fatå de programele de
interventie, care constituie doar o etapa sau o parte a întregului. Pentru a elabora un plan de servicii ce
înglobeazå mai multe domenii, trebuie constituitå o echipå interdisciplinarå, în timp ce pentru realizarea
unui program de interventie este necesarå o echipå restrânså. Ea se compune doar din persoane calificate.
De exemplu, logopezii vor stabili un program de interventie în domeniul lor de activitate.
 Se face diferentierea între planul serviciilor si programul de interventie pentru a pune în evidentå
cele douå nivele distincte de decizie si de planificare a unui program de sprijin a unei persoane cu
dificultå¡i de învåtare. In realitate, aceste douå instrumente sunt complementare si fac parte din acelasi
proces ce constå din planificarea interventiilor necesare pentru a råspunde cerintelor individului. Acolo
unde se încheie planul serviciilor, prinde viata programul de interventie. Procesul de planificare este
incomplet dacå unul sau altul dintre aceste douå elemente nu se realizeazå.

Chiar dacå se vorbeste de programe de interventie aflate în coordonarea unor organizatii, în cazul
centrelor mari ce furnizeazå o gamå largå de servicii, trebuie så folosim termenul de plan de servicii, nu
cel de program de interventie. Termenul de program sau plan de interventie vizeazå un anumit obiectiv de
învåtare, într-un anumit domeniu. De exemplu, responsabilii programelor de loisir, ai programelor
ocupationale si a programului rezidential al unei institu¡ii trebuie så asigure programe de interventie
pentru fiecare persoanå aflatå în responsabilitatea lor, tinând cont de scopurile de dezvoltare si învå¡are
propuse în planul serviciilor, pentru fiecare dintre acestea.

Deoarece planul serviciilor serveste ca directie pentru fiecare program de interventie, fiecare
membru al echipei trebuie så se implice într-un program de interven¡ie. Contributia sa este determinatå de
competentele sale, de participarea la programele în curs, de orientarea sa profesionalå, particularitåtile
specifice (resurse umane, materiale etc.). Programul de interventie ce rezultå va depinde de cerintele reale
ale individului, de resursele locale si serviciile comunitare disponibile.

Planul educational individual (PEI) – Ghid CDS, RENINCO & UNICEF, 2005

Ce este Planul Educaţional Individual (PEI)?

 PEI este un instrument de planificare, predare şi evaluare

 PEI trebuie să stea la baza procesului de planificare a intervenţiei pentru fiecare copil cu cerinţe
educaţionale speciale
 Planurile educaţionale individuale trebuie să fie planuri de predare – învăţare care să specifice:
 “CE” trebuie predat copiilor
 “CUM” trebuie predat

 “CÂND” sau la ce interval trebuie introduse cunoştinţe particulare, elemente de înţelegere şi

deprinderi, prin activităţi suplimentare sau diferenţiate faţă de cele prevăzute pentru toţi copiii,
printr-o programă diferenţiată.
 PEI reprezintă un document de planificare structurata si personalizata a unor obiective specifice de
invatare si de adaptare a cerintelor curriculare la nivelul de dezvoltare al copilului cu CES
 PEI este un document de lucru pentru întreg personalul didactic
 PEI trebuie să fie accesibil şi să poată fi înţeles de toţi cei care lucrează cu un astfel de plan

Când se utilizează Planul Educaţional Individual (PEI)?

 PEI se utilizeaza pentru a planifica:

 Acţiuni de intervenţie timpurie sau acţiuni de intervenţie ulterioară

 Acţiuni de intervenţie în şcoală sau extraşcolare
 Acţiuni de intervenţie pentru elevii declaraţi ca fiind elevi cu cerinţe educaţionale speciale
Ce trebuie să cuprindă un Plan Educaţional Individual (PEI)?

Planurile educaţionale individuale se concentrează pe obiective individuale principale, identificate

pentru a ajuta la realizarea nevoilor individuale ale elevului şi a priorităţilor particulare ale acestuia;
Obiectivele trebuie să aibă legătură cu ariile cheie din comunicare, citire, aritmetică, precum şi cu
aspecte legate de comportament sau de capacităţile / abilităţile fizice ale elevului;
Setul de obiective şi strategiile utilizate trebuie să se bazeze pe punctele forte şi realizările / succesele
elevului.
Un PEI cuprinde:
 Setul de obiective pe termen scurt urmărite pentru sau de copil;
 Strategiile de predare utilizate;
 Asigurarea măsurilor funcţionale necesare;
 Termene de evaluare a planului individual;
 Criteriile de succes şi / sau de renunţare la plan
 Rezultate obţinute (consemnate la termenele de evaluare a planului)
Ce este un Plan Educaţional de Grup?

 În cazul în care în acelaşi grup de copii, la aceeaşi clasă sau la aceeaşi disciplină de studiu
există obiective comune şi, prin urmare, strategii comune, atunci se poate întocmi un plan de
învăţare pentru grup şi nu neapărat pentru fiecare elev în parte

Monitorizarea şi evaluarea PEI

 Ideal este ca orice PEI să fie supus unei “revizuiri / evaluări permanente”, caz în care nu se
poate stabili un termen “fix” sau o întâlnire formală de evaluare. Cu toate acestea, pentru a
vedea dacă un plan educaţional individual conduce către nişte rezultate pozitive, este necesar
să se facă o evaluare a acestuia cel puţin de două ori pe an.

Cerinte fata de planurile educationale individuale

 Să determine creşterea nivelului de realizare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

 Să fie văzute ca documente de lucru.
 Să utilizeze un format simplu.
 Să ofere detalii suplimentare sau diferite de cele puse la dispoziţie în general pentru toţi elevii
 Să ofere detalii despre obiectivele identificate ca fiind în plus sau diferite de cele identificate pentru
toţi elevi.
 Să aibă un limbaj accesibil tuturor celor care lucrează cu ele.
 Să poată fi înţelese de toţi membrii personalului şi de către părinţi.
 Să fie distribuite întregului personal didactic / nedidactic, dacă este necesar.
 Să promoveze o planificare eficientă.
 Să-i ajute pe elevi să-şi evalueze propriile progrese.
 Să aibă ca rezultat o planificare şi o intervenţie adecvată din partea personalului.
 Să aibă ca rezultat realizarea unor obiective de învăţare specificate clar pentru elevii cu cerinţe
educaţionale speciale.

Când se utilizează un plan educaţional individual?

Planurile educaţionale individuale se utilizează pentru a stabili intervenţiile necesare pentru fiecare
elev în parte, intervenţii realizate prin Acţiuni de intervenţie timpurie sau acţiuni de intervenţie
ulterioară, Acţiuni de intervenţie în şcoală sau extraşcolare şi Acţiuni pentru elevii diagnosticaţi ca fiind
elevi cu cerinţe educaţionale speciale. Planul trebuie să consemneze numai obiectivele principale pe
termen scurt şi strategiile care sunt diferite de sau în plus faţă de cele care există pentru restul grupului
sau clasei. Obiectivele stabilite prin PEI trebuie să aibă termene precise care să ţină seama de nevoile
identificate.
În cazul în care un copil este diagnosticat ca având cerinţe educaţionale speciale, atunci stabilirea
obiectivelor pe termen scurt şi a strategiilor de realizare a acestora trebuie corelate cu obiectivele generale
şi cu elementele evidenţiate în diagnostic. În majoritatea cazurilor, strategiile de realizare a acestor
obiective sunt stabilite printr-un plan educaţional individual. Ca acţiune la nivel de şcoală sau
extraşcolară, PEI trebuie să consemneze numai ceea ce este în plus sau diferit de planul din curriculum-
ul diferenţiat. Ca urmare, vor exista copii cu cerinţe educaţionale speciale, diagnosticaţi sau nu ca atare,
care nu au nevoie de un plan educaţional individual pentru că cerinţele lor sunt respectate şi realizate prin
metode alternative. Cu toate acestea, obiectivele individuale, strategiile folosite pentru a atinge aceste
obiective şi progresele realizate trebuie consemnate ca parte a unor evidenţe generale pentru toţi copii
dintr-un grup.
Planul educaţional individual NU este şi NU SE VREA un duplicat al nici unui alt plan care cuprinde
proceduri de stabilire a unor obiective individuale, şi nici a unui alt plan curricular urmat de copil în altă
parte.

Sugestii privind elaborarea unui PEI

Nu se recomandă şi nu este adecvată stabilirea de prea multe obiective în acelaşi timp. Este normal ca
elevului să i se asigure predarea continuă a întregii arii curriculare, dar obiectivele planului educaţional
individual trebuie să se limiteze la priorităţile convenite pentru momentul / etapa respectivă.

În cazul în care un elev identificat ca având cerinţe educaţionale speciale este expus riscului de lipsă
de afectiune sau excludere, atunci planul educaţional individual trebuie să conţină strategiile adecvate de
acoperire a acestor nevoi. Nu se recomandă utilizarea unor programe sociale de sprijin pentru a înlocui
răspunsul gradat la nevoile educaţionale speciale.

Unele şcoli pot opta pentru adăugarea unor obiective pe termen lung pe care să le includă într-un plan
educaţional individual. Un astfel de obiectiv pe termen lung poate fi util pentru identificarea rezultatelor
şi progresului înregistrat de elev, dar acesta trebuie corelat cu obiectivele iniţiale şi trebuie să asigure
informaţii pentru stabilirea obiectivelor ulterioare. Criteriile de succes incluse într-un PEI înseamnă că
obiectivele stabilite au fost atinse şi că trebuie stabilite noi obiective, în timp ce criteriile de renunţare
înseamnă nu numai că s-au realizat obiectivele propuse ci şi că nu mai este nevoie de un plan educaţional
individual.

În general, într-un PEI profesorii trebuie să includă obiective SMART:

 Specifice (specific)
 Măsurabile (measurable)
 Realizabile (achievable)
 Relevante (relevant)
 (cu) Termene (time bound)
Există si situaţii în care, pentru a realiza un progres, sunt mai adecvate obiective mai puţin
măsurabile, dar mai uşor de evaluat / revizuit.

De obicei, este de mare ajutor dacă orice obiectiv urmărit este precedat de o formulare ca: “până la
sfârşitul semestrului, Monica va fi capabilă să……”

Deşi nu face parte dintr-un PEI, profesorii trebuie să ţină seama şi de fişa individuală sau de
“profilul”(caracterizarea) elevului care oferă date de referinţă sau datele de la care se porneşte în
evaluarea iniţială, precum şi informaţii despre cerinţele particulare şi punctele forte ale elevului la
momentul respectiv. Dacă şi unde este cazul, profilul (caracterizarea) trebuie să conţină şi informaţii
despre cerinţele elevului faţă de strategiile generale pentru a-i putea asigura acestuia accesul la curriculum
şi în programul obişnuit al unei zile de şcoală.

Informaţiile despre cerinţele particulare ale unui elev în ceea ce priveşte accesul la curriculum
trebuie transmise întregului personal. În anumite cazuri acestea pot constitui o anexă a planului
educaţional individual, deşi trebuie să se ţină seama de confidenţialitatea asupra anumitor aspecte.

Dacă elevul are cerinţe severe sau complexe, atunci întreg personalul trebuie să cunoască câteva
dintre acestea. Este o problemă a şcolii care, prin consultare cu părinţii, profesioniştii şi elevul, decide
cum să se consemneze şi să se disemineze strategii legate de activităţi ca: îmbrăcatul, hrănirea şi
mobilitatea (deplasarea); dar, obiectivele în aceste arii trebuie înregistrate în planul educaţional individual
al respectivului copil. Indiferent care dintre aceste obiective şi strategii sunt menţionate în PEI, acestea
trebuie discutate cu părinţii, revizuite şi evaluate în mod regulat şi abordate / dezbătute la evaluarea
anuală.

Natura intervenţiei
 Deseori se porneşte de la presupunerea că intervenţia, strategiile sau sprijinul preconizat menţionate
în planul educaţional individual (“CUM”) se vor face sub forma renunţării la personalul suplimentar
pentru a se putea lucra în sistem de “unu – la - unu”(un elev-un profesor). Cu toate acestea, acest mod de
lucru poate să nu fie de ajutor elevului. O abordare mai adecvată este aceea de a-i oferi permanent
elevului materiale de învăţare diferenţiate, diferite sau suplimentare sau echipament special sau de a-l
introduce într-un grup, de a-i asigura sprijin individual ori al colegilor; sau ca adulţii să dedice timp mai
mult pentru a configura natura intervenţiei planificate şi de a monitoriza eficienţa acesteia.

SĂ RĂSPUNDEM DIVERSITĂŢII
9 REGULI DE AUR
1. Includerea tuturor copiilor

 Diversitatea trebuie recunoscută şi respectată

 Profesorii sunt cei care deţin instrumentele formării unor atitudini pozitive ale părinţilor şi copiilor,
dar şi ale celorlalte cadre didactice

 Este esenţial ca toţi elevii să lucreze şi să se joace împreună

 Pe parcursul lecţiilor se vor crea acele posibilităţi de învăţare de la elev la elev

 Organizaţi activităţile astfel încât să se finalizaze prin munca întregului grup

 Promovaţi talentele tuturorcopiilor

 Implicaţi toţi elevii în activităţile şcolii

2.Comunicarea

În activitatea de predare –învăţare, profesorii trebuie:

 Să fie văzuţi de toţi elevii-să stea în picioare şi nu la catedră

 Să vorbească clar şi să-şi controleze vocea

 Să folosească cuvinte simple şi propoziţii scurte

 Să atragă atenţia elevilor asupra mesajelor esenţiale prin expresii ca”ascultaţi cu atenţie”

 Să-i privească permanent pe elevi

 Să folosească pe lângă limbajul verbal şi gesturi şi o mimică adecvată

 Se verifică dacă elevii au înţeles

 Copiii sunt încurajaţi să spună ce nu au înţeles

  Întăriţi ceea ce comunicaţi verbal cu imagini, desene şi prin scris

 La predare se poate folosi un plan cu 4 puncte:

a. Atrageţi atenţia copilului

b. Prezentaţi activitatea

c. Observaţi performanţa copilului

d. Acordaţi un feed-back

3.Managementul clasei

• Copiii cu cerinţe speciale trebuie să fie aşezaţi mai aproape de profesor şi de tablă

• Încercaţi o aşezare a mobilierului astfel încât elevii să se poată mişca liber

• Băncile vor fi aranjate pe grupuri, pentru ca elevii să oată lucra împreună

• Dacă sala permite, lăsaţi un spaţiu undeva în clasă în care să puteţi lucra individual

• Diagramele sau imaginile trebuie să fie amplasate pe perete la nivelul ochilor copiilor

• Uneori lecţiile sunt mai eficiente dacă se desfăşoară în afara clasei

4.Proiectarea lecţiilor

• Gândiţi-vă cum puteţi implica toţi copii într-o lecţie

• Copiii vor înţelege mai bine dacă văd sau ating obiectele

• Stabiliţi cuvintele cheie care urmează să le folosiţi în timpul lecţiei

• Pregătiţi fişe de lucru personalizate

• Lucrul în grup facilitează participarea tuturor

• Trebuie adaptat ritmul unei lecţii, precum şi volumul de informaţii ce se folosesc într-o lecţie

• Este nevoie, pe lângă planurile individuale, de un plan care să se refere la întreaga zi de şcoală

5. Planurile individuale

 Pentru un elev în ciclul primar: planul identifică scopurile specifice activităţii de predare-
învăţare ăentru principalele arii curriculare

 Pentru elvii din gimnaziu, planul individual poate acoperi diverse discipline de studiu

 Planul individual se va concepe prin consultare cu părinţii

 Momentul adecvat de întocmire a planurilor este la începutul fiecărui semestru

 Planul individual identifică abilităţile copilului în diverse arii curriculare

  Obiectivele nu trebuie să fie foarte dificile pentru a nu descuraja, dar nici foarte simple,
întrucât trebuie să reprezinte o provocare pentru acel copil

 Planul individual trebuie să identifice orice alte aranjamente speciale care se dovedesc utile în
a-l ajuta pe copil în activitatea şcolară

6.Sprijin individual

 În timp ce clasa lucrează la o activitate, profesorul se poate ocupa de unul sau doi copii

 Copiii pot fi organizaţi în grupuri, pe nivele de abilitate sau în grupuri mixte

 Învăţarea elev-elev

 Se pot uni câte două clase

 Se poate lucra cu voluntari la clasă

 Profesori resursă sau profesori specialişti

7.Mijloace de sprijin

 Materiale didactice: panouri luminoase pentru citit, planşe sau imagini afişate pe perete

 Obiecte de joacă

 Echipamnete/materiale pentru clasă

 Mobilierul clasei

 Mijloace pentru deplasare

 Mijloace de comunicare

8.Managementul comportamentului

 Toţi copiii trebuie să înveţe să se comporte acceptabil din punct de vedere social

 Toţi profesorii trebuie să convină asupra aceleiaşi abordări şi atitudini de reacţie la

comportamentul copilului

 Copiii lansează, de regulă nişte semnale înainte de a începe să se comporte deranjant

 Elevul poate să nu vină la toate orele sau să io se acorde un timp în care să fie lăsat să se
odihnească

 Se poate schimba locul copilului în clasă

 Atunci când se comportă corespunzător şi când reuşeşte să-şi ducă sarcina până la capăt,
profesorul trebuie să-l recompenseze pe elev
  Pentru a transmite nemulţumirea faţă de un comportament neadecvat, folosiţi un anume
ton al vocii, o anumită mimică şi propoziţii simple

 Pedepsele sunt eficiente numai dacă elevul înţelege legătura între pedeapsă şi
comportamentul său şi dacă pedeapsa constă în ceva ce nu îi place

 Nu ameninţaţi copilul dacă nu puneţi ameninţarea în practică

 Atenţie la modul în care vă impuneţi şi vă păstraţi autoritatea

 Folosiţi jocul de rol

 Metoda aplicată în cazul unui elev poate să nu funcţioneze în cazul altui elev!

 Şcolile pot să-şi construiască, în special în ciclul gimnazial, o politică de eliminare sau
excludere temporară a copiilor din şcoală

9.Munca în echipă

 Cereţi sfatul altor colegi din şcoală

 Găsiţi timp pentru a observa cum ăşi organizează ceilalţi profesori clasele şi invitaţi colegii să
asiste la orele dvs.

 Şcoala poate trimite cadrele didactice la cursurile de perfecţionare disponibile

 Identificaţi specialiştii disponibili în localitatea respectivă

 Pachetul de resurse UNESCO cuprinde foarte multe sugestii şi sfaturi

PARTENERIATUL
Parteneriatul este:

Componenta importanta a educaţiei incluzive

Unitate de decizii şi acţiune

Masă rotundă

O interrelaţie

O relaţie între instituţii, indivizi, instituţii şi indivizi

un proces continuu de interacţiune, dezvoltare şi împuternicire reciprocă între parteneri

(exp.familii şi şcoală).

Parteneriatul se realizează între:

Instituţia FAMILIEI şi cea a GRADINIŢEI

Părinţi şi educatori
Diferiţii profesionişti care sprijină copilul şi familia

Membrii comunităţii

Copil şi cel care îl educă

Premisele parteneriatului:

Recunoaşterea valorii familiei în dezvoltarea copilului

Respectul acordat familiei şi importanţei ei

Recunoşterea limitelor de acţiune ale unui educator

Identificarea eficienţei în lucrul împreună

Nevoia de a primi şi acorda sprijin

Caracteristici :

contributie mutuala si acceptarea rolurilor

dorinta de a lucra impreuna in urmarirea unor scopuri acceptate in comun

responsabilitati impartasite in preluarea actiunilor care urmaresc atingerea scopurilor

loialitate, incredere si cinste in toate targurile care implica parteneriatul

totala impartasire a informatiilor pertinente intre parteneri

rolul parintilor in luarea deciziilor in exercitarea rolului lor indreptatit de a decide ceea ce este
mai bine in interesul familiei lor si a membrilor in special a dezvoltarii copilului lor

Parteneriatul presupune

Cooperare

Colaborare

Forţa echipei

Respectul reciproc

Valoarea individuală şi cea a echipei

Pentru ca parteneriatele să lucreze, toţi partenerii trebuie să aibă aceleaşi informaţii.

creaza ocazii pentru persoanele care lucreaza impreuna in urmarirea unui scop sau interes

construieste si promoveaza la fiecare partener competente si capacitati.

De aceea parteneraitatul prin definitie abiliteaza persoanele prin crearea ocaziilor de a deveni
competente in ariile de viata pe care le considera partenerii importante.
 POZITIVISMUL

Cum putem influenţa comportamentele copiilor

prin CUVÂNT
99 de căi de a încuraja copilul
prin cuvânt

 A conduce comportamentul copilului, a sprijini dezvoltarea lui pozitivă şi flexibilă implică

învăţarea unor comportamente care să valorizeze şi să pozitiveze gândirea şi acţiunea copilului.

 Un exemplu este cum putem aprecia pozitiv, prin cuvânt, efortul copilului

 Ai muncit cu adevărat greu azi.

 Mă mândresc cu munca ta de azi.

 Eşti pe cale a cea bună.

 E cel mai bun lucru pe care l-ai făcut.

 Sunt fericită când te văd muncind aşa.

 Continua aşa, pentru că o faci tot mai bine.

 Nu aş fi făcut nici eu mai bine.

 Azi faci lucrurile mult mai bine.

 Asta da îmbunătăţire.

 Din zi în zi e mai bine.

 Încă o dată şi ai rezolvat.

 Asta este cale a cea bună.

 Rămâi pe fază cu acest tip de lucru.

 Asta este calea de a face.

 Nu ai uitat nimic.

 Acum nu te mai potate opri nimic.

 Acum a i rezolvat-o.

 Asta e calea.
 Înveţi repede.

 Asta e muncă de categoria întâi.

 Este cel mai bine de până acum.

 Ti-ai folosit mintea bine azi.

 Ai stâpânit bine lucrurile.

 Se potriveşte foarte bine.

 Este tot mai bine.

 Ai reuşit.

 Ai făcut o treabă bună.

 Tocmai ai reuşit.

 Acum poţi să spui că ai terminat.

 Ştiam că vei reuşi.

 Faci lucrurile să pară uşoare.

 Ai făcut-o la timp.

 AI reuşit să îmi uşurezi munca.

 Nu e de loc rău.

 Super.
 PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU
ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL SAU
IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

Aria curriculara I:
Limbă şi comunicare

 Limba şi literatura română

 Limbi moderne
 Limba şi literatura română
Introducere

Textul de fata reprezinta curriculum-ul de limba romana pentru invatamantul primar, componenta fundamentala a parcursului de invatare
oferit elevilor in contextul ocolaritatii obligatorii.

In conformitate cu acest document, obiectivul central al studiului limbii şi al literaturii romane in invatamantul primar este dezvoltarea
competentelor elementare de comunicare, orala şi scrisa ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare oi nonliterare,
semnificative din punctul de vedere al varstei cuprinse intre 6/7 - 10/11 ani. Se urmareşte, totodata, structurarea la elevi a unui ansamblu de
atitudini şi de motivatii care vor incuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.

De altfel, scopul studierii limbii romane in perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tanar cu o cultura
comunicationala şi literara de baza, capabil sa inteleaga lumea din jurul sau, sa comunice şi sa interactioneze cu semenii, exprimandu-şi
ganduri, stari, sentimente, opinii etc., sa fie sensibil la frumosul din natura oi la cel creat de om, sa se integreze efectiv in contextul viitorului
parcurs ocolar, respectiv profesional, sa-oi utilizeze in mod eficient oi creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete in
viata de zi cu zi, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare.

In acest sens, curriculum-ul de fata propune o mutatie fundamentala la nivelul studierii limbii romane in invatamantul primar. In locul
compartimentarii artificiale a disciplinei in trei domenii arbitrar stabilite - citire, lectura oi comunicare - se propune un nou model, cel
comunicativ-functional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci oi modalitatilor propriu-zise de structurare la copii a
competentei de comunicare. In mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare oi de exprimare orala,
respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) oi de exprimare scrisa. De altfel, comunicarea nu este altceva decat functionarea
concreta, in fuziune, a celor patru deprinderi mentionate anterior (receptarea mesajului oral, exprimarea orala, receptarea mesajului scris, altfel
spus, citirea/lectura oi exprimarea scrisa).

In sensul celor aratate anterior, dominantele prezentului curriculum fata de cel publicat in 1995 se prezinta dupa cum urmeaza:
Curriculum anterior Curriculum actual

utilizarea unui model didactic artificial oi nerelevant, propunand trei domenii ale disciplinei - citirea, lectura oi comunica-rea - a caror delimitare
nu are la baza argumente de ordin otiintific recurgerea la modelul comunicativ-functional, conform caruia comunicarea este un domeniu
complex care inglobeaza procesele de receptare a mesajului oral oi a celui scris (“citirea/lectura”), precum oi cele de exprimare orala, respectiv
de exprimare scrisa

definirea ambiguă a domeniilor disciplinei (citirea - definita in termeni de ca-pacitate; lectura oi comunicarea - definite in termeni de continuturi
ale invatarii) definirea domeniilor disciplinei exclu-siv in termeni de capacitati: receptarea mesajului oral,
receptarea mesajului scris, exprimarea orala şi cea scrisa

prezentarea deformata a domeniului comunicare, conceput, in principal, in termeni de elemente de gramatica oi prea putin ca ansamblu de
strategii de comunicare propriu-zisa prezentarea comunicarii in calitatea sa de competenta fundamentala, acoperind deprinderi de
receptare oi de exprimare orala, respectiv scrisa

acordarea unei ponderi excesive citirii oi exprimarii scrise, in defavoarea proceselor proprii exprimarii orale reechilibrarea ponderii acordate
expri-marii orale fata de cea scrisa, precum oi proceselor de producere a unor mesaje proprii fata de cele de receptare a mesajelor

construirea obiectivelor din punctul de vedere al asimilarii unor “cunootinte” centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii
folosirii limbii in contexte concrete de comunicare

structurarea programei pe baza unor obiective operationale, excesiv detaliate oi dificil de urmarit in activitatea didactica structurarea
programei pe baza unor obiective cadru oi de referinta sintetice, in masura sa surprinda - in progresie - ceea ce este esential in activitatea de
invatare

promovarea unor continuturi directive, obligatorii pentru toti elevii sugerarea unor continuturi orientative, in masura sa
incurajeze creativitatea oi libertatea de alegere a copilului

lipsa de flexibilitate in ceea ce priveote selectia oi organizarea la clasa a continuturilor flexibilitate in ceea ce priveote adaptarea continuturilor
la nivelul de dezvoltare concreta oi la interesele copiilor
promovarea unei invatari abstracte, teoretice, insuficient racordate la nevoile comunicative propriu-zise ale copilului conectarea studiului
limbii la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise

punerea accentului pe memorizare, pe repetare oi pe invatarea de reguli, concepte etc., pornind de la un ansamblu nerelevant de activitati de
invatare punerea accentului pe invatarea proce-durala, cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii oi
proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare oi de investigare caracteristice activitatii comunicative

neacordarea importantei cuvenite valo-rii formative a evaluarii performantelor ocolare reconsiderarea evaluarii oi a autoeva-luarii ca
modalitati de ameliorare a propriului progres ocolar
 I. Obiective cadru

1.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

2.Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

3.Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4.Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA I

A. OBIECTIVE DE REFERINtA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:

1.1. sa inteleaga semnificatia globala a mesajului oral exercitii de ascultare oi de confirmare a intelegerii
mesajului ascultat; formulari de raspunsuri la intrebarile puse; formularea unor intrebari in legatura cu mesajul ascultat etc.

1.2. sa sesizeze intuitiv corectitudinea gramaticala a unei propozitii ascultate exercitii de corectare a greoelilor de exprimare;
exercitii de selectare a enuntului corect dintr-o serie de enunturi prezente in exprimarea elevilor; jocuri didactice de stabilire a acordului dintre
adjectiv oi substantiv, dintre predicat oi subiect (fara referire la terminologia gramaticala) etc.
1.3. sa distinga cuvintele oi sensul lor intr-o propozitie data exercitii de delimitare a cuvintelor intr-o propozitie
data; exercitii de stabilire a numarului oi a ordinii cuvintelor intr-o propozitie data; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin
raportare la context etc.

1.4. sa distinga sunetele oi silabele dintr-un cuvant dat exercitii de despartire a cuvintelor in silabe; exercitii
de identificare a sunetelor din structura silabei; exercitii de stabilire a locului unui anumit sunet in cadrul cuvantului etc.

1.5. sa-oi concentreze atentia pentru a asculta mesaje formulate de persoane diferite exercitii de ascultare a unor mesaje formulate de
persoane diferite; exercitii de dialog; conversatii in grup pe teme curente etc.

*1.6. sa manifeste curiozitate pentru mesajul ascultat jocuri de rol de tipul: “emitator-receptor”, vizand
formarea comporta-mentului de ascultator; simulare de convorbiri telefonice; exercitii de sesizare a formulelor de initiere a dialogului etc.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa construiasca enunturi logice exercitii de construire a unor texte scurte, cuprinzand mai multe enunturi imbinate logic;
povestirea unor fapte, intamplari personale; formulari de intrebari oi de raspunsuri; descrierea caracteristicilor de baza ale unor obiecte;
povestirea unor texte citite sau audiate etc.

2.2. sa construiasca propozitii corecte din punct de vedere gramatical exercitii de construire corecta , exercitii-joc de
stabilire a acordurilor gramaticale (fara referire la terminologia gramaticala) etc.

2.3. sa integreze cuvintele noi in enunturi proprii exercitii de construire a unor enunturi proprii cu noile
cuvinte; jocuri didactice de sinonimie, de antonimie, de omonimie (fara mentionarea terminologiei otiintifice) etc.

2.4. sa desparta in silabe cuvintele care contin o consoana intre doua vocale oi doua consoane intre doua vocale (fara referire la regulile
fonetice) exercitii de despartire a cuvintelor in silabe in conditiile in care o consoana se afla intre doua
vocale, doua consoane se afla intre doua vocale (fara a se face referire la regulile fonetice); exercitii de formare a unor cuvinte cu ajutorul unor
silabe etc.
2.5 sa pronunte clar oi corect sunetele oi cuvintele exercitii de pronuntare corecta a sunetelor limbii
romane; exercitii de diferentiere a vocalelor oi a consoanelor; exercitii de dictie; jocuri de cuvinte; exercitii de rostire a unor enunturi, articuland
corect sunetele oi cuvintele; exercitii de reglare a tonului, a volumului, a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi; exercitii de recitare a unor poezii
etc.

*2.6. sa răspundă stimulării in comunicarea orala exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative oi a

capacitatii de a interveni in actul comunicarii; antrenament pentru exprimarea opi-niilor oi a atitudinilor proprii; antrenament de utilizare a unor
for-mule de adresare, de mentinere oi de incheiere a unui dialog; conversatii in grup pe teme date etc.
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa identifice litere, silabe, cuvinte oi enunturi in textul tiparit oi in textul scris de mana exercitii de asociere a sunetului cu litera;
exercitii de identificare a literelor mari oi a literelor mici de tipar sau scrise de mana; exercitii de identificare a silabelor in structura cuvantului;
exercitii de recunoaotere a cuvintelor oi a propozitiilor in spatiul grafic; exercitii de citire selectiva; citirea unor texte la prima vedere, pentru
identificarea literelor invatate oi a cuvintelor familiare etc.

3.2. sa sesizeze legatura dintre text oi imaginile care il insotesc exercitii de sesizare a semnificatiei textului cu ajutorul
imaginii etc.

3.3. sa asocieze forma grafica a cuvantului cu sensul acestuia exercitii de exprimare a intelesului unor cuvinte dintr-
un text citit; exercitii de construire a unor enunturi cu anumite cuvinte date etc.

3.4. sa desprinda semnificatia globala a unui text dat exercitii de citire conotienta a unor texte date etc.

3.5. sa citeasca in ritm propriu un scurt text cunoscut exercitii de citire a cuvintelor pe silabe; exercitii de
citire integrala a cuvintelor; exercitii de citire in ritm propriu etc.

3.6. sa manifeste curiozitate pentru lectura exercitii de citire oi de memorare a unor texte in versuri; exercitii de initiere in citirea unor carti
pentru copii, adecvate varstei; cunoaoterea bibliotecii ocolii etc.

Obiectivele de referinta marcate in programa cu asterisc nu sunt obligatorii, ele fiind incluse in curriculum-ul la decizia ocolii.
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa scrie corect litere, silabe oi cuvinte exercitii grafice pregatitoare (desena-rea, confectionarea modelelor de litere din diferite
materiale) exercitii de adoptare a unei pozitii corecte oi comode pentru scris; exercitii de scriere a elementelor grafice invatate; exercitii de
scriere corecta a literelor, a silabelor oi a cuvintelor etc.

4.2. cu sprijin ,sa construiasca in scris scurte propozitii exercitii de ordonare corecta a cuvintelor intr-o
propozitie data; exercitii-joc de stabilire a acordurilor gramaticale; exercitii de corectare a greoelilor de exprimare din punct de vedere
gramatical; exercitii de alcatuire de enunturi proprii cu anumite cuvinte date etc.

4.3. sa scrie un text corect, lizibil oi ingrijit, utilizand semnele de punctuatie invatate (punctul, semnul intrebarii) exercitii de scriere
caligrafica a literelor oi a cuvintelor, respectandu-se forma, marimea oi inclinarea lor; exercitii de incadrare corecta in pagina; exercitii de
apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte; exercitii de scriere corecta a cuvintelor; exercitii de construire a propozitiilor; exercitii de marcare a
semnelor de punctuatie; exercitii de perceptie fonica a intonatiei propozitiilor enuntiative oi a propozitiilor interogative (fara a se face referire la
terminologia data); exercitii de copiere a unor cuvinte, a unor propozitii oi a unor fragmente din textele reproduse in abecedar; exercitii de
dictare etc.

4.4. sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa completare de rebusuri; jocuri de denumire a
imaginilor etc.

B. CONtINUTURILE INVAtARII

1. Formarea capacitatii de citire/lectura

 Cartea - volum, coperte, foaie, pagina, numerotarea paginii, directii de orientare in pagina.
 Literele mici oi literele mari de tipar.
Stabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea autorilor de manuale, in functie de metoda didactica abordata.
  Citirea cuvintelor.
In perioada abecedara se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfaroitul perioadei se pot folosi oi cuvinte care contin diftongii:
oa, ea, ia, ie, ua, ua. Se vor folosi numai cuvinte titlu.

 Citirea propozitiilor de mică intindere.

 Citirea textelor.
Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, precum oi texte non-literare, de mica intindere, pana la 100 de cuvinte, urmarind o creotere progresiva a numarului de
cuvinte de la o lectie la alta. Aceotia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea oi dispunerea in manual a unitatilor de
continut din programa; tratarea didactica originala a notiunilor din programa.

2. Formarea capacitatii de comunicare

 Comunicarea orala
Comunicarea - schimb de informatii intre oameni (dialoguri despre viata de ocolar, despre familie, despre mediul inconjurator etc.)

 Componentele comunicarii dialogate (discutate aplicativ, fara teoretizari): persoana care transmite o informatie, persoana care
primeote informatia, informatia propriu-zisa (prin cuvinte, gesturi, semnale sonore).
Autorii de manual vor avea in vedere viziunea comunicativa promovata de programa, astfel incat notiunile sa fie abordate functional oi
aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicari corecte, eficiente oi nuantate. Vor fi preferate situatii de comunicare concrete oi
actuale pe baza unui suport vizual.

Formularea mesajului oral (aplicativ, fara teoretizari)

 Cuvantul - element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi in alte contexte.

 Propozitia.
 Dialogul - convorbirea intre doua sau mai multe persoane. Formulele elementare de initiere, de mentinere oi de incheiere a
dialogului.
 Se recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:
 initierea sau incheierea unui schimb verbal;
  identificarea unei persoane sau a unui obiect;
 formularea unor intrebari oi a unor raspunsuri;
 oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
 oferirea unor informatii despre forma oi despre utilitatea unor obiecte;
 exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt.
 Pentru exersarea acestor acte de vorbire se recomanda:
 discutii libere despre jocuri, jucarii, filme de desene animate, filme pentru copii; despre intamplari oi fapte din viata proprie, despre
comportarea civilizata, despre mediul ocolar, despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igiena sanitara, despre
ocrotirea mediului inconjurator etc.
 Comunicarea scrisa
Procesul scrierii

 Organizarea scrierii. Elementele grafice exersate in invatamantul preocolar (linii, puncte, bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale,
nodulete). Literele mici oi literele mari de mana. Scrierea cuvintelor. Despartirea cuvintelor in silabe (numai intuitiv, fara cunoaoterea
regulilor). Scrierea propozitiilor oi a unor texte de mica intindere.
 Scrierea de mana oi prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Aoezarea corecta in pagina (respectarea spatiului dintre cuvinte).
 Ortografia. Scrierea ortografica a cuvintelor. Scrierea cu litera mare la inceputul enuntului. Scrierea cu litera mare a substantivelor
proprii (fara referire la terminologia gramaticala).
 Punctuatia. Folosirea corecta a semnelor de punctuatie: punctul, semnul intrebarii.
Textele pentru dictare nu vor depaoi, la sfaroitul clasei I, 40 de cuvinte. Intr-un asemenea text, nu vor fi utilizate linii de dialog.

Contexte de realizare

 Copierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor oi a textelor de mica intindere, scrise de mana sau de tipar. Scrierea dupa dictare.
3. Elemente de constructie a comunicarii

 Propozitia. Cuvantul. Silaba.

Notiunile nu vor fi definite, lucrandu-se cu acestea in mod intuitiv. In perioada preabecedara, accentul se va pune pe comunicarea orala,
folosindu-se pentru silabatie numai cuvinte monosilabice, bisilabice oi trisilabice, care nu vor contine diftongi, triftongi sau consoane
redate in scris prin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
 Sunetele limbii romane. Articularea vocalelor oi consoanelor
Nu se vor utiliza termenii de vocale oi consoane.
 CLASA A II-A

A. OBIECTIVE DE REFERINŢA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:

1.1. sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat exercitii de sesizare a elementelor semnificative ale
unui mesaj ascultat, prin formularea de intrebari oi de raspunsuri referitoare la mesajul ascultat etc.

1.2. sa sesizeze intuitiv structurile gramaticale corecte sau incorecte dintr-un enunt oral exercitii de realizare a acordului dintre predicat
oi subiect, dintre adjectiv oi substantivul pe care il determina (fara a se mentiona terminologia gramaticala) etc.

1.3. sa distinga vocalele, consoanele oi silabele dintr-un cuvant dat exercitii de identificare a vocalelor, a consoanelor oi a
silabelor dintr-un cuvant dat; exercitii de identificare a grupului de sunete in cuvinte date etc.

1.4. sa semnaleze prin replici adecvate intelegerea mesajului interlocutorului exercitii de dialog: invatator-elev; elev-elev; elev-elevi;
exercitii de sesizare a formelor de initiere a dialogului; conversatii in grup pe teme cunoscute etc.

1.5. sa manifeste interes fata de mesajul partenerului de dialog jocuri de rol “emitator-receptor”, vizand formarea
comportamentului de ascultator; exercitii de identificare a ascultatorului oi a informatiei emise-receptate etc.
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa imbine enunturi intr-un mesaj propriu exercitii de construire a unor enunturi pe baza unui set de cuvinte date oi a unui oir de
intrebari; exercitii de transformare a propozitiilor simple in propozitii dezvoltate (fara mentionarea terminologiei date); exercitii de construire a
unor texte orale scurte, pe baza unui oir de ilustratii sau de benzi desenate etc.

2.2. sa pronunte corect oi clar enunturi exercitii oi jocuri de dictie; exercitii de pronuntare clara oi de articulare corecta a cuvintelor;
exercitii de reglare a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi, recitari de poezie etc.

2.3. sa redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un paragraf/fragment dintr-un text citit intrebari oi raspunsuri referitoare la
paragraful/fragmentul citit; povestire cu ajutorul invatatorului etc.

2.4. sa-oi adapteze vorbirea in functie de partenerul de dialog exercitii de comunicare orala; jocuri de rol de tipul
emitator-receptor pentru exprimarea actelor de vorbire; antrenament de utilizare a unor formule de adresare, de initiere, de mentinere oi de
incheiere a unui dialog etc.

2.5. sa manifeste o atitudine degajata in comunicarea orala cu persoane cunoscute exercitii de initiere oi de mentinere a unui dialog;
discutii in perechi oi in grup pe teme cunoscute etc.
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa identifice elemente de baza ale organizarii textului in pagina exercitii de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zis;
exercitii de recunoaotere a alineatelor; exercitii de sesizare a aoezarii in pagina a textului in raport cu ilustratia; exercitii de
identificare oi de analizare a imaginilor aferente textului scris etc.

3.2. sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit exercitii de citire conotienta a unor texte date prin
formulari de raspunsuri la intrebarile puse; exercitii de identificare oi de relatare, intr-o succesiune logica, a intamplarilor prezentate intr-un text
narativ; exercitii de recunoaotere a personajelor din anumite texte narative etc.

3.3. sa citeasca fluent, corect oi *expresiv un text cunoscut de mica intindere exercitii de intonare corecta a propo-zitiilor enuntiative,
exclamative oi intero-gative (fara mentionarea terminologiei); exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonatiei impuse de semne-
le de punctuatie; exercitii de recitare de poezii etc.

3.4. sa citeasca in ritm propriu un text nou de mica intindere exercitii de citire “la prima vedere”, in gand oi cu voce
tare etc.

3.5. sa manifeste interes pentru lectura exercitii de initiere in scopul citirii unor carti din literatura pentru copii; cunoaoterea bibliotecii
ocolii; recitarea unor poezii; povestirea textelor citite etc.
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa redacteze propozitii scurte pe baza unui suport vizual oi a unor intrebari exercitii de analizare corecta a imaginilor; exercitii de
dezvoltare a propozitiilor simple in propozitii dezvoltate (fara referire la terminologie); exercitii de dezvoltare a unor enunturi; formulari de
raspunsuri oi de intrebari; exercitii de redactare a unor texte de mica intindere pe baza unui suport vizual oi a unui oir de intrebari; exercitii de
redactare de bilete in diverse scopuri (de informare, de solicitare, de multumire) etc.

4.2. sa utilizeze sensul cuvintelor intr-un *text nou exercitii de integrare in enunturi proprii a cuvintelor
necunoscute etc.

4.3. sa respecte ortografia cuvintelor oi punctuatia in scrierea enunturilor/ *textelor exercitii de scriere a cuvintelor care contin grupuri de
sunete, grupuri de litere, aglomerari de consoane; exercitii de scriere, dictare, copiere a propozitiilor pentru folosirea majusculei oi a semnelor
de punctuatie etc. exercitii de despartire a cuvintelor la capat de rand etc.

4.4. sa scrie lizibil oi ingrijit, adaptandu-oi progresiv scrierea de la caietul tip II la dictando exercitii de scriere caligrafica; exercitii de
apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte; exercitii de incadrare pe spatiu oi in pagina; exercitii de copiere a unor texte scurte etc.

4.5. sa manifeste interes pentru redactarea corecta oi ingrijita a textului explicarea necesitatii scrierii ingrijite oi corecte;
exercitii de evaluare a propriului scris etc.

B. CONtINUTURILE INVAtARII

1. Formarea capacitatii de lectura/citire

 Cartea (actualizare). Aoezarea textului in pagina.

 Textul. Titlul. Autorul.
  Literele mici si literele mari de tipar.
 Grupurile de litere:ce,ci,ge,gi,che,chi,ghe,ghi.
 Alfabetul.
 *Povestirea orala a textului. Recunoaoterea personajelor.
Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, precum oi texte non-literare, de mica intindere, pana la 200 de cuvinte. Aceotia vor avea libertatea de a decide cu privire
la: structurarea oi dispunerea in manual a unitatilor de continut din programa; tratarea didactica originala a notiunilor din programa.
Studierea textului literar trebuie sa aiba in vedere citirea corecta, fluenta oi expresiva a acestuia, explicarea cuvintelor oi rezolvarea
problemelor de vocabular.

2. Formarea capacitatii de comunicare

 Comunicarea orala
Comunicarea. Componentele comunicarii dialogate (actualizare). *Factorii pertur-batori ai comunicarii.

 Formularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari)

Procesul scrierii
  Scrierea de mana oi prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Aoezarea corecta in pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea
alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.
 Ortografia. Scrierea corecta a cuvintelor. Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Scrierea corecta a cuvintelor care contin diftongi oi triftongi (fara a se face referire la terminologie). Scrierea corecta a
cuvintelor care contin literele “a” oi “i” (fara cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care incep cu “i”).
 Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii, semnul excla-marii, linia de dialog, doua puncte, virgula (numai
in vocativ oi enumerare).
Textele pentru dictare vor contine cel mult trei linii de dialog

Contexte de realizare

 Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Teme. Copieri de texte. Dictari.
3. Elemente de constructie a comunicarii

 Lexicul
*Cuvantul - grup de sunete asociat cu un inteles. Cuvintele cu sens asemanator. Cuvintele cu sens opus.

 Notiuni de fonetica
Sunetul oi litera - corespondenta dintre ele. Vocalele oi consoanele. Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe - despartire la capat de
rand. Alfabetul.

Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu contin diftongi, triftongi oi semivocale.
CLASA A III-A

A. OBIECTIVE DE REFERINtA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei a III-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a se recomanda urmatoarele
activitati:

1.1. sa sesizeze succesiunea logica a sec-ventelor dintr-un mesaj oral exercitii de ordonare temporala a secventelor unui
mesaj oral etc.

1.2. sa sesizeze corectitudinea gramaticala a unui enunt oral exercitii de sesizare intuitiva a structurilor gramaticale
(morfologice oi sintactice) corecte sau incorecte in fluxul enuntului; exercitii de realizare corecta a acordului predicatului cu subiectul; exercitii
de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea genului sau a numarului substantivului pe care il determina etc.

1.3. sa discearna sensul unui cuvant nou prin raportare la mesajul audiat exercitii de formulare de intrebari pentru stabilirea
sensului global al mesajului; exercitii de inlocuire a cuvantului nou prin sinonime etc.

1.4. sa semnaleze prin mijloace verbale oi nonverbale (gesturi, mimica) intelegerea unui mesaj transmis exercitii de mima exercitii de
sesizare a corespondentei elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimica) etc.

1.5. sa manifeste constant interes fata de interlocutor in diferite situatii de comunicare simulari de situatii de comunicare diverse;
exercitii de dialog: elevi-elevi, elev-invatator; jocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultator, vizand formarea comporta-mentului de ascultator etc.
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa construiasca texte orale scurte pe baza unui suport vizual oi a unui plan simplu de idei dat exercitii de discriminare a elementelor
esentiale de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat; exercitii de povestire a unor fapte, in-tamplari fictive sau reale; exercitii de construire a unor
texte ora-le narative pe baza unor imagini; exercitii de construire a unor texte ora-le pe baza unui oir de intrebari sau a unui plan de idei etc.

2.2. sa utilizeze corect partile de vorbire studiate in enunturi/ texte proprii exercitii de construire corecta a propo-zitiilor simple oi
a propozitiilor dezvol-tate, a propozitiilor exclamative, intero-gative oi enuntiative (fara folosirea termi-nologiei otiintifice); exercitii de completare
a enunturilor/ textelor lacunare pentru marcarea catego-riilor de numar oi de persoana etc.

2.3. sa integreze cuvintele noi intr-o serie de enunturi proprii exercitii de determinare a sensului unor cuvinte in
contexte date; folosirea dictionarelor; exercitii de integrare a achizitiilor lexi-cale noi in enunturi proprii etc.

2.4. sa pronunte clar oi corect un mesaj exercitii de rostire fluenta oi corecta a unor mesaje; exercitii de corectare a pronuntarii
regionale; exercitii de reglare a intonatiei, a vo-lumului, a vitezei proprii de a vorbi; exercitii de dictie etc.

2.5. sa-oi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare dialogata exercitii de dialog cu persoane diferite; conversatii pe
teme cunoscute etc. exercitii de simulare a unor situatii de comunicare etc.

2.6. sa manifeste independenta in comu-nicarea orala exercitii de exprimare a propriilor opinii oi ganduri, in
legatura cu fapte oi cu intamplari cunoscute; jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire etc.
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa desprinda informatii semnificative dintr-un text citit exercitii de citire explicativa oi de citire selectiva;
exercitii de delimitare a unui text nara-tiv in fragmente logice; exercitii de formulare a ideilor princi-pale ale unui text citit; exercitii de
identificare a intamplarilor petrecute intr-o succesiune logica dintr-un text citit; exercitii de identificare a determinan-tilor spatiali oi temporali ai
actiunii etc.

3.2. sa sesizeze semnificatia cuvintelor in functie de un context dat exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unor
cuvinte in functie de contextul in care apar acestea; jocuri didactice de utilizare a cate-goriilor semantice: sinonime, antonime, omonime (fara
mentionarea terminologiei lexicale) etc.

3.3. sa recunoasca secventele dialogate dintr-un text dat exercitii de identificare a secventelor de dialog dintr-un
text narativ dat; exercitii de argumentare a folosirii dia-logului in textele narative etc.

3.4 sa citesca corect, fluent oi expresiv texte cunoscute exercitii de memorare oi de recitare expresiva a unor
poezii; exercitii de citire a textelor, respectand intonatia impusa de semnele de punctuatie etc.

3.5. sa manifeste interes pentru lectura unor texte variate literare exercitii de exprimare a propriilor opinii, ganduri,
sentimente in legatura cu faptele oi actiunile personajelor prezentate in texte literare; formulari de intrebari oi de raspunsuri vizand continutul
textelor citite etc. descifrarea pictogramelor functionale (semne de avertizare in mijloacele de transport, in spatii comerciale, in alte locuri
publice).
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa povesteasca fragmente din textul citit exercitii de trecere de la vorbirea directa la vorbirea indirecta; alegerea cuvintelor in functie de
tema etc.

4.2. sa realizeze acordurile gramaticale in textul redactat exercitii de identificare a partilor de propozitie oi a
partilor de vorbire studiate; exercitii de stabilire a acordului dintre predicat oi subiect, dintre adjectiv oi substantivul determinat; exercitii de
completare corecta a pro-pozitiilor lacunare cu structurile morfo-logice invatate; exercitii de construire corecta a pro-pozitiilor simple oi a
propozitiilor dez-voltate etc.

4.3. sa respecte ortografia oi punctuatia intr-un text propriu exercitii de scriere corecta a cuvintelor care incep cu
litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”); exercitii de scriere corecta a cuvintelor care contin vocale in hiat: “ii”, “ee”; exercitii de folosire
corecta a majusculei; exercitii de utilizare corecta a ortogramelor; exercitii de utilizare corecta a semnelor de punctuatie; exercitii de corectare
a greoelilor de ortografie oi a greoelilor de punctuatie etc.

4.4. sa aoeze corect in pagina textele scrise, respectand scrierea cu alineate oi spatiul liber intre cuvinte exercitii de aoezare corecta a
textului in pagina; exercitii de plasare corecta a alinea-telor; exercitii de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte etc.

B. Continuturile invatarii

1. Formarea capacitatii de lectura/citire

 Cartea (actualizare). Tipuri de litere de tipar.

 Textul literar
 Textul narativ. Recunoaoterea personajelor. Povestirea orala a textului. Diaogul ca element constitutiv al unui text narativ
(recunoaotere).
  Textul nonliterar: reclama, informatii din ziar, *cuvinte incrucioate etc.
Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 300 de cuvinte. Aceotia vor avea libertate de a decide cu privire la
aspectele mentionate in programa clasei a II-a.

2. Formarea capacitatii de comunicare

 Comunicarea orala
Comunicarea

 Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitatile interlocutorului. *Comunicarea prin imagini.
Formularea mesajului

 Planul simplu de idei. Povestirea orala. *Diferentierea dintre comunicarea orala oi comunicarea scrisa.
 Propozitia (actualizare). Intonarea propozitiilor (actualizare). Elemente de co-municare nonverbala (gesturi, mimica).
 Dialogul - convorbirea dintre doua sau mai multe persoane (actualizare). Formulele de prezentare, de identificare, de permisiune,
de solicitare.
 Se recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:
 utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
 formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri;
 povestirea unor fapte oi intamplari, dupa un suport vizual sau dupa un plan de idei;
 exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
 Comunicarea scrisa
Procesul scrierii

 Organizarea textului scris. Scopul redactarii (pentru a transmite o informatie, pentru a raspunde la intrebari).
 Scrierea de mana oi prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Aoezarea corecta in pagina (actualizare).
 Ortografia oi punctuatia. Scrierea corecta a cuvintelor.Scrierea corectă a cuvintelor care contin connsoana "m"inainte de "p" sau
"b".Scrierea corectă a cuvintelor care contin litera "x".Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-
am/neam. Semnele de punctuatie (actualizare). Cratima. *Ghilimelele.
3. Elemente de constructie a comunicarii

 Lexicul
Cuvantul (actualizare). Cuvintele cu forma diferita oi sens asemanator (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare).

In manual, la toate tipurile de lectii, exercitiile de vocabular vor fi diverse, vizand oi alte categorii semantice (omonime, paronime - fara a
se mentiona terminologia data).

 Notiuni de fonetica
Sunetul oi litera. Vocalele oi consoanele. Grupurile de sunete: ea, ia, oa, ie, ua, ua. Scrierea cu “mp” oi “mb”. Scrierea cu literele a oi i
(fara cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care incep cu i). Scrierea oi pronuntarea cuvintelor care incep cu "e" (pronume
personale, verbul "a fi"). Scrierea oi pronuntarea cuvintelor care contin vocale in hiat: ee, ii, (fara terminologia data). Silaba.
Despartirea in silabe (actualizare). Silabe care contin grupurile vocalice mentionate.

Aceste probleme de fonetica vor fi studiate aplicativ, in cadrul invatarii partilor de vorbire (substantiv, adjectiv, verb etc.), neconstituind
lectii teoretice de fonetica.

 Propozitia (actualizare).
Delimitarea cuvintelor in propozitie.
 CLASA A IV-A

A. OBIECTIVE DE REFERINtA aI EXEMPLE DE ACTIVITAtI DE INVAtARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfaroitul clasei a IV-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IV-a se recomanda urmatoarele
activitati:

*1.1. sa inteleaga semnificatia globala a mesajului ascultat, stabilind legaturi intre informatiile receptate oi cele cunoscute anterior exercitii
de sesizare a aspectului esential dintr-un mesaj ascultat; exercitii de identificare a unor infor-matii noi oi de stabilire a legaturii acestora cu cele
achizitionate anterior etc.

1.2. sa sesizeze structurile gramaticale (mor-fologice oi sintactice) corecte sau in-corecte dintr-un mesaj ascultat exercitii de discriminare
a structurilor gramaticale (morfologice oi sintactice) corecte de cele incorecte in fluxul enun-tului etc.

1.3. sa sesizeze modificarile de sens ale unui cuvant in contexte diferite exercitii de receptare auditiva a cu-vintelor noi din
textele literare; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necu-noscut prin raportare la context; exercitii de integrare a cuvintelor noi in serii
sinonimice; exercitii de identificare a antonimelor oi a omonimelor etc.

1.4. sa recepteze corect mesajul,cu sprijin, in functie de conditiile comunicarii exercitii de ascultare a unor mesaje in diferite conditii
de comunicare; exercitii de eliminare a unor cauze care impiedica intelegerea mesajului (voce slaba, zgomo-tul, pronuntarea incorecta,
neatentia) etc.

1.5. sa manifeste atentie oi toleranta fata de partenerul de dialog activitati de grup pe teme diferite; exercitii cu
argumente pro oi contra pe o tema data etc.
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa-oi organizeze ideile intr-un plan sim-plu oi *sa construiasca pe baza acestuia un text oral exercitii de identificare a elementelor
semnificative dintr-un mesaj ascultat; exercitii de discriminare a elementelor esentiale de cele de detaliu; exercitii de reformulare a unui mesaj;
exercitii de stabilire a ideilor in jurul carora se organizeaza o tema data; exercitii de realizare orala a unui plan simplu de idei; activitati de
comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior etc.

2.2. sa faca rezumatul oral al unor texte dia-logate exercitii de trecere de la vorbirea directa la vorbirea
indirecta etc.

2.3. sa utilizeze corect formele flexionare ale partilor de vorbire exercitii de utilizare a genitivului oi a dativului; exercitii
de identificare oi de utilizare a unor parti de propozitie studiate; exercitii de construire a propozitiilor simple oi a propozitiilor dezvoltate;
exercitii de stabilire a acordurilor gramaticale etc.

2.4. sa utilizeze cuvintele, in functie de tema abordata intr-o situatie de comunicare exercitii lexicale de sinonimie, de antonimie, de
paronimie (fara a se face referire la terminologia lexicala); exercitii de utilizare in contexte di-verse, a achizitiilor lexicale noi etc.

2.5. sa rosteasca mesaje, utilizand intonatia adecvata exercitii de dictie oi de ortoepie; jocuri de cuvinte;
exercitii de rostire corecta a cuvintelor cu probleme de accentuare; antrenament de corectare a pronuntarii regionale; exercitii de reglare a
intonatiei, a tonului oi a vitezei proprii de a vorbi; exercitii de recitare a unor poezii; exercitii de punere in scena a unor povestiri etc.

*2.6. sa-oi adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare monologata exercitii de construire a unor mono-loguri informative,
narative oi des-criptive etc.

2.7. sa manifeste cooperare in diferite situatii de comunicare exercitii de dezvoltare a initiativei comunicative oi a
curajului de a interveni in actul comunicarii; exercitii de rezolvare a unor probleme in grup pentru dezvoltarea cooperarii oi a concurentei;
exercitii de exprimare a propriilor opinii in legatura cu un fapt cunoscut; exercitii de argumentare a adoptarii tonului oi a timbrului potrivit pentru
comunicarea unui mesaj oral etc.
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa identifice ideile principale dintr-un text narativ citit exercitii de delimitare a unui text narativ in fragmente
logice; exercitii de povestire a fiecarui frag-ment; exercitii de formulare a ideilor prin-cipale intr-o succesiune logica etc.

3.2. sa identifice secventele descriptive oi pe cele dialogate dintr-un text narativ exercitii de identificare a elementelor descrise dintr-un
text narativ; exercitii de prezentare a imaginii de an-samblu a spatiului sau a obiectului des-cris; exercitii de identificare a dialogului prezent
intr-un text narativ; exercitii de evidentiere a diferentelor dintre o descriere oi un dialog; exercitii de recunoaotere oi de prezen-tare sumara a
trasaturilor fizice oi sufle-teoti ale personajelor; exercitii de discutare a textelor citite, in functie de urmatorii parametri: “cine” (personajele),
“cand”, “unde” (plasarea actiunii in timp oi spatiu), “cum” (modul de desfaourare a actiunii) etc.

3.3. sa identifice caracteristici fizice oi morale ale personajelor din textele citite selectarea pe text a caracteristicilor personajelor;
grupari de personaje in functie de anumite caracteristici etc.

3.4. sa citeasca in ritm propriu un text necunoscut exercitii de citire fluenta oi expresiva a unor texte la
prima vedere, cu adaptarea volumului oi a intonatiei impuse de sem-nele de punctuatie etc.

3.5. sa sesizeze utilizarea corecta a cuvintelor in flexiune intr-un text citit exercitii de identificare a partilor de vorbire; exercitii de
stabilire a acordurilor etc.

3.6. sa manifeste interes pentru anumite tipuri de lectura (istorice, mitologice etc.) activitati de alegere a lecturii in functie de gusturi;
conversatii in grup, in care elevii sa puna intrebari oi sa dea raspunsuri referi-toare la un text citit etc.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa redacteze texte narative oi texte functionale de mica intindere pe baza unor cuvinte / expresii de sprijin exercitii de formulare a
unor enunturi interogative, exclamative oi enuntiative; exercitii de transpunere a unor idei intr-un oir de enunturi cu o succesiune logica;
exercitii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinte; exercitii de utilizare corecta, in scris, a unor elemente de relatie pentru a asigura suc-
cesiunea logica a propozitiilor in textul redactat (apoi, deci, la inceput, in primul / al doilea rand, prima / a doua oara etc.); antrenament de
structurare a textului scris in cele trei parti: introducere, cu-prins oi incheiere etc.

4.2. sa alcatuiasca rezumatul unui text literar dupa un plan simplu de idei exercitii de impartire a textului in unitati logice de
continut; exercitii de formulare a ideilor prin-cipale; exercitii de dezvoltare a ideilor principale intr-un oir de enunturi cu in-teles logic; exercitii de
transformare a unei sec-vente dialogate in povestire etc.

4.3. sa valorifice in texte proprii un vocabular adecvat exercitii de selectare a vocabularului adecvat; exercitii
de inlocuire a unor ex-presii oi cuvinte cu echivalentele cerute de context; exercitii de imbinare a cuvin-telor in propozitii oi a propozitiilor in
fraze etc.

4.4. sa aplice in mod conotient semnele ortografice oi de punctuatie exercitii de utilizare a cratimei in scri-erea
ortogramelor oi in scrierea cuvintelor care nu incep la sfaroitul randului; exercitii de ortografiere a formelor flexionare ale partilor de vorbire
folosite in texte redactate; exercitii de utilizare a semnelor de punctuatie; jocuri gramaticale de corectare a gre-oelilor de ortografie oi de
punctuatie etc.

4.5. sa manifeste spirit critic fata de redactarea diverselor tipuri de texte exercitii de formulare a unor opinii oi puncte de vedere
proprii referitoare la modul de redactare oi de prezentare a textelor etc.

B. Continuturile invatarii

1. Formarea capacitatii de lectura/citire

 Cartea (actualizare). Rolul ilustratiilor.

 Textul literar
 Textul narativ. Delimitarea textului in fragmente logice. Formularea ideilor principale (numai in propozitii). Povestirea orala a textului.
Rezumatul naratiunii dupa planul simplu de idei. Personajul literar - trasaturi fizice, trasaturi morale.

Dialogul.Identificarea dialogului intr-un text narativ.

Textul liric. Poezii cu tematica diversa. Strofa. Versul.

 Textul nonliterar: *afioul, *mesajul publicitar, invitatia.

Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei oi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, in proza
sau in versuri, sau texte nonliterare, de mica intindere, pana la 300 de cuvinte. Gradul de libertate al autorilor este cel stipulat in
programa clasei a IV-a.

2. Formarea capacitatii de comunicare

 Comunicarea orala.
Comunicarea

 Componentele comunicarii dialogate (actualizare). Mediul prin care este transmisa informatia: *telefon, radio, televizor
(comunicare orala directa oi indirecta), bilet, scrisoare (comunicare scrisa).
Formularea mesajului

 Planul simplu de idei. Rezumatul oral.

 Se recomanda ca elevii, folosindu-oi deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:
 utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
 formularea unor intrebari sau a unor raspunsuri;
 povestirea unor fapte oi intamplari;
 exprimarea acordului sau a dezacordului in legatura cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
  Comunicarea scrisa.
Procesul scrierii

 Organizarea textului scris.Compunerea,părtile ei si planul initial al compunerii.

 Ortografia oi punctuatia. Scrierea corecta a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor intr-o/intr-un; dintr-o/dintr-un; v-a/va; n-ai/nai; ce-
l/cel; nu-l; n-o/nu-i/ n-am/n-are/n-ati/n-au etc. Semnele de punctuatie (actualizare). *Punctele de suspensie.
Contexte de realizare

 Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Scrisoarea.

 Scrierea imaginativa (compuneri libere). a) Compunerea dupa o ilustratie sau dupa un oir de ilustratii. b)Compunerea pe baza unor
cuvinte oi a unor expresii date. *Compunerea narativa libera. c)Compunerea cu titlu dat. *Compuneri care infatioeaza o fiinta
sau un colt din natura (descrierea).
 Scrierea despre textul literar. *Transformarea textului dialogat in text narativ.Povestirea.
3. Elemente de constructie a comunicarii

 Lexicul.
Cuvantul. Cuvintele cu aceeaoi forma, dar cu sens diferit.

 Notiuni de fonetica (actualizare).

 Propozitia (actualizare). Propozitia simpla oi propozitia dezvoltata. *Propozitia afirmativa oi propozitia negativa. *Propozitia
enuntiativa. *Propozitia exclamativa.
 Morfologia.
 Verbul (actualizare). Timpul. Functia sintactica: predicat verbal. Probleme de ortografie oi de ortoepie a verbelor “a fi” oi “a lua”,
“a vrea”.
Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin verbe personale, la diateza activa, modul indicativ (timpurile
prezent, trecut, viitor - forma literara de limba scrisa oi vorbita). Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare predicativa. Nu este utilizata
terminologia gramaticala.

 Substantivul (actualizare). Genul. Numarul. Functia sintactica: subiect; parte secundara de propozitie.
 Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Genul. Functia sintactica: subiect; parte secundara de propozitie.
 Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin pronume personale cu forma accentuata sau neaccentuata,
precedate sau neprecedate de prepozitii, in cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosita terminologia gramaticala.

 Numeralul (actualizare). Functia sintactica: subiect.

Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin numerale cardinale (simple oi compuse) oi numerale ordinale. Nu
este folosita terminologia gramaticala.

 Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului in gen oi numar cu substantivul pe care il determina.

Pentru recunoaotere oi pentru analiza, se utilizeaza texte care contin adjective propriu-zise oi provenite din participiu, variabile la gradul
pozitiv. Nu este folosita terminologia gramaticala.

 Sintaxa propozitiei.
 Predicatul. Predicatul verbal.
 Subiectul. Subiectul simplu oi *subiectul multiplu. Partile de vorbire prin care se expima subiectul (substantiv, pronume
personal). Acordul predicatului cu subiectul.
 Atributul - parte secundara de propozitie care determina un substantiv. Atributul exprimat prin adjectiv.
Se studiaza numai atribute substantivale in care substantivul este in cazul acuzativ cu prepozitie oi atribute exprimate prin numeral cu
valoare adjectivala. Nu este folosita terminologia gramaticala.

 Complementul - parte secundara de propozitie care determina un verb. Complementul exprimat prin substantiv.
*Complementul exprimat prin pronume.
 III. Standarde curriculare de performanta

Obiective cadru Standarde

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral S1.Desprinderea semnificatiei globale oi a unor

informatii de detaliu din mesajul ascultat S2.Desprinderea sensului unui cuvant nou prin raportare la contextul mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala S3.Adaptarea mesajului la partener in situatii de

comunicare dialogata S4.Formularea unor enunturi corecte din punct de vedere fonetic, lexical oi gramatical S5.Rezumarea orala a unui text
narativ cunoscut pe baza unui plan de idei

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura) S6.Citirea corecta, fluenta oi expresiva a unui text
cunoscut S7.Formularea ideilor principale ale unui text narativ S8.Identificarea secventelor narative, descriptive oi dialogate dintr-un text citit
S9.Desprinderea unor trasaturi fizice oi morale ale personajelor dintr-un text citit

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa S10.Rezumarea unui text narativ cunos-cut, dupa un
plan simplu de idei S11.Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei S12.Redactarea unui scurt text cu des-tinatie
speciala (bilet, carte pootala, scri-soare) S13.Respectarea in redactarea unui text a regulilor de despartire a cuvintelor in silabe, a celor
ortografice oi de punctuatie studiate S14.Redactarea unui text corect din punct de vedere lexical oi gramatical
 PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA
PENTRU ELEVII DEFICIENTI
INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUP
IN INVATAMANTUL DE MASA
ARIA CURRICULARA II:
MATEMATICA

ŞI ŞTIINTE ALE NATURII

 MATEMATICA
 ŞTIINTE ALE NATURII
 MATEMATICA
INTRODUCERE
Studiul matematicii in scoala primara isi propune sa asigure pentru toti elevii
formarea competentelor de baza vizand: calculul aritmetic, notiuni intuitive de
geometrie, masurare si masuri.
In ansamblul sau, conceptia in care a fost construita noua programa de
matematica vizeaza urmatoarele:
- schimbari in abordarea continuturilor:
*0 trecerea de la o aritmetica teoretica la o varietate de contexte problematice
care genereaza aritmetica;
- schimbari in ceea ce se asteapta de la elev:
*1 trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii in rezolvarea de
probleme;
- schimbari in invatare:
*2 trecerea de la memorizare si repetare la explorare-investigare;
- schimbari in predare:
*3 trecerea de la ipostaza de transmitator de informatii a invatatorului la cea de
organizator al unor activitati variate de invatare pentru toti copiii, in functie de
nivelul si ritmul propriu de dezvoltare al fiecaruia;
- schimbari in evaluare:
*4 trecerea de la subiectivismul si rigiditatea notei la transformarea evaluarii intr-
un mijloc de autoapreciere si stimulare a copilului.
Acestea impun ca invatatorul sa-si schimbe in mod fundamental orientarea in
activitatea la clasa.
Capata mai putina importanta: Devine mult mai importanta:
 memorarea de reguli si socotitul  activitatea de rezolvare de probleme
prin tatonari, incercari, implicare activa in
situatii practice, cautare de solutii dincolo
de cadrul strict al celor invatate
 problemele/exercitiile cu solutii sau  formularea de intrebari, analiza pasilor
ras-punsuri unice de rezolvare a unei probleme, argumen-
tarea deciziilor luate in rezolvare
 matematica facuta cu “creionul si  utilizarea unei varietati de obiecte care
hartia”, respectiv “creta si tabla” trebuie manipulate in procesul invatarii
 activitatea profesorului si invatatorului  activitatea profesorului si a invata-
ca transmitator de cunostinte adresate torului in calitate de persoana care facili-
unui elev care recepteaza pasiv si teaza invatarea si ii stimuleaza pe copii
lucreaza singur sa lucreze in echipa
 evaluarea cu scopul catalogarii copi-  evaluarea ca parte integranta a instruc-
lului tiei, cu rol stimulator-dinamizator in acti-
vitatea didactica

Matematica
I. OBIECTIVE CADRU

Matematica
 1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de
probleme
3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul
matematic
4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea
matematicii in contexte variate

II. CURRICULUM PE CLASE

CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomanda

capabil: urmatoarele activitati:
1.1. sa inteleaga sistemul pozitional de  exercitii de comparare a grupurilor
for-mare a numerelor din zeci si de obiecte (bile, betisoare, puncte)
unitati, uti-lizand obiecte pentru prin incercuirea partilor comune;
justificari  jocuri de numarare cu obiecte in
care grupele de cate 10 se inlocuiesc
cu un alt obiect;
 gruparea si regruparea obiectelor;
1.2. sa scrie, sa citeasca si sa compare  exercitii-joc de reprezentare prin
nume-rele naturale de la 0 la 100 obiecte sau desene (puncte,
- *sa utilizeze corect simbolurile cerculete, liniute etc.) a oricarui
<,>,=, in compararea numerelor numar din concen-trul 0-100 si
asocierea grupurilor de obiecte sau
desene cu numarul de obiecte
corespunzator;
 exercitii de numarare din 1 in 1, din
2 in 2, din 3 in 3 etc., “inainte” si
“inapoi” cu si fara sprijin in obiecte
sau desene
1.3. sa efectueze operatii de adunare si  exercitii de adunare si scadere cu
de scadere: numere naturale de la 0 la 30 fara
- *in concentrul 0-20 cu trecere peste trecere peste ordin; verificarea
ordin, utilizand obiecte sau rezultatelor cu ajutorul obiectelor;
reprezentari  exercitii de descompunere a
- in concentrul 0-30, fara trecere numerelor in suma de numere mai
peste ordin mici;
- *in concentrul 0-100 fara trecere  rezolvarea de probleme in care
peste ordin numerele sunt date obiectual sau
figurate prin desene simple;
 rezolvarea de probleme (de tipul

Matematica - clasa I

1.4. sa recunoasca forme plane si forme
spatiale, sa sorteze si sa clasifice
dupa forma, obiecte date
1.5. sa stabileasca pozitii relative ale
obiec-telor in spatiu
1.6. sa masoare si sa compare lungimea,
capacitatea sau masa unor obiecte
folo-sind unitati de masura
nestandard, aflate la indemana
copiilor; sa recunoasca orele fixe pe
ceas
2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de
probleme
Obiective de referinta
2.1. sa exploreze modalitati de a
descompune numere mai mici ca 20
in suma sau diferenta
*sa exploreze modalitati de a
descom-pune numere mai mici ca
100 in suma sau diferenta
2.2. sa sesizeze asocierea dintre
elementele a doua categorii de
obiecte, desene sau numere mai mici
ca 20 pe baza unor criterii date; sa
continue modele repetitive
reprezentate prin obiecte, desene sau
numere mai mici decat 10; *crearea
de siruri pe baza unor reguli date
2.3. sa estimeze numarul de obiecte dintr-
o multime si sa verifice prin numarare
estimarea facuta
2.4 sa rezolve cu suport intuitiv probleme
care presupun o singura operatie
dintre cele invatate
2.5. sa compuna oral dupa model exercitii  crearea de probleme utilizand
si probleme cu numere de la 0 la 20
a + b = x, a – b + c = x, a – b – c  = x)
folosind obiecte, reprezentari,
numere;
 decuparea unor figuri geometrice
desenate;
 descrierea verbala empirica a
figurilor si a corpurilor geometrice
intalnite;
 identificarea formelor plane si a
celor spatiale in modele simulate si in
natura;
 exercitii-joc de pozitionare a
obiectelor in spatiu (stanga, dreapta,
sus, jos, deasupra, sub, interior,
exterior etc.);
 exercitii-joc de masurare cu palma,
creionul etc. a unor obiecte;
 exercitii de localizare a
evenimentelor cotidiene in termenii:
inainte, dupa, in timp ce ...
Exemple de activitati de invatare
 exemple de adunare si scadere cu
numere naturale formate din zeci si
uni-tati, in concentrul 0-30;
 exercitii-joc de grupare a unor
obiecte cate doua;
 exercitii de identificare a
elementelor unei multimi, fiind date
regula de cores-pondenta si
elementele celei de a doua multimi;
 jocuri de estimare a numarului de
obiecte din mediul cotidian;
 exercitii-joc de estimare a
distantelor cu ajutorul pasului;
tehnici variate: cu sprijin concret in
obiecte; por-nind de la o tema data;
pornind de la numerele date; *fara
sprijin; *pornind de la exercitii;
Matematica - clasa I
3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul
matematic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa verbalizeze in mod constant  exprimarea cu voce tare a etapelor
modalitati de calcul folosite in de calcul.
rezolvarea exer-citiilor

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa manifeste disponibilitate si placere  jocuri cu numere.
in a utiliza numere

B. CONTINUTURlLE INVATARII1
 Elemente pregatitoare pemtru intelegerea conceptului de numar natural: exercitii
practice pentru formarea ideii de corespondenta intre multimi de obiecte, pentru
clasificarea unor obiecte dupa forma si/sau culoare.
 Numere naturale:
- de la 0 la 10;
- de la 10 la 20;
- de la 20 la 100.
 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-10.
 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20, fara trecere peste
ordin.
 *Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentratul 0-20, cu trecere
peste ordin, cu obiecte.
 Adunarea si scaderea fara trecere peste ordin, in concentrul 0-30:
- cu numere formate din zeci intregi;
- cu numere formate din zeci si unitati.
 *Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-100 fara trecere peste
ordin
- cu numere formate din zeci intregi;
- cu numere formate din zeci si unitati.
 Figuri geometrice: triunghi, patrat, cerc, dreptunghi.
 Exercitii de observare a obiectelor cu forme de cub sau sfera.
Masurari cu unitati nestandard (palma, creion, bile, cuburi etc.) pentru lungime,
capa-citate, masa.

1
Pe tot parcursul clasei I, se vor utiliza pentru efectuarea calculelor, obiecte (betisoare, bilute etc.).

Matematica - clasa I
 CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinta
La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi
capabil:
1.1. sa inteleaga sistemul pozitional de
forma-re a numerelor din sute, zeci si
unitati, utilizand obiecte pentru
justificari
1.2. sa scrie, sa citeasca numerele
naturale de la 0 la 100 si sa compare
numerele natu-rale mai mici decat
100, utilizand simbolurile: <, >, =
numere naturale de la 0 la 1000
1.3. sa efectueze operatii de adunare si
de scadere:
- cu numere naturale de la 0 la 100
fara si cu trecere peste ordin
- *cu numere naturale de la 0 la 1000
1.4. sa efectueze: operatii de inmultire
pana la 100 prin adunare repetata
sau utilizand tabla inmultirii pana la 50
- operatii de impartire cu numere mai
mici decat 50 prin scadere repetata
sau ca proba a inmultirii
- *inmultirea si impartirea in
concentrul 0-100
Exemple de activitati de invatare
Pe parcursul clasei a II-a se
recomanda urmatoarele activitati:
 exercitii de numarare cu obiecte in
care grupele de cate 10 se inlocuiesc
cu un alt obiect;
 exercitii-joc de reprezentare a
numere-lor punand in evidenta
sistemul pozitional de scriere a
cifrelor;
 exercitii-joc de reprezentare prin
obiecte sau desene (puncte,
cerculete, liniute etc.) a oricarui
numar din concen-trul 0-1000 si
asocierea grupurilor de obiecte sau
desene cu numarul de ele-mente
corespunzator;
 exercitii de numarare din 1 in 1, din
2 in 2, din 3 in 3 etc., “inainte” si
“inapoi” cu si fara sprijin in obiecte;
 exercitii de comparare a grupurilor
de obiecte (sau simboluri) prin
incercuirea partilor comune;
 compararea si ordonarea utilizand
mo-dele semnificative (figuri
geometrice de pozitionare, numaratoare
pozitionala etc.);
 exercitii de adunare si de scadere
cu numere naturale de la 0 la 100 fara
si cu trecere peste ordin; verificarea
rezultate-lor cu ajutorul obiectelor sau
reprezenta-rilor;
 rezolvarea de probleme in care
numere-le sunt date obiectual sau
figurate prin de-sene simple: puncte,
cerculete, linii etc.;
 intuirea operatiei de inmultire in
con-centrul 0-100 prin exercitii de
adunare repetata;
 intuirea operatiei de impartire in
concentrul 0-100 prin scadere
repetata sau prin cuprindere;
 exercitii de recunoastere si utilizare
corecta a sintagmelor care sugereaza
o anumita operatie (“au venit”, “s-au
pier-dut”, “sunt n obiecte, cate p pe un
rand”);
 exercitii de verificare a rezultatelor
Matematica - clasa I
 inmultirii prin impartire si invers;
1.5. sa recunoasca forme plane si forme  decuparea unor figuri geometrice
spatiale si sa clasifice obiecte date desenate;
dupa forma lor  recunoasterea si descrierea verbala
a formei obiectelor din mediul
inconjurator;
1.6 sa stabileasca pozitii relative ale  exercitii-joc de pozitionare a
obiec-telor in spatiu obiectelor in spatiu (stanga, dreapta,
sus, jos, deasu-pra, sub, interior,
exterior);
1.7. sa masoare si sa compare lungimea,  exercitii-joc de masurare cu palma,
capacitatea sau masa unor obiecte creionul, paharul, bile, cuburi etc., a
folosind unitati de masura nestandard lungimii, masei sau capacitatii unor
adecvate, precum si urmatoarele obiecte;
unitati de masura standard: metrul,  comparari de lungimi de obiecte
centimetrul, litrul avand aceeasi lungime sau lungimi
diferite;
 comparari de lungimi de obiecte
dintre care lungimea unuia se
cuprinde de un numar intreg de ori in
lungimea celuilalt;
 ordonarea unor obiecte date, in
functie de lungimea, grosimea,
intinderea sau forma lor, folosind
expresii ca: “mai lung”, “mult mai
lung”, “cel mai lung”, mai scurt” etc.;
 efectuarea unor masurari folosind
etaloane neconventionale date
(etaloane din carton sau plastic avand
diverse forme si marimi etc.);
 identificarea si utilizarea instrumen-
telor de masura potrivite - linia
gradata, metrul, balanta - pentru
efectuarea unor masuratori;
1.8. sa utilizeze unitati de masura pentru  plasarea in timp a unor evenimente
timp si unitati monetare in functie de un reper;
 exercitii de ordonare cronologica a
unor imagini;
 compararea duratelor unor
activitati;
 citirea ceasului; reprezentarea pe
un ceas-model a diverselor ore;
 exprimarea orei in mai multe moduri
(utilizand ceasul mecanic si pe cel cu
afisaj electronic);
 corelarea numerelor de la 1 la 12
scrise pe cadranul unui ceas cu
numerele naturale de la 1 la 12,
reprezentate pe axa numerelor;
 inregistrarea activitatilor
desfasurate intr-o saptamana;
 identificarea monedelor si a
bacnotelor necesare pentru
cumpararea unui obiect;
  schimburi echivalente cu bani;
 compararea sumelor de bani.

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de

probleme

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa exploreze modalitati variate de a  exercitii de descompunere a
des-compune numere mai mici ca numerelor in suma de numere mai
100 mici;
 exercitii de aflare a termenului
necu-noscut, rezolvare de ecuatii
simple;
2.2. sa estimeze ordinul de marime al  exercitii-joc de estimare a
rezulta-tului unei operatii pentru a numarului de obiecte dintr-o multime
limita erorile de calcul fixata din mediul cotidian;
 exercitii-joc de verificare cu ajutorul
obiectelor a operatiilor mentale de
adunare, scadere, inmultire, impartire;
 exercitii-joc de estimare a
distantelor;
 estimarea rezultatului unei operatii
cu numere folosind rotunjiri la sute
sau zeci ale numerelor date;
2.3. sa rezolve probleme care presupun o  rezolvarea de probleme in care
singura operatie dintre cele invatate nume-rele sunt date obiectual sau
figurate prin simboluri: puncte,
cerculete, figuri geo-metrice de
pozitionare etc.;
 rezolvarea de probleme cu date
numerice;
 recunoasterea situatiilor concrete
sau a expresiilor care cer efectuarea
unor adunari sau scaderi (“au fost si
au mai venit”, “s-au pierdut” etc.);
 recunoasterea contextelor care
presu-pun efectuarea unor inmultiri
sau impar-tiri (“sunt n obiecte, cate p
pe fiecare rand”, “se repartizeaza n
obiecte la p persoane” etc.);
 recunoasterea situatiilor concrete
sau a expresiilor care presupun
efectuarea unor comparari corelate cu
operatii de adunare, scadere,
inmultire, impartire (“cu atat mai mult”,
“cu atat mai putin”, “de atatea ori mai
mult”, “de atatea ori mai putin”);
2.4. sa compuna oral cu sprijin si cu  crearea de probleme utilizand
suport intuitiv exercitii si probleme cu tehnici variate: cu sprijin concret in
numere de la 0 la 100 care se rezolva obiecte; pornind de la o tema data;
printr-o singura operatie pornind de la numere date; fara
sprijin;
2.5. sa sesizeze asocierea dintre  exercitii de identificare a
 elementele a doua categorii de elementelor unei multimi, fiind date
obiecte (siruri, numere mai mici ca regula de cores-pondenta si
100) pe baza unor reguli date; sa elementele multimii de por-nire;
continue modele repetitive  exercitii de identificare a
reprezentate prin obiecte sau numere elementelor unei multimi, fiind date
mai mici decat 100 regula de cores-pondenta si
* crearea de siruri dupa reguli date elementele celei de a doua multimi;
 exercitii de completare a unor
tabele de valori de forma:
+ 2 3 4

5 ? ?
?
 *descoperirea si enuntarea regulii
de corepondenta dupa care se face
asoci-erea elementelor a doua
multimi date;


3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul

matematic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa exprime oral sau in scris in cuvinte  citirea enuntului unei probleme;
proprii etape ale rezolvarii unor reda-rea libera cu voce tare a
probleme enuntului;
 utilizarea unor scheme simple
pentru a figura pe scurt datele si pasii
de rezolvare ai unei probleme.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa manifeste curiozitate pentru  exercitii de ghicire a solutiilor unor
aflarea rezultatelor unor exercitii si probleme;
probleme  propunerea de exercitii si probleme
care au rezultate surprinzatoare.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
 Numerele naturale de la 0 la 20: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,
rotunjire.
 Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,
rotunjire.
 Numerele naturale mai mari decat 100 si mai mici decat 1000: formare, scriere,
citire, comparare, ordonare, rotunjire.
 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20.
 Terminologia specifica: termen, suma, “cu atat mai mult”, “cu atat mai putin”.
 Operatii cu numere naturale in concentrul 0-100:
- adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin;
 - inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali;
- terminologia specifica: factor, produs, “de atatea ori mai mare”;
- evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate,
asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor,
fara a folosi termino-logia;
- impartirea numerelor naturale mai mici decat 100 folosind scaderea repetata
 Probleme care se rezolva prin cel mult doua operatii de acelasi ordin
 *Probleme care se rezolva prin cel putin doua operatii
 Aflarea unui numar necunoscut in cadrul unei relatii de tipul ?±a=b sau ?±a<b,
(prin incercari, utilizarea de obiecte sau desene, sau folosind modelul balantei) unde
a si b sunt numere in concentrul 0-20 sau in concentrul 0-100.
 Elemente intuitive de geometrie:
- forme plane, patrat, triunghi, cerc, dreptunghi;
- punct, segment, linie dreapta, linie franta, linie curba;
- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice;
- exercitii de observare a unor obiecte cu forme spatiale de cub, sfera,
*cuboid (paralelipiped dreptunghic).
 Masurari folosind etaloane neconventionale.
 Unitati de masura:
- unitati de masurat lungimea: metrul;
- unitati de masurat capacitatea: litrul;
- unitati de masurat masa: kilogramul;
- unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna;
- monede si bancnote.
 Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metru, rigla gradata, cantar,
balanta.
 CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi
Pe parcursul clasei a III-a se
capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cunoasca si sa  reprezentarea numerelor punand
utilizeze
semnificatia pozitiei cifrelor in
in evidenta sistemul pozitional de
formarea unui numar natural mai mic scriere a cifrelor; trecerea de la o
decat 1000 forma de reprezentare la alta
 numararea cu start si pas dati,
cres-cator si descrescator, cu si fara
sprijin in obiecte sau desene.
Gruparea si regru-parea obiectelor
sau a desenelor in functie de pasul
numararii
 scrierea unui numar ca o suma de
produse in care unul dintre factori
este 10, 100, 1 000, s.a.m.d.
 jocuri de numarare cu obiecte in
care grupurile de cate 10, 100, 1 000
se inlo-cuiesc cu un alt obiect. Jocuri
in care se pune in evidenta ideea de
schimburi echi-valente;
1.2. sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa  reprezentarea prin obiecte sau
ordo-neze numere naturale pana la 1 desene adecvate a numerelor
000 000 studiate;
 compararea si ordonarea
numerelor utilizand modele
semnificative (figuri geometrice de
pozitionare, numaratoare pozitionala
etc.);
1.3. sa efectueze operatii de adunare si  rezolvarea de probleme de
de scadere cu numere mai mici decat adunare si de scadere in care
1000 numerele sunt date prin prin
simboluri: puncte, cerculete, figuri
geometrice de pozitionare etc.
 folosirea proprietatilor adunarii
pentru efectuarea unor calcule rapide;
 observarea legaturilor intre
adunarea si scaderea numerelor
naturale; efectuarea probei;

1.4. Sa cunoasca inmultirea si impartirea  intuirea operatiilor

in concentrul 0-100  denumirea termenilor si simbolurilor
 proprietatile inmultirii si impartirii
1.5. sa efectueze inmultiri in concentrul  verificarea cu ajutorul
0 – 1000, utilizand tabla inmultirii, sau reprezentarilor simbolice a operatiilor
 utilizand proprietati ale inmultirii
1.6. sa efectueze impartirea unui numar
mai mic decat 100 la un numar de o
cifra
1.7. sa estimeze ordinul de marime al
rezultatului unui exercitiu cu o singura
operatie prin rotunjirea numerelor
care intervin in calcul, in scopul
depistarii greselilor
1.8. sa sorteze si sa clasifice obiecte si
desene dupa forma lor, sa remarce
proprietati simple de simetrie ale unor
desene
1.9. sa cunoasca unitatile de masura
standard pentru lungime, capacitate,
masa, timp si unitatile monetare si sa
utilizeze instrumentele de masura
de adunare, scade-re, inmultire,
impartire;
 efectuarea de succesiuni de
calcule mentale cu numere de cel
mult doua cifre pe principiul “preluarii
stafetei”, impli-cand majoritatea
elevilor clasei;
 observarea legaturilor intre
inmultirea si impartirea exacta a
numerelor naturale; efectuarea probei
impartirii exacte prin inmultire si
invers;
 verificarea corectitudinii catului si a
restului prin efectuarea probei
impartirii;
 utilizarea axei numerelor pentru a
preciza daca un numar este “mai
indepartat” sau “mai apropiat” de un
altul;
 constientizarea erorilor posibile
prin propunerea unor exercitii si
probleme cu erori tipice, usor de
observat si cu un anumit grad de
relevanta (de exemplu: suma a doua
numere naturale nu poate fi mai mica
decat unul dintre numere);
 decuparea unor figuri desenate;
 identificarea formelor plane si a
for-melor spatiale pe modele fizice,
desene sugestive si in mediul
inconjurator;
 desenarea formelor plane cu
sablon sau/si cu mana libera;
 sortarea obiectelor dupa forma lor;
 identificarea interiorului si
exterioru-lui unei figuri;
 desenarea unor modele
geometrice simple utilizand simetria;
 compararea masurilor unor marimi;
 ordonarea unor obiecte date, in
functie de lungimea, grosimea,
intinderea sau forma lor;
 utilizarea instrumentelor si a
unitatilor de masura potrivite pentru
efectuarea unor masuratori;
 plasarea in timp a unor
evenimente;
 ordonarea unor imagini in functie
de succesiunea derularii lor in timp;
 citirea ceasului, reprezentarea pe
un ceas model a diverse ore;
 inregistrarea activitatilor
desfasurate intr-un interval de timp;
 scrierea datei (zi, luna);
 recunoasterea valorii monedelor si
a bancnotelor;
 efectuarea de schimburi
echivalente cu monede si bancnote;
compararea su-melor de bani.
2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de
probleme

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa exploreze modalitati de a  explorarea sistematica a
descompune numere naturale mai posibilitati-lor de descompunere a
mici decat 1 000 utilizand oricare numerelor naturale pe baza operatiilor
dintre operatiile invatate de adunare, scadere, inmultire,
impartire (cu si fara sprijin concret);
 identificarea sau crearea de
scheme pentru descompuneri
echivalente ale unui numar; utilizarea
acestor scheme pentru calcule
mintale;
 identificarea si aplicarea unor
reguli si scheme pentru efectuarea
adunarilor, scaderilor, inmultirilor si
impartirilor;
 utilizarea monedelor pentru a
obtine descompuneri de numere;
2.2. sa efectueze impartirea cu rest la un  utilizarea de obiecte si reprezentari
numar de o cifra si sa o coreleze cu variate;
formula d=ixc+r, r<i prin scadere
repetata, sau prin cuprindere, pe baza
tablei inmultirii
2.3. sa descopere, sa recunoasca si sa  completarea unor siruri de
utilizeze corespondente simple si simboluri sau de numere ordonate
succesiuni de obiecte sau numere dupa o anumita regula;
asociate dupa reguli date  crearea de siruri pe baza unor
reguli date;
 exercitii de adunare si inmultire cu
acelasi numar;
 “ghicirea regulii” pentru o corespon-
denta de urmatorul tip:
2—————————>5
3—————————>6
4—————————>7
 gasirea elementelor celei de a
doua multimi, fiind date elementele
primei multimi si regula de
corespondenta;
 gasirea elementelor primei multimi
fiind date regula de corespondenta si
elementele celei de a doua multimi;
2.4. sa foloseasca simboluri pentru a pune  rezolvarea de exercitii variate care
in evidenta numere necunoscute in solicita aflarea unui numar
rezolva-rea de probleme necunoscut notat in diverse moduri;
de exemplu:
10±?=19
0,2,4,?,8,10
 rezolvarea ecuatiilor:
a) in plan mental: - rezolvarea unei
 probleme de tipul: “M-am gandit la
un numar, l-am adunat cu 3 si am
obtinut 5. La ce numar m-am gandit
?”
b) in plan simbolic: - descrierea unei
secvente de tipul: 3±?=5;
 codificarea unei intrebari de tipul: “3
plus cat este egal cu 5?”. Aflarea nu-
marului necunoscut se face prin
incercare, inlocuire si verificare.
Treptat, se recurge tot mai frecvent la
modelul balantei;



3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul

matematic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa exprime clar si concis semnificatia  exercitii de transpunere a unor
calculelor facute in rezolvarea unei enunturi simple din limbaj matematic
probleme simbolic in limbaj cotidian si invers.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa manifeste initiativa in a propune  exercitii - competitie de gasire a cat
modalitati diverse de abordare a unei mai multe solutii la anumite probleme;
probleme
4.2. sa manifeste un comportament  jocuri - competitie intre grupuri.
adecvat in relatiile cu colegii dintr-un
grup de lucru in cadrul activitatilor
practice de rezol-vare de probleme

B. CONTINUTURlLE INVATARII
 Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,
rotunjire.
 Numerele naturale de la 0 la 1000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare,
rotunjire.
 Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare,
ordonare, rotunjire.
 Operatii cu numere naturale in concentrul 0-100:
- adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin;
- terminologia specifica: termen, suma, “cu atat mai mult”, “cu atat mai putin”;
- inmultirea numerelor naturale folosind adunarea repetata de termeni egali;
- terminologia specifica: factor, produs, “de atatea ori mai mare”;
- tabla inmultirii in concentrul 0-100;
- evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate, asocia-
tivitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a
folosi terminologia;
 - impartirea numerelor naturale folosind scaderea repetata si relatia cu
inmultirea;
- terminologia specifica: deimpartit, impartitor, cat, “de atatea ori mai mic”;
- impartirea la 1,2 ... 10 dedusa din tabla inmultirii;
- impartirea cu rest; relatia dintre deimpartit, impartitor, cat; conditia restului;
- impartirea unei sume de mai multi termeni la un numar de o cifra diferit de
zero;
- impartirea la un numar de o cifra, diferit de zero;
 Operatii cu numere naturale in concentrul 0-1000:
- adunarea si scaderea;
- inmultirea unui numar de o cifra cu 10 sau 100;
- inmultirea unui numar format din zeci si unitati sau din sute, zeci si unitati cu
un numar de o cifra;
- *impartirea cu rest;
- *impartirea la un numar de o cifra diferit de zero;
 Elemente intuitive de geometrie:
- forme plane: patrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie
dreapta, linie franta, linie curba;
- interiorul si exteriorul unei figuri geometrice;
- exercitii de observare a unor obiecte cu forme spatiale de: cub, sfera,
cuboid, cilindru, con.
 Masurari folosind etaloane neconventionale.
 Unitati de masura:
- unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii (fara transformari);
- unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fara transformari);
- unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fara transformari);
- unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul;
- monede si bancnote;
 Utilizarea instrumentelor de masura adecvate: metrul, rigla gradata, cantar,
balanta.
 CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se
capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cunoasca si sa utilizeze  reprezentarea numerelor punand
semnificatia pozitiei cifrelor in in evidenta sistemul pozitional de
formarea unui numar natural pana la scriere a cifrelor. Trecerea de la o
ordinul milioanelor, inclusiv forma de repre-zentare la alta;
 numararea cu start si pas dati,
crescator si descrescator, cu si fara
sprijin in obiecte sau desene.
Gruparea si regruparea obiectelor sau
desenelor in functie de pasul
numararii;
 scrierea unui numar ca o suma de
produse in care unul din factori este
10, 100, 1 000, s.a.m.d.;
 jocuri de numarare cu obiecte in
care grupurile de cate 10, 100, 1 000
se inlocuiesc cu un alt obiect;
 scrierea de numere cu cifre
romane;
1.2. sa scrie, sa citeasca, sa compare, sa  reprezentarea prin obiecte sau
ordoneze numere naturale desene adecvate a numerelor
studiate;
 ordonarea numerelor utilizand
modele semnificative (figuri
geometrice de pozi-tionare,
numaratoare pozitionala, etc.);
1.3. sa utilizeze fractii pentru a exprima  introducerea intuitiva (prin desene:
subdiviziuni ale intregului decupare, hasurare, colorare) a
notiunii de fractie;
 scrierea si citirea unei fractii;
 compararea si ordonarea
fractiilor, utilizand cat mai multe
metode;cu suport intuitiv
 scrierea intregului sub forma unor
fractii echivalente;
1.4. sa inteleaga semnificatia operatiilor  exercitii de calcul cu numere
arit-metice si utilizarea algoritmilor de naturale, urmarind respectarea ordinii
calcul pentru adunarea, scaderea, efectuarii operatiilor si folosirea
inmultirea, impartirea cu rest a corecta a parante-zelor;
numerelor naturale precum si  exercitii de calcul folosind proprie-
impartirea la 10,100,1000 tatile operatiilor;
ordinea efectuarii operatiilor si  exercitii semnificative, care sa
folosirea parantezelor rotunde scoata in evidenta avantajele folosirii
proprieta-tilor operatiilor cu numere;
exercitii care sa evidentieze faptul ca
scaderea si impartirea nu sunt

1.5. sa estimeze ordinul de marime al
rezultatului unui exercitiu cu o singura
operatie prin rotunjirea numerelor
care intervin in calcul, in scopul
depistarii greselilor
1.6. sa recunoasca forme plane si forme
spatiale, sa identifice si sa descrie
pro-prietati simple ale unor figuri
geometrice
comutative si nici asociative;
 folosirea proprietatilor operatiilor
pentru efectuarea unor calcule rapide;
 observarea legaturilor intre
operatiile cu numere naturale;
efectuarea probei;
 efectuarea de succesiuni de
calcule mentale cu numere de cel
mult doua cifre pe principiul “preluarii
stafetei”, impli-cand majoritatea
elevilor clasei;

 utilizarea axei numerelor pentru a
preciza daca un numar este “mai
inde-partat” sau “mai apropiat” de un
altul;
 constientizarea erorilor posibile
prin propunerea unor exercitii si
probleme cu erori tipice, usor de
observat si cu un anumit grad de
relevanta (de exemplu: produsul a
doua numere naturale nenule nu
poate fi mai mic decat unul dintre
numere);
 decuparea unor figuri desenate;
 identificarea formelor plane si a
formelor spatiale pe modele fizice,
desene sugestive si in mediul
inconjurator;
 recunoasterea formelor invatate la
obi-ectele din mediul apropiat;
 desenarea formelor plane cu
sablon sau/si cu mana libera;
 sortarea obiectelor dupa forma lor;
 identificarea interiorului si
exteriorului unei figuri;
 desenarea unor modele geometrice
simple utilizand simetria si translatia;
 identificarea si numirea elementelor
constitutive ale figurilor geometrice
plane;
 reprezentarea figurilor geometrice
pla-ne prin desen si notarea lor;
 determinarea si reprezentarea prin
de-sen a diferitelor axe de simetrie
ale unei figuri geometric plane;
 verificarea corectitudinii
determinarii axelor de simetrie prin
suprapunerea (practica) a celor doua
parti simetrice;
 desfasurarea paralelipipedului
drept-unghic si a cubului (se va
realiza efectiv pentru corpuri

1.7. sa cunoasca unitatile de masura
standard pentru lungime, capacitate,
masa, timp si unitatile monetare si sa
exprime prin transformari pe baza
opera-tiilor invatate, legaturile dintre
unitatile de masura ale aceleiasi
marimi
construite din carton);
 asamblarea cubului si a
paralelipipe-dului dreptunghic;
 ordonarea unor obiecte date, in
functie de lungimea, grosimea,
intinderea sau forma lor;
 utilizarea instrumentelor si a
unitati-lor de masura potrivite pentru
efectuarea unor masuratori;
 recunoasterea frontierei
(conturului) si suprafetei pentru o
figura geometrica data;
 determinarea perimetrelor
poligoane-lor prin masurare si calcul;
 plasarea in timp a unor
evenimente;
 ordonarea unor imagini in functie
de succesiunea derularii lor in timp.
 citirea ceasului; reprezentarea pe
un ceas model a diverse ore;
 inregistrarea activitatilor
desfasurate intr-un interval de timp;
 scrierea datei;
 recunoasterea valorii monedelor si
a bancnotelor;
 schimburi echivalente cu sume
de bani; compararea sumelor de bani.

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de

probleme

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa exploreze modalitati de a  explorarea sistematica a
descompune numere naturale mai posibilitatilor de descompunere a
mici decat 1 000 utilizand oricare numerelor naturale pe baza operatiilor
dintre operatiile invatate sau de adunare, scadere, inmulti-re,
combinatii ale lor impartire (cu si fara sprijin concret);
 identificarea sau crearea de
scheme pentru descompuneri
echivalente ale unui numar. Utilizarea
acestor scheme pentru calcule
mintale;
 identificarea si aplicarea unor
reguli si scheme pentru efectuarea
adunarilor, scaderilor, inmultirilor si
impartirilor;
 utilizarea monedelor si a
bancnotelor pentru a obtine
descompuneri de numere;
2.2. sa aprecieze valoarea de adevar a  verificarea validitatii unor afirmatii
unei afirmatii si sa cunoasca sensul generale pe cazuri particulare;
implicatiei “daca-atunci” pentru  exemplificarea si exprimarea
exemple simple, eventual din cotidian relatiilor cauzale;
  recunoasterea si utilizarea
operatorilor logici “si”, “sau”, “nu”, a
expresiilor “cel mult”, “cel putin” in cat
mai multe situatii;
formularea unor predictii bazate pe
experienta;
2.3. sa descopere, sa recunoasca si sa  completarea unor siruri de
utilizeze corespondente simple si simboluri sau de numere ordonate
succesiuni de obiecte sau numere dupa o anumita regula;
asociate dupa reguli date  crearea de siruri pe baza unor
reguli date;
 exercitii de adunare si de inmultire
cu acelasi numar;
 “Ghicirea regulii” pentru o
corespon-denta de urmatorul tip:
2—————————>5
3—————————>6
4—————————>7
 gasirea elementelor celei de a
doua multimi, fiind date elementele
primei multimi si regula de
corespondenta;
 gasirea elementelor primei multimi
fiind date regula de corespondenta si
elementele celei de a doua multimi;
2.4. sa foloseasca simboluri pentru a pune  rezolvarea de exercitii variate
in evidenta numere necunoscute in care solicita aflarea unui numar
rezolva-rea de probleme necunoscut notat in diverse moduri;
de exemplu:
10±?=19
0, 2, 4, ?, 8, 10

 rezolvarea unor ecuatii si inecuatii

folosind: metoda incercarii si erorii;
ope-ratia inversa; metoda figurativa;
metoda balantei;
2.5. sa rezolve si sa compuna probleme  recunoasterea situatiilor concrete
cu text sau a expresiilor care presupun
efectuarea unor operatii de adunare,
scadere, in-multire, impartire (“cu atat
mai mult”, ”cu atat mai putin”, ”de
atatea ori mai mult”, ”de atatea ori mai
putin”, “sunt n obiecte, cate p pe
fiecare rand”,”Se distribuie in mod
egal n obiecte la p persoane” etc.);
 transpunerea unei situatii
problema, in limbaj matematic,
inlocuind numere necunoscute cu
simboluri;
 analiza unor probleme de tipul
mentionat: identificarea datelor si a
necu-noscutelor; identificarea
operatiilor prin care se ajunge la
 rezolvare, identificarea tipului
problemei (a formulei);
 alcatuire de probleme;
 crearea de probleme utilizand
tehnici variate: cu sprijin concret in
obiecte pornind de la numere date;
fara sprijin;
 crearea de probleme pornind de la
exercitii si invers; transformarea pro-
blemelor in exercitii;
 crearea de probleme de catre
elevi pentru colegii lor;
 analiza partilor componente ale
unei probleme;
 schimbarea componentelor unei
pro-bleme fara ca tipul de problema
sa se schimbe;
 transformarea problemelor de
aduna-re in probleme de scadere si
invers, a celor de scadere in
probleme de adunare;
 schimbarea numerelor intr-o
problema data, cu pastrarea tematicii;
 transformarea problemelor
pastrand numerele neschimbate;
 analiza cuvintelor care sugereaza
ope-ratii aritmetice, inclusiv a celor
derutante;
 stimularea cresterii treptate a
vitezei de operare cu numere prin
propunerea de competitii intre elevi si
prin probe date intr-un interval de timp
precizat initial;
2.6. sa colecteze date, sa le sorteze si  colectarea si prelucrarea datelor
clasifice pe baza unor criterii simple, culese;
sa le reprezinte in tabele *si sa ofere  reprezentarea datelor prin
interpre-tari elementare ale lor diagrame simple;
 interpretarea datelor prin
compararea numerelor implicate,
gasirea de asema-nari si deosebiri,
extragerea unor informa-tii particulare
semnificative;
 generarea de exemple care sa
ilustreze evenimente sigure, posibile
sau imposi-bile;
 ordonarea evenimentelor din
cotidian pe o scala a preferintelor (de
tipul: “foarte placut” “placut”
“indiferent” “neplacut” “foarte
neplacut”);
 formulari si rezolvari de probleme
pe baza datelor colectate in urma
masu-ratorilor;
  rezolvari si compuneri de probleme
care implica utilizarea masurilor unor
marimi.

3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a comunica utilizand limbajul

matematic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa exprime pe baza unui plan simplu utilizarea unor scheme simple pentru
de idei, oral sau in scris, demersul a figura pe scurt datele si pasii de
parcurs in rezolvarea unei probleme rezolvare a unei probleme.

4. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea

matematicii in contexte variate

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa manifeste interes pentru analiza si  transpunerea unui context
rezolvarea unor probleme practice problematic in problema sau exercitiu;
prin metode matematice  imaginarea unui context
problematic pornind de la un exercitiu
dat;
4.2. sa depaseasca blocaje in rezolvarea  jocuri cu exercitii - competitie in
de probleme, sa caute prin incercare- care nivelul de dificultate este variabil;
eroare noi cai de rezolvare
4.3. sa manifeste disponibilitate pentru a  jocuri in grup;
invata de la altii si a-i ajuta pe ceilalti  competitii de grup.
in rezolvarea de probleme

B. CONTINUTURlLE INVATARII
Numerele naturale: formare, clase (unitati, mii, milioane),ordine,scriere, citire,
comparare, ordonare, rotunjire.
Caracteristicile sistemului de numeratie pe care il folosim: zecimal si pozitional.
Scrierea cu cifre romane de la 1 la 10.
Operatii cu numere naturale:
 adunarea si scaderea numerelor naturale fara si cu trecere peste ordin;
 terminologia specifica: termen, suma, “cu atat mai mult”, “cu atat mai putin”;
 inmultirea unui numar cu 10, 100, 1000;
 inmultirea cand unul dintre factori este o suma (distributivitatea inmultirii fata de
adunare, fara a folosi terminologia);
 inmultirea cu mai multi factori;
 inmultirea numerelor naturale cand un factor are cel mult doua cifre;
 *inmultirea numerelor naturale cand un factor are trei cifre;
 terminologia specifica: factor, produs, “de atatea ori mai mare”;
 evidentierea unor proprietati ale adunarii si inmultirii (comutativitate, asociativitate,
element neutru) cu ajutorul obiectelor si al reprezentarilor, fara a folosi terminologia;
 impartirea cu rest; relatia dintre deimpartit, impartitor, cat; conditia restului;
 terminologia specifica: deimpartit, impartitor, cat, “de atatea ori mai mic”;
 impartirea unei sume de mai multi termeni la un numar de o cifra diferit de zero;
 impartirea la un numar de o cifra, diferit de zero;
 impartirea la 10, 100, 1000;
 *impartirea la un numar de doua cifre diferit de zero;
 ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor.
Probleme care se rezolva prin cel mult trei operatii.
Probleme care se rezolva prin metoda figurativa.
Probleme de estimare; probleme care se rezolva prin incercari.
Probleme de organizare a datelor in tabele.
Fractii:
 notiunea de fractie, fractii egale, reprezentari prin desene;
 fractii echiunitare, subunitare, supraunitare;
 compararea fractiilor;

Elemente intuitive de geometrie2:

 figuri geometrice: punct, segment, poligoane, unghi, drepte paralele, *drepte
perpendiculare;
 patrulatere speciale: dreptunghi, romb, patratperimetrul; perimetrul
dreptunghiului si al patratului;
 exercitii de observare a unor obiecte cu forme de: cub, sfera.
Masurari folosind etaloane neconventionale.
Unitati de masura:
 unitati de masurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii, transformari;
 unitati de masurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii, transformari;
 unitati de masurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii, transformari;
 *unitati de masurat suprafata: metrul patrat;
 unitati de masura pentru timp: ora, minutul, ziua, saptamana, luna, anul, deceniul,
secolul, mileniul;
 monede si bancnote.

2
La geometrie nu se vor utiliza notatii specifice, cu exceptia notarii prin litere a varfurilor unui
poligon (notatia unghiului prin trei litere este in afara programei).
 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru Standarde

1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor S1. Scrierea, citirea si pozitionarea
specifice matematicii pe axa a numerelor naturale mai mici
decat 1000 000
S2. Folosirea corecta a terminologiei
matematice invatate
S3. Efectuarea corecta a calculelor
cu numere naturale mai mici decat
1000 folosind cele patru operatii
aritmetice invatate
S4. Utilizarea fractiilor in exercitii
simple de adunare si de scadere cu
aceiasi numitori
S5. Recunoasterea figurilor si a cor-
purilor geometrice si reprezentarea
figu-rilor plane
S6. Utilizarea unitatilor de masura
ne-conventionale si conventionale
2. Dezvoltarea capacitatilor de explora- S7. Formularea si rezolvarea de pro-
re/investigare si rezolvare de bleme care presupun efectuarea a cel
probleme mult trei operatii
S8. Rezolvarea de probleme din alte
dis-cipline utilizand limbajul
matematic adecvat
S9. Folosirea corecta a unor
modalitati simple de organizare si
clasificare a datelor
S10.Realizarea de estimari pornind
de la situatii practice
S11.Utilizarea de reguli si
corespondente pentru formarea de
siruri
3. Formarea si dezvoltarea capacitatii de S12.Exprimarea orala si scrisa intr-o
a comunica utilizand limbajul maniera concisa si clara a modului de
matematic calcul si a rezultatelor unor exercitii si
probleme
PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU
ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA III:

OM SI SOCIETATE
 EDUCATIE CIVICA
 ISTORIA ROMANILOR
 GEOGRAFIA ROMANIEI
 EDUCATIE CIVICA
INTRODUCERE
Curriculum-ul pentru disciplina Educatie civica, clasele a III-a si a IV-a, raspunde
cerintelor formulate in textul Legii invatamantului, in special in articolele 3 i 4,
referitoare la idealul educational si la finalitatile invatamantului.
Demersurile de educare civica propuse prin actuala programa sunt concordante,
de asemenea, cu spiritul si cu recomandarile cuprinse in:
 Rezolutia privind “Educatia pentru democratie, drepturile omului si toleranta”,
adoptata la cea de-a XVIII-a Sesiune a Conferintei Permanente a Ministrilor
Educatiei (Madrid, 23-24 martie 1994);
 Declaratia de la Viena a sefilor de stat si de guvern ale tarilor membre ale
Consiliului Europei, 9 octombrie 1993;
 Conventia privind drepturile copilului, 1989.
Locul disciplinei Educatia civica in invatamantul primar, la clasele a III-a si a IV-a
este justificat de:
 nevoia de a-i initia pe scolarii mici in practicarea unui comportament civic intr-o
societate democratica: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant,
deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ;
 necesitatea de alfabetizare civica a scolarilor mici prin familiarizarea acestora
cu limbajul, tematizarile si activitatile de invatare specifice;
 posibilitatea de a valorifica experienta specifica varstei prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participarii
si a comunicarii sociale responsabile.
Educatia pentru democratie este un proces complex si de lunga durata, iar
scolarul mic este implicat in viata sociala prin apartenenta sa la familie, la grupurile
de joc si de invatare, dar si prin relatiile specifice pe care el le poate stabili cu diverse
institutii si organizatii din comunitatea in care traieste (de exemplu scoala, biserica,
primaria, diferite organizatii nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de
socializare poate si trebuie sa inceapa de timpuriu.
Curriculum-ul de fata se adreseaza invatatorilor, autorilor de manuale si elevilor.
Lectura integrala a acestuia este absolut necesara inaintea elaborarii de catre autorii
de manuale sau de catre invatatori a unor unitati distincte de invatare sub forma unor
capitole si lectii. Informatiile factuale, exemplele, cazurile sau situatiile folosite ca
referinta pentru activitatile cu elevii pot fi alese in functie de specificul clasei, al unor
elevi, al comunitatilor locale etc. Curriculum-ul este orientativ in ceea ce priveste
continuturile si metodele. Obiectivele sunt mai directive si sunt prezentate sub forma
obiectivelor-cadru si a obiectivelor de referinta, formulate in raport cu o anumita
selectie a activitatilor de invatare.
Invatatorii si autorii de manuale isi pot concentra atentia in mod diferit asupra
activitatilor de invatare si asupra practicilor didactice. Diversitatea situatiilor concrete
face posibila si necesara o diversitate de solutii didactice. Din aceasta perspectiva,
propunerile programei nu trebuie privite ca retetare inflexibile. Echilibrul intre diferite
abordari si solutii trebuie sa fie rezultatul proiectarii didactice personale si al
cooperarii cu elevii fiecarei clase in parte.
Diferentele dintre curriculum-ul scolar anterior si cel actual pot fi urmarite cu
ajutorul tabelului de mai jos:

Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual

 in perioada 1992-1995 a fost axat  permite folosirea unor resurse de
pe invatarea de norme, nu pe reflectia

Educatie civica
critica asupra valorilor si normelor invatare si este orientat spre elev
 nu este axat pe exercitiul  permite initiative ale invatatorilor
participativ; este axat, mai curand, pe  incurajeaza creativitatea,
latura repro-ductiva a invatarii activitatea pe grupe
 pune mai bine in evidenta
caracterul corelativ al conceptelor
specifice Educatiei civice si
complexitatea com-portamentelor
sociale orientate de valorile
democratice

Educatie civica
1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice
2. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de
comportare in societate
3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea
grupurilor sociale
4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si
exprimarii opiniilor in ceea ce priveste activitatea grupurilor din care fac
parte

I. OBIECTIVE CADRU

Educatie civica
 II. CURRICULUM PE CLASE
CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA sI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se

capabil:
1.1. sa recunoasca si sa descrie intelesul
unor termeni specifici limbajului civic
1.2. sa exprime oral si in scris enunturi
simple cu referire la situatii diferite de
viata cu continut civic
recomanda urmatoarele activitati:
 gasirea termenilor potriviti pentru
succesiuni de imagini;
 realizarea unor povestiri, dialoguri;
punerea unor intrebari; completarea
unor propozitii;
 rezolvarea si construirea unor
rebusuri pe teme date.

2. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de

comportare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa identifice drepturile universale ale  recunoasterea dupa imagini a
copilului situatiilor de respectare si de
incalcare a drepturilor copilului;
2.2. sa identifice reguli cu privire la  imaginarea unor povestiri, ghicitori
raporturile persoanei cu “lucrurile”, cu privind raporturile persoanei cu lucruri
“plantele si animalele” si cu “ceilalti si fiinte;
oameni”  jocuri de rol pe teme date.

3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea

grupurilor sociale

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa identifice grupurile sociale din care
face parte: familie, grup de prieteni,
colegi etc.
3.2. sa descopere si sa descrie intr-o
maniera clara si concisa diferite relatii
sociale de grup
3.3. sa dovedeasca dorinta de participare
la activitatea unor grupuri
 discutarea despre grupuri diferite
pe baza unor imagini date;

 folosirea compunerii, povestirii, dra-
matizarii pentru evidentierea unor
relatii sociale de grup;
 imaginarea unor activitati pentru
membrii grupurilor din care face parte.

4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si

expri-mariii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea grupurilor
din care face parte

Educatie civica - clasa a III-a

 Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
4.1. sa formuleze enunturi simple pro si  discutarea in grup in scopul solutio-
contra in solutionarea unor dileme narii unei dileme civice;


B. CONTINUTURlLE INVATARII
I. Persoana
Persoana mea. Persoana lui (ei). Ce inseamna sa fim persoane?
*Corpul meu.
Persoane cu nevoi speciale.
Trasaturi morale ale persoanei:
 increderea in sine si in celalalt/lipsa de incredere;
 respectul/lipsa de respect;
 curaj/frica/lasitate;
 bunatate/rautate;
 sinceritate/minciuna.

II. Raporturile noastre cu lucrurile si fiintele

2. Raporturile noastre cu lucrurile
 Ce sunt lucrurile?
 Lucrurile care ne exprima:
a) jucarii, colectii, camera mea, imbracamintea;
b) cartea, tehnica, arta;
 Atitudini fata de lucruri: grija, brutalitate, proprietate;
 Nevoia de lucruri. Lucrul ca instrument de joc, invatare, munca
3. Raporturile noastre cu animalele si plantele
 *Despre animale si plante: simt, gandesc, comunica, au obiceiuri, imagineaza,
sunt persoane?
 *Animale si plante ca simbol;
 Atitudini fata de animale si plante: grija, brutalitate, compasiune, iubire, respect,
frica;
 *Ce nevoi avem de plante si animale?

III. Raporturile noastre cu ceilalti oameni

1. Grupuri din care facem parte:
 familia;
 grupul de joaca;
 grupul de invatare;
 *grupul religios.
2. Reguli ale grupului: drepturi si indatoriri in cadrul grupului.

Educatie civica - clasa a III-a

 CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA sI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea limbajului din sfera valorilor civice

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi
Pe parcursul clasei a IV-a se
capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa recunoasca si sa foloseasca  desprinderea intelesului unui
termeni specifici disciplinelor sociale
cuvant din context;
 observarea si comentarea unor
imagini si texte cu continut civic;
1.2. sa-si dezvolte vocabularul, utilizand  utilizarea de glosare, dictionare,
corect concepte specifice educatiei texte, liste de cuvinte pentru
civice desprinderea sensului unor termeni
specifici culturi civice;
 alcatuirea unor minidictionare de
ter-meni civici;
*1.3 sa-si exprime oral sau in scris, in  persoanei la diferite situatii
. cuvinte proprii, un punct de vedere comporta-mentale;
personal cu privire la comportamentul  realizarea unor scurte povestiri
civic in diferite situatii pornind de la o situatie data.

2. Cunoasterea si respectarea drepturilor copilului, a normelor de

comportare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa compare situatii care privesc
drepturi si indatoriri ale copilului
2.2. sa identifice reguli si norme de com-
portament civic in diferite situatii
 elaborarea unui regulament al
clasei cu drepturi si indatoriri;
 simularea ;
 discutarea in clasa a unor reguli;
 participarea la stabilirea regulilor in
cadrul grupurilor din care fac parte
elevii;
 exersarea unor roluri specifice prin
activitati pe grupe de lucru.

3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea

grupurilor sociale

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa identifice locul si rolul persoanelor  exersarea unor roluri specifice in
familiare activitatea unui grup;
3.2. sa participe la dezvoltarea climatului  jocul de rol;
afectiv pozitiv in grup
*3.3 sa descrie si sa compare tipuri de  analiza unor cazuri mediatizate.
. relatii si atitudini sociale (colaborare,
compe-titie, solidaritate, toleranta,
intoleranta) pornind de la situatii
concrete

Matematica - clasa I
4. Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si
expri-mariii opiniilor personale in ceea ce priveste activitatea grupurilor
din care fac parte

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa compare in termeni simpli  valorificarea informatiei sociale
informatiile necesare luarii unor oferite de mass media;
decizii


B. CONTINUTURlLE INVATARII
I. Raporturile noastre cu ceilalti oameni.
1. Relatii dintre oameni in cadrul grupului:
 de rudenie;
 de prietenie;
 de colaborare si de competitie;
 de autoritate (conducatorul grupului, supunerea, invidia, revolta, admiterea -
respingerea din / de catre grup).
2. Manifestarea relatiilor dintre oameni in diferite situatii:
 situatii “normale” (desfasurarea unor activitati, obtinerea unor drepturi, relatii cu
diferite autoritati);
 situatii “limita” (catastrofe, accidente, agresiuni, moartea);
 *probleme personale sau de grup (boala, saracia, singuratatea, neincrederea).
3. Drepturile copilului.

II. Comunitatea
1. Comunitatea locala (sat, comuna, oras, judet, sector etc.).
2. Poporul.
3. *Natiunea. Comunitatea internationala.

III. Societate si stat

1. Institutii democratice ale statului roman.
2. Simboluri ale statului roman.
 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru Standarde

1. Cunoasterea si utilizarea limbajului S1. Utilizarea corecta a termenilor
din sfera valorilor civice limbajului specific culturii civice
S2. Relatarea in cuvinte proprii a
unor fapte, situatii, texte, lecturi,
imagini vizand comportamentul civic
2. Cunoasterea si respectarea S3. Selectarea dintr-un material dat a
drepturilor copilului, a normelor de unor drepturi si indatoriri ale copilului
comportare in societate S4. Cunoasterea si folosirea unui
numar de norme si reguli de
comportare in societate in situatii
variate
3. Dezvoltarea unor comportamente S5. Descrierea in maniera concisa si
relatio-nale privind constituirea clara a modului de constituire si de
grupurilor sociale functionare a unui grup din care face
parte
4. Dezvoltarea si manifestarea unor S6. Identificarea unor situatii in care
atitudini favorabile luarii deciziilor si se cere luarea unor decizii personale
exprimari personale in cea ce priveste sau colective
activitatea grupurilor din care face S7. Exprimarea unor enunturi simple
parte pro sau contra luarii unor decizii in
plan civic
 PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA
PENTRU ELEVII DEFICIENTI
INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUP
IN INVATAMANTUL DE MASA
ARIA CURRICULARA:
OM SI SOCIETATE

 EDUCATIE CIVICA
 ISTORIA ROMANILOR
 GEOGRAFIA ROMANIEI
 GEOGRAFIA ROMANIEI
INTRODUCERE
Curriculum-ul de geografie pentru clasa a IV-a ii propune sa-i familiarizeze pe
elevi cu notiuni elementare de geografie, relativ simple si accesibile varstei scolare
mici. Pornind de la elementele de geografie a orizontului local, i se propune elevului
descoperirea progresiva a aspectelor definitorii ale spatiului geografic romanesc.
Mutatia esentiala propusa de prezentul curriculum este trecerea de la geografia
de tip descriptivist spre un demers de invatare care incurajeaza intelegerea
relevantei geografiei pentru viata cotidiana a copilului. Se urmareste, totodata,
trezirea interesului acestuia de a cunoaste direct, de a investiga si de a intelege - la
un nivel elementar - faptul geografic imediat, precum si importanta prezervarii unui
mediu ambiant favorabil unei vieti sanatoase si echilibrate. Cu alte cuvinte, studiul
geografiei trebuie sa depaseasca - ori de cate ori este nevoie - spatiul ingust al salii
de clasa, natura inconjuratoare fiind mediul cel mai potrivit de familiarizare a copilului
cu faptul geografic.
Curriculum-ul de fata este astfel conceput incat sa nu ingradeasca prin conceptie
sau mod de redactare stilul cadrului didactic, sa ofere acestuia libertate de alegere si
de organizare a unor activitati de invatare, considerate a fi cele mai adecvate
atingerii obiectivelor propuse. Astfel, fiecare scoala are libertatea de a repartiza orele
alocate prin planul-cadru de invatamant, dupa cum considera necesar, respectand
conditia parcurgerii integrale a continuturilor obligatorii ale curriculum-ului. Altfel
spus, cele aproximativ saptesprezece ore alocate disciplinei pot fi desfasurate de-a
lungul intregului an, in alternanta cu lectiile de istorie sau - dimpotriva - ele pot fi
grupate intr-un anumit semestru, celalalt semestru fiind integral dedicat studierii
istoriei.
Totodata, cadrul didactic poate decide cu privire la succesiunea cea mai adecvata
a temelor, acordand o atentie speciala pastrarii logicii interne a disciplinei.
Dominantele noului curriculum fata de cel anterior se prezinta dupa cum urmeaza:
Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual
 numar de ore fix pentru fiecare tema/  libertatea cadrului didactic de a alege
capitol numarul de ore, in functie de posibilitatile
locale si de interesele elevilor
 insusirea de tip academic, excesiv  intelegerea relevantei geografiei pentru
stiintific a cunostintelor de geografie, cu viata de toate zilele, prin contactul direct
accent pe detalii care supraincarcau in cu fenomenul geografic
mod neproductiv materia
 centrarea pe continuturi teoretice si pe  centrarea pe formarea capacitatilor de
informatia factuala, insuficient adaptata intelegere a faptelor si a fenomenelor
varstei si posibilitatilor de intelegere ale caracteristice mediului geografic incon-
copiilor jurator (cu accent pe formarea deprin-
derilor de investigare, de orientare etc.)
 activitati de invatare generate dinspre  activitati de invatare generate de
continuturi obiectivele urmarite
 activitati de invatare realizate exclusiv  activitati de invatare realizate inclusiv
in spatiul clasei in mijlocul naturii, prin contactul direct cu
faptul studiat si prin metoda "a invata prin
experimentare"
1. Perceperea si reprezentarea spatiului geografic
2. Observarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu geografic pe
baza diverselor surse geografice
3. Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei
4. Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre om si
mediul inconjurator

I. OBIECTIVE CADRU
 II. CURRICULUM PE CLASE
CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Perceperea si reprezentarea spatiului geografic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa localizeze corect elemente ale  activitati cu harta, atlasul;
spatiului geografic
1.2. sa se orienteze in teren  orientare dupa repere naturale;
orientarea folosind instrumente;
 trasee turistice, expeditii, excursii;
1.3. sa reprezinte in plan elemente ale  exercitii de reducere la scara prin
me-diului impartire;
 exercitii de utilizare a simbolurilor;
 desenare de simboluri proprii;
 elaborarea unor planuri ale scolii,
ale zonei.

2. Observarea, descrierea si relationarea elementelor de mediu

geografic pe baza diverselor surse geografice

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa observe dirijat/ nedirijat elemente  activitati de observare in natura;
ale mediului geografic  completarea unor fise de observare
date;
2.2. sa foloseasca proceduri de  calendarul naturii;
inregistrare a datelor geografice  exercitii de construire si citire a
observate unor tabele, schite, date, diagrame;
2.3. sa identifice si sa descrie  realizarea unor descrieri orale si
caracteristici ale elementelor scrise (scrisori, povestiri, reclame,
geografice afise) a for-melor de relief, a unui
oras, sat etc.
*2.4 sa descopere asociatii simple intre  proiecte.
. fapte si fenomene observate

3. Cunoasterea si utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa construiasca enunturi simple
despre fenomene si fapte geografice
observate
3.2. sa sesizeze si sa explice unele
legaturi vizibile intre realitatile lumii
incon-juratoare
 exercitii de redactare dupa un plan
simplu de idei;
 relatari, discutii in grup;
 excursii, drumetii, vizite;
 discutii in grup.

4. Dezvoltarea comportamentelor favorabile ameliorarii relatiilor dintre

om si mediul inconjurator
 Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
4.1. sa demonstreze grija fata de mediul  plantare de pomi;
inconjurator  intretinerea zonei in care se afla
scoala;
 excursii, drumetii.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
B1. TEME
 Pozitia geografica a Romaniei
 Relieful3
- Muntii:
- Dealurile si podisurile:
- Campiile si luncile:
 Apele curgatoare si statatoare
 Fauna si flora
 *Vremea si clima
 Oameni si locuri
- asezari umane:
- *resurse naturale si activitati economice:
- schimburi, legaturi, comunicatii:
 Protectia si conservarea mediului4
B2. LISTA DE TERMENI
 puncte cardinale (N, S, E, V ), vecinii, *regiunile istorice.5
 reprezentarea pe harta a muntilor (culoarea), Carpatii Orientali, Carpatii
Meridionali, Carpatii Occidentali [*varfuri, *bogatii, *fauna si *flora, *elemente
unice (d. e. Babele si Sfinxul, cabane, chei, rezervatii etc.)].
 reprezentarea pe harta a dealurilor si a podisurilor (culoarea), Podisul
Dobrogei, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Subcarpatii, Dealurile de Vest
[*elemente unice (d.e. podgoriile, locurile turistice etc.)].
 reprezentarea pe harta a campiilor (culoarea), Campia de Vest, Campia
Romana, Delta Dunarii, localizare, *elemente unice (d.e. rezervatii etc.).
 reprezentarea pe harta a apelor (culoare), ape curgatoare, Dunarea, *Somes,
*Cris, Mures, *Jiu, Olt, Arges, *Ialomita, Prut, *Siret; ape statatoare, *Bucura,
Snagov, *Amara, Techirghiol, Balea, Sf. Ana, Rosu, Marea Neagra (localizare,
*afluenti, *importanta).
 *reprezentarea pe harta a asezarilor umane, judet - oras - sat - capitala,
*centre turistice; Iasi, Galati, *Braila, Constanta, Bucuresti, Craiova, Timisoara,
*Sibiu, Brasov, Cluj-Napoca, *Oradea;
 *solurile, *terenurile agricole, *resursele subsolului (petrol, gaze, carbune,
feroase, neferoase), paduri - ape, agricultura, industrie, *centre economice;
 transporturile pe uscat, pe ape, *pe calea aerului, *obiective turistice,
telecomunicatiile (televiziunea, radiofonia, telegrafia, telefonia).
3
Se insista pe orizontul local.
4
Se va studia prin realizarea unei activitati ecologice practice, iar referirile teoretice se vor preciza
la fiecare capitol, unde este cazul.
5
Lista denumirilor geografice se poate completa cu denumiri din orizontul local.
 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru Standarde

1. Perceperea si reprezentarea spatiului S1. Identificarea principalelor
geografic elemente ale unei harti
S2. Reprezentarea in plan a unor
elemente geografice invatate
2. Observarea, descrierea si S3. Descrierea prin enunturi simple a
relationarea elementelor de mediu unor elemente geografice din mediul
geografic pe baza diverselor surse apropiat
geografice S4. Identificarea relatiilor dintre
compo-nentele unei harti sau dintre
com-ponentele unui spatiu geografic
cunoscut
3. Cunoasterea si utilizarea unor S5. Prezentarea pe baza unui plan
elemente de limbaj specifice simplu de idei a unor elemente de
geografiei geografie folosind termeni adecvati
 PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA
PENTRU ELEVII DEFICIENTI
INTEGRATI INDIVIDUAL SAU IN GRUP
IN INVATAMANTUL DE MASA
ARIA CURRICULARA:
OM SI SOCIETATE

 EDUCATIE CIVICA
 ISTORIA ROMANILOR
 GEOGRAFIA ROMANIEI
 ISTORIA ROMANILOR
INTRODUCERE
Documentul de fata prezinta elementele de baza ale curriculum-ului scolar de
istorie pentru clasa a IV-a. Forma actuala reprezinta o abordare armonizata cu noul
plan-cadru de învatamant.
Scopul studierii istoriei la clasa a IV-a este familiarizarea cu domeniul istoriei prin
mijloace adecvate varstei elevilor. Fata de lecturile pe teme istorice pe care elevii le-
au studiat în anii anteriori, orele de istorie ofera ocazia cunoaterii trecutului si a
instrumentelor prin intermediul carora se poate reconstitui imaginea acestuia.
Clasa a IV-a reprezinta prima etapa a antrenamentului pentru formarea unor
capacitati si atitudini exprimate prin obiectivele cadru ale disciplinei.
Obiectivele de referinta descriu rezultatele studierii istoriei la sfarsitul fiecarei
clase. Ele au în vedere trei categorii de aspecte: capacitati, cunostinte, precum si
atitudini.
Activitatile de învatare ofera posibile raspunsuri la întrebarea “cum se învata” si
sunt menite sa întareasca rolul elevului în procesul didactic.
Continutul prezinta optiuni privind fapte si/sau procese istorice relevante pentru
temele propuse.
Dominantele curriculum-ului actual fata de cel anterior sunt:

Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual

 formularea obiectivelor în
generali, nespecifici
 preponderenta dimensiunii evenimen-
tiale a istoriei
 lipsa corelarilor interdisciplinare
 lipsa echilibrului între istoria locala,
istoria nationala si istoria universala
 lipsa exemplelor de activitati
învatare din textele anterioare
termeni  formularea în termeni de cunostinte,
capacitati si atitudini
 detalierea “comportamentul mental” pe
care ar trebui sa-l demonstreze elevii la
aceasta varsta
 reechilibrarea raportului formativ-
informativ în studiul istoriei
 corelarea si integrarea cu obiectele de
studiu din aria curriculara
 realizarea unei “oferte de cunoastere”
cuprinzand toate dimensiunile istoriei
(culturala, economica, sociala, politica)
de  propunerea unor demersuri didactice
centrate pe învatarea activa
 dezvoltarea deprinderilor de rezolvare
de probleme si de luare a deciziei

Istoria Romanilor
I. OBIECTIVE CADRU

Istoria Romanilor
 II.

1. Întelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric

2. Cunoasterea si folosirea surselor istorice
3. Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice
4. Întelegerea si utilizarea limbajului de specialitate

CURRICULUM PE CLASE
CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA sI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Întelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului istoric

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa ordoneze obiecte folosind criteriul  expozitii cu obiecte vechi,
“mai vechi/ mai nou” apartinand familiei sau localitatii;
1.2. sa ordoneze cronologic evenimentele  exercitii de citire si construire a
istorice studiate frizelor cronologice;
1.3. sa exprime în cuvinte proprii aspecte  exercitii de identificare a diferitelor
ale legaturilor dintre mediul geografic ocupatii si tipuri de constructii;
si viata oamenilor în decursul istoriei


2. Cunoasterea si folosirea surselor istorice

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare

2.1. sa identifice si sa foloseasca
informatii provenite din surse istorice
*2.2 sa manifeste interes pentru cautarea
. si pastrarea surselor istorice
 observarea si comentarea unor
imagini si texte;
 vizionarea si comentarea unor filme
si diapozitive cu subiect istoric;
 citirea si/ sau descrierea unor surse
istorice;
 participarea la alcatuirea unei
expozitii cu subiect istoric.

3. Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare

3.1. sa descrie într-o maniera simpla fapte
istoricee, folosind surse istorice
indicate(texte istorice,povestiri etc.)
3.2. sa observe si sa compare fapte
istorice,
 folosirea compunerii, povestirii, dra-
matizarii pentru prezentarea unui fapt
istoric;
 citirea si comentarea unor texte si
imagini;

3.3. sa aprecieze întelesurile diferite pe  alcatuirea unui dosar tematic;

care le dau oamenii evenimentelor  discutii pe teme istorice.

Matematica - clasa I
4. Întelegerea si utilizarea limbajului de specialitate

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare

4.1. sa cunoasca termeni istorici  exercitii de definire a termenilor
istorici; consultarea dictionarelor;
4.2. sa foloseasca termeni istorici în  exercitii de completare a unor
formu-larea unor enunturi enunturi lacunare si rebusuri pe teme
istorice;
 redactarea unor scurte compuneri
dupa un plan;
*4.3 sa manifeste curiozitate pentru cu-  rebusuri pe teme istorice;
. noasterea termenilor istorici  prezentarea de anecdote si lecturi
istorice.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Cum cunoastem trecutul
 Din trecutul familiei.
 Din trecutul localitatii.
Muzee,
 *Istorici si scrierile lor.

2. Omul si mediul geografic

 Istorici si geografi despre varietatea reliefului romanesc;
*studiu de caz: Carpatii, Dunarea, Marea Neagra.
 Omul si schimbarea mediului înconjurator;
*studiu de caz: padurea în viata omului, construirea oraselor.

3. Sa cunoastem trecutul tarii

1. Stramosii nostri:
 Geto-dacii si romanii
 Formarea poporului roman
*studiu de caz: Limba romana si celelelte limbi romanice.
2. De la cnezate si voievodate la state
*studiu de caz: cetati medievale.
 Satul si orasul
*studiu de caz: curti domnesti, sarbatori în lumea satului, drumuri comerciale.
 Figuri de voievozi si domni
*studiu de caz: Mircea cel Batrîn, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Mihai
Viteazul, Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir.
3. Romania moderna:
 Fauritori ai Romaniei moderne: *Tudor Vladimirescu, "generatia de la 1848",
Alexandru Ioan Cuza, Carol I, *"memorandistii".
 *Viata cotidiana în secolul al XIX-lea.
 *Romania în anii primului razboi mondial.
 Marea unire de la 1 Decembrie 1918.
4. Romania în secolul XX:
 *Viata cotidiana în perioada interbelica
*studiu de caz: personalitati ale vietii culturale romanesti.
 *Romania în anii celui de-al doilea razboi mondial.
 Romania mileniului III.
 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru Standarde

1. Întelegerea si reprezentarea timpului S1. Localizarea în timp si spatiu a
si a spatiului istoric unui eveniment istoric studiat
2. Cunoasterea si folosirea surselor S2. Identificarea de informatii dintr-o
istorice sursa istorica data
3. Investigarea si interpretarea faptelor S3. Relatarea în cuvinte proprii a unui
si a proceselor istorice eveniment istoric cunoscut
S4. Descrierea într-o maniera concisa
si clara a unui context istoric studiat
4. Întelegerea si utilizarea limbajului de S5. Prezentarea unui fapt istoric pe
specialitate baza unui plan simplu de idei folosind
termeni istorici cunoscuti
PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU
ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA V:
EDUCATIE FIZICA SI SPORT

 EDUCATIE FIZICA
 EDUCATIE FIZICA
INTRODUCERE
Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul primar reflecta
conceptia care sta la baza reformei sistemului romanesc de invatamant, urmarind
realizarea finalitatilor stipulate in Legea Invatamantului, referitoare la dezvoltarea
complexa a personalitatii copiilor. Prin obiectivele specifice stabilite, sunt urmarite cu
precadere: intarirea starii de sanatate a copiilor, dezvoltarea fizica armonioasa a
acestora, dezvoltarea capacitatilor psiho-motrice, educarea unor trasaturi pozitive de
comportament.
Curriculum-ul de fata se adreseaza, in primul rand, celor care predau educatia
fizica la acest nivel de invatamant (invatatori, institutori, profesori de specialitate),
directorilor de scoli, elevilor, parintilor, specialistilor angrenati in elaborarea sistemului
national de evaluare, precum si autoritatilor locale interesate de procesul
educational.
Fata de curriculum-ul anterior, dominantele noii viziuni de predare a educatiei
fizice in scoala primara se pot rezuma dupa cum urmeaza:

Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual

 continut constituit din elemente avand  continut constituit preponderent din
caracter sportiv elemente de educatie fizica
 continuturi care depasesc din punct de  continuturi adecvate din punct de
vedere cantitativ posibilitatile de asimilare vedere cantitativ posibilitatilor de
ale elevilor asimilare a elevilor
 orientarea finalitatilor spre realizarea  orientarea finalitatilor spre dezvoltarea
unor perfomante sportive armonioasa a personalitatii elevilor
 continuturi ale invatarii si activitati de  continuturi ale invatarii si activitati de
invatare destinate in mod egal tuturor invatare asigurand cerinta de constituire
elevilor a unor trasee individuale de pregatire a
elevilor
 curriculum insuficient adecvat disponi-  curriculum orientant spre respectarea
bilitatilor fizice si intereselor elevilor particularitatilor fizice si spre interesele
elevilor
 curriculum neadaptat la conditiile  curriculum adaptabil la baza materiala
materiale existente in scoala si la traditiile specifica si la traditiile locale
locale
 valorificarea insuficienta a modelului  esalonarea continuturilor dupa mode-
didactic concentric lul didactic concentric
 absenta obiectivelor formulate in ter-  formularea obiectivelor in termeni de
meni de atitudini atitudini, posibile de realizat prin
intermediul specificului tuturor celorlalte
obiective

Educatie fizica
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare
2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea
calitatilor motrice de baza
3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive
elementare
4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice
5. Dezvoltarea spiritului de echipa si a colaborarii, in functie de un sistem de
reguli acceptate

I. OBIECTIVE CADRU

Educatie fizica
 II. CURRICULUM PE CLASE
CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomanda

capabil: urmatoarele activitati:
1.1. sa identifice principalele caracteristici  receptarea explicatiilor si a
ale starii de sanatate exemplelor;
 urmarirea evolutiei individuale;
1.2. sa cunoasca si sa respecte regulile  activitati de insusire si de practicare
de igiena personala si de evitare a a regulilor de igiena personala si de
acci-dentelor sportive in practicarea evitare a accidentelor sportive in
exer-citiilor fizice functie de exemplele propuse;
 urmarirea aplicarii regulilor in acti-
vitatile practice;
1.3. sa adopte un comportament adecvat  verificare sistematica a
care sa reflecte respectarea regulilor comportamen-tului fata de regulile de
de evitare a accidentelor evitare a accidentelor;
 recomandari, exemple;
 aprobari-dezaprobari, evidentieri
etc.

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si

dezvoltarea calitatilor motrice de baza

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa identifice segmentele corpului si sa  adoptari de pozitii pe baza
adopte pozitia corecta a acestora in prezentarii si a exemplificarii;
situatii statice si dinamice  corectari;
 exercitii si jocuri pentru formarea
pozitiei corecte;
 atentionari si corectari sistematice;
2.2. sa cunoasca si sa execute  identificarea elementelor exercitiului
principalele exercitii de dezvoltare in demonstrari;
fizica a segmen-telor corpului, dupa  exercitii pentru fiecare segment al
demonstratie corpului;
 corectari;
2.3. sa execute miscarile insusite cu  adoptari de pozitii si declansari de
rapiditate si coerent, potrivit miscari la diferite semnale;
posibilitatilor individuale  executia repetata a unei miscari,
deprinderi, sub forma de intrecere;
 jocuri dinamice cu solicitari de
viteza;
2.4 sa foloseasca deprinderile insusite, in  exersarea deprinderilor insusite in
conditii variate conditii variate etc.
 exersarea legata a 2-3 deprinderi

Educatie fizica - clasa I

 insusite in cadrul stafetelor si al
jocurilor dinamice;
2.5. sa actioneze asupra propriului corp  efectuarea de exercitii localizate la
prin contractia musculaturii nivelul principalelor regiuni
segmentelor musculare, cu invingerea greutatii
propriului corp;
 stafete cu elemente de forta;
2.6. sa depuna eforturi cu durate  efectuarea de eforturi continue, cu
prelungite progresia duratei;
 jocuri si stafete extinse ca durata,
repe-tate de mai multe ori;
 testari;
2.7. sa persevereze in participarea la  receptarea modelului specific de
activitati specifice dezvoltarii calitatilor dezvoltare fizica armonioasa;
motrice  examinari somatoscopice periodice;
 exercitii specifice;
 concursuri etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa-si insuseasca mecanismul de baza  identificarea mecanismului
al deprinderilor de mers, alergare, deprinde-rilor in demonstrare si in
saritura si de aruncare-prindere si sa explicatie;
il aplice in activitatile motrice  exersare fragmentata si globala;

3.2. sa-si insuseasca mecanismul de baza al  identificarea mecanismului

deprinderilor aplicativ-utilitare deprinde-rilor in demonstrare si in
explicatie;
 exersare fragmentata si globala;
3.3. sa-si insuseasca deprinderile motrice  identificarea mecanismului
ele-mentare apartinand unor probe si deprinderi-lor in demonstrare si in
ramuri de sport explicatie;
 exersare fragmentata si globala;
 jocuri dinamice si pregatitoare.
3.4. sa persevereze in exersarea  exersari fragmentate si globale;
deprinderilor pana la insusirea  corectari si recomandari etc.
corecta a acestora

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa constientizeze efectele pozitive ale  dialog insotit de explicatii;
practicarii independente a exercitiilor  exemple de continuturi si forme de
fizi-ce, realizandu-le pe cele simple. or-ganizare;
4.2. sa manifeste interes si perseverenta  recomandari generale si individua-
in realizarea activitatilor lizate etc.
independente.

Educatie fizica - clasa I

5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem
de reguli acceptate
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
5.1 sa cunoasca si sa respecte regulile  activitati in diferite formatii de lucru;
de organizare si de desfasurare a  jocuri si intreceri individuale si pe
activitatilor practice echipe;
5.2. sa cunoasca modul de comportare in  dialog punctat cu precizari si cu
relatia cu colegii si sa-l adopte pe exemple;
parcursul activitatilor desfasurate  activitati de grup;
5.3. sa manifeste spirit de colaborare in  sesizarea modelului de
relatia cu colegii comportament in prezentarea
profesorului si in exemple;
 activitati practice de exersare si in-
treceri.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Capacitatea de organizare
 Formatii de adunare in linie pe un rand (formatii de adunare in linie pe doua
randuri; formatiile de deplasare in coloana cate unul si cate doi).
 Alinierea in linie.
 *Pozitiile drepti si pe loc repaus.
 Intoarceri prin saritura, la stanga si la dreapta.
 *Pornire cu mers pe loc si oprire (pornire si oprire din mers).
 *Trecerea din linie pe un rand in formatiile de semicerc si cerc.

2. Dezvoltarea armonioasa
 Pozitiile: stand departat, pe genunchi, sezand si culcat.
 Miscari: duceri ale bratelor (inainte, sus, lateral); ale unui picior inainte, inapoi,
lateral; ale palmelor pe sold, pe umeri, la ceafa; indoiri si intinderi ale bratelor, ale
trunchiului, ale picioarelor; rasuciri ale gatului, ale trunchiului; rotari ale capului si ale
bratelor;
 Postura corecta.
3. Calitatile motrice de baza
 Viteza (viteza de reactie la stimuli vizuali, viteza de executie in actiuni motrice
singulare, viteza de deplasare pe directie rectilinie).
 Indemanarea (coordonarea actiunilor motrice realizate individual).
 Forta (forta dinamica segmentara).
 Rezistenta (rezistenta generala la eforturi aerobe).

4. Deprinderi motrice de baza

 Mers (mers obisnuit cu tinuta corecta si coordonare de brate, *mers cu pastrarea
directiei catre diferite repere; mers in coloana cate unul).
 Alergare (pasul de alergare, alergare cu pastrarea directiei, *alergare in coloana
cate unul).

Educatie fizica - clasa I

 Saritura (saritura pe loc si cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare).
 Aruncare si prindere (aruncarea lansata cu una si doua maini, cu rostogolirea
obiectului pe sol la distanta).

5. Deprinderi utilitar-aplicative
 Echilibrul (mentinerea pozitiilor stand pe varfuri, pe un genunchi, intr-un picior pe
sol si pe suprafete inguste si inaltate).
 Catarare-coborare (catarare-coborare cu ajutorul bratelor si picioarelor, pe scara
fixa, prin pasire si apucari succesive).
 Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin si pasire pe obstacol).
 Tractiune (deplasarea propriului corp, pe o suprafata alunecoasa, prin tractiune cu
bratele).
 Impingere (deplasarea propriului corp situat pe sol/banca, prin impingeri realizate
cu bratele si picioarele).
 Transport (transport de obiecte usoare, apucate cu una-doua maini, individual si pe
perechi).

6. Deprinderi sportive elementare

 Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempo moderat, alergarea de viteza
cu start din picioare, saritura in lungime cu elan, aruncarea mingii de oina de pe loc,
la distanta).
 Cu specific de gimnastica (cumpana pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol,
semisfoara, podul de jos, *stand pe omoplati, rulare laterala, *rulare pe abdomen si
piept, rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit).
 Specifice jocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini de pe loc,
pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul -
baieti, de pe loc, dribling simplu si multiplu pe loc, conducerea mingii cu piciorul -
baieti, stafete si jocuri curprinzand procedeele invatate).

Educatie fizica - clasa I

 CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se
capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cunoasca principalele caracteristici  receptarea exemplelor si a
ale starii de sanatate explicatiilor;
1.2. sa cunoasca si sa aplice regulile de  dialog insotit de exemplificari si de
igiena personala si de evitare a explicatii;
accidentelor sportive in practicarea  angrenare in realizarea conditiilor
exercitiilor fizice igienice;
1.3 sa cunoasca motivele care pot genera  dialog insotit de exemplificari si de
accidente in functie de specificul explicatii;
activita-tii desfasurate
1.4. sa adopte un comportament  enuntarea regulilor necesare;
disciplinat si sa respecte regulile de  aprobari-dezaprobari, evidentieri
evitare a accidentelor din proprie etc.
initiativa

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si

dezvoltarea calitatilor motrice de baza

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa execute corect principalele exercitii  repetarea exercitiilor dupa modelul
de dezvoltare fizica a segmentelor de-monstrat de cadrul didactic;
corpului  exercitii pentru fiecare segment al
corpului;
 corectari;
2.2. sa cunoasca si sa adopte postura corecta  exercitii pentru formarea reflexului
a corpului in pozitii statice si in actiuni de mentinere a posturii corecte;
dinamice
2.3. sa execute rapid miscarile comandate  adoptari de pozitii si declansari de
la semnale vizuale, auditive si tactile; miscari la diferite semnale;
 executia rapida de miscari si
deprin-deri, sub forma de intrecere;
 jocuri si stafete care solicita viteza;
 testari;
2.4. sa foloseasca deprinderile insusite in  repetarea sistematica a fiecarei
conditii complexe si variate deprin-deri motrice insusite;
 combinatii de deprinderi insusite,
exe-cutate in jocuri si stafete;
2.5. sa actioneze asupra musculaturii pro-  efectuarea de exercitii localizate la
priului corp in raport cu rezultatele an- nivelul principalelor regiuni
terioare musculare, cu invingerea greutatii
propriului corp;
 stafete si jocuri cu elemente de
forta;
 testari;

Matematica - clasa I
2.6. sa depuna eforturi uniform moderate  exersarea unor actiuni motrice in
cu durate prelungite progresiv “serii”, intercalate cu pauze de
revenire partiala;
 efectuarea de eforturi continue, cu
progresia duratei;
 jocuri si stafete extinse ca durata,
repetate de mai multe ori;
 testari;
2.7. sa actioneze pentru evolutia  compararea cu modelul specific de
armonioasa a propriului corp la dez-voltare fizica armonioasa;
sugestia cadrului didac-tic si din  examinari somatoscopice periodice
proprie initiativa etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa aplice in activitatile practice deprin-  exersare globala in functie de
derile motrice corect insusite explicatii si cu demonstrare;
 exersare in relatie cu alte
deprinderi;
3.2. sa aplice in activitatile motrice deprin-  exersare globala insotita de
derile aplicativ-utilitare corect insusite explicatii si cu demonstrari;
 exersare in relatie cu alte
deprinderi;
3.3. sa aplice in intreceri deprinderile  exersare globala in functie de ex-
motrice corect insusite, specifice plicatii si cu demonstrare;
ramurilor de sport predate  exersare in relatie cu alte
deprinderi;
 jocuri dinamice si pregatitoare;
3.4. sa persevereze in exersarea  exersari fragmentate si globale;
deprinderilor formate anterior si sa le  corectari si recomandari etc.
insuseasca corect pe cele noi

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa cunoasca importanta practicarii  prezentare, explicatii;
independente a exercitiilor fizice si sa  exemple de continuturi si forme de
le efectueze in programul zilnic. organizare.

5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem

de reguli acceptate

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

5.1. sa-si insuseasca noi reguli de  activitati in diferite formatii de lucru;
organizare si de desfasurare a  jocuri si intreceri individuale si pe
activitatilor practice echipe;
5.2. sa manifeste sociabilitate si spirit de  dialog asociat cu prezentari si cu
colaborare in relatia cu colegii exemple;
 activitati practice de exersare;
 intreceri etc.
 Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
5.3. sa respecte deliberat regulile stabilite
in desfasurarea intrecerilor

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Capacitatea de organizare
 Formatii de adunare in linie pe un rand; formatii de adunare in linie pe doua
randuri; formatiile de deplasare in coloana cate unul si cate doi.
 Alinierea in linie.
 Pozitiile drepti si pe loc repaus.
 Intoarceri prin saritura, la stanga si la dreapta.
 *Pornire cu mers pe loc si oprire (pornire si oprire din mers).
 Trecerea din linie pe un rand in formatiile de lucru semicerc si cerc, trecerea din
coloana cate unul in formatiile de semicerc si cerc.

2. Dezvoltarea fizica armonioasa

 Pozitiile: stand departat, pe genunchi, sezand, culcat.
 Miscari specifice segmentelor corpului.
 *Fazele actului respirator.
 Postura corecta in pozitii si actiuni motrice variate.

3. Calitati motrice de baza

 Viteza (viteza de reactie la stimuli vizuali si auditivi, viteza de executie cu obiecte
portative, viteza de deplasare).
 Indemanarea (in actiuni motrice individuale si pe perechi).
 Forta (forta dinamica generala si segmentara).
 Rezistenta (rezistenta cardio-respiratorie la eforturi aerobe).

4. Deprinderi motrice de baza

 Mers (mers pe varfuri, pe calcaie, pe partile inferioare si exterioare a labei
piciorului, mers ghemuit).
 Alergare (alergare cu genunchii sus, alergare cu calcaiele la sezut, *alergare cu
ocoliri de obstacole, alergare in coloana cate doi).
 Saritura (sarituri pe loc si cu deplasare, cu desprindere de pe unul si ambele
picioare; *saritura in lungime de pe loc, sarituri din ghemuit in ghemuit).
 Aruncare si prindere (aruncare azvarlita cu o mana pe deasupra umarului, la
distanta, prinderi cu doua maini din autoaruncari - in sus, in podea, la perete).

5. Deprinderi utilitar-aplicative
 Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate).
 Tarare (tarare pe genunchi si antebrate).
 Catarare-coborare (catarare-coborare pe scara fixa si banca inclinata).
 Escaladare (escaladare cu aruncare si incalecarea obstacolului).
 Tractiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu bratele realizata
individual si pe perechi).
 Impingere (deplasarea unor obiecte/partener prin impingere).
 Transport (transport de obiecte usoare, apucate cu ambele maini, sprijinite la piept,
pe umar, individual).

6. Deprinderi sportive elementare

 Cu specific de atletism (alergarea de durata, alergarea de viteza cu start din
picioare, *saritura in lungime cu elan aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta).
 Cu specific de gimnastica (cumpana pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol,
semisfoara, podul de jos, *stand pe omoplati, rulare laterala, *rulare pe abdomen si
piept, rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit, *rostogolire inainte din departat in
ghemuit, *rostogolire inapoi din ghemuit in departat).
 Specifice jocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini de pe loc,
pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul -
baieti, de pe loc, dribling simplu si multiplu de pe loc, dribling simplu si multiplu, din
mers, conducerea mingii cu piciorul - baieti, stafete si jocuri curprinzand procedeele
invatate).
 CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate a copiilor si formarea
deprinderilor igienico-sanitare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se
capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cunoasca elementele care pot  dialog insotit de explicatii si exem-
determina starea de sanatate plificari;
1.2. sa cunoasca si sa aplice regulile de  dialog pe tema echipamentului
igiena individuala inainte, in timpul si adecvat;
dupa desfasurarea activitatilor fizice  exersari in conditii igienice;
 schimbarea echipamentului folosit
si realizarea igienei corporale;
1.3. sa manifeste consecventa in  angrenarea in realizarea conditiilor
pastrarea starii de igiena personala si igienice;
sa contribuie la igienizarea locului de
desfasurare a ac-tivitatilor
1.4. sa adopte un comportament care sa  aprobari-dezaprobari, evidentieri
asi-gure prevenirea si producerea etc.
unor acci-dente sportive in procesul
de exersare

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si

dezvoltarea calitatilor motrice de baza.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa cunoasca regiunile corpului uman  identificarea modelului miscarii in
si principalele miscari ale segmentelor prezentare si in exemplificare;
 exercitii specifice pentru fiecare
seg-ment al corpului;
2.2. sa cunoasca si sa execute complexe  complexe de exercitii pentru dez-
de dezvoltare fizica voltare fizica;
2.3. sa cunoasca principalele pozitii  identificarea pozitiilor deficiente in
deficiente si sa actioneze pentru explicatii si in exemple;
prevenirea lor  exercitii compensatorii;
 exercitii corective;
 atentionari si corectari sistematice;
2.4. sa execute rapid miscarile comandate  executii rapide de miscari si
sau pe cele solicitate de activitatea la deprinderi, singulare sau repetate;
care participa  jocuri, stafete si parcursuri utilitar-apli-
cative care solicita viteza;
 testari;
2.5. sa manifeste indemanare in  repetarea sistematica a fiecarei
realizarea sarcinilor motrice deprin-deri motrice insusite;
desfasurate individual, pe perechi si  combinatii de deprinderi insusite,
in grup exe-cutate in jocuri si stafete;
2.6. sa actioneze cu mijloace specifice  efectuarea de exercitii localizate la
pentru dezvoltarea fortei principalelor nivelul principalelor grupe musculare,
 grupe musculare cu invingerea greutatii propriului corp;
 parcursuri aplicative;
 testari;
2.7. sa depuna eforturi uniforme si  exersarea unor actiuni motrice in
variabile cu durate prelungite “serii”, intercalate cu pauze de
progresiv revenire partiala;
 efectuarea de eforturi continue, cu
pro-gresia duratei;
 jocuri si stafete extinse ca durata,
repe-tate de mai multe ori;
 testari;
2.8. sa manifeste interes pentru cresterea  exercitii specifice etc.
indicilor propriilor calitati motrice

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa-si consolideze deprinderile motrice  exersare globala;
de baza si sa le aplice in activitati  exersare in relatie cu alte
motrice deprinderi;
 jocuri si stafete;
3.2. sa-si consolideze deprinderile  exersare globala;
aplicativ-utilitare si sa le aplice in  stafete si parcursuri aplicative;
activitati complexe
3.3. sa-si insuseasca procedeele tehnice  identificarea procedeelor tehnice in
de baza ale probelor si ramurilor de explicatii si in demonstratii;
sport si sa le aplice in intreceri  exersare fragmentara si globala;
 stafete, jocuri dinamice si
pregatitoare;
3.4. sa manifeste dorinta de afirmare in  jocuri dinamice, stafete, parcursuri
intre-cerile organizate aplicative etc.

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa cunoasca formele de practicare
inde-pendenta a exercitiilor fizice si sa
le in-cluda in regimul saptamanal
propriu
4.2. sa manifeste interes permanent
pentru activitatile independente si sa
practice exercitiile fizice in functie de
interesele si nevoile individuale
 identificarea de activitati variate in
exemplele oferite de cadrul didactic;
 recomandari generale si individuali-
zate;
 identificarea activitatilor eficiente in
exemplele oferite de cadrul didactic;
 reguli organizatorice specifice;
 activitati organizate in scoala cu
par-ticipare optionala etc.
5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem
de reguli acceptate

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

5.1. sa cunoasca regulile de comportare si  identificarea regulilor de
de colaborare si sa le aplice in comportare si de colaborare in
activitatile practice organizate prezentare si in exemple;
 activitati practice;
5.2. sa cunoasca si sa aplice regulile de  dialog pe tema cerintelor de
organizare si desfasurare a organizare a intrecerilor;
intrecerilor individuale si colective  intreceri individuale si pe echipe;
5.3. sa adopte un comportament adecvat  activitati practice de exersare si de
in relatiile cu partenerii si cu intrecere;
adversarii  jocuri de rol etc.

B. CONTINUTURlLE INVATARII
1. Capacitatea de organizare
 Formatii de adunare in linie pe doua randuri (*formatie de adunare in semicerc).
 Alinierea in linie (*alinierea in adancime).
 Pozitiile drepti si pe loc repaus (pozitiile stand, stand departat, pe genunchi,
sezand si culcat).
 Intoarceri la stanga si la dreapta (*intoarcere la stanga imprejur).
 Pornire si oprire din mers (*pornire si oprire din mers in doi timpi, formarea si
strangerea coloanei de gimnastica).

2. Dezvoltarea fizica armonioasa

 Pozitiile de baza si derivate.
 *Miscari de prelucrare analitica a aparatului locomotor; miscari compensatorii si
preventive instalarii viciilor de atitudine corporala.
 *Complexe de dezvoltare fizica; complexe de dezvoltare fizica cu obiecte portative.
 Actul respirator in efort.

3. Calitati motrice de baza

 Viteza (viteza de reactie la stimuli auditivi si tactili; viteza de executie in actiuni
variate; viteza de deplasare pe 25 m).
 Indemanarea (in actiunile segmentelor corpului; in manevrarea de obiecte).
 Forta (forta segmentara cu invingerea greutatii propriului corp).
 Rezistenta (rezistenta la eforturi aerobe; rezistenta musculara locala).

4. Deprinderi motrice de baza

 Mers (mers in coloana cate doi, mers cu pas fandat, mers cu pas adaugat, *mers
cu diferite pozitii ale bratelor).
 Alergare (alergare cu picioarele inainte, *alergare cu pas incrucisat, alergare cu
schimbare de directie).
 Saritura (*saritura pe o suprafata inaltata, sarituri pe loc cu desprindere pe unul si
ambele picioare, insotita de miscari ale bratelor si picioarelor).
 Aruncare si prindere (aruncare azvarlita la distanta; *aruncare azvarlita la tinta fixa,
aruncare cu doua maini, la partener, aruncari si prinderi succesive, individual si pe
perechi).

5. Deprinderi utilitar-aplicative
 Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu intoarceri de 90 o
- 180o).
 Tarare (tarare joasa).
 Catarare-coborare (catarare-coborare pe banca de gimnastica inclinata, catarare,
deplasare laterala si coborare la scara fixa).
 Escaladare (escaladare cu apucarea si rularea pe piept si abdomen).
 Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiune
simultana cu bratele).
 Impingere (impingere reciproca intre parteneri la baston, *impingeri reciproce din
stand intr-un picior).
 Transport (transport in doi a unui coleg - scaunelul, transportul in grup al bancii si
al saltelei de gimnastica).

6. Deprinderi sportive elementare

 Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempou moderat cu start din
picioare; alergarea de viteza cu start din picioare, saritura in lungime cu elan,
procedeul ghemuit, saritura in inaltime cu pasire, aruncarea mingii de oina de pe loc,
la distanta).
 Cu specific de gimnastica (cumpana pe un picior, sfoara, podul de sus cu sprijin,
stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din departat in ghemuit;
rostogolire inapoi din ghemuit in departat).
 Specifice jocurilor sportive (pasarea si prinderea mingii cu doua maini din
deplasare, pasarea cu o mana si prinderea cu doua maini din deplasare, pasarea si
preluarea mingii cu piciorul din deplasare - baieti, dribling multiplu din deplasare,
conducerea mingii cu piciorul printre jaloane - baieti, aruncarea la poarta cu o mana
de pe loc, aruncarea la cos de pe loc, trasul la poarta de pe loc, stafete si jocuri
curprinzand procedeele invatate).
 CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate si formarea
deprinderilor igienico-sanitare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se
capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cunoasca factorii de mediu care  identificarea factorilor de mediu
asigura calirea organismului care asigura calirea organismului in
prezentare si in exemple;
 activitati practice in conditii de
mediu variate;
1.2. sa cunoasca si sa aplice adecvat  echiparea corespunzatoare cu
regulile igienice in functie de anotimp starea at-mosferica si a locului de
si de locul de desfasurare a activitatii desfasurare a ac-tivitatii;
 activitati practice desfasurate in
con-ditii atmosferice variate;
1.3. sa manifeste grija fata de propria  recomandari;
stare de sanatate  exemple;
1.4. sa adopte un comportament  aprobari, dezaprobari, evidentieri
disciplinat si sa respecte regulile de etc.
evitare a acci-dentelor sportive, in
functie de cauzele care le pot genera

2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si

dezvoltarea calitatilor motrice de baza

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa cunoasca postura corecta a  identificarea principalelor deficiente
corpului si principalele deficiente fizice in prezentari si in exemple;
fizice ale acestuia  examinari somatoscopice;
 recomandari;
2.2. sa cunoasca si sa execute complexe  complexe de exercitii pentru
de dezvoltare fizica libere si cu dezvol-tarea fizica, libere si cu obiecte
obiecte specifice specifice;
 programe de exercitii pentru
dezvol-tarea fizica pe fond muzical;
2.3. sa execute cu rapiditate crescuta  exersarea cu ritmuri rapide a
actiunile comandate sau necesare la miscarilor si deprinderilor cunoscute
semnale vi-zuale, auditive si tactile sub forma de intrecere;
 alergari de viteza cu structura si pe
directii variate;
 stafete si jocuri dinamice;
 testari;
2.4. sa actioneze cu indici superiori de in-  variante de alergare pe directii si
demanare in cadrul unor activitati distante diferite, libere si combinate
com-plexe efectuate individual si in cu alte sarcini motrice;
grup  manevrari de obiecte individual, pe
perechi si in grup cu si fara adversar;
 stafete, jocuri dinamice si
 parcursuri aplicative;
2.5. sa-si dezvolte forta generala si seg-  efectuarea de exercitii localizate la
mentara nivelul principalelor grupe musculare, cu
invingerea greutatii propriului corp;
 circuite scurte, libere si cu obiecte;
2.6. sa depuna eforturi uniforme si  exercitii de alergare in tempo uniform-
variabile cu durate prelungite moderat, urmarind progresia duratei;
progresiv  jocuri, stafete, parcursuri aplicative
defasurate pe durate si distante
prelungite succesiv;
2.7. sa-si cunoasca posibilitatile proprii in  exercitii specifice;
vederea actionarii pentru cresterea  autoevaluarea propriilor posibilitati
indici-lor calitatilor motrice etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de baza, aplicativ-utilitare si sportive

elementare

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa-si perfectioneze deprinderile  exersare globala;
motrice de baza in vederea aplicarii in  exersare in relatie cu alte
activitati motrice deprinderi;
 jocuri si stafete;
3.2. sa-si perfectioneze deprinderile aplicativ-  exersare globala;
utilitare in vederea aplicarii in activitati  stafete si parcursuri aplicative;
motrice complexe
3.3. sa-si consolideze procedeele tehnice de  exersare globala;
baza ale probelor si ramurilor de sport  jocuri pregatitoare;
pentru a le aplica in intreceri  concursuri;
3.4. sa manifeste dorinta de afirmare si  intreceri si concursuri;
spirit competitiv in intrecerile  evidentierea rezultatelor obtinute
organizate etc.

4. Formarea obisnuintei de efectuare independenta a exercitiilor fizice

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1.  identificarea unor tipuri de activitati
sa valorifice calitatile si deprinderile
insusite in activitati independente in care pot fi valorificate calitatile si
de-prinderile insusite;
 recomandari generale si individuali-
zate.
4.2. sa manifeste interes constant si sa  identificare de activitati utile in
realizeze activitati de practicare a exemple;
exercitiilor fizice in concordanta cu  reguli organizatorice specifice;
specificul mediului natural  activitati organizate in scoala, cu
par-ticipare optionala.
5. Dezvoltarea spiritului de echipa, a colaborarii, in functie de un sistem
de reguli acceptate

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

5.1. sa aplice regulile cunoscute de desfa-  identificarea cerintelor de
surare a intrecerilor individuale si co- organizare a intrecerilor in
lective, in regim de organizare si de prezentarea cadrului didac-tic;
autoorganizare  intreceri individuale si pe echipe;
5.2. sa manifeste corectitudine in  jocuri de rol;
desfasurarea intrecerilor, in relatiile cu  arbitraje;
partenerii si cu adversarii  dialoguri tematice etc.

B. CONTINUTURlLE INVATARII

1. Capacitatea de organizare
 *Formatii de adunare in linie pe doua randuri (formatie de adunare in semicerc sau
careu).
 Alinierea in linie si in adancime.
 *Pozitia departat repaus; pozitiile drepti si pe loc repaus.
 Intoarcere la stanga si la dreapta; intoarcere la stanga imprejur.
 Pornire si oprire din mers in doi timpi.
 Formarea si strangerea coloanei de gimnastica.

2. Dezvoltarea fizica armonioasa

 Complexe de dezvoltare fizica (complexe de dezvoltare fizica cu obiecte portative;
*complexe de dezvoltare fizica in perechi).
 Reglarea respiratiei in efort.
 Miscari preventive instalarii atitudinilor deficiente (*miscari corective pentru prin-
cipalele pozitii deficiente).

3. Calitati motrice de baza

 Viteza (viteza de reactie in actiuni motrice complexe, viteza de executie cu obiecte
si partener, viteza de deplasare pe 30 m).
 Indemanarea (in manevrarea de obiecte, in relatii motrice de colaborare cu
partenerii).
 Forta (forta dinamica generala si segmentara, forta exploziva).
 Rezistenta (rezistenta la eforturi variate, rezistenta musculara locala).

4. Deprinderi motrice de baza

 Mers (mers in cadenta, *mers cu pas de front, mers cu schimbarea directiei de
deplasare, mers cu purtare de obiecte).
 Alergare: (*alergare cu ritmuri diferite, alergare cu trecere peste obstacole joase).
 Saritura (*sarituri in adancime de pe suprafete inaltate, *sarituri peste obstacole
joase, saritura la coarda, pasul saltat).
Aruncare si prindere (aruncare azvarlita la distanta, *aruncare azvarlita la tinta
mobila, aruncari si prinderi cu doua maini din deplasare, la partener).

5. Deprinderi utilitar-aplicative
 Echilibru (deplasari in echilibru pe suprafete inguste si inaltate, cu purtare si pasire
peste obiecte, deplasari cu mentineri, *depuneri si culegeri de obiecte pe suprafete
inguste si inaltate).
 Tarare (tarare joasa si pe o latura, pe sub obstacole, *tarare joasa cu purtare de
obiecte).
 Catarare-coborare (catarare-coborare la scara fixa si banca de gimnastica, cu
progresia inaltimii, catarare-coborare folosind instalatii si obstacole naturale).
 Escaladare (escaladare cu apucare si sprijin pe sezuta).
 Tractiune (deplasarea propriului corp pe banca de gimnastica prin tractiune
alternativa cu bratele, *tractiune si opunere, pe perechi, pe grupe, la baston sau
franghie).
 Impingere (impingerea unor obiecte, parteneri, individual si pe perechi, *impingeri
reciproce din sezand spate in spate).
 Transport (transport de obiecte si aparate pe perechi si in grup, *transportul
partenerului in spate).

6. Deprinderi sportive elementare

 Cu specific de atletism (alergarea de durata in tempo moderat cu start din picioare,
alergarea de viteza cu start de jos, saritura in lungime cu elan, *procedeul ghemuit,
*saritura in inaltime cu pasire, aruncarea mingii de oina de pe loc, la distanta).
 Cu specific de gimnastica (cumpana pe un picior, *sfoara, *podul de sus cu sprijin,
stand pe omoplati, rulare pe spate, rostogolire inainte din departat in ghemuit,
rostogolire inapoi din ghemuit in ghemuit, *rostogolire inapoi din departat in departat).
 Specifice jocurilor sportive (unul la alegere):
Minihandbal: deplasarile specifice (cu pasi adaugati, cu spatele), pasa cu o mana
- prinderea cu doua maini de pe loc si din deplasare, driblingul multiplu din
deplasare, aruncarea la poarta de pe loc, *aruncarea la poarta din deplasare,
asezarea in aparare pe semicerc, *asezarea in atac in semicerc, joc bilateral.

Minibaschet: pasa cu una si doua maini de pe loc si din deplasare, aruncarea

la cos de pe loc cu doua maini, *aruncarea la cos de pe loc cu o mana, dribling
multiplu din deplasare, oprirea intr-un timp si pivotarea, marcajul normal,
demarcajul, joc bilateral.

Minifotbal (baieti): pasa-preluare, de pe loc si deplasare, tras la poarta de pe

loc si din deplasare, conducerea mingii, marcajul si demarcajul, joc bilateral.
 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru Standarde

1. Intretinerea si imbunatatirea starii de S1. Cunoasterea si aplicarea regulilor
sa-natate a copiilor si formarea de igiena personala si a celor pentru
deprinderilor igienico-sanitare evitarea accidentelor sportive
2. Influentarea evolutiei corecte si armo- S2. Exprimarea calitatilor motrice
nioase a organismului si dezvoltarea (viteza, forta, rezistenta) in functie de
cali-tatilor motrice de baza posibi-litatile individuale
3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de S3. Utilizarea tuturor deprinderilor
ba-za, aplicativ-utilitare si sportive motrice de baza in cadrul unor structuri
elemen-tare motrice si in intreceri
S4. Utilizarea deprinderilor aplicativ-
utilitare, individual si in intreceri
4. Formarea obisnuintei de efectuare S5. Utilizarea deprinderilor motrice
inde-pendenta a exercitiilor fizice spe-cifice probelor si ramurilor
sportive indi-vidual, in cadrul unor
stafete si jocuri
5. Dezvoltarea spiritului de echipa si a S6. Aplicarea regulilor stabilite, in des-
cola-borarii, in functie de un sistem de fasurarea intrecerilor in relatiile cu
reguli acceptate par-tenerii si cu adversarii
PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU
ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARA VI:

TEHNOLOGII

 ABILITATI PRACTICE
 ABILITATI PRACTICE
INTRODUCERE
Cerintele societatii romanesti in schimbare au determinat o noua abordare a
disciplinei Abilitati practice. Astfel, noul curriculum vine in intampinarea nevoilor
copilului, respectand universul copilariei si urmarind, in ansamblu, sa dezvolte
atitudini si capacitati de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interactiune sociala si de
comunicare.
Obiectivele cadru ale disciplinei Abilitati practice se subordoneaza finalitatilor
invata-mantului romanesc si se armonizeaza cu acelea ale altor discipline conexe.
Ordinea de parcurgere a continuturilor, precum si numarul de ore pentru fiecare
tema sunt stabilite de cadrele didactice (dupa un eventual sondaj realizat in randul
elevilor si al parintilor).
Prezentam in continuare succint dominantele noului curriculum prin raportare la
cel anterior:

Curriculum anterior Curriculum actual

 formularea obiectivelor in termeni ge-  formularea obiectivelor in termeni de
nerali, nespecifici competente si capacitati
 continuturi directive, aceleasi pentru  continuturi variabile oferind o paleta
toti elevii larga de activitati prin care elevul isi
poate acoperi sfera de interese
 continuturi fixe, neadaptate la  continuturi nuantate, flexibile, adapta-
resursele locale bile la resursele locale
 activitati didactice orientate spre preda-  activitati didactice orientate spre lucrul
rea frontala independent, individual si pe grupuri,
incurajand initiativa si stimuland creativi-
tatea
 lipsa corelarilor interdisciplinare  corelarea si integrarea cu obiectele de
studiu din celelalte arii curriculare
 activitati preponderent mecanice  activitati bazate pe explorare si joc
 214

1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si

ustensile
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs
4. Dezvoltarea simtului practic

I. OBIECTIVE CADRU

Abilitati practice
 II. CURRICULUM PE CLASE
CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si
ustensile

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomanda

capabil: urmatoarele activitati:
1.1. sa observe caracteristici ale unor  observatii dirijate in cadrul
mate-riale din natura si ale celor excursiilor organizate in apropierea
sintetice (forme, culori, dimensiuni) scolii, in parcuri, paduri;
 exercitii-joc de alegere a plastilinei,
a hartiei dintr-un grup de materiale
date;
 demonstratii privind caracteristicile
diferitelor sortimente de hartie etc.
 exercitii de grupare a materialelor
dupa caracteristicile dorite de elevi
(forma, marime, culoare, duritate,
grosime, maleabilitate) etc.
1.2. sa recunoasca si sa utilizeze  jocuri didactice organizate in natura
operatii simple de lucru cu materiale sau in clasa;
din natura si sintetice  exercitii-joc de modelare a
plastilinei in forme simple;
 confectionare de obiecte din hartie;
 joc de rol: activitati specifice dintr-o
gospodarie (urbana sau rurala) etc.
1.3. sa recunoasca instrumente specifice  exercitii de recunoastere a
prelucrarii materialelor din natura si a instrumen-telor si a obiectelor
materialelor sintetice specifice interiorului unei locuinte etc.
*1.4 sa se familiarizeze cu tehnicile de  exercitii de realizare a unor jucarii,
. lucru necesare obtinerii produselor, machete care au la baza tehnici de
prin combinarea materialelor asam-blare a unor materiale etc.
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa observe caracteristici ale unor
modele date
2.2. sa redescopere etapele realizarii unor
produse simple din diferite materiale
*2.3 sa aplice tehnicile de lucru invatate, in
. realizarea unor compozitii combinate
 observarea dirijata a unor
compozitii sau jucarii;
 exercitii de ordonare a operatiilor
necesare obtinerii unor compozitii
simple, dupa natura, a unor compozitii
decorative si a unor jucarii;
 jocuri dirijate de descoperire a
etapelor de realizare a unor obiecte
similare ca tehnica de executie si mod
de realizare;
 activitati practice de realizare a
unor obiecte noi, care pornesc de la
un obiect realizat anterior;
 activitati practice de realizare a
unor compozitii combinate.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa participe, in grupuri de lucru, la  activitati in grup de realizare a
realizarea componentelor unui produs componentelor unui produs simplu;
simplu
3.2. sa verbalizeze actiunile desfasurate in  lucru in grup, jocuri didactice,
timpul jocului dramatizari, teatru de papusi.

4. Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa identifice modalitati de folosire a  conversatii despre posibile utilizari
produselor executate ale produselor realizate individual sau
in grup;
*4.2 sa descopere solutii de valorificare a  activitati practice de realizare a
. obiectelor scoase din uz, in unor produse cu grad sporit de
combinatie cu materiale din natura, dificultate, prin combinarea diverselor
plastilina si hartie materiale si a tehnicilor invatate.

Limba si literatura romana - clasa I

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
 Observare, identificare, clasificare
 Achizitionare (colectare)
 Pregatire (presare, uscare, curatare, spalare)
 Sortare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare etc.)
 Tehnici de lucru: lipire, asamblare si realizarea unor compozitii simple,
asemnatoare cu cele din natura si decorative
Subiecte orientative: buchet de ghiocei, cos cu struguri, vaza cu flori (petale, frunze,
seminte); camp cu flori (petale, frunze, seminte); insecte (seminte, coji de seminte,
petale, frunze); ornamente pentru pomul de iarna (conuri, crengute de brad); felinarul
(pepene sau dovleac); lantisorul (tulpini de papadie);

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Plastilina

 Insusiri, tehnici de modelare: elemente simple (bastonase, sfere, cuburi)

Subiecte orientative: bila si combinatii de bile (matematica - numeratie); siragul de
margele; bastonasul; cercul (cifra 0 sau litera O); lantul obisnuit (din mai multe cercuri);
zarurile; litere, cifre; fructe si legume (marul, para, ridichea, ciuperca), scara, soldatei,
saniuta, covrigul (rasucit, impletit), corpuri geometrice.

2.2. Hartia

 Indoirea si plierea
Subiecte orientative: barca simpla; coiful; chipiul; racheta; avionul; evantaiul;
armonica, batista; paharul; solnita; corabia pescarului; vaporasul.

 Indoirea, plierea, taierea sau ruperea libera a hartiei si lipirea ei

Subiecte orientative: peisaje-tablou - “Anotimpurile“; coperta de carte, caiet; plicul;
cordonul simplu (pentru Pomul de iarna).

 Ruperea hartiei pe contur si lipirea ei

Subiecte orientative: fata de masa (milieul) din figuri geometrice; floricica din
servetele; batistuta; frunze din hartie.

 Colaje si jucarii simple

Subiecte orientative: invitatii; felicitari; tablouri pentru camera copiilor; barca dubla;
porumbelul; semnul de carte; mobila papusii (din cutii de chibrituri); figurine pentru
pomul de iarna.

 *Compozitii; machete simple

Subiecte orientative: furnicutele (plastilina sau coca, seminte, betisoare); Modelino
(coca + fire); piese de sah (plastilina, bete); Urechila; Casuta; Barza (hartie, nuca, bete
de chibrituri, paie, plastilina); Greierasul (hartie, ghinda, sarma, crenguta, plastilina);
Melcul (cochilie de melc, crenguta, plastilina, hartie); porumbelul, purcelusul, puisorul,
pisicuta, sarpele; ratuste pe lac (nuci, hartie, plastilina); in ograda (hartie, boabe de
fasole, ghinda, dopuri, crenguta, plastilina); in padure (ghinda, sarma, hartie,crengute,

Limba si literatura romana - clasa I

 coji de nuca, plastilina); scene din povesti: Ursul pacalit de vulpe; Punguta cu doi bani
(plastilina, hartie, crengute, paie, dopuri, sarma); Strada mea (carton, plastilina,
dopuri); casuta din bete de chibrituri si hartie colorata; colaj - scene din povesti;
iepurasul, pisicuta, lebedele (coaja de ou, hartie, carton, ata); vas pentru flori (coji de
oua, hartie, carton); papusile (carton, material textil, coji de oua); ornamente pentru
pomul de iarna: clopotelul inaripat, siragul de clopotei, cosuletul (carton, hartie
colorata, alte materiale).

3. Tehnici specifice gospodariei

 Pregatirea micului dejun: prepararea sendviciului
 Igiena corporala; igiena locuintei
 Utilizarea cheilor de la apartament (casa); a intrerupatoarelor electrice; a
telefonului
 *Ingrijirea animalelor de casa sau de curte.

Limba si literatura romana - clasa I

 CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si
ustensile

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa identifice si sa clasifice materiale  observatii privind caracteristicile
din natura si materiale sintetice in mate-rialelor identificate;
functie de caracteristicile lor  exercitii de alegere a mostrelor de
fire (lana, P.N.A., bumbac, matase,
sfoara) dintr-un grup de materiale
date;
1.2. sa aplice tehnici de prelucrare a  exercitii de aranjare a compozitiilor
materialelor decorative:
a) simetric, b) asimetric;
 exercitii de decupare dupa contur,
lipire, rupere;
 activitati practice de realizare a
unor compozitii si jucarii simple din
fire;
1.3. sa utilizeze ustensile si instrumente  utilizarea sabloanelor;
adecvate prelucrarii unor materiale  activitati de decupare;
*1.4 sa aplice modalitati de ingrijire a  discutii despre moduri de ingrijire a
. animalelor de casa sau de curte animalelor domestice.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa sesizeze diferentele dintre diverse  observare dirijata si explicatii pe

tipuri de compozitii decorative mar-ginea unor compozitii decorative
sime-trice;
2.2. sa imbine in mod adecvat tehnicile de  activitati practice de realizare a
realizare a unor produse simple unor produse simple;
2.3. sa aprecieze intuitiv calitatea unor  exprimarea orala, in cuvinte simple,
mate-riale folosite sau a unui produs a unor opinii relative la produsele
finit proprii sau ale altora;
*2.4 sa combine materialele si tehnicile  activitati practice de realizare, a
. inva-tate pentru obtinerea unor unor compozitii si jucarii, combinand
produse complexe materia-lele si tehnicile invatate.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa-si exprime parerile despre modul  conversatii, explicatii vizand

in care se poate realiza un produs dat aplicarea ideilor personale in
sau o compozitie realizarea unor compozitii in grup;

Limba si literatura romana - clasa I

3.2. sa coopereze cu colegii dintr-o echipa  realizarea unor produse in cadrul
la realizarea unor produse unei echipe;
 conversatii referitoare la produsele
realizate.

4. Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa descopere posibilitati de utilizare a  activitati practice de realizare a
diverselor materiale produ-selor, combinand materialele si
tehnicile in functie de caracteristicile
lor;
*4.2 sa gaseasca variante de realizare a  analiza mai multor posibilitati de
. aceluiasi produs, cu tehnici si rea-lizare a aceluiasi produs,
materiale diferite comparand avantajele si
dezavantajele diferitelor optiuni.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
 Grupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare)
 Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare
Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet
din gradina (petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze,
seminte); iepurasul; pisica; marul etc (exercitii de umplere a unor contururi date cu
seminte, puf de plopi sau papura); fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini
subtiri si rezistente); coliba de lemn (crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre
de diferite marimi si culori).

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Fire

 Insusiri, tehnici de lucru: rasucire, impletire in 3, 4 sau 8, taiere, lipire, innodare,

snuruire
Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori);
ciucuri; noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire impletite); bentita pentru gat (snur
in 8); coarda; biciul; franghia; plasa pentru minge.

2.2. Hartia

 Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea

Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice;
figuri simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din
povesti; ochelarii din carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri
de animale sau de oameni tristi si veseli; semaforul.

 Ruperea si mototolirea hartiei creponate

Subiecte orientative: margele din hartie (colierul papusii); flori; ornamente pentru
pomul de iarna.

 Teserea cu benzi de hartie

Limba si literatura romana - clasa I

 Subiecte orientative: impletituri in doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa;
tesaturi din hartie cu ajutorul trusei speciale; covorasul.

 Confectionarea unor jucarii

Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia;
ambalarea unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vant; sorcova.

 *Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale)

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din
frunze, flori, seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori
presate, crengi, hartie: trenul cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.;
podoabe pentru Craciun (seminte, fire de rafie, carton); machete: Livada inflorita
(plastilina, crengute uscate, floricele de porumb, sarma); masca de carnaval (suport
panza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla plastic, fire pentru par,
mustati, barba, hartie colorata, acuarele); sticla imbracata (sticla, snur impletit in 4 sau
8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hartie, carton, ata, sarma);
gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata
(carton, staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile);
tablouri lucrate in mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul
Barba-Cot (ou, panza, hartie).

3. Gospodarie
 Pregatirea micului dejun: prepararea unor sucuri naturale;
 Igiena imbracamintei si a incaltamintei;
 *Ingrijirea animalelor de casa si curte.

Limba si literatura romana - clasa I

 CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a III-a elevul va fi Pe parcursul clasei a III-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa observe proprietati elementare ale  exercitii de identificare a
unor materiale proprietatilor unor materiale;
1.2. sa utilizeze tehnici simple de  exercitii de construire a unor jocuri
prelucrare si de constructie din si machete din diverse materiale;
diverse materiale  demonstratii de folosire a aparatelor
electrocasnice;
 utilizarea trusei de traforaj;
1.3. sa descopere experimental principii  obtinerea echilibrului si a stabilitatii
simple ale echilibrului corpurilor unor constructii;
*1.4 sa aplice tehnici de ingrijire a  plantarea si ingrijirea unor plante in
. plantelor curtea scolii sau acasa.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa identifice etapele de realizare a
unui produs finit dat
2.2. sa aprecieze calitatea produsului finit
ra-portat la proiectul initial
*2.3 sa combine materialele si tehnicile
. inva-tate pentru obtinerea unor
produse com-plexe sau in activitati
gospodaresti
 realizarea unui produs identic unui
model dat;
 exprimarea unor opinii privind
produ-sele proprii sau ale altora;
 exercitii de descoperire a unor
modele (teme) noi sau a unor
informatii supli-mentare despre
produsele ce urmeaza a fi realizate si
despre activitatile specifice dintr-o
gospodarie.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa verbalizeze actiunile care definesc
eta-pele realizarii unui produs
3.2. sa manifeste initiativa in relatiile inter-
personale, in grupul de lucru in care
isi desfasoara activitatea
 descrierea activitatilor desfasurate;
 exercitii de lucru in echipa;
 activitati in grup pentru realizarea
pro-duselor.

Limba si literatura romana - clasa I

4. Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa gaseasca solutii pentru realizarea  exercitii de stabilire a diferitelor utili-
acti-vitatilor gospodaresti propuse, zari pentru obiectele realizate;
precum si pentru utilizarea obiectelor
realizate
*4.2 sa descopere solutii de valorificare a  activitati practice de recuperare si
. materialelor refolosibile in combinatii reutilizare a materialelor refolosibile.
cu alte materiale

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
 impletituri
Subiecte orientative: plasa de piata; imbracarea sticlei sau a paharului; cosuletul
pentru fructe; legarea nodurilor; cutie pentru rechizite scolare; franghia; rama pentru
orar; rama pentru fotografii (simpla, dubla); rama pentru calendarul de perete; rama
pentru oglinda.

 aranjamente florale, compozitii (dupa natura, decorative)

Subiecte orientative: buchete de flori in diferite anotimpuri; buchete de flori
nemuritoare.

 obiecte de lemn
Subiecte orientative: rame de fotografii, gard pentru casuta papusii, lopatica pentru
inghetata, balansoar.

 *cultura plantelor
Subiecte orientative: Gradina cu flori, Gradina cu legume; Idei simple pentru coltul
verde (cultivarea plantelor cu bulbi in ghivece); Gradini colorate (diverse sortimente de
cactusi intr-o gradina in miniatura, pietre colorate); Sere in sticle de plastic (sticle de
plastic, pamant, seminte de grau, porumb etc); Balconul meu (cultivarea unor flori de
apartament in ghivece sau jardiniere).

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Constructii din mase plastice

 cu model
 fara model
Subiecte orientative: constructii de echilibru din jetoane, cuburi, placute, LEGO, piese
de jocuri din comert etc.

2.2. Fire si materiale textile

 insusiri (rezistenta la rupere, elasticitate, comportare la ardere etc.)

 *impletituri cu croseta (lantul simplu, lant si picioruse, gaurele din ochiuri de lant)

Limba si literatura romana - clasa I

 Subiecte orientative: bratara papusii, colier, snur pentru prins parul, siretul colorat,
semn de carte, snur pentru legarea cadourilor, punguta pentru calimara, buzunare
pentru rochita papusii, gulerase, plasa pentru minge.

 *impletituri cu andrele
Subiecte orientative: bentita, fularul, manusa cu un deget, caciulita papusii, cordoane
pentru papusi.

 cusaturi utilitare
Subiecte orientative: coaserea nasturilor la haine; ornarea unor obiecte cu nasturi
decorativi; insailatul, asamblarea unor obiecte (jucarii) folosind punctul de tighel;
realizarea unor obiecte (jucarii) folosind tehnica peticitului: pernita pentru ace, tivul
pentru fata de masa a papusii, manusa pentru sters praful, panou decorativ.

 *realizarea unor compozitii combinate

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii; Casa
papusilor (carton ondulat, cutii de plastic, hartie imprimata); Compozitii: ªcoala
iepurasilor (carton subtire, carton gros, coji de oua, dopuri de pluta, ace cu gamalie,
acuarele);La Gradina Zoologica (cutii de carton, plastic, aluminiu, pungi de hartie,
plastilina, polistiren, betisoare de lemn sau plastic); impletituri cu andrele: hainute
pentru papusi (hainute, fular, bentite); zmeul, fantana cu cumpana.

3. Gospodarie
 cunostinte generale despre dejun si cina
Subiecte orientative: alcatuirea unor meniuri pentru dejun si cina; aranjarea mesei:
farfurii; tacamuri; pahare; elemente decorative (aranjamente florale simple).

 igiena alimentatiei: fierberea legumelor, a altor alimente, recunoasterea hranei

alterate
 folosirea aparatelor electrocasnice
Subiecte orientative: utilizarea frigiderului, a aspiratorului; modalitati de prevenire a
unor accidente (curentari, incendii etc.).

 *aranjarea unei mese festive;

 *ingrijirea animalelor de casa sau de curte.

Limba si literatura romana - clasa I

 CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si
ustensile

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa observe interactiuni in cadrul unor  realizarea unor constructii libere
mecanisme simple sau dupa model, care sa implice
observarea functionarii unor
mecanisme;
1.2. sa utilizeze tehnici simple de  exercitii de traforaj;
constructie si finisare a unor produse  tehnica TANGRAM (jocul celor
din diverse materiale sapte figuri geometrice);
 activitati practice de realizare a
unor cusaturi ornamentale si confectii
simple dupa tipar;
*1.3 sa utilizeze tehnicile invatate in  infrumusetarea clasei, a scolii si a
. infrumu-setarea mediului apropiat locuintei personale.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa proiecteze modele si machete  demonstratii de realizare a unor

simple, in scopul realizarii unui produs ma-chete sau modele;
 exercitii de realizare a unor modele
alternative, premergatoare
confectionarii unui produs dat;
2.2. sa aprecieze calitatea unui produs  compararea produsului cu modelul
finit, in functie de criterii simple date ini-tial sau cu produsele altora, in
functie de un criteriu determinat.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa-si asume diferite roluri in  jocuri de rol care sa imite diferite
executarea si evaluarea unui produs acti-vitati din cadrul unei meserii.

4. Dezvoltarea simtului practic

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

4.1. sa rezolve probleme practice din  repararea unor utilitati scolare;

realitatea cotidiana, utilizand tehnicile  intretinerea rechizitelor scolare etc.
invatate

Limba si literatura romana - clasa I

*4.2 sa foloseasca in mod economic  realizarea de miniproiecte in care
. resursele (timp, spatiu, instrumente elevii sa imbine cunostintele
de lucru, re-surse umane) pentru dobandite;
realizarea unei sarcini  analize de principiu privind costurile
de realizare a unor aplicatii.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
 compozitii (dupa natura, decorative); jucarii (confectionate din seminte de dovleac
sau de pepene, mesteacan, marar, mar, para, ardei, frasin, ierburi, puf de papura
etc.)
Subiecte orientative: Closca cu pui, O lume sub apa, La balta, Aricii, Ciocanitoarea,
Cer instelat, Noaptea pe lac, Vulpea si strugurii, Mesteacanul, Primavara, Veverita-
Rita.

 *tehnici de prelucrare a argilei

Subiecte orientative: dale; pomi fructiferi; brose; podoabe pentru Pomul de Craciun;
suporturi pentru flori.

 * obiecte din lemn

Subiecte orientative: aeromodele, navomodele etc.

 *cultura plantelor (pomi fructiferi si arbusti decorativi) - compozitii combinate

Subiecte orientative: Pomisorul din gradina; Livada cu pomi fructiferi; Curtea mea.

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Hartia

 *tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind patratul impartit in sapte figuri

geometrice)
Subiecte orientative: Casa; Fetita sezand; Catelul; Pestele; Cocosul; Baiat sezand;
Pisica; Floarea.

2.2. Fire si materiale textile

 materiale textile: tehnici de lucru (luarea masurilor, citirea tiparului); instrumente si

materiale (masa de lucru, materiale, tipare, foarfeca, ace, ata, degetar)
 cusaturi ornamentale (la alegere): punctul de ramurica; lantisorul simplu; punctul
incrucisat; punctul de cruciulita;
 notiuni de croitorie: asezarea si fixarea tiparului pe material; trasarea conturului
dupa tipar (sablon); decuparea dupa contur (croirea dupa tipar); asamblarea
materialelor textile croite prin insailare.
Subiecte orientative: sortuletul (pentru papusa sau elevi); imbracaminte pentru papusi
(veste, rochite, fuste, bluze etc.); abajur pentru veioza (trunchi de con din panza
aplicata pe carton); sac pentru plaja; saculetul pentru plante medicinale sau pentru
paine; huse decorative sau pernite pentru scaunele vechi; pernite pentru usi si ferestre
- umplute cu vata sau resturi de fire

 *tesaturi din materiale textile sintetice sau vegetale: instrumente si materiale

utilizate (razboi, gherghef, fire, ite etc.); componentele tesaturii (urzeala, batatura

Limba si literatura romana - clasa I

etc.); tehnica tesutului (alegerea materialelor, realizarea urzelii, definitivarea tesaturii,
finisarea lucrarii)
Subiecte orientative: suport pentru farfurie; covoras decorativ; stergatorul de picioare.

2.2. Constructii din mase plastice

 cu model
 fara model
Subiecte orientative: constructii din jetoane, placute, jetoane, mecanisme simple
realizate din LEGO.

 *realizarea unor compozitii combinate

Subiecte orientative: Masti (carton alb, negru, colorat, textile, fire, tija plastic sau
lemn, ata, ac de cusut); ghiozdan tip sac; cravata; pernita cu garnitura din snur de
matase; breloc si etichete cu steagurile diverselor tari (punct de cruciulita); sepcuta
brodata; prosoape pentru baie si bucatarie; ornamente pentru usa - de sarbatori;
ornarea obiectelor de imbracaminte cu margele, paiete, fluturi etc.; ornarea unor
obiecte tricotate (punct de cruciulita; motive de maci, trandafiri, garofite etc.).
Jucarii: animale din carton ondulat (Iepurasul, Broasca testoasa, Elefantul); morisca.
Colaje realizate prin tehnica TANGRAM sau prin ruperea libera a hartiei: Acvariul,
Melcul, Mozaic (resturi de tapet de diferite culori).
Vehicule - jucarie prevazute cu un mecanism simplu de directie.
Papusi si decoruri pentru teatru de papusi: papusi din hartie incleiata (hartie de ziar,
tub de carton de la hartia igienica, clei de tapet, resturi de hartie colorata, resturi de
blana, stofa, ac si ata); papusi din hartie creponata (hartie creponata, foita, vata,
sarma, resturi hartie lucioasa); papusi articulate (carton gros, sarma sau ata rezistenta,
acuarele, carioca); scena - paravan (carton gros, hartie lucioasa, sipci de lemn);
elemente de decor: Pomi pentru decoruri de basm, Garduri, Animale, Moara, Trenul,
Leaganul.
Decor pentru teatrul de masa (cutii de pantofi din carton, hartie glasata, creponata).

3. Tehnici specifice gospodariei

 *retete simple: salate de legume, fructe, salate aperitive, garnituri (cartofi prajiti,
natur), compoturi, spume, inghetate etc.
 norme de protectia consumatorului: citirea datelor pe ambalajele produselor
 utilizarea fierului de calcat, a aragazului, a unor unelte necesare in gospodarie:
ciocan, cleste, surubelnita; modalitati de prevenire a unor accidente (explozii,
curentari, arsuri)
 *pregatire pentru drumetie: aranjarea rucsacului, folosirea lanternei, folosirea
sacului de dormit, instalarea cortului (cu sprijin) etc.
 * ingrijirea animalelor de apartament sau de curte

Limba si literatura romana - clasa I

 III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru Standarde

1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici S1. Compararea proprietatilor unor
de lucru cu diverse materiale si ma-teriale date si extragerea
ustensile consecintelor practice pentru
realizarea unor produse
S2. Aplicarea corecta a tehnicilor de
lucru cu materiale naturale
2. Proiectarea, confectionarea si S3. Respectarea etapelor de
evaluarea unor produse simple realizare in pregatirea si
confectionarea unor produse simple
S4. Aprecierea unui produs in functie
de proiectul initial
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare S5. Realizarea diverselor produse
in scopul realizarii unui produs prin stabilirea unor roluri in cadrul
unui grup
4. Dezvoltarea simtului practic S6. Demonstrarea de initiativa in
abor-darea unor probleme practice
care implica manualitatea

Limba si literatura romana - clasa I

PROGRAMA SCOLARA ADAPTATA PENTRU
ELEVII DEFICIENTI INTEGRATI INDIVIDUAL
SAU IN GRUP IN INVATAMANTUL DE MASA

ARIA CURRICULARĂ ARTE

 EDUCATIA PLASTICA
 EDUCATIA MUZICALA

Limba si literatura romana - clasa I

 EDUCATIA MUZICALA
INTRODUCERE
Documentul de fata reprezinta curriculum-ul de educatie muzicala pentru clasele I-IV.
Acesta are rolul de a regla activitatea didactica a invatatorilor care predau la acest ciclu si de
a furniza informatii privind asteptarile colii si ale comunitatii fata de elevii aflati in acest
ciclu de scolaritate.
Educatia muzicala, componenta de baza a educatiei artistice in scoala primara,
dispune de valente formative multiple, vizand toate resorturile personalitatii umane,
atat pe cele afective cat si pe cele psihomotrice si intelectuale.
Fiind stiinta si arta in acelasi timp, muzica dispune de un limbaj specific la
insusirea caruia concura deprinderile integratoare specifice proceselor limbajului :
intelegerea dupa auz, practicarea, lectura si scrierea muzicala.
De aceea educatia muzicala in scoala primara se desfasoara in doua etape:
etapa oral intuitiva (a prenotatiei), in care muzica se invata exclusiv dupa auz, prin
ascultare si cantare, si etapa notatiei (a scris-cititului muzical), in care cunoasterea
elementelor de limbaj serveste practicarii si receptarii muzicii.
Forma actuala a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar a
unor principii de proiectare curriculara care au menirea sa asigure coerenta acestei
discipline, principii care constituie de fapt dominantele noului curriculum.
Raportate la curriculum-ul anterior, acestea sunt:
Curriculum anterior Curriculum actual
 structurarea programei pe baza unor  structurarea in jurul unor competente si
obiective centrate pe cunostinte atitudini esentiale in formarea
personalită-tii
 abordare pornind de la continuturi spre  abordare pornind de la trei obiective
obiective si spre activitati de invatare ca-dru, cărora li se adaptează obiectivele
de referintă, continuturile si activitătile de
invătare
 preponderenta continuturilor informa-  preponderenta continuturilor formative
tive
 coerenta redusa in gruparea continu-  gruparea continuturilor in blocuri uni-
turilor tare, care vizează mai ales aspectul
prac-tic, formativ
 slaba reprezentare a muzicii o largă reprezentare a muzicii instru-
instrumen-tale mentale
 absenta exemplelor privind activitatile  prezenta unor exemple de activităti de
de invatare invătare, adecvate obiectivelor de
referintă
 absenta sugestiilor pentru auditii mu-  sugestii multiple pentru repertoriul de
zicale cantece si de auditie muzicală
 sugestii insuficiente pentru repertoriul
de cantece
 lipsa de flexibilitate si de libertate in ceea  flexibilitatea continuturilor, permitand adap-
ce priveste valorificarea elementelor locale tarea la conditiile concrete; introducerea unor
de cultura muzicala elemente locale de cultură populară etc.

Educatie muzicala
 neglijarea posibilitatilor de integrare  posibilităti de integrare culturală si so-
socio-culturala a disciplinei si de valorifi- cială a disciplinei, de valorificare a aces-
care a acesteia in dezvoltarea teia in dezvoltarea personalitătii
personalitatii

Educatie muzicala
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale
2. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in interpretarea si
in audierea muzicii
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

I. OBIECTIVE CADRU

Educatie muzicala
 II. CURRICULUM PE CLASE
CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomanda

capabil: urmatoarele activitati:
1.1. să cante (după auz), individual sau in  exercitii de tinuta corporala;
grup, cantece simple, la unison, cu  jocuri-exercitii de tehnica vocala
respi-ratie, emisie si dictie corectă (rela-xare, respiratie, articulatie,
intonatie, dictie);
 intonare de cantece;
 memorizare de cantece;
1.2. să se miste in ritmul muzicii  jocuri muzicale;
interpretate, folosind ca instrument de
reprezentare muzicală propriul corp
(bătăi din palme, din picioare, pocnete
din degete)
1.3. să utilizeze diferite obiecte sonore  improvizatii muzicale;
(cuti-ute rezonatoare, jucării muzicale,
instru-mente si pseudoinstrumente)
1.4. să se manifeste spontan, dezinvolt in  improvizatii muzicale.
activitătile muzicale, exteriorizandu-si
propriile trăiri

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in

interpretarea si in audierea muzicii

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa identifice diferite surse de  jocuri-exercitii de recunoastere a
producere a sunetelor sune-telor produse de diverse obiecte
si instru-mente;
2.2. sa diferentieze sunetele muzicale de  exercitii de diferentiere a sunetelor
zgomote, sunetele vorbite de cele vocale de cele instrumentale;
cantate  exercitii de recunoastere a
cantecelor invatate dintr-o suita de
cantece pre-zentate;
2.3. sa distinga interpretarea vocala de  ascultarea unor cantece
cea instrumentala, interpretarea interpretate de invatator;
solistica de cea in grup  auditii de lucrari sau fragmente mu-
zicale.
2.4. sa exteriorizeze trairea muzicii  exercitii de mima si de dans;
ascultate prin miscari ale corpului,  desene.
mimica, gestica, dans, desen

Educatie muzicala - clasa a III-a

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa enunte titlurile si autorii cantecelor  expunere de date referitoare la
invatate cantece;
 prezentare de povesti, povestiri, cu
continut educativ din lumea muzicii;
 auditii muzicale;
 discutii pe marginea cantecelor;
 lecturi;
3.2. sa manifeste interes pentru activitatile  participarea la serbari scolare,
muzicale specta-cole muzicale etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzicală (cantarea vocală si instrumentală)
 Vocea.
 Sunetele vocale;
 Vocea utilizata in cantare si in vorbire;
 Deprinderi specifice de cant: tinuta corporala, respiratie, emisie, dictie;
 Cantarea individuala si in grup;
 Cantarea6
Nota: Repertoriul de cantece va cuprinde: cantece populare (din folclorul copiilor,
folclorul obiceiurilor, cantece de leagan, etc.), cantece pentru copii din muzica corala
romaneasca si universala, clasica si din muzica usoara.

 Obiecte sonore si instrumente muzicale7

 Surse de producere a sunetelor;
 Propriul corp, instrument sonor;
 Obiecte si materiale: caracteristici si proprietati sonore;
 Obiecte sonore utilizate in jocuri si improvizatii muzicale (jucării
muzicale, pseudoinstrumente8 si instrumente muzicale).

2. Elemente de limbaj muzical

 Sunetul muzical
 Sunete din natura si din viata cotidiana;
 Sunetul muzical si zgomotul;
 Calitatile sunetului muzical: durata, inaltime, intensitate, timbru (culoare).
 Ritmul muzical
 Sunete lungi si scurte;
 Pauzele (momente de tacere in muzica).
 Melodia
 Sunete inalte si joase;

6
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.
7
Acest continut va deveni obligatoriu pe masura ce scolile vor asigura baza materiala necesara.
8
Pot fi utilizate pseudoinstrumente caracteristice folclorului local (frunza, firul de iarba, solzul de
peste etc.).

Educatie muzicala - clasa a III-a

  Mersul melodic suitor si coborator.
 Nuantele (tare, incet)
 Timbrul (sunete aspre, moi, stridente, dulci etc.).
Nota: Elementele de limbaj vor fi abordate exclusiv prin practicare.

3. Elemente de cultura muzicala

 Date despre cantece : titlul, compozitorul, autorul textului
 Povestiri si povesti din lumea muzicii
 Auditii muzicale9
Nota: Auditiile vor cuprinde muzica populara romaneasca (folclorul copiilor, folclorul
obiceiurilor, cantece si jocuri populare), muzica corala, muzica instrumentala, muzica
de opera si de balet, (romaneasca si universala).

4. Sugestii pentru repertoriul de cantece10

 Sta la geam o pasarica - folclorul copiilor; Impreuna ne jucam - folclorul copiilor;
Cocoselul meu istet - folclorul copiilor; Capra cu trei iezi - folclorul copiilor; Joc
popular - folclorul copiilor; Albinuta mea - dupa Delcasso; Acum e toamna, da ! -
Gr. Teodosiu; Misca vantul frunzele - D. Cuclin; Toamna - N. Lungu; Noi acum
suntem scolari - A. Ivascanu; ªcolarei si scolarite - T. Popovici; Dupa 1 vine 2 - Al. Pascanu;
ªade rata pe butoi - Al. Pascanu; Merge, fuge - Gr. Vieru; Iarna a sosit in zori - Gr.
Teodosiu; Saniuta - I. D. Vicol; Saniuta - Gr. Teodosiu; Vine, vine, primavara - G. Breazul,
N. Saxu; Copacelul - C. Meres; Infloresc gradinile - T. Popovici; Porumbita - G.
Breazul; Randunica - I. D. Vicol; Drag mi-e jocul romanesc - popular; Romanasul - D.
G. Kiriac; La moara la Dorohoi - popular; Scumpa noastra tara - dupa Gh.
Dumitrescu Bistrita; Canta - Al. Pascanu; Piticii si ariciul - Gh. Cucu; Toba - ***; Masa
buna - ***; Greierasul - Gr. Teodosiu; Tesatoarele - I. D. Chirescu; Ursul carturar -
***; Doamne Iisuse Hristoase - Gh. Cucu; Steaua sus rasare - popular; Cantec de
stea - popular; Iata, vin colindatori - T. Brediceanu; Sus boieri! – Gh. Cucu; Mos
Craciun – D. G. Kiriac; O, brad frumos – popular german; La un colt de gradinita –
Gh. Cucu; Sorcova – popular; Floriile – popular

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

 Cantece din folclorul copiilor
 Cantece si jocuri populare romanesti
 Muzica corala: Nea Alecu - N. Ionescu; Povestea unui ciobanas - D.D.
Stancu; In tabara - Al. Pascanu; Imparatia pasarilor - D. Voiculescu; Cantec de
leagan - Fr. Schubert; Alfabetul - W.A.Mozart
 Muzica instrumentala: Miniaturi pentru pian - Fr. Schubert, R. Schumann, F. Mendelsohn
Bartholdy, S. Dragoi etc.; Urecheatii si Cotetul cu pasari din suita Carnavalul
animalelor - C. Saint Säens; Concertul nr. 1 Primavara (partea I) din ciclul
Anotimpurile - A. Vivaldi; Simfonia jucariilor - J. Haydn – W. A. Mozart; Dansuri din
baletul Spargatorul de nuci - P. I. Ceaikovski

9
A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.
10
Aceste sugestii sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cantece si jocuri
populare din zona folclorica respectiva.

Educatie muzicala - clasa a III-a

 CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a II-a elevul va fi Pe parcursul clasei a II-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cante (dupa auz) individual si in  exercitii de tehnica vocala;
grup, cantece la unison, dezvoltandu-  cantare in grup, solistica, in dialog
si deprin-derile elementare de cantare si alternanta;
vocala
1.2. sa acompanieze ritmic cantarea  cantare vocala cu acompaniament
ritmic de jucarii sonore sau
instrumente de percutie;
1.3. sa cante cu placere, exteriorizandu-si  jocuri cu cant;
propriile trairi  exercitii de dezvoltare a
expresivitatii;
1.4. sa manifeste rabdare si stapanire de  formarea unui comportament de
sine in timpul activitatilor muzicale auditor.

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in

interpretarea si in audierea muzicii

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. sa diferentieze in cantare calitatile  jocuri-exercitii de recunoastere si
sunetelor muzicale (durata, inaltime, diferentiere a sunetelor;
intensitate)  jocuri si exercitii ritmice;
 jocuri si exercitii melodice;
 jocuri pentru insusirea elementelor
de expresie (nuante, tempo);
 marcarea duratelor prin batai din
pal-me, pasi, instrumente de percutie,
jucarii;
 exprimarea duratei sunetelor prin li-
niute orizontale sau prin silabe ritmice
(pas, iute, rar);
 redarea pulsatiei ritmice a
cantecelor;
 asocierea inaltimii sunetelor cu
treptele unor scarite melodice;
 cantarea dupa auz a unor
fragmente melodice folosind
denumirea sunetelor muzicale (do, re,
mi, fa, sol, la, si);
2.2. sa identifice in cantecele interpretate  auditii muzicale;
si audiate elementele de limbaj  participare la concerte pentru copii;

Educatie muzicala - clasa a III-a

2.3. sa asculte lucrari muzicale simple,  exercitii-joc de identificare a
distin-gand timbrul specific al vocilor
elemente-lor cunoscute in cantecele
umane si al instrumentelor de invatate sau au-diate (linie melodica,
percutie versuri, personaje etc.);
 compararea unor fragmente
muzicale ascultate;
 discutii privind muzica audiata;
2.4. sa utilizeze diverse mijloace de  exercitii de folosire a mijloacelor de
reprodu-cere si inregistrare sonora re-producere si inregistrare sonora.
(casetofon etc.)

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa recunoasca diverse cantece  auditii muzicale;
invatate sau audiate
3.2. sa enunte date despre cantecele  expunere de date referitoare la
invatate si despre lucrarile muzicale
cantece, auditii;
audiate  prezentare de povestiri, anecdote
des-pre muzica si muzicieni;
 lectura;
3.3. sa distinga inceputul, mijlocul si  participare la concerte, spectacole
sfarsitul cantecului muzicale;
 organizare de concursuri cu
tematica muzicala.
3.4. sa-si exprime preferinta pentru  alcatuirea unui “top” individual/al
anumite lucrari muzicale gru-pei/al clasei;
 exercitii de recunoastere a lucrarilor
muzicale si de explicare a preferintei
pentru anumite lucrari.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzicală (cantarea vocală si instrumentală)
 Vocea (vocea folosita in cantare si in vorbire; deprinderi specifice de cant: tinuta
corporala, respiratie, emisie, dictie; modalitati de cantare: individuala, in grup, in
dialog, pe roluri etc.; cantarea11)
 Obiecte sonore si instrumente muzicale [corpul uman ca instrument sonor; obiecte
sonore: modalitati de producere a sunetelor; obiecte sonore si instrumente de
percutie folosite in acompaniament (tobita, tamburina, trianglul, castagneta,
maracasa, cutiute rezonatoare etc.)]

2. Elemente de limbaj muzical

 Sunetul muzical (sunete din mediul ambiant; sunete produse de surse diverse, prin
diferite modalitati; sunetul muzical si zgomotul; calitatile sunetului muzical: durata,
inaltime, intensitate, timbru).
 Ritmul muzical (sunete lungi, scurte, potrivite; pauzele; masurarea duratei
sunetelor si a pauzelor prin timpi muzicali: durata de 1 timp, durata de 2 timpi, durata
de jumatate de timp; *semne grafice pentru redarea duratelor; timpi accentuati si
neaccentuati; *masura de 2 timpi.
11
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Educatie muzicala - clasa a III-a

 Melodia (sunete inalte, joase, medii; mers melodic suitor, coborator, linear).
 Nuantele: tare, potrivit de tare, incet.
 Tempoul: repede, potrivit, rar.
 Timbrul (timbrul vocal: vocile de copii; timbrul instrumental: obiecte sonore si
instrumente de percutie.
 Structura cantecului: inceput, mijloc, sfarsit.
Nota: Elementele de limbaj vor fi abordate mai ales prin practicare.

3. Elemente de cultura muzicala

 Date despre lucrarile muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica, etc.
 Povestiri, istorioare, anecdote cu tematica muzicala
 Auditii muzicale12

4. Sugestii pentru repertoriul de cantece

 Desteapta-te, romane - dupa A. Pann; Tricolorul - C. Porumbescu; Trageti hora -
popular; Hora din Banat - popular; Floricica draga - popular; Floricica trei sulcine -
popular; Trandafir frumos - popular; Batuta - ªt. Popescu; Rugaciune la intrarea in
scoala - D. G. Kiriac; Rugaciune la iesirea din scoala - D. G. Kiriac; Cu noi este
Dumnezeu - ***; Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu – ***; Tot ce e pe lume - D. D.
Stancu; Clopotelul - I. Nicorescu; Dogarul - G. Breazul; Zidarul - N. Lungu; Cantecul
tobei - G. Dendrino; Muzicantii - Gr. Teodosiu; Glasul instrumentelor - Al. Hrisanide;
Moara - T. Popovici; Ceasul - Al. Voevidca; Vulpea si rata - Gh. Mugur; Iepurasul - D. D.
Stancu; Draga vrabiuta - Gr. Teodosiu; Closca - T. Popovici; Trica - N. Ionescu;
Prietenii cantareti - A. M. Ionescu; Soldatii - G. Breazul, N. Saxu; Trec ostasii - I.
Chioreanu; Bum, bam, bum, bum - A. Scornea; Saniuta - N. Missir; Hai la joac-afara -
***; Primavara a sosit - N. Oancea; Primavara a sosit - Al. Voevidca; Astazi s-a
nascut Hristos - T. Popovici; Trei pastori - T. Popovici; Am plecat sa colindam - Gh.
Cucu; Plugusorul - Gh. Breazul; Colind de Florii - Gh. Cucu.

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

 Cantece si jocuri populare romanesti: Are mama fata mare – N. Oancea; Sarba pe
loc – Gh. Danga
 Muzica corala : Tricolorul – C. Porumbescu; Doruletul – I. D. Chirescu; Revedere
– D. G. Kiriac; Pastravul - Fr. Schubert; Repetitie de concert - W. A. Mozart
 Muzica instrumentala: Rapsodia I (fragmente) - G. Enescu; Privighetoarea -
G.P.Telemann; Chemarea pasarilor - J.P. Rameau; Acvariul cu pesti si Cotetul cu
pasari din suita Carnavalul animalelor - C. Saint Säens; Vals din baletul Coppelia -
L. Delibes; Valsul florilor din baletul Spargatorul de nuci - I.P. Ceaikovski; Iarna
(partea I) din Anotimpurile - A. Vivaldi.

12
A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.

Educatie muzicala - clasa a III-a

 CLASA A III-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cante (dupa auz) individual si in  exercitii de tehnica vocala si
grup, cantece la unison sau cu instrumentala;
elemente armo-nico-polifonice simple,  exercitii de intonatie, de
respectand cerin-tele unei emisii, memorizare etc.
intonatii si dictii corecte
1.2. sa cante acompaniindu-se cu  interpretare vocala de cantece
instrumente muzicale sau diverse (indivi-duala, in grup, in lant,
obiecte sonore alternativa, pe roluri, etc.);
 acompaniament ritmic;
 cantare instrumentala;
 jocuri cu miscari pe muzica;
 utilizarea unor elemente armonic-
poli-fonice : cantarea cu ison;
 improvizatii ritmice;
1.3. sa manifeste interes, cooperare,  participarea la activitati corale;
vointa in cadrul activitatilor de cantare
1.4. sa impartaseasca cu colegii  discutii in grup.
satisfactia prilejuita de interpretarea
muzicii

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in

interpretarea si in audierea muzicii

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1.  exercitii melodice (de intonatie si
sa redea calitatile sunetelor muzicale,
folosind semnele grafice
recu-noastere de sunete, intervale,
corespunzatoare (notatia muzicala) structuri, melodii);
2.2. sa descifreze cantece simple, in care  exercitii ritmice (de citire ritmica si
se intalnesc elementele de limbaj recunoastere);
invatate  exercitii ritmico-melodice;
 exercitii de sesizare a accentului
me-tric;
 exercitii de tactare a masurii de 2/4;
 interpretare in tempo-ul si nuanta
indicata;
 exercitii de scriere a semnelor
grafice, reprezentand inaltimea si
durata sunetelor muzicale;
2.3. să identifice tempo-urile si nuantele  sesizarea tempo-ului si a nuantelor
frag-mentelor audiate in lucrarile audiate;
2.4. să sesizeze in cantece  compararea unor fragmente
corespondenta din-tre versuri si muzicale audiate.
randurile melodice

Educatie muzicala - clasa a III-a

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. să recunoască lucrări sau fragmente  prezentari de cantece sau piese
muzi-cale din creatiile unor mari instru-mentale in interpretarea
compozitori invatatorului;
3.2. să recunoască timbrul specific al unor  auditii muzicale;
instrumente cu coarde
3.3. sa cunoasca aspecte semnificative  lecturi;
din via-ta si activitatea compozitorilor
invatati
3.4. sa clasifice cantecele dupa continutul  concursuri cu tematica muzicala;
tematic si dupa caracterul melodiei
3.5. sa desprinda invataminte morale din  dialoguri pe baza unei bibliografii
cunoasterea unor aspecte ale vietii si anuntate.
creatiei marilor compozitori

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzicală (cantarea vocală si instrumentală)
 Vocea (clasificarea vocilor; deprinderi specifice de cant - tinuta corporala,
respiratie, emisie, dictie, frazare; cantarea expresiva; cantarea la unison, cu ison
ritmic, *ison armonic, *in canon13)
 Obiecte sonore si instrumente muzicale (corpul uman, instrument sonor; obiecte
sonore si instrumente muzicale; instrumente muzicale clasice: instrumente cu corzi;
acompaniamentul si cantarea instrumentala

2. Elemente de limbaj muzical

 Sunetul muzical (diversitatea lumii sonore; sunete muzicale, modalitati de
producere)
 Ritmul muzical (durata sunetelor si pauzelor muzicale si reprezentarea lor grafica -
durata si pauza de 1 timp, durata si pauza de 2 timpi, durata si pauza de 1/2 timpi;
combinatii de durate si pauze; accentul metric; masura de 2/4)
 Melodia (elemente de reprezentare grafica a inaltimii sunetelor - portativul, cheia
sol, notele muzicale; sunetele si notele sol, mi, la, do1, re, do2; formule melodice cu
sunetele invatate)
Nota : Se va porni de la intervalele primare (nuclee premodale) de secunda, terta mica
si cvarta perfecta, utilizate in diverse formule melodice de 2, 3, 4, 5 sunete. Exemple :
sol-mi, la-sol-mi, mi-re, sol-mi-re, mi-re-do etc.

 Timbrul (timbrul vocal - formatii vocale de copii; timbrul instrumental - instrumente

cu corzi)
 Structura: - versul si randul melodic
- asemanari, deosebiri; repetitia, variatia

3. Elemente de cultura muzicala

 Date despre lucrarile muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica

13
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Educatie muzicala - clasa a III-a

 Compozitori si opere muzicale: C. Porumbescu, G. Enescu, J. Haydn, W. A.
Mozart;
 Auditii muzicale14
4. Sugestii pentru repertoriul de cantece15
 Hora Unirii - Al. Flechtenmacher; Cantec pentru patrie - M. Ursu; Romanul - C.
Porumbescu; Stejarul - G. Musicescu; Osteanul roman - G. Musicescu; S-a dus
cucul de pe-aici - popular; Draga floricica mea - popular; Mandru-i jocul Hategana -
popular; La joc - popular; Trageti hora - popular; Frunza verde dintre vii - popular;
Omul de zapada - I. Vintila; Ca o zi de primavara - T. Teodorescu; Rasuna codrul -
I. Chirescu; Cantecul cucului - I. Chirescu; Primavara a sosit - I. Chirescu; Randunica - I.
D. Vicol; Sunt roman - G. Breazul; Nea Alecu - N. Ionescu; Vai, saracul pui de cuc -
N. Ionescu; Pitpalacul - N. Oancea; Greierasul - D. D. Stancu; Iepurasul - D.D.
Stancu; Imn de serbare - M. Poslusnicu; De esti crestin - Al. Buzera; Primavara - P.
Ciorogariu; Pupaza din tei - I. D. Vicol; Lumea copiilor - A. Giroveanu; O, ce veste
minunata - G. Dima; La poarta la Tarigrad - I. Cocisiu; Colindita - E. Montia; Noapte
de vis - Fr. X. Grüber; Hristos a inviat - G. Musicescu; Eu sunt numai un copilas - W. A.
Mozart; Vant de primavara - W. A. Mozart; Cantec de primavara - W. A. Mozart

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

 Cantece si jocuri populare romanesti
 Muzica corala: Pe-al nostru steag - C. Porumbescu; Pui de lei - G. Bratianu;
Tricolorul - C. Porumbescu; Mars de 1 Mai - C. Porumbescu; Ana Lugojana – I. Vidu;
Braul amestecat – P. Vlaiculescu; Dormi, copile - D. D. Stancu; Cantec de leagan - J.
Brahms; Imn pacii - G.F. Händel; Corul vanatorilor din opera Freischütz – C. M. von
Weber.
 Lucrari muzicale instrumentale: Mars turc, Mica serenada - W. A. Mozart; Romanta
pentru vioara in Fa major - L. van Beethoven; Sonata Primaverii pentru vioara si
pian, Für Elise - L. van Beethoven; Concert pentru vioara in la minor - A. Vivaldi;
Concertul Toamna (partea I) din ciclul Anotimpurile - A. Vivaldi; Balada pentru vioara
si pian - C. Porumbescu; Rapsodia a II-a (fragmente) - G. Enescu; Suita Impresii din
copilarie (fragmente) - G. Enescu; Menuet - L. Boccherini.

14
A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.
15
Aceste cantece se vor insusi in general dupa auz. Ele pot servi insa si exemplificarii unor elemente
de limbaj muzical.

Educatie muzicala - clasa a III-a

 CLASA A IV-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA ªI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE
1. Dezvoltarea capacitatilor interpretative vocale si instrumentale

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

La sfarsitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se

capabil: recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa cante dupa auz cantece la unison  exercitii de tehnica vocala si instru-
sau in aranjamente armonico-
mentala;
polifonice simple, demonstrand
 exercitii de intonatie, de
controlul intonatiei, al dictiei, al frazarii
memorizare;
si al nuantarii  interpretare vocala de cantece
(solis-tica, in grup, pe roluri, cu ison,
in canon etc.);
1.2. sa acompanieze cantarea cu obiecte  acompaniament ritmic;
sonore sau cu instrumente muzicale  *acompaniament instrumental
(armo-nic);
 *executii instrumentale;
 jocuri muzicale;
 improvizatii muzicale;
1.3. sa cante nuantat, expresiv,  interpretare de cantec in mai multe
valorificand continutul de idei si variante;
sentimente ale can-tecului
1.4. sa manifeste interes pentru jocurile,  auditii de cantece populare
can-tecele, obiceiurile populare romanesti.
romanesti

2. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj muzical in interpretarea si in audierea

muzicii

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. să intoneze sunetele cuprinse intre  exercitii de percepere a sunetelor
do1 si do2 cu-prinse intre do1 si do2;
 exercitii de intonatie a sunetelor
invatate;.
2.2. să reprezinte grafic sunetele cuprinse  exercitii de scriere a semnelor
intre do1 si do2 si duratele invătate grafice, reprezentand inaltimea si
durata sunetelor muzicale;
2.3. să solfegieze cantece simple, demon-  exercitii ritmico-melodice;
strand cunoasterea elementelor de  exercitii de recunoastere;
bază ale citit-scrisului muzical  exercitii de tactare in masura 3/4;
 interpretare in tempo-ul si nuante
adecvate;
2.4. să distingă in lucrări sau fragmente  interpretarea unor cantece si piese
muzicale de diverse genuri si stiluri instrumentale (de catre invatator sau
timbrurile specifice anumitor voci sau elevi initiati);
instrumente muzicale  auditii muzicale;

Educatie muzicala - clasa a IV-a

2.5. să identifice unele elemente de limbaj  participare la manifestari muzicale;
muzical (ritmul, nuanta, tempoul,  comentarea lucrarilor audiate.
caracterul, structura) in piesele
audiate

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului muzical

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1. sa cunoasca aspecte semnificative
din viata si creatia compozitorilor
studiati
3.2. să recunoască lucrări sau fragmente
muzi-cale din creatia acestora
3.3. să distingă anumite caracteristici ale
lucrărilor audiate
3.4. să-si manifeste preferintele muzicale
sus-tinandu-le prin argumente
3.5. să-si exprime impresiile declansate
de audierea muzicii, folosind un
vocabular adecvat
 lectura de texte;
 auditii muzicale;
 comentare de lucrari muzicale;
 analiza de lucrari muzicale;
 audiere si vizionare de emisiuni
muzi-cale (radio, TV);
 participare la serbari, concerte, emi-
siuni radio si TV, concursuri;
 dialog pe teme muzicale.

B. CONTINUTURILE INVATARII
1. Practica muzicală (cantarea vocală si instrumentală)
 Vocea (deprinderi specifice de cant; respectarea comenzilor si gesturilor dirijorului; modalitati de
cantare - individuala, in grup, cu ison, in canon; cantarea (la unison, cu ison ritmic, armonic, in canon)16
 Obiecte sonore si instrumente muzicale (corpul, instrument sonor; obiecte sonore si instrumente
muzicale: tipuri si grupari; instrumente traditionale si moderne, noi surse sonore - electroacustice,
electronice; *acompaniamentul si cantarea instrumentala)

2. Elemente de limbaj muzical

 Sunetul muzical (sunetul muzical : producerea si utilizarea lui, resurse expresive; sunetul si mijloacele
de informare in masa0
 Melodia (sunetele si notele muzicale si, fa; ton, semiton; relatii si structuri sonore cu sunetele cuprinse
intre do1 si do2; gama Do)
 Ritmul muzical (prelungirea sunetelor, legato de durata si punctul de prelungire; durata de trei timpi;
masura de 3/4)
 Semnele utilizate in notatia muzicala: semnele de repetitie, prima si seconda volta
 Timbrul (timbrul vocal: vocea de copil si vocea de adult; timbrul instrumental: instrumentele de suflat)
 Structura cantecului: strofa, refrenul, randul melodic

3. Elemente de cultura muzicala

 Date despre lucrarile muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica, etc.
Compozitori si opere muzicale:, T. Popovici, I. D. Chirescu, D.G. Kiriac, D.D. Stancu, A. Vivaldi, *P. I.
Ceaikovski

16
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cantece.

Educatie muzicala - clasa a IV-a

 Auditii muzicale17

4. Sugestii pentru repertoriul de cantece18

 Pui de lei - I. G. Bratianu; Imnul eroilor - I. G. Bratianu; Scumpa tara romaneasca - M. Negrea; Ce
frumoasa-i tara mea - A. Giroveanu; Treceti, batalioane romane, Carpatii - popular; Sa vii maica sa ma
vezi - popular; Verde-i campul si umbros - popular; Vantulet de primavara - popular; Bate vantul - dupa
M. Barca; Alunelul - popular; Taraselul - popular; Hai sarba - popular; Hai mandruto sa te joc - popular;
Cantec de leagan - T. Popovici; Luncile s-au desteptat - T. Popovici; Moara - T. Popovici; Doamna florilor -
D. G. Kiriac; A ruginit frunza din vii - D. G. Kiriac; De ziua mamei - N. Gany; Povestea unui ciobanas - D. D.
Stancu; Povestea unui fluturas - D. D. Stancu; Ruga petalelor - D. D. Stancu; Ecoul - ***; In tabara - M.
Marzanisteanu; Marinarii - T. Popa; Hai la drum - M. Badulescu; Praznic luminos - D. G. Kiriac; Plecarea
magilor - D. G. Kiriac; La Betleem colo-n jos - N. Lungu; Marire-ntru cele 'nalte - N. Lungu; Prohodul
Domnului (starea I); Hristos a inviat - Al. Podoleanu; Cantec de leagan - F. Schubert; Canon (Blanda
seara) - W. A. Mozart; Lautarii - R. Krauss

5. Sugestii pentru auditiile muzicale

 Cantece si jocuri populare romanesti
 Muzica corala: - Haz de necaz - Gh. Cucu; Sarba in caruta - Gh. Danga; Marsul lui Tudor - din oratoriul
Tudor Vladimirescu - Gh. Dumitrescu; Marsul lui Iancu - T. Popovici; Doina - T. Popovici; Limba noastra - Al.
Cristea; Cantec de leagan - D. D. Stancu; Floricica - Fr. Hubic; Domnulet si domn din cer - Gh. Cucu;
Mos Craciun - D.G.Kiriac; Cantec de leagan - W.A. Mozart; Ave Maria - Fr. Schubert; Bucuria lumii - G.
Fr. Händel; Stille Nacht - Fr. X. Grüber.
 Muzica instrumentala: Rapsodia I - G. Enescu; Nocturna "Bertha" - C. Porumbescu; "Badinerie" din
Suita nr. 2 pentru orchestra - J. S. Bach; Simfonia Surpriza (partea a II-a) - G. Haydn; Anotimpurile
(Vara, partea I) - A. Vivaldi; Carnavalul animalelor - C. Saint Säens; Fragmente din baletul "Spargatorul
de nuci" - P.I. Ceaikovski; Cantec vechi francez - P.I. Ceaikovski; Valsuri - J. Brahms; Valurile Dunarii -
J. Strauss; Valsuri - Fr. Chopin; Muzica apelor (fragmente) - G. F. Händel; Lucrari pentru instrumente de
suflat.

17
A se consulta sugestiile pentru auditiile muzicale.
18
Aceste cantece se vor insusi in general dupa auz. Ele pot servi insa si exemplificarii unor elemente de limbaj muzical.

Educatie muzicala - clasa a IV-a

  III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA
Obiective cadru Standarde
1 Dezvoltarea capacitatilor S1. Interpretarea vocala dupa auz a
interpretative vocale si instrumentale unor cantece din repertoriul pentru
copii, in limitele ambitusului do1 do2
S2. Cantarea vocala cu respectarea
regu-lilor specifice de cant: respiratie,
emisie, dictie
S3. Acompanierea ritmica cu obiecte
sonore sau cu instrumente de
percutie
S4. Interpretarea unor cantece din
creatia compozitorilor studiati
2 Cunoasterea si utilizarea elementelor S5. Intonarea cantecelor invatate,
de limbaj muzical in interpretarea si in res-pectand elementele de baza ale
au-dierea muzicii notatiei inaltimii si duratei sunetelor
S6. Identificarea randului melodic, a
strofei si a refrenului in cantecele
invatate si audiate
S7. Diferentierea timbrului vocal de
cel instrumental
S8. Recunoasterea timbrului
anumitor instrumente muzicale (ale
muzicii clasice si populare)
3 Dezvoltarea capacitatii de receptare a S9. Recunoasterea unor lucrari sau
me-sajului muzical frag-mente muzicale din creatia
compozito-rilor studiati
S10.Clasificarea lucrarilor muzicale
in-terpretate si audiate in functie de
conti-nutul tematic
S11.Cunoasterea unor aspecte
semnifica-tive din activitatea
compozitorilor invatati

Educatie muzicala - clasa a IV-a