29.Definiti tulburarea somatopsihica.

Tulburarea somatopsihică vizează impactul provocat de o boală somatică

asupra psihicului pacientului. În funcţie de particularităţile de manifestare şi
decurgere a bolii, acest impact va fi mai evident sau, respectiv, mai puţin
evident.
Schema de acţiune a tulburării somatopsihice presupune: boala somatică,
acuzele somatice ale pacientului, acuzele psihice ale pacientului, medicul şi
acţiunile sale pentru diminuarea acuzelor. Eficienţa tratamentului depinde de
luarea în consideraţie a tuturor acuzelor pacientului
30.Explicati substratul multifunctional al durerii.
În drumul său de la excitaţie nociceptivă la senzaţie şi percepţie,
sensibilitatea dureroasă parcurge trei trepte care sunt parcurse în următoarea
ordine:
- suprafaţa nociceptivă;
- căile extra - şi intranevraxiale ale durerii,
- structurile nervoase centrale de integrare a informaţiilor nocicep-tive.
Toate componentele afectiv-emoţionale, ce dau „culoare” durerii psihice, se
realizează la nivelul scoarţei emisferelor cerebrale.
Insensibilitatea la durere este cuprinsă într-un grup de anomalii congenitale,
caracterizate prin absenţa sau scăderea marcată a fibrelor amielinice din sistemul
nervos periferic. Insensibilitatea la durere se asociază, adeseori, cu
insensibilitatea la temperatură şi cu grade diferite de handicap mintal.
Durerea nu este numai o simplă senzaţie (cum ar fi atingerea sau frigul), ci
poartă o conotaţie afectivă şi produce o reacţie vegetativă şi comportamentală
specifică (la animal – de luptă sau fugă). Prin aceasta, este o percepţie cu o
reacţie psihică sistematizată.
31.Definiti notiunea de stres.Enumerati cauzele si consecintele stresului
asupra vietii,sanatatii etc.
Starea de stres defineşte un organism care face un efort intensiv pentru a
se adapta unor situaţii puţin obişnuite. Atunci când menţinerea echilibrului
necesită eforturi compensatorii deosebite, când solicitările atrag sau depăşesc
limitele resurselor adaptative, când integrarea organismului este ameninţată,
persoana intră în stare de stres.
Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv
de către individ între cerinţele organismului şi ale mediului şi posibilităţile de
răspuns individuale. Stresul apare în momentul în care acest echilibru al
adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă.

Cauzele stresului sunt (după Gh. Iosif, 1996, Bogáthy, 2002):

1. Factorii de mediu:
  mediul fizic: agenţi fizici, chimici (căldură, temperatură, vibraţii, zgomot,
iluminat, emanaţii de fum sau vapori etc.);
 mediul psihosocial (stres relaţional): calitatea raporturilor cu superiorii şi cu
colegii (competiţie, rivalitate), conflictele la locul de muncă pot constitui o sursă
de stres.
2. Sarcina de muncă:
 suprasolicitarea: de natură cantitativă sau calitativă (considerarea unei
munci ca fiind prea grea) se asociază cu comportamente disfuncţionale;
 caracterul muncii: munca devine stresantă acolo unde activitatea este
repetitivă, puţin stimulativă, rutinieră; plictiseala şi dezinteresul diminuează
capacitatea de reacţie a persoanelor;
 pericolul fizic: sursă de stres în profesiile de mare risc (minerit, poliţie,
pompieri, armată etc.);
 responsabilităţile la locul de muncă: responsabilitatea faţă de oameni este
mai stresantă decât cea faţă de echipamentele de lucru.
3. Factorul uman:
 adecvarea persoanei la locul de muncă: inadecvarea determină în timp
apariţia stărilor de nemulţumire, frustrare, anxietate, depresie;
 ambiguitatea rolului: se referă la lipsa de claritate în ceea ce priveşte rolul
individului la locul de muncă, perceperea ambiguă a sarcinilor profesionale, a
obiectivelor şi responsabilităţilor;
 teama de a nu obţine avansări în carieră, teama de sancţiuni;
 recompensarea inechitabilă a muncii;
 subutilizarea competenţei;
 accesul scăzut la luarea deciziilor în grupul de muncă;
 posibilităţi scăzute de exercitare a autorităţii;
 lipsa de experienţă profesională;
 nesiguranţa locului de muncă legată de schimbările sociale şi de progresul
ştiinţific cu apariţia unor noi profesiuni şi dispariţia altora;
 apropierea de vârsta pensionării.
Sursele potenţiale ale stresului constituie categorii mari devariabile, care au
fost incluse în mai multe categorii cauzale. Dintre acestea, prezentăm în
continuare un model fundamental, – modelul Michigan, elaborat de Institutul
de Studii Sociale (Institute for Social Research) al Universităţii Michigan. În
cadrul acestui model există patru categorii de variabile luate în consideraţie:
caracteristicile organizaţionale, stresorii psihici, reacţiile la stres şi boală
(Bogáthy, 2002).