DEZVOLTARE DURABILĂ.

DEZVOLTARE COMUNITARĂ
CURS 3
LECTOR DR. RALUCA BUHAȘ
Universitatea din Oradea, 2020-2021
DEZVOLTARE DURABILĂ
POPULAȚIA LUMII. ÎNSPRE CE NE
ÎNDREPTĂM?
Între 8.5 – 8.6 miliarde de oameni în 2030
Între 9.4 – 10.1 miliarde de oameni în 2050
Între 9.4 - 12.7 miliarde de oameni în 2100

Deciziile pe care le luăm acum ...trebuie pus accentul pe

vor afecta viitorul omenirii ... DEZVOLTARE DURABILĂ,
SUSTENABILĂ
sursa: United Nations, 2019
 DEZVOLTARE DURABILĂ
Dezvoltarea durabilă este modul de organizare a societății care asigură
existența acesteia pe termen lung (sustenabilitate).

Dezvoltarea durabilă este un proces de schimbare în care exploatarea

resurselor, direcția investițiilor, orientarea dezvoltării tehnologice și
schimbarea instituțională sunt consistente atât cu nevoile din viitor, cât
și cu cele din prezent.

Dezvoltarea durabilă satisface nevoile umane prezente fără a

compromite capacitatea viitoarelor generații de a-și asigura propriile
nevoi.
 AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE
DURABILĂ
Program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter
universal (ONU), care vizează toate statele
Promovează dezvoltarea durabilă pe cei 3 piloni fundamentali...

ECONOMIC SOCIAL MEDIU

17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) care urmăresc asigurarea
egalității sociale și protejarea planetei până în 2030
3 dimensiuni: mediu, economie și social
5 direcții: Planetă, Populație, Parteneriat, Prosperitate, Pace
17 obiective de atins pentru dezvoltarea durabilă

sursa:
http://dezvoltaredurabila
.gov.ro/web/obiective/
DEZVOLTARE COMUNITARĂ
 DEZVOLTARE COMUNITARĂ
 În prezent, dezvoltarea este similară cu ideea de creştere, de expansiune, de progres
economic al unui grup social ori a societății în ansamblu, îmbunătățirea condițiilor de
viață, transformare pe termen lung
 Dezvoltarea unei comunități implică schimbări multiple: economice, de funcționare a
instituțiilor și organizațiilor, relația cu mediul înconjurător, nivel de implicare civică
 Dezvoltarea se bazează pe 3 categorii de resurse:

- resurse financiare: bugete, fonduri de investiții, credite etc.

- resurse materiale: apă, aer, păduri, patrimoniu, infrastructură
- resurse umane
 DEZVOLTARE COMUNITARĂ
 Sintagma de dezvoltare comunitară își are originea în mișcările de reformă din SUA
(mijlocul sec. XIX)
 În cadrul Conferinței de la Cambridge (1948) a fost definită pentru prima dată
dezvoltarea comunitară, înlocuind utilizarea termenului de ”educație de masă”
 În prezent, termenul de dezvoltare comunitară se folosește în domenii precum:
administrația publică, urbanism, ordine publică
 Dezvoltarea comunitară acoperă toate dimensiunile dezvoltării: economică, socială,
spațială, culturală, durabilă
 Dezvoltarea comunitară poate fi o alternativă pentru serviciile oferite de
administrația publică
 DEFINIREA DEZVOLTĂRII COMUNITARE
Dezvoltarea comunitară este abordată:
- ca proces: dezvoltarea și consolidarea capacității de a acționa colectiv pentru
rezolvarea problemelor comune
- ca rezultat: adoptarea colectivă de măsuri pentru dezvoltarea comunității

DEZVOLTARE COMUNITARĂ = ”procesul prin care o comunitate își

îmbunătățește condițiile de viață, prin acțiunea voluntară, conștientă și
planificată a membrilor ei, pe baza dezvoltării capacităților proprii de acțiune, a
conexiunilor inter și extracomunitare, a valorilor comune și a utilizării resurselor
interne și externe” (Stănică, 2012, p. 18)
 DEZVOLTARE COMUNITARĂ ÎN ROMÂNIA
▪ În România, procesul de dezvoltare comunitară cunoaște dificultăți din cauza:
- capacității scăzute a sistemul administrativ de a iniția și susține procese de
dezvoltare locală
- neimplicarea activă a comunităților în propria dezvoltare
 În sprijinul administrației locale vin ONG prin agenți specializați în dezvoltare comunitară

AGENT COMUNITAR are rolul de ”participare la acțiuni sociale ce au ca

finalitate dezvoltarea comunităților și solicită în diferite proporții resurse
materiale, umane, sociale ale grupului țintă” (Sandu, 2005, p. 55-56)

AGENT COMUNITAR este ”o persoană care ia spre îndeplinire, cu contract sau nu, o cerință
comunitară” (Sandu, 2005, p. 55-56)
 PROIECTE DE DEZVOLTARE
COMUNITARĂ
În România există mai multe surse pentru dezvoltarea comunitară

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) este un

organism de interes public înființat de Guvernul României prin Legea nr.
129/1998 care a administrat scheme de grant și programe cu finanțare
internațională nerambursabilă adresate grupurilor dezavantajate și
comunităților sărace și izolate.

sursa: http://www.frds.ro
 PROIECTE DE DEZVOLTARE
COMUNITARĂ
Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)
Domeniile principale pe care le vizează activitatea FRDS:
✓ incluziunea socială (cu accent pe comunitățile de romi)
✓ dezvoltarea socio-economică
✓ egalitatea de șanse
✓ combaterea sărăciei Forme de suport oferite de FRDS:
✓ dezvoltarea comunitară și educație • Sprijin financiar
• Sprijin pentru accesare fonduri EU
• Asistență tehnică & instruire

sursa: http://www.frds.ro
 PROIECTE DE DEZVOLTARE
COMUNITARĂ
Printre PROGRAMELE FRDS se numără: Programul Dezvoltare Locală,
Programul de Intervenții Prioritare, Fondul de Dezvoltare Socială,
Proiectul de Dezvoltare Rurală (PDR)
✓ obiectiv general: creşterea capacității administrației locale din
mediul rural de a dezvolta proiecte locale destinate îmbunatățirii
infrastructurii, cu consultarea şi implicarea comunității, prin
creşterea rolului consiliilor locale şi prin dezvoltarea abilitaților de
planificare şi gestionare a investițiilor
✓ perioada: 2004-2006
sursa: http://www.frds.ro
 PROIECTE DE DEZVOLTARE
COMUNITARĂ
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
• SAPARD 2000-2006
• PNDR 2007-2013
• PNDR 2014-2020

✓ Sprijin tineri fermieri, mici fermieri

✓ Sprijin activități neagricole în zone rurale
✓ Sprijin pentru sectorul agricol
✓ Sprijin pentru activități silvice (împăduriri, conservarea pădurilor etc.)
sursa: http://www.pndr.ro
 UN MODEL DE DEZVOLTARE
COMUNITARĂ
 Unul dintre modelele de dezvoltare comunitară este antreprenoriatul social
 Antreprenoriatul social este orientat spre obținerea de beneficii sociale, nu
spre profit economic
✓ crearea de noi locuri de muncă la nivelul
comunității
✓ acoperă domenii de activitate
neatractive pentru antreprenoriatul
economic
✓ asigură o responsabilitate ridicată față = relațiile care se stabilesc între
de bunurile produse sau serviciile oferite membrii comunității, încrederea
✓ creșterea capitalului social reciprocă, respectarea normelor
colective și asocierea pentru un
beneficiu comun
ANTREPRENORIAT SOCIAL vs. ANTREPRENORIAT
ECONOMIC
Antreprenoriat economic Antreprenoriat social
➢ Urmărește maximizarea profitului și ➢ Urmărește impactul social chiar și cu
expansiunea piețelor profit mai mic

➢ Acționează prin organizații private, în ➢ Acționează în special prin ONG sau

special voluntari

➢ Antreprenorii aduc schimbări în zona ➢ Antreprenorii sunt agenți de schimbare

afacerilor pentru societate

➢ Dependență ridicată față de patronat ➢ Independență, conducere participativă

 EXEMPLU DE ANTREPRENORIAT SOCIAL
Centrul de colectare Coleşti, jud. Bihor
• Reabilitarea unei zone defavorizate cu
probleme de depopulare din cauza izolării ei
• Centru de colectare şi procesare a fructelor și
legumelor provenite de la puțin peste 100 de
locuitori. Produsele finite (gemuri, murături,
condimente) sunt destinate vânzării
• Proiect de turism gastronomic, ecologic și
etnografic
http://www.bihon.ro/centrul-de-colectare-colesti-nascut-din-
antreprenoriat-social/1872063
 DEZVOLTARE COMUNITARĂ
PARTICIPATIVĂ
DEZVOLTARE COMUNITARĂ PARTICIPATIVĂ (DCP) = ”procesul prin care
actorii interesați (stakeholders) influențează și împart controlul asupra
inițiativelor de dezvoltare și asupra deciziilor și resurselor care le afectează”
(Banca Mondială, 2006 apud Hatos, 2007, p. 152)

 Banca Mondială este principala instituție care susține DCP

 DCP este utilizată în special în programele de reabilitare

urbană și rurală
 ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE
COMUNITARĂ PARTICIPATIVĂ
➢Evaluarea politicilor și serviciilor existente

➢Identificarea nevoilor

➢Elaborarea strategiilor de acțiune

➢Dezvoltarea politicilor, bugetelor și tehnologiilor

implicate în derularea proiectelor
 AVANTAJELE dezvoltării comunitare
participative
✓ Canalizarea resurselor către nevoi urgente

✓ Alocarea eficientă a resurselor

✓ Gestionare transparentă a resurselor

✓ Capacitarea grupurilor marginalizate

✓ Creșterea capitalului social

✓ Investițiile sunt realizate pe baza cererii reale

 BUGETARE PARTICIPATIVĂ
ÎN ORADEA (2019)
➢ Implicarea cetățenilor în
gestionarea resurselor locale
10 PROIECTE
➢ La nivelul municipiului Oradea FINANȚATE
funcționează un sistem informatic
ce permite alocarea unui buget și Valoarea estimată totală a
colectarea unor idei de proiecte acestor proiecte este de
din partea cetățenilor
1.810.000 Euro
sursa: http://www.oradea.ro/pagina/bugetare-participativa-2019
 BUGETARE PARTICIPATIVĂ
ÎN ORADEA (2019)
10 PROIECTE CÂȘTIGĂTOARE
1. Iluminarea LED a trecerilor de pietoni nesemaforizate
2. Reamenajare Cimitir Neolog evreiesc Oradea cu scop turistic
3. Reabilitarea și refuncționalizarea turnului de apă din Oradea, str. Lacul Roșu
4. Modernizarea Parcului Petofi
5. Parcare auto pentru Spitalul Clinic Județean
6. Meridianul Zero la Oradea
7. Parc de recreere și sport în Episcopia Bihor
8. Coridoare verzi în Cartierul Grigorescu
9. Bike-sharing
10. Amenajare parc și spații publice în Cartierul Tineretului
sursa: http://www.oradea.ro/pagina/bugetare-participativa-2019

BIBLIOGRAFIE
Informațiile prezentate au fost preluate, adaptate și sintetizate
pe baza surselor bibliografice menționate
1. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS). http://www.frds.ro
2. Guvernul României – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (2021). Agenda
2030 – Obiective, http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/obiective/
3. Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe (2008), Teme globale - Agenda
2030 pentru dezvoltare durabilă. https://www.mae.ro/node/35919
4. Hatos, A. (2007). Dezvoltare comunitară participativă (pp. 152-157), în Zamfir, C.
& Stănescu, S. (coord.). Enciclopedia dezvoltării sociale, Iași: Polirom.
5. Precupețu, I. (2007). Dezvoltare durabilă. În Zamfir, C. & Stănescu, S. (coord.).
Enciclopedia dezvoltării sociale (pp. 158-161), Editura Polirom, Iași.
6.
7.
Programul Național de Dezvoltare Rurală (2021), www.pndr.ro
Sandu, D. (2005). Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie. Editura
Polirom, Iași.
8. Stănică, V. (2012). Dezvoltare comunitară. Suport de curs, (p. 11; pp. 16-18; pp. 81-
82; pp. 120-121)
http://www.politicipublice.ro/uploads/dezvoltare_comunitara.pdf
9. United Nations - Department of Economic and Social Affairs. Sustainable
Development (2020). The 17 Goals. https://sdgs.un.org/goals
10. United Nations - Department of Economic and Social Affairs (2019). World
Population Prospects – highlights, New York,
https://population.un.org/wpp/Publications/Files/WPP2019_Highlights.pdf
11. Zamfir, C. & Vlăsceanu, L. (coord.) (1998). Dicționar de sociologie, București: Ed.
Babel, (p.127)
12. Primăria Oradea (2021). Bugetare participativă 2019,
http://www.oradea.ro/pagina/bugetare-participativa-2019
13. http://www.bihon.ro/centrul-de-colectare-colesti-nascut-din-antreprenoriat-
social/1872063