Reglarea reflexă necondiționată a masticației

Masticația = proces complex prin care alimentele solide și semisolide sunt prelucrate mecanic
prin tăiere, zdrobire și triturare, datorită mișcărilor mandibulei, concomitent cu mișcări
coordonate ale buzelor, limbii și obrajilor, care împing fragmentele alimentare între arcadele
dentare.
- contribuie la formarea bolului alimentar.
- intervine în declanșarea activității glandelor salivare.
- reglarea masticației se realizează prin mecanisme reflexe necondiționate și condiționate.
Saliva intervine în: solubilizarea unor constituenți alimentari, influențând stimularea
gustativă, curățirea și umectarea mucoasei bucale, cu rol în vorbire, protecția antibacteriană,
prin lizozim.

1. FAZELE MASTICATIEI
Fazele mecanice ale masticației sunt:
- incizia alimentelor
- sfărâmarea
- triturarea
Aceste etape sunt precedate de acte motorii ajutatoare: echilibrarea capului si prehensiunea
alimentelor.
a.) Echilibrarea capului – reprezintă prima mișcare controlată și continuă, pregătitoare a
masticației.
- mușchii flexori ai capului se contractă iar în corelație cu extensorii mențin capul în poziția
optimă.
b.) Prehensiunea alimentelor
- se realizează în doi timpi prin:
1. coborârea mandibulei cu deschiderea voluntară a gurii ( m. suprahioidieni,
subhioidieni, pterigoidieni externi )
2. propulsia mandibulei efectuată de contracția bilaterală și simetrică a mușchilor
pterigoidieni externi, fascicolelor anterioare a m. terporar

Secționarea alimentelor (incizia)

- ridicarea mandibulei încheie etapa de prehensiune și alimentele aduse cu mana spre gura
sunt secționate de dinții frontali.
- are loc contracția puternică a fascicolului mijlociu al temporalului, a mușchilor maseteri și a
pterigoidienilor interni rezultând închiderea gurii în mod lent, continuu și puternic.
- hioidul este mobilizat înainte și in sus de m. Suprahioidieni.
- Traiectoriile funcționale în incizie variază după consistența alimentelor.
- Pentru alimentele dure este necesară secționarea în poziția cap la cap a incisivilor.
- Pentru unele alimente, actul de incizie poate fi asociat cu o tracțiune cu mana a
fragmentului exobucal, ce poate acționa ca o torța de basculare vestibulară suplimentară.
- În timpul inciziei exista o mica 'dezocluzie ' molara, care are rol in protecția parodontală.

Zdrobirea și triturarea alimentelor

Premolarii: zdrobirea alimentelor.
- prezintă cuspizi ascuțiți, care le facilitează pătrunderea în interiorul alimentelor, pentru a le
fragmenta în particule relativ mari.
Molarii ( suprafața ocluzala mare) - rol important în fărâmițarea în continuare a
alimentelor, triturarea lor, în special, prin mișcări de lateralitate care se succed spre dreapta
sau spre stânga.

1
 - se realizează contracții alternative ale mușchilor pterigoidieni externi de o parte și a
temporalilor de cealaltă parte, asociate cu relaxarea controlată a acelorași mușchi, care devin
antagoniști succesivi.
În timpul masticației:
- se dezvolta forța în mușchii ridicători ai mandibulei;
- se realizează contracția de balansare a mușchilor direcționali;
- se produce relaxarea controlată a antagoniștilor.

Limba - datorită terminațiilor sale senzoriale, separă din masa alimentară acele fragmente
care sunt bine triturate și însalivate, le adună la un loc formând bolul alimentar pe care-1
pregătește pentru deglutiție.
- pe măsură ce alimentele sunt triturate are loc și amestecarea lor cu salivă, proces denumit
însalivare.
- participă la masticație și prin fărâmițarea unor alimente, pe care le presează pe palatul dur.
Limba execută mișcări de intensități diferite:
-mișcări fine: de așezare a alimentelor între arcadele dentare, de triere a fragmentelor, de
însalivare, de realizare a bolului alimentar;
-mișcări puternice: de sfărâmare directa a alimentelor, de deglutiție, de curațire a arcadelor
dentare dupa deglutiție.
Bolta palatină participă la zdrobirea unor alimente mai mari și furnizează informații asupra
consistenței alimentelor.
Obrazul, prin mușchii buccinatori, readuce, pentru triturare, alimentele căzute în vestibul.
Buzele, mucoasa obrajilor, limba, palatul conțin numeroși receptori senzitivi ce au rol în
coordonarea dinamicii masticatorii.
Buzele mențin saliva și alimentele în cavitatea bucală in timpul triturării și apreciază
temperatura alimentelor.

2. FORȚE MASTICATORII
Forța de contracție a mușchilor masticatori este in funcție de gradul de dezvoltare al
mușchilor care depinde de:
- rasa;
- tip regional: la eschimoși, care se hrănesc cu alimente crude, la nivelul molarilor forțele
dezvoltate sunt de trei ori mai mari decât la subiecții ce folosesc o alimentație preparată;
- vârstă;
- sex;
- modul de pregătire al alimentelor.
Forța de presiune verticală ce se exercita în timpul masticației este transformată datorită
structurii parodontale în forța de tracțiune și transmisă asupra țesutului osos unde se vor
produce fenomene adaptativ-constructive.
Mușchii mobilizatori ai mandibulei pot dezvolta în timpul masticației forțe foarte mari.
- în masticația obișnuita se utilizează aproximativ 1/3 din forța maximă, adică fiecare mișcare
masticatorie s-ar însoți de desfasurarea unor forțe in jur de 35 kg.
Intensitatea forței masticatorii depinde de mai mulți factori:
- de puterea de contracție a mușchilor;
-de sex: la femei, forța dezvoltata la nivelul molarilor este 2/3 din cea a barbatilor.
-de pragul de toleranța al parodonțiului
- de sensibilitatea parodontiului.
Masticația si structurile buco-dentare.
- în timpul masticației, prin intermediul ligamentelor periodontale, se transforma forțele
de frecare in forte de tracțiune directa asupra osului alveolar.

2
 - Resorbtia proceselor alveolare si mărirea spațiului parodontal la dinții nesolicitati, prin
lipsa antagoniștilor, reprezintă o dovada a lipsei forțelor stimulatoare ale masticației.
- Poziția dinților si restructurarea permanenta a pereților alveolari sunt in funcție de
solicitările funcționale generate de masticație. În unele anomalii dento-maxilare cu
malpoziții dentare, mișcările masticatorii se fac defectuos.

MASTICATIA SI ANOMALIILE APARATULUI DENTO-MAXILAR

Tulburările masticatorii sunt factori predispozanți pentru producerea anomaliilor dento-
maxilare prin:
- masticația insuficienta face ca musculatura masticatorie si oasele maxilare sa fie mai
puțin dezvoltate;
- abraziunea fiziologica lipsește sau este foarte redusa;
- malpozitii, ectopii dentare;
- creste frecventa cariilor;
Masticatția – situațiile de edentație
= lipsa uneia sau mai multor unități dentare in cadrul arcadelor maxilare.
Kennedy a clasificat edentatia astfel:
1. Clasa I – edentatie bilaterala si biterminala;
2. Clasa II – edentatie unilaterala si uniterminala;
3. Clasa III – edentatie intercalata;
4. Clasa IV – edentatie in zona frontala

- prin edentatie dispar receptorii dento-parodontali.

- reflexele parodonto-musculare sunt înlocuite cu reflexe gingivo-musculare care se formează
progresiv la edentați.
- necoordonarea musculara, fatigabilitatea miscarilor, hipotonia mușchilor masticatori si
scăderea controlului reflex al dinamicii mandibulare.
- creșterea sensibilității la durere, a pragului dureros, pentru receptorii algogeni din mucoasa
de acoperire care pentru o forța musculara de masticație slaba poate întrerupe reflex actul
masticator.
- se micșorează aria masticatorie, se reduce relieful ocluzal al arcadelor dentare artificiale în
vederea obținerii unei stabilități a protezei și reducerea presiunilor de pe câmpul protetic.
= refacerea fcț. SDM
refacerea fcț. masticatorii
refacerea fcț. erstetice
refacerea fcț. fonetice
refacerea deglutiției