Sunteți pe pagina 1din 4

Masticatiografia.

Metoda de inregistrare a functiei motorice a mandibulei in actul de masticatie cu


ajutorul masticatiografului.Prin analiza ei se studiaza nu numai eficienta masticatoare dar si
caracterul miscarilor mandibulare.Masticatiograma ne va da posibilitatea sa studiem si eficacitatea
tratamentului ortopedoprotetic si stereotipul actului de masticatie.

Gnatodinamometria.Metoda de determinare a fortei muschilor masticatori si a rezistentei


tesuturilor de sustinere a dintilor la perceptia presiunii in timpul comprimarii maxilarului utilizand un
aparat special numit gnatodinamometru.

Miotonometria.Metoda de investigare a tonusului muscular care va fi modificat in raport cu


schimbarile de functii ale sistemului stomatognat si cele motorice ale mandibulei.Practic se
determina tonicitatea muschilor ridicatori ai mandibulei.

In acest scop se poate utiliza tonometrul SZIRMAI.Masurile se fac in stare de repaus si contractie
musculara maxima.Pe cadran indicatorul ne arata marimea tonusului muscular in satre de repaus,iar
in urma contractarii musculare maximale,pe cadran citim marimea tonusului muscular in contractie
functionala.

Electromiografia.Metoda de examinare a muschilor care permite depistarea afectiunii


neuromusculare care de obicei insoteste disfunctiile ocluzale.Se inregistreaza biocurentii fibrelor
musculare si fasciculelor musculare care sunt inervate de aceeasi neuroni motorici.

Acest examen se recomanda sa fie efectuat intr-o camera linistita unde se instaleaza cusca Faraday
pentru a preintimpina perturbarile atmosferice care pot sa modifice inregistrarea biocurentilor.Se
utilizeaza electrozii de suprafata care culeg potentialele din intreaga masa musculara din care cauza
se numeste electromiografie globala.

Fazele masticatiei.

 Echilibrarea capului

Echilibrarea capului reprezinta prima miscare controlata si continua,pregatitoare a


masticatiei.Muschii flexori ai capului se contracta iar in corelatie cu extensorii mentin capul in pozitia
optima.

 Prehensiunea alimentelor

Prehensiunea alimentelor se realizeaza in doi timpi prin:

- Coborarea mandibulei cu deschiderea voluntara a guriii,proces realizat de contractia


controlata de catre sistemul nervos central a m.suprahioidieni,m.subhioidieni si pterigoidieni
externi.
Coborarea mandibulei este favorizata la om de forta gravitationala.In miscare de coborare a
mandibulei,condilul mandibular face o miscrae de translatie inainte si in jos odata cu
meniscul interarticular.
- Propulsia mandibulei efectuata de contractia bilaterala si simetrica a muschilor pterigoidieni
externi si a fasciculelor anterioare ale temporalului,asociata cu relaxarea controlata a
muschilor retropulsori
 Sectionarea alimentelor

Ridicarea mandibulei incheie etapa de prehensiune si alimentele aduse cu mana spre gura sunt
sectionate de dintii frontali. Are loc contractia puternica a fascicolului mijlociu al temporalului, a
muschilor maseteri si a pteri-goidienilor interni rezultand inchiderea gurii in mod lent, continuu si
puternic. Hioidul este mobilizat inainte si in sus de m. Suprahioidieni.

Miscarea de incizie este unica.M.pterigoidieni externi prezinta o contractie lenta pentru a imprima
mandibulei, in ridicare, o pozitie optima pentru articularea cu maxilarul superior, pozitia de cap la cap
a incisivilor superiori si inferiori. In timpul inciziei, incisivii inferiori aluneca pe fata palatinala a celor
superiori. Incizia solicita incisivii la basculare in jurul punctului de rotatie, miscare careia i se opune
rezistenta osului alveolar, muschilor buzelor si limbii.

 Zdrobirea si triturarea alimentelor

Premolarii servesc la zdrobirea alimentelor. Ei prezinta cuspizi ascutiti, care le faciliteaza patrunderea
in interiorul alimentelor, pentru a le fragmenta in particole relativ mari.

Molarii, prin suprafata ocluzala mare, au rol important in faramitarea in continuare a alimentelor, in
triturarea lor, in special, prin miscari de late'ralitate care se succed spre dreapta sau spre stanga. Se
realizeaza contractii alternative ale muschilor pterigoidieni externi de o parte si a temporalilor de
cealalta parte, asociate cu relaxarea controlata a acelorasi muschi, care devin antagonisti succesivi.
De asemenea, are loc si o deplasare inainte si in jos a meniscului interarticular de partea opusa
miscarii, astfel incat spatiul retrocondilian se mareste alternativ cu fiecare miscare de acest fel. in
timpul masticatiei:

se dezvolta forta in muschii ridicatori ai mandibulei;

se realizeaza contractia de balansare a muschilor directionali;

se produce relaxarea controlata a antagonistilor.

Metode functionale de studiere a masticatiei:

- Miotonometria
- Gnatodinamometria

Formarea bolului alimentar.

- Are rol in masticatie(prin miscarile sale impinge alimentele)


- Are rol receptor(prin papilele gustative)

Deglutitia.

Actul motor prin care bolul alimentar format în cavitatea bucala strabate faringele şi esofagul pentru
a ajunge în stomac.

Are 3 timpi: bucala, faringiana, esofagiana.

Timpul bucal: voluntar, dureaza 0,3 secunde; începe cu deplasarea bolului alimentar pe faţa dorsală
a limbii. Limba executa 2 miscari simultane: varful se ridica şi preseaza palatul dur, iar baza ei
coboara → plan inclinat în jos şi inapoi care favorizeaza impingerea bolului în faringe. Patrunderea în
faringe se face prin relaxarea istmului bucofaringian, actiune asociata cu oprirea masticatiei şi a
respiratiei. Odata declansată, masticatia nu mai poate fi oprită voluntar.
Timpul faringian: este involuntar, dureaza 0,5-2 secunde. Istmul bucofaringian se inchide, ramane
libera o fanta sagitala prin care sa treaca alimentele suficient masticate. Din faringe, bolul alimentar
are 4 cai posibile de urmat:

- reintoarcerea în cavitatea bucala → imposibila în conditii fiziologice → istmul bucofaringian închis

- refluarea în nazofaringe şi în fosele nazale → imposibila în conditii fiziologice → văl palatin ridicat
→ orificiile posterioare ale foselor nazale închise

- patrunderea în laringe şi în caile respiratorii → imposibil → glota inchisă şi respiratia oprită →


deglutitia inhiba centrii respiratori

- traseul fiziologic → patrunderea în esofag prin relaxarea sfincterului esofagian superio.

Deplasarea bolului în faringe prin unde peristaltice.

Timpul esofagian: involuntar, dureaza 6-8 secunde. Debuteaza prin deschiderea sfincterului
esofagian superior (în perioadele interdigestive este inchis pentru a preveni intrarea aerului în tubul
digestiv şi refluxul alimentelor din esofag în faringe şi în cavitatea bucala).

Deplasarea bolului alimentar în esofag se face prin unde peristaltice formate din unda de contractie
precedate de unde de relaxare.

Fazele deglutitiei.

- Faza gastrica(rol de:stocare,digestie,protectie)


- Faza intestinala(digestie,absorbtie)

Unda peristaltica primara si secundara.

- undele peristaltice primare → continuarea celor din faringe → declansate de stimularea receptorilor
faringieni prin reflex vago-vagal; conduc bolul alimentar spre stomac.

- unde peristaltice secundare → initiate de distensia musculaturii netede din 2/3 inferioare ale
esofagului; reflex vago-vagal → continua pana la evacuarea completa a continutului esofagian în
stomac. SN Enteric! Local

Tulburari de deglutitie.

- disfagia, reprezinta dificultatea de a inghiti. Se intalneste in: amigdalite, leziuni ale limbii, aparate
ortodontice, lezarea centrilor nervosi;

paralizia deglutitiei: in come uremice, hepatice, narcoza profunda, intoxicatii cu morfina, barbiturice