Bolile sistemului cardiovascular

BOLILE CARDIOVASCULARE, CAUZA PRINCIPALA

A DECESULUI IN REPUBLICA MOLDOVA
58%
DIN TOTALUL DECESELOR INREGISTRATE LA NIVEL
NATIONAL
 Bolile cardiovasculare sau bolile cardiace sunt o categorie de
boli care afecteaza inima sau vasele sangvine:
(arterele și venele).[1]

• În fiecare an bolile de inimă ucid mai mulți americani

decât cancerul ,fiind primul ucigas in lume .În ultimii ani
riscul cardiovascular la femei a fost în creștere și a ucis
mai multe femei decât cancerul de sân. [3] Studii în
rândul tinerilor a arătat că ateroscleroza precoce se
poate depista în adolescenșă și se fac eforturi de
prevenire primară necesare din copilărie. [4]
 Bolile cardiovasculare afecteaza structurile sau functiile
inimii

• CARDIOPATIE ISCHEMICA/ANGINA PECTORALA

• INFARCT
• RITMURI ANORMALE ALE INIMII SAU ARITMII
• INSUFICIENTA CARDIACA
• AFECTIUNI ALE VALVEI CARDIACE
• BOLI CARDIACE CONGENITALE
• BOLILE PERICARDULUI
• SINDROMUL MARFAN
• BOLI VASCULARE (ALE VASELOR DE SANGE)
 FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR

• Factori de risc cardiovascular care nu pot fi influentati

• sex
• varsta
• istoricul familial (predispozitia genetica).

• Factori de risc cardiovascular care pot fi influentati

• obezitate
• colesterol marit
• stres
• hipertensiune arteriala,
• fumat
• diabet
• Sedentarism.
 ARITMII
• Cum bate inima?
• Adulti: 60-100 de batai pe minut
• Copii: 120-130 de batai pe minut
Poti resimti diferit aritmiile
• Daca inima bate rapid si regulat este vorba de tahicardie.
• Daca e o bataie care vine mai repede, in general foarte puternica si resimtita la
baza gatului, urmata de o pauza, este vorba de extrasistole.
• Daca este un ritm complet haotic, neregulat si foarte rapid este vorba de fibrilatie.
• Cauzele aritmiilor
• Oboseala
• Infectii
• Stres prelungit
• Dezechilibre minerale
• Consumul in exces de cafea, alcool, bauturi energizante
• Disfunctii tiroidiene, ale miocardului (muschiul inimii) , ale unor valve cardiace
• Anomalii congenitale.
 INSUFICIENTA CARDIACA

• Incapacitatea inimii de a asigura o perfuzie corespunzatoare a

organelor, care se manifesta prin lipsa de aer la efort (in stadii
avansate apare si in repaus) si edem (umflarea tesuturilor).

• Insuficienta cardiaca poate afecta:

• muschiul inimii (boli genetice sau boli inflamatorii),

• o valva (nu se deschide sau nu se inchide corespunzator),
• vasele inimii (in cazul cardiopatiei ischemice cand lipsa de oxigenare
a muschiului inimii duce la disfunctia acestuia).
 CARDIOPATIA ISCHEMICA

Cardiopatia ischemica inseamna ingustarea (stenoza) arterelor

coronare, vase care iriga muschiul inimii.

Simptomele cardiopatiei ischemice:

• Durere in piept
• Oboseala exagerata
• Lipsa de aer
• Duce in cazuri extreme pana la infarct de miocard

Cauza principala este ateroscleroza, aparitia placilor de cholesterol

(aterom) pe peretii interior ai arterelor.
 INFARCTUL MIOCARDIC
In infarctul miocardic acut, vasul de sange este astupat 100% si
muschiul miocardic moare.

Simptomele infarctului miocardic:

• Durere precordiala (zona anterioara a toracelui) profunda, ca o

gheara uneori, care dureaza peste 30 de minute si iradiaza spre bratul
stang, epigastru (zona stomacului), maxilar sigat, brate si mai rar in spate,
• Ameteli,
• Respiratii scurte si frecvente,
• Transpiratie,
• Batai de inima rapide sau neregulate,
• Greata sau voma,
• Paloare.
 Ce facem cand realizam ca suferim un infarct
miocardic acut?
• Ne asezam pe un pat sau un scaun.
• Stam linistiti.
• Daca avem nitroglicerina se poate pune un comprimat sub
limba, care trebuie sa isi faca efectul in maxim 3 minute (se
produce vasodilatatia vaselor lasand o cantitate mica de
sange sa mai treaca in distalitatea arterei).
• Se administreaza o aspirina.
• Daca avem stare de voma sau lesin se poate tusi cand avem
senzatia de pierdere a cunostintei.
• Daca pulsul este foarte slab denota o scadere a tensiunii si
atunci se poate bea un pahar de apa cu putina sare.
• Daca pacientul isi pierde cunostinta si nu se simte puls, cei
din familie trebuie sa instituie manevrele de prim-ajutor de
resuscitare cardiac si respiratorii.
 Diagnosticul bolilor cardiovasculare / TESTE
• Electrocardiograma arata daca muschiul inimii este deteriorate sau lipsit
de oxigen. EKG de repaus poate arata infarct transmural (pe toata
grosimea peretelui cu supradenivelare de ST) sau infarct subendocardic
(subdenivelare de ST – afecteaza numai o parte din grosimea peretelui)
• Testul de efort este mult mai specific decat EKG-ul de repaus. Apar
modificari daca pacientul are cardiopatie ischemica.
• Analizele de sange evidentiaza markerii de necroza miocardica
(troponina sicreatinkinaza) in infarct
• Holterul de ritm se tine pe pacient timp de 24 de ore prin aplicarea unor
electrozi. Inregistreaza toate bataile inimii, a doua zi se scoate, informatia
se descarca pe un calculator si se observa ce fel de palpitatii au aparut.
• Ecocardiografia foloseste unde sonore pentru a studia structura inimii si
cum functioneaza inima si valvele. In cazul unui infarct miocardic acut,
muschiul nu se mai misca.
• Coronarografia ne ajuta sa vedem care artera are ingustare, unde este
localizata ingustarea, ce gradare (de la 10% pana la 85% sau chiar 100%),
cate artere sunt cu probleme.
 CUM SA AI GRIJA DE INIMA TA

• Renunta la fumat.
• Efectueaza analizele uzuale o data pe an.
• Consulta un cardiolog daca ai alte suferinte:
diabet, obezitate, antecedente familiale de
cardiopatie ischemica.
• Adopta un regim de viata sanatos, care
presupune mai multa miscare, un regim
alimentar corespunzator, fara exces de zahar,
grasimi, sare, alcool.