CURS 5

MASTICATIA
1. CARACTERISTICI GENERALE I CLASIFICAREA MICRILOR MASTICATORII.
2. MUCHII MASTICATORI: PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MUSCULATURII
MASTICATORII.
3. ANALIZA CINEMATICII MANDIBULARE.
4. COORDONAREA NERVOAS A MASTICAIEI: REFLEXUL DE RIDICARE I
COBORRE A MANDIBULEI.
5. FACTORII CARE INTERVIN N REGLAREA I MODULAREA MASTICAIEI.
6. ETAPIZAREA FUNCIEI MASTICATORII N DEZVOLTARE.
7. MECANISMELE MASTICAIEI.
8. INFLUENA MASTICAIEI ASUPRA DEZVOLTRII APARATULUI DENTO-MAXILAR.
9. FORELE MASTICATORII.
10. MECANISMELE

PRIN

CARE

MASTICAIA

INFLUENEAZ

DEZVOLTAREA

APARATULUI DENTO-MAXILAR.

1. CARACTERISTICI

GENERALE

CLASIFICAREA

MICRILOR

MASTICATORII.
Masticaia const n prelucrare mecanic a alimentelor n cavitatea oral, prin tiere,
sfiere, zdrobire i triturare, datorit micrilor coordonate ale mandibulei, la care se
asociaz micri ale buzelor i obrajilor i micri ale limbii care mpinge fragmentele
alimentare ntre arcadele dentare. In acelai timp cu actul de prelucrare mecanic a
alimentelor se declaneaz secreia glandelor salivare i a altor glande digestive ( datorit
stimulrii receptorilor locali ), se produce impregnarea alimentelor cu saliv i formarea
1

bolului alimentar deasemenea se iniiaz i digestia chimica a alimentelor care este

favorizat de mrirea suprafeei de contact dintre fragmentele alimentare frmiate i
insalivate i enzimele salivare.
Masticaia este un act premergtor deglutiiei fiind primul act motor digestiv, cu dublu
mecanism, voluntar i/sau reflex prin stimularea receptorilor locali n momentul prehensiunii
alimentelor n cavitatea orala. Se desfoar sub forma unor cicluri masticatorii succesive
care se continua pn la nghiirea bolului alimentar, apoi sunt reluate la introducerea altor
alimente n gur.
Masticaia rezult din activitatea voluntar i/sau reflex automat a musculaturii striate
masticatorii, care pe de o parte mobilizeaz mandibula n raport cu maxilarul superior pentru
prelucrarea mecanica a alimentelor intre arcadele dentare, iar pe de alta parte mobilizeaz
buzele, obrajii i limba care asigur reinerea alimentelor n cavitatea bucal, introducerea
acestora ntre arcadele dentare i amestecul continuu cu saliv pentru formarea bolului
alimentar. Rezult ca la realizarea actului masticator particip: mandibula, maxilarul
superior, dinii, limba, obrajii, buzele i un aparat neuromuscular care mobilizeaz i
coordoneaz activitatea formaiunilor amintite.
Fazele mecanice ale masticaiei sunt:
- incizia alimentelor,
- sfrmarea
- triturarea.
Aceste etape sunt precedate de acte motorii ajuttoare: echilibrarea capului i prehensiunea
alimentelor.
a) Echilibrarea capului
Echilibrarea capului reprezint prima micare controlat i continu, pregtitoare a
masticaiei. Muchii flexori ai capului se contract iar n corelaie cu extensorii menin
capul n poziia optim.
b) Prehensiunea alimentelor
2

Prehensiunea alimentelor se realizeaz n doi timpi prin:

- coborrea mandibulei cu deschiderea voluntara a gurii, proces realizat de contracia
controlat de ctre sistemul nervos central a m. suprahioidieni, m.subhioidieni i
pterigoidieni externi (fascicol inferior). Coborrea mandibulei este favorizat la om de
fora gravitaional. In micarea de coborre a mandibulei, condilul mandibular face o
micare de translaie nainte i n jos (tracionat de m. pterigoidian extern) odat cu
meniscul interarticular.
Hioidul coboar fiind mobilizat napoi de m. subhioidieni. n acest timp m. ridictori
ai mandibulei (maseter, pterigoidian intern, fascicolul mijlociu al temporalului) prezint o
relaxare controlat, astfel nct coborrea mandibulei se face lent, dirijat i continuu.
- propulsia mandibulei efectuat de contracia bilateral i simetric a muchilor
pterigoidieni externi i a fascicolelor anterioare ale temporalului, asociat cu relaxarea
controlat a muchilor retropulsori (m. suprahioidieni, fascicolul posterior al
temporalului).
Secionarea alimentelor (incizia)
Ridicarea mandibulei ncheie etapa de prehensiune i alimentele aduse cu mna spre
gur sunt secionate de dinii frontali. Are loc contracia puternic a fascicolului mijlociu
al temporalului, a muchilor maseteri i a pterigoidienilor interni rezultnd nchiderea
gurii n mod lent, continuu i puternic. Hioidul este mobilizat nainte i n sus de m.
suprahioidieni (fig.)

Cinematica miscarilor mandibulei si a osului hyoid

(dupa Atkinson, 1992, modificat)

Ciclul miscarilor mandibulei si a osului hioid

3

Micarea de incizie este unic. m. pterigoidieni externi, prezint o contracie lent

pentru a imprima mandibulei, n ridicare, o poziie optim pentru articularea cu maxilarul
superior, poziia de cap la cap a incisivilor superiori i inferiori. In timpul inciziei, incisivii
inferiori alunec pe faa palatinal a celor superiori. Incizia solicit incisivii la basculare n
jurul punctului de rotaie, micare creia i se opune rezistena osului alveolar, muchilor
buzelor i limbii.
Alimentele dure opun rezisten la nchiderea gurii, ceea ce determin o contracie mai
mare a m. pterigoidian extern, m. supra-, subhioidieni, a muchilor mimicii i chiar a
muchilor cefei. Astfel se echilibreaz mai bine capul i se realizeaz micrile ajuttoare
pentru nfrngerea rezistenei alimentelor.
Traiectoriile funcionale n incizie variaz dup consistena alimentelor. Pentru
alimentele dure este necesar secionarea n poziia cap la cap a incisivilor. Pentru unele
4

alimente, actul de incizie poate fi asociat cu o traciune cu mna a fragmentului exobucal,

ce poate aciona ca o tor de basculare vestibular suplimentar. n timpul inciziei exist
o mic "dezocluzie ' molar, care are rol n protecia parodontala.
In timpul a micrii de ridicare mandibulei, contracia muchilor ridictori este de tip
izotonic. Cnd ridicarea mandibulei este'oprit de obstacolul alimentar, contracia devine
izometric, realizeaz o tensiune muscular crescut, suficient pentru a nvinge rezistena
alimentului. Canini sunt folosii la sfierea alimentelor mai consistente.
Zdrobirea i triturarea alimentelor
Premolarii servesc la zdrobirea alimentelor. Ei prezint cuspizi ascuii, care le
faciliteaz ptrunderea n interiorul alimentelor, pentru a le fragmenta n particole relativ
mari.
Molarii, prin suprafaa ocluzal mare, au rol important n frmiarea n continuare a
alimentelor, n triturarea lor, n special, prin micri de late'ralitate care se succed spre
dreapta sau spre stnga. Se realizeaz contracii alternative ale muchilor pterigoidieni
externi de o parte i a temporalilor de cealalt parte, asociate cu relaxarea controlat a
acelorai muchi, care devin antagoniti succesivi. De asemenea, are loc i o deplasare
nainte i n jos a meniscului interarticular de partea opus micrii, astfel nct spaiul
retrocondilian se mrete alternativ cu fiecare micare de acest fel. n timpul masticaiei:
- se dezvolt for n muchii ridictori ai mandibulei
- se realizeaz contracia de balansare a muchilor direcionali
- se produce relaxarea controlat a antagonitilor.
n timpul micrilor de mcinare alimentele sunt aezate alternativ ntre arcadele
dentare n sectoarele laterale. Alimentele sunt reaezate ntre arcadele dentare prin
aciunea coordonat a limbii i obrajilor.
Limba, datorit terminaiilor sale senzoriale, separ din masa alimentar acele
fragmente care sunt bine triturate i insalivate, le adun la un loc formnd bolul alimentar
pe care-1 pregtete pentru deglutiie. Pe msur ce alimentele sunt triturate are loc i
5

amestecarea lor cu saliv, proces denumit insalivare. Limba particip la masticaie i prin
frmiarea unor alimente, pe care le preseaz pe palatul dur.
Limba execut micri de intensiti diferite:
- micri fine: de aezare a alimentelor ntre arcadele dentare, de triere a fragmentelor,
de insalivare, de realizare a bolului alimentar
- micri puternice: de sfrmare direct a alimentelor, de deglutiie, de curire a
arcadelor dentare dup deglutiie.
Bolta palatin particip la zdrobirea unor alimente mai mari i furnizeaz informaii
asupra consistenei alimentelor.
Obrazul, prin muchii buccinatori, readuce, pentru triturare, alimentele czute n
vestibul. Buzele, mucoasa obrajilor, limba, palatul conin numeroi receptori senzitivi ce
au rol n coordonarea dinamicii masticatorii.
Buzele menin saliva i alimentele n cavitatea bucal n timpul triturrii i apreciaz
temperatura alimentelor.

2. MUCHII

MASTICATORI:

PRINCIPALELE

CARACTERISTICI

ALE

MUSCULATURII MASTICATORII.
Se clasifica dupa rolul in doua categorii :
Muschi principali :
Ridicatori : maseterul fasciculul profund si superficial, temporalul (anterior si
mijlociu) si pterigoidianul intern
Coboratori, uneori

si

cu

rol

diductor :

pantecele

anterior

al

digastricului

milohioidianul,geniohioidianul, pterigoidianul extern

 Diductori, ce realizeaza miscarile de lateralitate : pterigiodienii externi (care contracta

alternant), temporalul
Propulsori : pterigoidienii interni si externi, geniohioidienii (se contracta simultan)
Retropulsorii : fasciculele mijlocii si posterioare ale temporalului.
Muschii accesori :
Muschii limbii
Muschii orofaciali
Principalele caracteristici ale musculaturii masticatorii :
Apartinand musculaturii striate, contractia lor este un tetanos reflexul de ridicare
a mandibulei este insa o secusa (reflex monosinaptic). Frecventa de stimulare
pentru obtinerea contractiei tetanice este de 110 stimuli/s.
Forta mecanica pe care o dezvolta depinde de numarul de unitati motorii in
activitate. Unitatile motorii sunt mari (640 fibre musculareinervate de o
terminatiune nervoasa pentru maseteri si 960 fibre musculare pentru temporali),
dar totusi sunt muschi foarte rapizi, timpul necesar pentru atingerea tensiunii
maxime in contractie este in medie 10 13 ms., comparabil cu muschii extrinseci
ai globilor oculari.
Efectueaza contractii izometrice, de punere in contact cand arcadele dentare sunt
in pozitie de intercuspidare si contractii izotonice in timpul deplasarilor
mandibulare.
Fiecare muschi este specializat pentru indeplinirea unei functii, dar pot exista fascicule
musculare cu roluri diferite in cadrul aceluiasi muschi (temporalul, pterigoidianul,
digastricul

3. ANALIZA CINEMATICII MANDIBULARE.

7

La om functia masticatorie incepe sa se desfasoare o data cu formarea arcadelor dentare

temporale. Pana la varsta de 6 ani, la copil, predomina miscarile de propulsie-retropulsie ale
mandibulei. Prima inaltare a ocluziei (odata cu aparitia molarilor I permanenti) over-bite-ul
realizat de frontali blocheaza miscarile de propulsie ale mandibului. Toate componentele
sistemului oro-facial incep sa se adapteze la noile dimensiuni si reliefuri ale arcadelor
dentare si la o alimentatie heterogena care necesita contractii musculare mai ample si mai
energice.
Masticatia se desfasoara ca un act reflex cu control voluntar.
In masticatia voluntara impulsul miscarii de coborare-ridicare a mandibulei pleaca din
circumprecentrala a lobului frontal spre celulele Betz (primul neuron motor) si de aici in
nucleul masticator coordonator din punte care declanseaza miscarea de coborare-ridicare a
mandibulei.
In masticatia reflexa, impulsurile stimulatoare din diferite zone reflexogene ale cavitatii
bucale ce iau contact cu alimentele trec prin primul neuron senzitiv al ganglionului Gasser
de unde prin axonii acestuia descind in neuronul motor din punte care declanseaza coborarea
mandibulei.
Adultul prezinta un sistem automatizat de masticatie care are la baza reflexe conditionate
aflate sub controlul SNC.
Se descriu 4 tipuri de masticatie:
A. Tipul tocator la care predomina miscarile de coborare-ridicare ale mandibulei
B. Tipul frecator (diductor) la care predomina miscarile de lateralitate
C. Tipul propulsor la care predomina miscarile de propulsie-retropulsie
D. Tipul mixt cel mai des intalnit, unde apar toate tipurile de miscari.
In cadrul procesului de masticatie se disting 2 timpi:
1. timpul mecanic (de sectionare si fragmentare a alimentelor)

2. timpul fizico-chimic (de insalivare si prelucrare enzimatica a alimentelor in vederea

definitivarii bolului alimentar).
1. Mecanica masticatiei
Timpul mecanic al masticatiei are drept scop sectionarea si fragmentarea alimentelor
introduse in cavitatea bucala. Prehensiunea si incizia alimentelor sunt acte functionale in
cursul carora incisivii superiori pot atinge limita superioara a diafragmului Posselt.
Pentru prehensiune, mandibula coboara din pozitie de postura atat cat este necesar prizei
interarcadice a fragmentului alimentar. Prin ridicarea mandibulei dupa o traiectorie usor
anterioara celei dupa care s-a facut coborarea , traiectul poate continua pana in pozitia "cap
la cap" a incisivilor, urcand pe fetele palatinale ale frontalilor. Urmeaza ulterior pregatirea
mecanica a alimentelor prin miscari de lateralitate care se desfasoara predominant pe una
dintre hemiarcade. Miscarea de lateralitate a mandibulei se insoteste de obicei de o miscare
laterala de translatie a condilului de aceeasi parte, evaluata la aprox.1,4 mm.
Dupa Posselt, la apr 80% din indivizi pregatirea alimentelor se face printr-o alternare de
striviri pe hemiarcada dreapta si stanga la 12% masticatia este unilaterala si la 8%
predomina miscarea de deschidere-inchidere, alimentele fiind fragmentate in acelasi ciclu
masticator.
Un om face masticatie 60-90 minute in 24 de ore (3-4 mese). Numarul miscarilor
mandibulare de la debutul procesului masticator pana la deglutitie este apr60-70, variind de
la un individ la altul.
Prehensiunea si incizia alimentelor incluse in diagrama Posselt
1-2 deschiderea pentru preluarea alimentelor
2-3 ridicarea mandibulei
3 pozitia "cap la cap" a incisivilor
3-4 traseul de retropulsie cu contact dentar

Miscarile masticatorii se desfasoara ca cicluri masticatorii complexe, de tip ovalar sau

fusiform.
Traseul miscarilor masticatorii este ciclic, are directie oblica, predominant verticala,
dar si cu componente de lateralitate. In cazul masticatiei alimentelor moi miscarile sunt
continue, reduse ca amplitudine cativa mm. dar prezinta variatii individuale mari.
Daca in timpul masticatiei nu se produc contacte dento-dentare totale, la sfarsitul
procesului masticator, cand incepe deglutitia se produce intercuspidarea completa ocluzia
centrica.
Undele masticatorii au forma ovalara si sunt formate din pante ascendente (coborarea
mandibulei sau lateralitate dreapta), varfuri (deschiderea maxima a cavitatii bucale), pante
descendente (ridicarea mandibulei sau lateralitate stanga) si linii drepte sau oscilatorii
(contactul ocluzal). Se deosebesc cinci faze ale procesului masticator :
Faza I : pozitia de ocluzie o linie dreapta sau cu oscilatii
Faza II : introducerea alimentelor in cavitatea bucala unde ascendente
Faza III: primele miscari de zdrobire unde inegale oscilatorii
Faza IV : miscarile de eficienta maxima unde periodice cu frecventa
constanta
Faza V : inceputul deglutitiei, contactul ocluzal maxim.
Reprezentarea ciclurilor masticatorii se face in plan frontal, orizontal sau sagital. In
plan frontal aceasta are forma de scut datorita deplasarilor extreme de lateralitate
stanga/dreapta. In interiorul anvelopei sunt reprezentate miscarile de inchidere/deschidere a
cavitatii bucale ale caror traiectorii pot fi incrucisate (deschiderea este mai rapida decat
inchiderea).
In plan orizontal anvelopa miscarilor limita are aspect romboid pozitiile extreme
corespunzand cu miscarile de lateralitate stanga/dreapta

10

In plan sagital anvelopa miscarilor limita are forma de trapez sau de lama de cutit
(diagrama Posselt).
La persoanele edentate cu protezare incorecta sau cu plan de ocluzie denivelat,
miscarile masticatorii se inscriu inegal, nearmonios, aritmitic, fara o forma tipica. La
persoanele cu dentitie normala si cu stereotip dinamic masticator, cu frecventa ciclurilor
rapida, 32 34/min. sau lenta de 19.min., undele masticatorii sunt fusiforme, in picatura.
O protezare corecta trebuie sa asigure pastrarea tiparului corect al miscarilor masticatorii.

4. COORDONAREA NERVOAS A MASTICAIEI: REFLEXUL DE RIDICARE

I COBORRE A MANDIBULEI.
Masticatia este un act care se invata, reflexul se formeaza treptat.
Musculatura striata masticatorie este controlata de sistemul nervos, la nivelul caruia
exista relatii de inductie reciproca interneuronala care coordoneaza activitatea muschilor
antagonisti. Astfel, stimularea centrilor nervosi care coordoneaza activitatea muschilor
ridicatori determina impulsuri neuronilor din centrii coordonatori ai miscarii de coborare a
mandibulei.
La baza acestui mecanism se afla fenomene de postdescarcare care realizeaza fie
inductie simultana (stimularea unui centru este insotita de inhibarea celuilalt), fie in functie
succesiva (acelasi centru este pe rand simulat si inhibat), asigurand desfasurarea unei
activitati repetitive.
Masticatia este o functie complexa realizata prin miscari reflexe si precis inlantuite.
Reflexul este declansat de coborarea voluntara a mandibulei si trecerea alimentelor in
cavitatea bucala. Receptorii sunt fusurile musculare din tendoanele ridicatorilor, ai caror
11

excitare prin intindere declanseaza reflexul miotatic de ridicare a mandibulei. Stimularea

receptorilor din cavitatea bucala, in special a celor de presiune de catre alimente determina
apoi coborarea reflexa a mandibulei. Mai departe, cat dureaza masticatia, cele doua reflexe
se succed automat.
Caile nervoase sunt reprezentate de ramurile senzitive si motorii ale nervului mandibular.
Centrii nervosi ai masticatiei sunt situati in trunchiul cerebral (bulb si mezencefal) si
primesc aferente corticale din aria motorie precentrala, campurile 4 si 6.Excitarea acestor
zone corticale determina aparitia miscarilor masticatorii, iar lezarea lor bilaterala duce la
imposibilitatea desfasurarii actului masticator. Masticatia este o activitate corticodependenta,
dar se poate realiza si fara participarea scoartei (experimental, reflexul este declansat de
stimularea receptorilor specifici si in timpul somnului). Coborarea initiala a mandibulei
pentru introducerea alimentelor este voluntara, iar activitatea motorie ulterioara a
mandibulei, limbii, musculaturii orofaciale este coordonata de aria motorie precentrala.
Masticatia reprezint o succesiune de reflexe neconditionate de coborre / ridicare a
mandibulei la care se adaug un control voluntar
Reflexul de ridicare a mandibulei
Este un reflex monosinaptic, se numeste reflex miotatic maseterin sau reflex mentonier
si se poate obtine prin percutia mentonului sau prin deschiderea cavitatii bucale.
Extensia muschilor ridicatori mandibulari determina excitarea formatiunilor
proprioceptoare : terminatiunile nervoase anulospirale situate in portiunea mijlocie a
fusurilor neuromusculare, care sunt situate printre fibrele musculare si se activeaza numai la
intinderea muschiului.
Fusurile neuromusculare se gasesc in numar foarte mare in muschii ridicatori ai
mandibulei (maseter, temporal, pterigoidian intern) si in numar foarte mic in muschii
coboratori si ai limbii.

12

Impulsurile nervoase de la nivelul terminatiilor senzitive anulospirale pleaca cu viteza

mare (120m./s.) prin fibre senzitive tip A, alpha sau I-a (groase : 8-12 y) incluse in ramurile
senzitive trigeminale (in nervul mandibular). Impulsurile sunt reduse la muschiul in repaus,
inexistente la muschiul contractat, frecvente la muschiul intins. Fusurile neuromusculare
contin si terminatii senzitive in buchet de la care pleaca fibre I-b sau beta .
Fibrele senzitive ajung la nucleul senzitiv mezencefalic al trigemenului, de unde axonii
neuronali pornesc catre centrul motor trigeminal pontin care contine motoneuroni alpha. De
aici prin nervul mandibular impulsurile merg catre muschii ridicatori ai mandibulei. Intre cei
doi centrii nu exista neuroni intercalari, latenta fiind foarte scurta (0,7ms.)
Reflexul poate fi ajustat prin impulsurile sosite pe calea fibrelor subtiri Y (7y) care se
distribuie extremitatilor fusurilor neuromusculare.
Stimularea fibrelor Y ( de exemplu in manevre dentare bucale) are ca efect scaderea
pragului miotatic si extragerea reflexului.
Receptorii musculotendinosi Golgi sunt stimulati de contractia muschilor ridicatori si
transmit impulsuri prin fibre tip I-b din nervul mandibular care ajung la nivelul ganglionului
Gasser. De aici pornesc fibre mielinice spre nucleul senzitiv trigeminal, unde sinapseaza,
apoi impulsurile sunt transmise nucleului motor masticator. Efectul stimularii receptorilor
musculotendinosi este inhibitia motoneuronilor muschilor ridicatori facilitand, astfel,
coborarea mandibulei. Stimularea substantei reticulate mezencefalopontine determina
activarea corticala si exacerbarea reflexului miotatic.
(a). Reflexul miotatic (trigeminal) - de ridicare a mandibulei - deschiderea voluntar a
cavittii bucale determin ntinderea m.maseter si stimularea terminatiilor senzitive primare
ale fusului neuro-muscular ce reprezint terminatii senzitive de tip a ale nervului V.
Aferentele ajung n nucleul senzitiv bulbar al V si au efect de activare a centrului masticator
din punte ce corespunde cu nucleul de origine a nervului V. Eferenta motorie, trigeminal,
determin contractia m.maseter si ridicarea mandibulei.
13

Reflexul de coborare a mandibulei

Este un reflex initiat de excitarea receptorilor de presiune care sunt terminatii nervoase
ale nervilor linguali, palatini, infraorbitali, situati in ligamentele periodontale, pulpa dentara,
gingie, mucoasa palatului dur, fata dorsala a limbii. Centrii nervosi sunt reprezentati tot de
nucleul senzitiv si motor trigeminal, iar caile eferente sunt ramuri motorii ale nervului
mandibular care se distribuie la muschii coboratori ai mandibulei.
Reflexul de coborare nu este miotatic, contractia muschilor coboratori ai mandibulei nu
este o secusa, la nivel central calea de conducere are neuroni intercalati, deci este un reflex
monosinaptic (ms), timpul de latenta a reflexului fiind mai mare (1,7 3,5 ms).
Reflexul lingulo-maxilar care consta in coborarea mandibulei la stimularea unui stimul
unic la nivel lingual este tot un reflex de coborare a mandibulei.
Unitatile receptoare situate in ligamentul periodontal descarca spontan impulsuri pentru
ca acesta este in tensiune permanenta. Dupa localizare se deosebesc : presoreceptori de tip I
situati in marginea gingivala si de tip II situati in dinte si ariile adiacente. Cei de tip II au un
prag de excitabilitate mai ridicat (sunt mai putin sensibili). De asemenea, pragul de
sensibilitate este mai mare pentru molari decat pentru incisivi si mult mai mare pentru dintii
artifiaciali implantati. Latenta la nivelul presoreceptorilor este scurta:0,50,6 ms.
Pentru ca asigura protectia structurilor dentomaxilare fata de stimuli nociceptivi
presiuni mari intre arcadele dentare sau la nivelul mucoasei bucale, stimularea electricaa
mucoasei sau a pulpei dentare , reflexul de coborare a mandibulei a fost numit reflex de
evitare aparare (Kawamura, 1974)
Cand intre arcadele dentare este prinsa, din intamplare, o structura dura (un os sau un
sambure) miscarea de ridicare mandibulara este blocata si sunt rapid stimulati muschii
coboratori, gura deschizandu-se brusc, protejand suprafetele ocluzale. Reflexul a fost

14

denumit de descarcare (unloading reflex), si este declansat de simularea receptorilor

Golgi si are la baza corelarea reflexului de coborare cu cel de ridicare a mandibulei.
Percutia pe directia axiala a unui dinte poate produce atat reflex de coborare a
mandibulei prin stimularea presoreceptorilor, cat si reflex de ridicare prin vibratiile care se
transmit prin structurile osoase dentare la fusurile neuromusculare.

(b). Reflexul miotatic inversat - de coborre a mandibulei - contractia muschiului maseter

determin ntinderea organului tendinos Golgi ce prezint terminatii senzitive de tip b ale
nervului V. Aferentele ajung la nucleul senzitiv V din bulb si au efect de inhibare a centrului
masticator pontin, cu relaxarea muschiului maseter si coborrea mandibulei.
(c). Reflexul linguo-maxilar - este un reflex de stimulare a coborrii mandibulei, avnd ca
punct de plecare contactul alimentelor cu mucoasa gustativ si aferente prin nervii VII si IX
ce ajung la bulb si de aici la nucleul masticator pontin.
Reflexul masticator neconditionat cuprinde:
aferente - n. V pentru stimuli tactili si proprioceptivi
- n. VII si IX pentru stimuli gustativi
centru masticator n punte - nucleul de origine a nervului V
eferente - n .V pentru muschiul maseter
- n. VII pentru muschii oro-faciali
- n. XII pentru muschii limbii
Coordonarea cortical a masticatiei are la baz:

15

 circuite cortico-pontine cu originea n aria motorie cortical. Leziunea acestei arii

determin un reflex de masticatie fr coordonare lingual si oro-facial, cu
imposibilitatea formrii bolului alimentar
circuite cortico-reticulo-corticale care asigur tonusul de repaus al muschilor masticatori
pe baza aferentelor proprioceptive.

5. FACTORII

CARE

INTERVIN

REGLAREA

MODULAREA

MASTICAIEI.
Impulsurile transmise de proprioceptori si presoreceptori sunt proiectate la niveluri
diferite in nucleul mezencefalic: presoreceptorii tip I in zona rostala presoreceptorii tip II in
zona caudala proprioceptorii din maseter, temporal si pterigoidian intern in zona
rostrocentrala (intermediara).
Nucleul supratrigeminal, situat intre nucleul senzitiv si motor al trigementului, contine
unitati neuronale mixte, unele fiind excitate de proprioceptorii intrafusali, altele de
presoreceptorii bucali, altele raspund la ambele tipuri de stimulari. Rolul acestui nucleu este
de a coordona masticatia, de a integra impulsurile sosite de la diferiti receptori.
Receptorii care intervin in reglarea masticatiei sunt (dupa Kawamura, 1974) :
Receptorii musculari: fusurile neuromusculare, organele tendinoase Golgi, receptorii
de durere
Receptorii articulatiei temporomandibulare : mecanoreceptorii din capsula articulara,
din ligamentele accesorii, receptorii algici articulari
Receptorii pentru durere, presiune, temperatura din mucoasa bucala si faringiana
Mecanoreceptorii si receptorii pentru durere din dinti si tesutul peridontal

16

Prin excitarea nervului laringeu superior care intervine in reflexul de deglutitie si

inregistrarea impulsurilor din nervul hipoglos ce este stimulat in masticatie (Sumi, 1970), s-a
demonstrat ca deglutitia inhiba miscarile masticatorii. Stimulii de la nivelul zonei reflexe a
deglutitiei ajung la nucleii motori ai masticatiei si ii inhiba.
Scaderea glucozei plasmatice stimuleaza centrii foamei din hipotalamus care sunt in
relatie cu centrii masticatori, determinand exagerarea reflexului de ridicare a mandibulei.
Inregistrarea potentialelor in centri masticatori a aratat cresterea frecventei lor in
hipoglicemie si scaderea in hiperglicemie

6. ETAPIZAREA FUNCIEI MASTICATORII N DEZVOLTARE

Aspecte evolutive ale funciei masticatorii n seria animal
Despre existenta unui aparat masticator in planul de organizare se poate discuta la vertebrate,
odat cu apariia scheletului de susinere intern i a elementelor osoase care compun aparatul
masticator.
Cea mai important evoluie a aparatului masticator se inregistreaza la vertebratele
superioare la care dintii implantati in maxilare capata dimensiuni, forme si pozitii adaptate
pentru taierea , sfasierea, zdrobirea sau macinarea alimentelor. Aparitia osului alveolar cu
rolurile sale (mecanic si de sustinere) si perfectionarea sistemului de ancorare a dintilor in
alveole, reprezinta alte elemente importante in evolutia aparatului masticator.
La mamifere apare o funcie masticatorie mult perfecionat, cu multe elemente funcionale
care se regsesc i la om.
Fa de primate, la om se produce o adaptare numeric i o reducere dimensional a dinilor
ajungndu-se la formula dentar cunoscut.
Incisivii, i caninii sufer cele mai importante modificri deoarece aceti dinti se reduc
dimensional, iar marginea lor incizal ajunge la nivelul suprafeei ocluzaie. Alungirea
17

transversal a condililor mandibulari i reorientarea fibrelor musculare n muchii maseteri i

temporali, care capt o direcie oblic sau chiar orizontal, permite o mai mare diversificare
a micrilor mandibulare ce se desfoar practic pe toate direciile. La individul normal
dentat, modul de aezare a dinilor pe cele dou arcade permite o masticaie eficient, ct
mai uoar i mai rapid, la un efort de masticaie ct mai redus.
Masticaia la copil
In primul an de via,dar mai ales n primele luni, mandibula poate executa micri cu un
mare grad de libertate datorit absenei dinilor i datorit morfologiei particulare a
articulaiei temporomandibulare care are cavitatea glenoid abia schiat, fr tuberculi
articulari i cu condilii mandibulari de dimensiuni reduse. Copilul mic folosete mandibula
mai mult pentru supt i pentru plns care necesit micri, simetrice ale acesteia, de
coborre-ridicare sau de propulsie-revenire, fr micri, de lateralitate. Micrile
mandibulei se complic ns ceva mai trziu, ncepnd de la 6-8 luni i dup aceea, n.
legtur cu elementele morfologice i funcionale nou aprate - dinii, tuberculii articulari,
masticaia i fonaia. Raportat ia aceste elemente noi adugate n timp, aparatul masticator i
functia masticatorie parcurge mai multe etape evolutive:
prima etap ncepe la natere i se ncheie la 6-8 luni odat cu erupia primilor dini
temporali - n aceast etap, copilul se alimenteaz predominant prin supt cu lapte, la
care se adaug unele alimente lichide sau pstoase provenite din alimentaia
diversificat, iar mandibula execut micri mai simple, de coborre ridicare, deci nu
exist o masticaie propriu-zis
n etapa urmtoare se produc modificri morfologice importante la nivelul dinilor,
tuberculilor articulari i condililor mandibulari care se afl n plin proces de
maturizare,
- din punct de vedere funcional apar micrile de lateralitate ale mandibulei i se
instituie masticaia propriuzis
18

 etapa dentatiei mixte, este mai lung i se termin la 12-13-14 ani odat cu alinierea
dinilor permaneni
- n aceast etap se produc importante modificri morfologice la nivelul arcadelor
dentare i la nivelul articulaiilor temporomandibulare, are loc procesul de nlocuire a
dinilor temporari cu cei permaneni, se dezvolt complet tuberculii articulari i se
modeleaz definitiv condilii mandibulari aceste procese de restructurare maturizare
nu decurg riguros simetric, crendu-se mereu dezechilibre ntre cele dou arcade i
ntre cele dou articulaii, temporomandibulare, care necesit, desigur, reechilibrri
repetate
urmtoarea etap, la adult, aparatul masticator este complet format i modelat att
morfologic ct funcional n timp pot s apar totui alte dezechilibre cauzate de
abraziunea fiziologic i patologic a dinilor, sau de pierderea parial ori total a
dinilor, care necesit readaptri funcionale din partea aparatului masticator.
Masticaia la copii apare odat cu dentitia temporar cnd copilul ncepe s se
hrneasc
cu alimente mai consistente. Odat cu apariia dinilor, micrile mandibulei, ale limbii,
buzelor i obrajilor se complic, trecnd progresiv de la micrile ritmice din perioada
suptului la micri complexe coordonate de sistemul nervos, adaptate la coninutul bolului
alimentar.
La copil, apariia succesiv a dinilor reprezint momente de adaptare i de readaptare a
funciei masticatorii. Pn la 7 ani mandibula execut mai mult micri ele coborre ridicare
i de propulsie-revenire, dar dup aceast vrst mandibula execut toate micrile, ca la
adult.
Ciclul masticator i stereotipurile masticatorii la adult
La om mandibula execut toate tipurile de micri masticatoriii anume : micri de
coborre-ridicare ca la carnivore, micri de propulsie-revenire ca la roztoare i micri de
19

lateralitate ca la rumegtoare predomin ns: micrile pe direcie vertical, de coborreridicare a mandibulei (ca la carnivore), care nu se execut totui n forma lor pur, deoarece
se combin cu micrile orizontale, rezultnd micri ciclice mai complicate caracteristice
omului. Datorit modificrilor morfologice care se produc n timp la nivelul aparatului
masticator, care necesit i adaptri, functionale corespunztoare, orice individ ajunge la un
moment dat la un model individual de masticaie, stabil n timp, care a fost denumit
stereotip dinamic de masticaie.
Un stereotip dinamic se perfecioneaz i se stabilete definitiv n trei etape succesive:
imediat dup natere, n perioada erupiei dinilor temporari i n perioada erupiei dinilor
permaneni.
Stereotipul masticator se stabilete pe baza particularitilor morfologice de la nivelul
articulaiilor temporomandibulare, maxilarelor i arcadelor dentare, care vizeaz forma
condililor mandibulari i nclinaia pantei tuberculilor articulari, forma general a
mandibulei i deschiderea unghiului mandibulei, raporturile dentodentare care se creeaz n
timp, muchii masticatori care se dezvolt i se orienteaz n raport cu micarea dominant.
La aceti factori se adaug aciunea (n timp) factorilor psihologici, educaionali, modul de
alimentaie i alimentele consumate. Clasic, s-a stabilit c din punct de vedere funcional,
orice stereotip dinamic de masticaie prezint dou procese care se desfoar simultan pe
parcursul masticaiei:
a.) un proces mecanic de frmiare a alimentelor la care particip dinii, muchii
mobilizatori ai mandibulei i limba care aeaz alimentele pe platform ocluzal
- procesul mecanic de prelucrare a alimentelor prezint la rndul su trei faze:
de apucare cu ajutorul incisivilor,
de zdrobire cu ajutorul premolarilor i
de frmiare mrunt cu ajutorul molarilor
b.) un proces fizicochimic de insalivatie a alimentelor realizat de limb, care pe .msur ce
alimentele sunt fragmentate, le amestec tot mai mult cu. saliv, formnd bolul alimentar.
20

Din datele clasice mai rezult c n raport cu modul. n care se realizeaz procesul mecanic
al masticaiei, mai ales n faza de frmiare mrunt care se execut la nivelul dinilor
laterali, exist trei tipuri, principale de prelucrare mecanic, care stabilesc trei stereotipuri
dinamice:
un. stereotip dinamic de masticaie frector: este realizat prin micri orizontale ale
mandibulei, mai ales cele de lateralitate, ntlnit la indivizii cu supraocluzie frontal
redus
un stereotip dinamic de masticaie toctor :este realizat prin micri verticale ale
mandibulei ntlnit la indivizii cu supraocluzie frontal accentuat i cuspidarea
accentuat a dinilor laterali,care mpiedic micrile de lateralitate ale mandibulei
un stereotip dinamic de masticaie intermediar , este o masticaie intermediar ce
rezult din combinarea miciilor verticale ale mandibulei cu cele orizontale.
In cursul masticaiei, la majoritatea indivizilor, mandibula execut un fel de micri ciclice
ciclurile masticatorii, al cror aspect grafic este diferit pentru fiecare individ n parte i
este caracteristic acelui individ exist doar abateri, temporare, de la acest model individual
de micare a mandibulei n raport cu alimentul care trebuie masticat la un moment dat. De
aceea, se spune c fiecare individ posed un model individual de masticaie, deci un stereotip
propriu de masicaie i totodat, posed i o masticaie selectiv pentru fiecare aliment, n
raport cu consistena acestuia, care rezult dintr-o adaptare de moment a micrilor
mandibulare ca vitez, ca direcie, ca for i ca amplitudine.

7. MECANISMELE MASTICAIEI.
Masticaia este un act complex, parial voluntar, parial reflex prin care se asigur
coordonarea activitii musculare n vederea prelucrrii mecanice a alimentelor. Masticaia
21

are o complexitate care este unic n tot organismul. Reglarea masticaiei se face prin
mecanism nervos, la care particip zone din aria cortical motorie, din trunchiul cerebral,
corelate cu informaiile senzitive din zona oro-facial.
Masticaia ncepe cu deschiderea voluntar a gurii i coborrea mandibulei induse de ctre
impulsurile motorii corticale venite pe ci piramidale i extrapiramidale la nucleii motori ai
nervilor cranieni V, VII, XII, din trunchiul cerebral.
Actul motor al masticaiei este modulat i de impulsuri cerebeloase. Ablaia cerebelului
produce ataxie, modificri motorii ce afecteaz i prehensiunea hranei.
Ridicarea reflex a mandibulei se realizeaz prin reflexul miotatic maseterin dinamic
cu urmtoarea succesiune:
-

deschiderea gurii

determin ntinderea

muchilor ridictoii

ai mandibulei

- se stimuleaz fusurile neuro-musculare din maseter

- fibrele anulo-fusale transmit direct excitaia la nucleul senzorial mezen-cefalic al
trigemenului
- dup o ntrziere de 0,7 ms informaia este transmis monosinaptic la nucleul motor al
trigemenului, din punte
- impulsurile motorii iau calea neuronilor motorii alfa spre muchii
ridictori ai mandibulei
- contracia m. ridictori determin ridicarea mandibulei, nchiderea gurii, realizarea
contactului ocluzal pe alimentele din cavitatea bucal. n continuare se declaneaz reflexul
de coborre coordonat a mandibulei, coborre ce permite rearanjarea alimentelor ntre
suprafeele ocluzale ale dinilor.
Succesiunea fenomenelor de coborre reflex a mandibulei:
- alimentele nchise n cavitatea bucal stimuleaz presoreceptorii din: mucoasa gingival,
ligamente periodontale, pulp, dentin, mucoas bucal, lingual, palatul dur, etc
- impulsurile generate de stimularea presoreceptorilor sunt transmise nucleului senzorial al
n. V din punte, prin n. dentari i linguali
22

- din nucleul senzorial, principal, al trigemenului impulsurile ajung la nucleul motor al n. V,

dup o ntrziere de 1,7 msec.
- n nucleul motor se genereaz un potenial de excitaie postsinaptic n motoneuronii
muchilor cobortori i un potenial de inhibiie postsinaptic n neuronii motori ai muchilor
ridictori
- se trimit comenzi efectorii pentru muchii cobortori i inhibitorii pentru muchii ridictori
- rspunsul motor este promt, asigur deschiderea gurii, protejeaz arcadele dentare de o
suprasolicitare mecanic.
Impulsurile proprioceptive de la ATM controleaz activitatea motorie a mandibulei,
limiteaz micrile, readapteaz masticaia dup intervenii ortodontice, transmit i stimuli
de durere.
Reflexul necondiionat masticator are centrul n nucleul masticator din protuberanta
(punte). Acest centru primete aferente tactile proprioceptive, gustative pe calea nervilor V,
VII, IX. Nucleul masticator pontin este coordonat de centrii corticali n vederea finalizrii
masticaiei i a realizrii bolului alimentar.
Leziunile ariei motorii corticale suprim reflexul masticator ca act coordonat i face
imposibil realizarea bolului alimentar, deoarece persist numai micri stereotipe de
ridicare i coborre a mandibulei fr coordonare lingual. oro-facial.
Sistemul limbic, hipotalamusul, formaia reticulat, cerebelul contribuie la reglarea
contraciei musculare n timpul masticaiei.
Durata unui ciclu masticator este de aproximativ o secund, n afeciuni dentare, plasarea de
proteze n gur, stereotipul masticator se modific contient, elaborndu-se un nou tip de
masticaie.
Activitatea motorie a centrilor masticatori este influenat i de statusul umoral al
organismului: n hipoglicemie se amplific potenialul motor al muchilor ridictori.

23

8. INFLUENA

MASTICAIEI

ASUPRA

DEZVOLTRII

APARATULUI

DENTO-MAXILAR.
Valoarea functional a masticatiei:
durata masticatiei depinde de natura alimentelor si de obisnuint
bun masticatie asigur a o bun digestie
consumul de alimente cu consistent crescut asigur dezvoltarea masivului facial si are
un rol trofic asupra acestuia stimuleaz secretia salivar, autocurtirea si integritatea
cavittii bucale
intervine n receptia olfactiv si gustativ
are rol n stimularea reflex a secretiei si motilittii digestive
9. FORELE MASTICATORII.
Fora de contracie a muchilor masticatori este n funcie de gradul de dezvoltare al
muchilor care depinde de:
- ras
- tip regional: la eschimoi, care se hrnesc cu alimente crude, la nivelul molarilor forele
dezvoltate sunt de trei ori mai mari dect la subiecii ce folosesc o alimentaie preparat
- vrst
- sex
- modul de pregtire al alimentelor
Contracia muchilor maseteri poate fi de tip izotonic sau de tip izometric. Contracia
izotonic realizeaz scurtarea lungimii muchiului, cu meninerea constant a tensiunii.
Prin contracie izotonic se pun n contact static suprafeele triturante ale dinilor
antagoniti. Se realizeaz prin contracia m. ridictori ai mandibulei i relaxarea m.
cobortori.

24

Contracia izometric se caracterizeaz prin meninerea constant a lungimii

muchiului i creterea tensiunii dezvoltat n muchi .
Contracia izometric se realizeaz dup "prinderea" alimentelor ntre suprafeele
ocluzale i dureaz pn cnd tensiunea dezvoltat n muchi nvinge rezistena (duritatea)
alimentelor, n acest moment alimentul este zdrobit iar contracia izometric este urmat
de contracia izotonic. Deci, n timpul masticaiei au loc schimbri permanente ale tipului
de contracie. n urma contraciei n muchii masticatori se dezvolt o for mecanic,
proporional cu numrul de uniti motorii antrenate funcional. Fora de contracie
depinde de gradul de ntindere al muchiului, pn la un moment dat. Dac distana
iniial dintre dini este mai mare (maseterul este mai ntins) fora de contracie este mare.
Aceasta se datorete, pe de o parte, stimulrii fusurilor neuro-musculare, iar pe de alt
parte, posibilitii de a se realiza un numr maxim de puni acto-miozinice.
Lungimea optim a sarcomerului la care fora dezvoltat este maxim se consider a fi
de 2,2 micrometri. Dac distana dintre mandibul i maxilar este prea mic, musculatura
nu poate aciona la lungimea optim, iar fora de contracie scade (numrul de puni actomiozinice active este sczut, se produce o nclecare a filamentelor de actin).
Viteza de scurtare a muchilor maseteri (viteza de ridicare a mandibulei) este invers
proporional cu consistena alimentelor. Pe msur ce mandibula se apropie de maxilar n
timpul masticaiei, alimentele opun rezisten, iar viteza de ridicare scade naintea
stabilirii contactului ocluzal.
Fora de presiune vertical ce se exercit n timpul masticaiei este transformat
datorit structurii parodontale n for de traciune i transmis asupra esutului osos unde
se vor produce fenomene adaptativ-constructive. Muchii mobilizatori ai mandibulei pot
dezvolta n timpul masticaiei fore foarte mari (tabelul 3).
Ali autori dau valori de aproximativ 10 kg for pe o suprafa de 1 cm2.

25

Presiunile verticale suportate de dini:

incisivi:

32 kg

canini: 35 kg
premolar II:

44 kg

molar I:

45-70 kg

molar III:

64 kg.

n masticaia obinuit se utilizeaz aproximativ 1/3 din fora maxim, adic fiecare
micare masticatorie s-ar nsoi de desfurarea unor fore n jui
de 35 kg.
Intensitatea forei masticatorii depinde de mai muli factori:
de puterea de contracie a muchilor
de sex: la femei, fora dezvoltat la nivelul molarilor este 2/3 din cea a
brbailor.
de pragul de toleran al parodoniului, respectiv
de sensibilitatea parodoniului.
10.MECANISMELE

PRIN

CARE

MASTICAIA

INFLUENEAZ

DEZVOLTAREA APARATULUI DENTO-MAXILAR.

26

Tulburrile masticatorii sunt factori predispozani pentru producerea anomaliilor

dento-maxilare prin:
- masticaia insuficient face ca musculatura masticatorie i oasele maxilare s fie mai
puin dezvoltate
- orientarea funcional a trabeculelor este mai discret
- parodoniul marginal ofer o implantare dentar mai puin robust
- abraziunea fiziologic lipsete sau este foarte redus
- nu se face mezializarea fiziologic a mandibulei
- secreia salivar mai sczut ntreine o autocurire deficitar, favorizeaz instalarea
de procese distructive la nivelul coroanei
- malpoziii, ectopii dentare
- crete frecvena cariilor
- solicitarea insuficient a parodoniului, favorizeaz apariia parodon-topatiilor.
Anomaliile dento-maxilare instalate micoreaz eficiena masticatorie prin mai multe
mecanisme:
- reducerea suprafeei de contact ocluzal
- absena sau dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii
- limitarea micrilor masticatorii prin blocaje
- lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist, de ctre dini, determin
senzaia dureroas care reduce i mai mult fora de contracie.

27

28