Subiect 28 Criteriile ocluziei functionale

Scoala romananeasca considera ca pentru a putea sa se vorbeasca de o ocluzie functionala ea

trebuiea sa raspunda urmatoarelor 5 criterii:
Criteriul I : Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in Rc si Im
Contractia musculara care determina presiunile masticatorii nu poate fi micsorata terapeutic, in
acest sens diminuarea fortelor nocive se face prin dirijarea si repartizarea corecte a solicitarilor
masticatorii.
Prin stabilitate ocluzala intelegem aceea situatie in care contactele ocluzale sunt suficient de
echilibrat distribuite pentru a impiedica migrarile dentare.
Ocluzia stabile este caracterizata de :
- Persistenta acelorasi contacte dento-dentare dintre dintii antagonisti in Rc si Im
- Dupa realizarea acestor contacte mandibula trebuie sa nu derapeze in nic un sens in
plan transversal sau frontal
Deraparea mandibulei dupa realizarea acestor contacte dento-dentare in RC se datoreaza
pantelor inclinate..
Pentru ca sa nu existe derapare contactul trebuie sa se realizeze de tip vf cuspid- fund fosa
unde forta este condusa in axul lung al dintelui ceea ce determina o intindere uniforma a
ligamentelor parodontale. Sarcinile functionale alternand cu perioadele de repaus
stimuleaza parodontiul, membrane parodontala si osul alveolar mentinandu-le in parametrii
normali. Daca presiunea ocluzala depaseste intensitatea functionalaare ca effect
traumatizarea parodontiului. Din diferite motive (carie proximala, edentatie) un dinte isi
poate schimba axul si atunci presiunile normale datorate contractiei musculare normale
devin traumatizantepentru parodontiu deoarece nu toata ligamentele preioau sarcinile
functionale , unelel fiind strivite intre dinte si alveola nemaiavand o irigare si un metabolism
normal. Atunci cand presiunea ocluzala are o durata prea mare, ea se constituie tot intr-o
sursa de traumatizare a parodontiului, asa cum se intampla in bruxism. Atnci cand asupra
unui parodontiu initial sanatos actioneaza o forta ocluzala de intensitate, forta , directie
nefunctionala se produce trauma primara. Aceasta in absenta factorilor inflamatori nu
provoaca boala parodontala ci numai leziuni dentare izolate.
Atunci cand ligamentul parodontal este slabit, de etiologie alta decat ocluzala, fortele
ocluzale chiar cu directive optima in axul lung al dintelui, chiar daca se fac cu intermitenta si
sunt de intensitate in limite normaleconduc la o trauma a parodontiului = trauma ocluzala
secundara.
 Concluzia practica este ca atunci cand se reface fata ocluzala a unui dinte sa se urmareasca
transmiterea presiunilor in axul lung al dintelui.
Ocluzia instabila se realizeaza atunci cand contactele in Rc si Im se realizeaza in mai multe
pozitii, datorita lipsei fosetei in care cuspidul de sprijin sa isi gaseasca locul.
Stopurile de gradul II pot fi remodelate, prin realizarea pe fata palatinala a frontalilor maxilar a
lacasurilor pentru marginea libera a frontalilor mandibulari in urmatoarele situatii:
- Cand restaurarea protetica frontal face parte din planul general de tratament
- Cand exista semen de instabilitate ocluzala, migrari dentare in sectorul frontal
- Stopurile ocluzale laterale nu sunt fiabile, in cazul protezelor partiale mobilizabile care
restaureaza edentatie cls I Kennedy
Contactele dento-dentare multiple in IM sau RC sunt necesare pentru repartizarea
uniforma a solicitarilor pe fiecare dinte si pentru ca toti dintii sa sufere un process uniform
de uzura.
Cand contactele dento-dentare nu sunt multiple in momentul inchiderii gurii in Rc sau Im ,
mandibula poate realiza o deplasare pentru a reusi sa stabileasca stopuri ocluzale in numar
cat mai mare, deci stopurile ocluzale nu mai sunt simultane. Aceste deplasari sunt
determinate de confruntarea dento-dentara pep ante inclinatecu solicitari in afara axului
lung al dintilor. In contact premature in Rc in functie de directia de deviatie a mandibulei
versantele cuspidiene vinovate de derapara sunt: MUDL, daca mandibula deviaza anterior,
BULL daca deviaza spre obraz si LUBL daca deviaza spre limba.
Majoritatea deraparilor se realizeaza avand component anterioara si laterala. Deraparile
pur laterale sunt rare, apar la pacientii cu abraziune patologica la care s-a inversat curba
transversal de ocluzie, iar cele anterioare pure apar cand una din suprafetele
interferentesunt versantele fosetelor proximale.

Criteriul 2: Ghidajul anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si

posibilitatile ATM
Panta incisiva
Lipsa de armonie dintre inclinarea dintilor frontali maxilari si miscarile mandibulare poate
crea disfunctii la nivelul structurilor ADM, mai ales atunci cand se asociaza cu bruxismul.
Cand exista ghidaj anterior mai deschisel convine unei scheme ocluzale de miscari
masticatorii cu predominanta orizontala. Un ghidaj anterior abrupt se potriveste cu
miscarile predominant verticale.
Obstacole
Contactele premature din Rc pot devia mandibula anterior si determina aparitia abraziunii
exagerate a dintilor anteriori mai ales in zona de contact cu antagonistii, imbolnavirea
parodontiului acestor dinti, hiperactivitate musculara.
Interferentele la nivelul dintilor cuspidate in timpul propulsiei determina reflexmiscari ale
mandibulei cu scopul de a evita senzatia neplacutasi noua miscare vine in conflict cu
posibilitatile de ghidarenormala a dintilor frontalicare vor fi supusi unor forte nocive. Cand
se constata ca un dinte anterior este abrazat sau are parodontiul slabit, trebuie avut in
vedere posibilitatea existentei unei dizarmonii si corectarea acesteia.
Mecanismul neuromuscular are rol de a proteja dintii impotriva fortelor nocive. Daca insa
pozitia si morfologia dintilor nu sunt in armonie cu posibilitatile ATM , muschii vor mobiliza
mandibula intr-o pozitie de adaptare la morfologia ocluzala respective facand o munca
suplimentara de fizare a mandibulei intr-o pozitie care sa permita functionarea impusa de
ocluzie. Aceasta activitate de fixare revine ligametelor articulatiei care nu obosesc niciodata
in urma unui effort sustinut. Muschii insa obosesc in urma efeortului sustinut, oboseala care
se manifesta prin spasme si dureri musculare.
Criteriul 3 : Dezocluzia tuturor dintilor in miscarea de propulsie a mandibulei
Este legata de armonia care trebuie sa existe intre ghidajul anterior si morfologia dintilor
cuspidate. In functie de inclinarea pantei palatinale a incisivilor maxilari, dezocluzia dintilor
laterali se face mai lent sau mai rapid. Prin preluarea efectului fortei musulare , dintii
frontali anteriori protejeaza in timpul propulsiei parodontiul dintilor cuspidate si alte
structuri al ADM.
Dezangrenarea dintilor cuspidati trebuie sa se produca de la inceputul miscarii de propulsie,
altfel interferentele aparute creaza trauma ocluzale.
Fenomenul Thilemann descrie interferenta in propulsie pe partea nelucratoare generate de
ultimul molar migrat vertical care determina modificari patologice unuia dintre dintii
anteriori maxilari: cel mai frecvent IL. Aceste modificari sunt: migrarea vertical,
vestibularizarea, uneori mobilitatea.. Daca etse migrat molarul maxilar fenomenele sunt la Il
de aceeasi parte, daca este migrat ultimul molar mandibular modificarile sunt la IL de partea
opusa.
Sindromul molarului de 6 ani cuprinde fenomene patologice caracteristice datorita pierderii
timpurii a M1. Mai semnificative sunt la pierderea molarului mandibulardatorita latimii m-d
mai mari si a migrarilor secundare mai severe care intereseaza antagonistii.
Semne:
- Mezioversiunea M2 si M3 mandibulari
- Lingoversiunea M2si M3 mandibulari
- Migrarea vertical a antagonistilor
- Aparitia diastemelor si tremelor, hipermobilitate,si osteoliza la nivelul dintilor frontali
maxilari

In alte situatii se observa ca intrega miscare de propulsieeste ghidata de un singur

incisive maxilar.+ interferenta pe partea lucratoare. In aceste situatii se redreseaza
dintele , palatinizat, rotat orthodontic sau prin slefuire selective cu atentie sa nu se
desfiinteze contactul din R/Im.
Cand pozitia de cap la cap in propulsive este sustinuta doar de un singur incisive
maxilar= contact premature pe partea lucratoare. Retusarea se face prin slefuirea
marginii libere a I maxilar, atat cat permite fizionomia, astfel incat pozitia de CCP sa fie
sustinuta de cel putin 2 incisivi maxilari daca ei nu au parodontiul slabit.

Criteriul 4 : Dezocluzia dintilor cuspidati pe partea nelucratoare in miscarea de

lateralitate

Argumente:
Pe partea nelucratoare contactele sunt neficiente functional
Contactele dento-dentare sunt nelogice, mandibula fiind deplasata pe partea cu bolul
alimentar
Pe partea nelucratoare, condilul orbitant nu e bine sprijinit in cavitatea glenoida
Contactele de pe partea nelucratoare dezvolta forte care vor fi in afara axului lung al
dintelui
Contactele pe partea nelucratoare cu condilul nesustinut pot declansa contractii
musculare prelungite, spasme.

Pentru ca interferentele sa fie vizualizate este obligatoriu ca in timpul examinarii

miscarea de lateralitate sa fie intotdeauna ghidata de medic.

Criteriul 5 : Absenta interferentelor la dintii cuspidati pe partea lucratoare in miscarea

de lateralitate
Aceasta dezocluzie este provocata de ghidajul canin sau anterolateral.Cand exista un
contact pe parcursul miscarii intre dintii laterali de pe partea lucratoare , acesta este un
factor traumatogenpentru dinti, muschi, Atm.
Argumente:
Fortele aparute la nivelul dintilor cuspidate se transmit in afara axului lung al dintilor
Fortele sunt foarte mari fiind aproape de punctual de sprijin al mandibulei ATM si de
locul de aplicare al fortei musculare.
Etiologia interferentelor lucratoare in lateralitate:
Migrarea dintilor antagonisti unui spatiu edentate
Aplicarea unei proteze necorespunzatoare
 Tratamente ortodontice incorecte
Realizarea protetica a unei morfologii ocluzale necorespunzatoare prin:
- Inaltimea prea marea a cuspizilor vestibulari mandibulari
- Grosimea prea mare a versantului extern a cuspizilor vestib mand
- Inaltimea prea mare a cuspizilor lingual mandibulari
- Realizarea in cadrul unor punti frontale, sau in cazul refacerii caninului unui ghidaj canin
sau antero-lateral prea lin in comparative cu inaltimea cuspizilor dintilor laterali. (cum
facem ghidajul cand lipseste caninul?)