Univesitatea Alexandru Ioan Cuza Iai

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Administratie Public
Grupa 3

PROIECT
Managementul Serviciilor Publice

Parteneriatul public-privat
avantaje-dezavantaje

Parteneriatul public-privat
Colaborarea dintre sectorul public si cel privat pentru furnizarea se servicii publice a
aparut odata cu aparitia adiministratiei publice.In adiministratiile publice moderne acest
fenomen cunoaste o dezvoltare deosebita ,pornind de la eemplul Statelor Unite ,care sunt
adevarati pioneri in domeniu ,toate tarile dezvoltate promoveaza in acest moment diferite
forme ale parteneriatului public privat in procesul de administrare a diferitelor comunitati
umane.
Administratia publica a cunoscut in ultimele decenii un process de dezvoltare
accentuat ,proces datorat cresterii constante a compleitatii societatii si a nevoilor sociale,
radicand o serie de probleme de organizare si control si nu in ultimul rand faptul ca aceste
cheltuieli publice au tendinta sa creasca .La aceste probleme Solutia cea mai potrivita pare sa
fie colaborarea cu sectorul privat ceea ce inseamna transferarea unei serii de sarcini
administrative spre companiile private prin procesul de contractari si achizitii publice ,fie prin
privatizarea unor servicii.
1. Functiile parteneriatului privat
Firmele private indeplinesc in acest moment cateva functii in cadrul administratiilor
publice moderne:
Functia de generator de venituri-Pentru a functiona administratia publica are nevoie
de venituri ,care in majoritatea lor sunt reprezentate de impozitele si taele pe care le
plateste populatia ,dar si agentii economici.
Functia de prestator de servicii-Conform autorului American Jhon Guas furnizarea
continua si efectiva a serviciilor publice constituie o conditie necesara pentru a
functionarea oricarea societati moderne.In alta ordine de idei ,teoria sociologica
privind revolutiile sustine ca o populatie se revolta in momentul in care autoritatile nu
mai sunt capabile sa isi indeplineasca sarcinile(sa furnizeze servicii)la nivelul
asteptrilor publice.
Functia de partener in procesul de elaborare a politicilor publice-Un studiu
realizat in tarile Uniunii Europene releva cresterea importantei comunitatilor de
afaceri in deciziile strategice care privesc dezvoltarea comunitatilor.Firmele private
,dezvolta in timp ,datorita mediului concurential in care activeaza ,comptente
deosebite privind efectele directe sau colaterale ale unor decizii ,privind evaluarea
riscurilor ,etc.In acest fel ele pot reprezenta o foarte pretioasa sursa de cercetare pentru
autoritatile publice. .
n practic, PPP se refer la o tranzacie ce presupune transferul de
responsabilitate pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru realizarea unei
investiii, din zona sectorului public, ctre sectorul privat, respectiv o companie
privat, autoritatea public competent pstrnd doar responsabilitatea politic, devenind
partener la profit i pierderi. Aici pot fi incluse structuri precum contractele de asociere n

participaiune, contractele de nchiriere, contractele de leasing, contracte de proiectare i

construcie etc.
2. Caracteristici ale parteneriatului privat
PPP implic doi sau mai muli actori (pri) din care cel puin unul din ei este o
entitate public;
Fiecare din participani acioneaz ca principal i poate face tranzacii n propriul
beneficiu;
Partenerii sunt implicai ntr-o relaie de durat, ce asigur continuitate serviciilor;
Fiecare actor trebuie s vin n parteneriat cu un aport material sau nematerial;
Toii actorii mpart responsabilitatea pentru rezultat i activiti.
Acest modalitate de cooperare ntre sectorul public i cel privat reprezint, n
aceast perioad de constrngeri bugetare, o alternativ viabil de realizare a
investiiilor publice n condiiile n care finanarea acestora este integral sau parial
asigurat de ctre investitorii privai.
n vederea completrii cadrului legislativ naional care reglementeaz concesiunile de
lucrri i servicii, (OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie publica, a
contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii), a
fost adoptat Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat.
Principalele acte normative referitoare la contractele de concesiune de lucrri publice i
servicii sunt:
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a
contractelor de concesiune de servicii, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 337/2006, cu modificrile i completrile ulterioare;

Hotrrea Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor
de conces concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii.

Ordinul preedintelui Autoritii Naionale pentru Reglementarea i

Monitorizarea Achiziiilor Publice
nr. 107/2009 pentru
aprobarea
Regulamentului privind supravegherea modului de atribuire a contractelor de
achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor
de concesiune de servicii.

 Ordinul ministrului finanelor publice i al preedintelui Autoritii Naionale

pentru
Reglementarea
i
Monitorizarea
Achiziiilor
Publice
nr.1517/9574/2009 privind aprobarea Ghidului pentru implementarea proiectelor
de concesiune de lucrri publice i servicii n Romnia.

La nivel comunitar, conceptul este reglementat de urmtoarele acte normative:

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 31 martie 2004 de
coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziii n sectoarele apei, energiei,
transporturilor i serviciilor potale
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 31 martie
2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziii publice de
lucrri, de produse i de servicii
Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 11 decembrie
2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE i 92/13/CEE ale Consiliului n ceea ce
privete ameliorarea eficacitii cilor de atac n materie de atribuire a contractelor de achiziii
publice
Regulamentul (CE) nr. 1564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a
formularelor standard pentru publicarea anunurilor n cadrul procedurilor de atribuire a
contractelor de achiziii publice n conformitate cu Directivele 2004/17/CE i 2004/18/CE ale
Parlamentului European i Consiliului.
Aceste acorduri, presupun de obicei, aranjamente complexe juridice i financiare care
implic operatori privai i autoritile publice au fost dezvoltate in mai multe domenii ale
sectorului public si sunt folosite in mod curent in UE, in special in transport, sanatate publica,
siguranta publica, gestionarea deseurilor si distributia apei.

AVANTAJE I DEZAVANTAJE OPERAIONALE ALE PARTENERIATULUI

PUBLIC PRIVAT IN FURNIZAREA DE SERVICII PUBLICE

Un prim avantaj este dispariia monopolului pentru anumite servicii oferite populaiei.
In acest fel cetenii vor putea sa aleag ntre mai muli furnizori de servicii, care in acest fel
vor fi mai bune si mai ieftine. Tot din punctul de vedere al ceteanului, in situaia n care
serviciile publice sunt asigurate de sectorul privat, instituiile publice pot sa-si asume un rol de
control, de protejare a ceteanului, rol mai greu de imaginat n cazul in care acestea ar fi n
dubla poziie de juctor i arbitru. In acelai timp se produce o eficientizare a serviciilor
publice, tiut fiind c urmrindu-i propriul profit, firmele private vor ncerca s pstreze
cheltuielile la nivele ct mai reduse. In alta ordine de idei, putem vorbi de dispariia
monopolului i din punctul de vedere al pieei muncii. Pe de o parte funcionarul public
nceteaz s mai fie persoana de nenlocuit, singurul posesor al abilitilor pe care o anumita
activitate le solicit, deoarece va exista personal calificat i in sectorul privat. Cu alte cuvinte,
conductorii instituiilor publice vor avea posibilitatea de a selecta personal calificat din
sectorul privat. Dispariia monopolului pe piaa muncii este i n avantajul funcionarilor
publici. In situaia in care un serviciu este oferit doar de instituia publica, acesta nu are alte
alternative in ceea ce privete locul de munc. Apariia unor companii private cu acelai
obiect de activitate i ofer i funcionarului posibilitatea de a alege n situaia n care nu este
mulumit de locul de munca.

Un alt avantaj cert al instituiilor publice este n ceea ce privete calificarea

personalului. Cheltuielile legate de acest domeniu sunt destul de importante. Mai mult dect
att, multe activiti administrative nu au un caracter permanent. De exemplu, cei care
planteaz flori i au grij de spatiile verzi sunt lipsii de obiectul activitii pe perioada iernii.
n aceast situaie organizaia public trebuie fie s plteasc personal care nu este folosit la
capacitate maxim, fie sa foloseasc personal sezonier care are o pregtire mai sczut. Aceste
probleme sunt rezolvate prin apelul la firme private. Operativitatea i costurile mici cu care
pot fi abordate sarcini administrative noi este un alt motiv pentru care apelul la firmele private
este avantajos. Crearea unui nou serviciu public necesit timp i resurse financiare i
materiale. In schimb un contract cu o societate particular poate fi realizat intr-un timp mult
mai scurt i fr costuri materiale.
Alte avantaje:
-

Mai mult eficien si performan economic n ndeplinirea ndatoririlor publice

Posibilitatea demarrii unui proiect fr obligaia indentificrii de finantri proprii
preliminare integrale pentru finalizarea sa
Promovarea comportamentului managerial
Dezvoltarea parteneriatelor durabile si fiabile
Posibilitatea reducerii costurilor
Eliberarea sectorului public de unele probleme administrative

Utilizarea companiilor private pentru realizarea unor sarcini administrative are si

cteva dezavantaje. Trebuie mentionat faptul c delegarea unor sarcini administrative ctre
sectorul privat nu scutete autoritile publice de responsabilitatea pe care o au pentru ducerea
lor la ndeplinire. Datorit acestui fapt se remarc o serie de probleme care apar n derularea
parteneriatelor ntre sectorul public i cel privat.
In primul rnd, controlul nemijlocit al autoritilor publice este mai dificil in aceste
situaii. In al doilea rnd, n activitile publice pe care le presteaz, companiile particulare pot
sa angajeze relaii direct cu cetenii, dar de multe ori relaiile sunt cu instituia public. In
aceasta situaie are loc un transfer de resurse de la sectorul public spre cel privat, transfer care
poate genera acte de corupie.
Cel mai mare dezavantaj este ns posibilitatea discriminrii cetenilor. Firmele
particulare urmresc n activitatea lor profitul. Prin urmare vor evita s presteze activiti
nerentabile. Astfel, cetenii care locuiesc in zone neatractive vor rmne fr anumite
servicii. Rezultatul este c aceste localiti nu beneficiaz de transport comun. Astfel
principiul tratamentului egal pe care instituiile publice trebuie s-l acorde cetenilor nu este
respectat.
Aceasta problema are cteva soluii care trebuie aplicate in funcie de situaie. O prima
soluie este ca pentru aceste zone sa fie pstrat serviciul public. O alta soluie este
subvenionarea activitii firmelor private pentru ca serviciile prestate sa devin rentabile.
Probabil cea mai avantajoasa rezolvare a acestor situaii este utilizarea celui de-al treilea
sector, cu alte cuvinte a organizaiilor neguvernamentale.

De asemenea, se conside c oricnd exist posibilitatea ca partenerul s intre n

insolven sau faliment, lucru care poate conduce la ntreruperea serviciului oferit, cu efecte
negative asupra ceteanului beneficiar.
Cu toate acestea, avantajele oferite de parteneriatul public-privat justific asumarea
unor riscuri i din partea sectorului public , experiena dovedind c acest gen de colaborare a
adus multe efecte benefice pe termen lung dect dejavantaje sau pierderi economice.

Proiect de parteneriat public-privat pentru investiia

Tunel rutier subtraversare Munii Guti

Localizare:
Judeul Maramure, zona central a judeului.
Context: Strategia judeean de dezvoltare a infrastructurii de transport i Planul
judeean de amenajare a teritoriului
n cadrul Strategiei de Dezvoltare a judeului Maramure 2007-2013 i perspective
2020, Consiliul Judeean Maramure a elaborat un portofoliu de proiecte de dezvoltare a
infrastructurii de transport.
Aceste proiecte sunt cuprinse n PATJ jude Maramure document aprobat prin
Hotrrea Consiliul Judeean Maramure nr. 50/2012

Aceste proiecte sunt:

1.Drumul Expres Baia Mare Satu Mare Petea (Romania) Vaja (Ungaria)
Acest proiect propune realizarea unei conexiuni ntre Romnia i Ungaria cu confluen
n PCTF Petea, pe o nou structur rutier, un drum expres configurat n profil de autostrad,
cu noduri rutiere, care poate fi realizat ca drum cu taxare a utilizatorilor.

Traseul drumului expres are punct de pornire zona de grani ntre Ungaria i Romania
la Petea i se conecteaz n partea ungar cu Drumul expres M49 Vaja-Csengersima, i se
termin n municipiul Baia Mare.Proiectul are o valoare estimat la 852 milioane euro.
Lungimea traseului de drum expres este 82,335 km, include centuri ocolitoare pentru
municipiile Satu Mare i Baia Mare, 19 poduri rutiere, 98 poduri, pasaje, viaducte i
construcii adiacente specifice. Proiectul presupune realizarea unui numr de 19 conexiuni ale
drumului expres cu reeaua de drumuri existent.
Principalele caracteristici tehnice:

Carosabil : 2x7.00 m
Benzi de ncadrare: 4x0.5 m
Zona Central 3.00 m
Platforma: 22.00,

Proiectul are un grad avansat de maturitate, avnd deja elaborat proiectul tehnic din
anul 2007.

2.Axa Nordului cuprinznd: Tunel rutier subtraversare Munii Guti, Drum

expres Mara Sighetu Marmaiei i Pod peste rul Tisa, asigurnd o nou rut
comercial a Romniei cu Ucraina.
Prin acest proiect, pe lng realizarea tunelului rutier prezentat , se propune ca
dezvoltare, realizarea unui drum expres n profil de autostrad de la terminaia tunelului rutier
subtraversare Munii Guti zona localitii Mara, pn la Sighetu Marmaiei. Pentru a asigura
deschiderea unei rute comerciale Romnia Ucraina, care s permit exploatarea la capacitate
a potenialului schimburilor economice ntre cele dou ri, se propune realizarea unui pod
comercial peste rul Tisa la Sighetu Marmaiei, construire drumuri de legtur i faciliti
vamale, precum i un punct control trecere frontier (PCTF) cu Ucraina. Pentru construirea
podului i realizare faciliti PCTF, n anul 2009 a fost elaborat Studiul de Fezabilitate.
Valoarea estimat pentru realizarea podului i a facilitilor PCTF este de 10,5 milioane euro.
Fiind o infrastructur cu lucrri de art, se poate prevedea taxarea utilizatorilor.
3.Extinderea i modernizarea aeroportului internaional Baia Mare (aerogar,

cargo, terminal transport intermodal)

Proiectul propune:

extinderea i modernizare Cldire Aerogar pentru pasageri n cadrul Aeroportului

Internaional Baia Mare, pn la capacitatea de 150 pasageri/or.
Extinderea i realizarea unei zone cargo pentru mrfuri, inclusiv faciliti pentru
transfer cargo intermodal (aerian rutier calea ferat) la o capacitate de 100 to cargo/
unitate.
Extinderea pistei de decolare aterizare la 2.500 m.

Pentru acest proiect sunt disponibile Studiile de Fezabilitate, elaborate n anul 2009, pe
etape de dezvoltare, valoarea global estimat fiind de 43.921.756 euro.
4.Drumul Nordului: Drum expres Baia Mare Ardusat Zalu (racord
autostrada Transilvania)
Proiectul presupune realizarea unui drum expres n profil de autostrad care s asigure
conexiunea spre Bucureti a judeului Maramure, prin conectarea la autostrada Transilvania
n cel mai apropiat punct de Baia Mare, respectiv Zalu. Pentru acest proiect este elaborat i
disponibil Studiul de prefezabiliate cu identificarea culoarului i a elementelor de baz.
Traseul drumului urmrete culoarul Ardusat Frcaa Slsig Arini Bseti Bia de sub Codru Oara de Jos Cehu Silvaniei Slig Dobrin Crieni - Zalu
conexiune la autostrada Transilvania.
Lungimea total a drumului nou construit este de 53,376 km , din care n judeul
Maramure 26,576 km.
Valoarea estimat a acestui proiect este 64.303.779 euro lucrri n judeul Maramure i
respective 55.944.149 euro n judeul Slaj, n total 120.247.928 euro.

1. OBIECTIVUL PROIECTULUI:
Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unei reele de drumuri n Nord-Vestul Romniei,
pentru a realiza conexiunile optime dintre partea sudic i cea nordic a judeului Maramure,
separate de lanul muntos Guti i respectiv dintre Romnia i Ucraina, asigurnd dezvoltarea
traficului rutier dinspre i nspre localitile urbane i rurale n zon.
De asemenea, prin realizarea proiectului se va asigura creterea capacitii de transport
rutier inclusiv sinergia cu traficul aerian, cu asigurarea siguranei circulaiei pe drumul de
legtur dintre judeele Maramure, Satu Mare, Slaj, Cluj i Bistria i, respectiv, Ucraina,
regiunile Transcarpatia i Ivano Frankivsk.
2. VALOAREA ESTIMAT A INVESTIIEI
Pentru realizarea tunelului rutier precum i a lucrrilor conexe acestuia valoarea
estimat, conform studiului de prefezabilitate elaborat n anul 2003, este de 92.193.690 Euro
3. TIPUL INVESTIIEI
Investiia propus este nou, respectiv tunel rutier cu taxare utilizatori.

4. IDENTIFICAREA PARTENERIATELOR
Proiectul o sa fie realizat prin Parteneriatul Public Privat (PPP).
Proiectul propune ncheierea unui contract de lucrri pentru construirea unui tunel rutier
lucrare de art -, cu tax de traversare, care s asigure exploatarea investiiei prin
intermediul companiei de proiect i s permit recuperarea acesteia.
n cadrul proiectului sunt propuse activiti care vizeaz proiectarea, construcia,
operarea, ntreinerea, modernizarea i transferul.
Legislaia aplicabil: Legea 178 /2010 a parteneriatului public-privat cu modificrile i
completrile ulterioare i HG 1239/2010 privind aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.
5. DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul const n construirea unui tunel n lungime de cca. 4,330 km.

Categoria de drum: drum judeean
Lucrrile conexe constau n:
Amenajarea interseciei DN-18 cu drumul judeean DJ183C, cuprinznd terasamente
i consolidarea podului.

Construirea unui pod cu L=14 m, pe drumul judeean DJ183C.

Construirea unui pod peste rul Ssar, cu L=30 m, nainte de intrarea n tunel i
realizarea terasamentului pentru racordul la tunel.
Supralrgirea drumului judeean cu 1.5 m, pe toat lungimea luat n calcul.
Parcare i staie de taxare n zona de intrare uior.
Ziduri de sprijin i aprri de mal.
Cldire pentru supraveghere si telecontrol.
In zona portalului Mara, datorita spaiului mic, se vor realiza numai :
o
terasamentul pentru racord i
o
infrastructura specific sistemului rutier.
Pod peste valea Izvorul Alb, avnd L= 20 m si limea de 10 m.
Lungimea tunelului este: L=4330 m.
Lungimea drumului reamenajat (inclusiv tunelul): 5500 m.
Platforma drumului : 9 m.
Platforma tunelului : 7.5 X 2 X 1 (m).
Declivitate : 1.47 %
Seciunea util a tunelului, conform STAS 2924-86 (innd seama de gabaritul auto),
ct i seciunea caracteristic utilizat la construcia tunelurilor pe autostrada
Transeuropean Nord-Sud (TEM), asigur dou benzi de circulaie cu limea de 3.75 m,
precum i dou trotuare, fiecare avnd limea de 1.00 m.
ntruct lungimea tunelului este mai mare de 2000 m, conform normativului PD
162/83, s-au prevzut, la distana de 1 km, 4 locuri pentru staionarea autovehiculelor
defecte, fiecare avnd lungimea de 30 m i limea de 3 m.
Locaia tunelului propus i analiza alternativelor tehnice luate n calcul:

Tunelul va fi realizat n apropierea oraului Baia Sprie i va subtraversa masivul muntos

Guti pn n prima localitate Mara:

6. PROIECTE SI ALTE STUDII DISPONIBILE

Studiul de fezabilitate pentru tunel este deja disponibil din anul 2003.
Sunt disponibile studiile geologice.
S-a ntocmit Analiza financiar, care relev viabilitatea proiectului.
Analiza disponibilitii la plat a tarifelor de utilizare a infrastructurii :

S-a realizat un sondaj n trafic, n zona de nceput a traseului tunelului propus, pe

parcursul a 3 zile, cte 2 ore zilnic, cu oprire autovehicule i completare de chestionare.
Eantionul a fost de 1.164 respondeni; rezultatele au artat disponibilitate la plat a tarifelor
propuse ca baz de calcul, tariful mediu rezultat, ponderat cu categoriile de vehicule, fiind de
3,25 euro.
.
7. AVANTAJE PENTRU INVESTITORI

Proiectul are un grad ridicat de atractivitate.

Proiectul aduce avantaje financiare i economice, relevate prin analizele financiare i
respectiv economice din cadrul studiului de fezabilitate.
Pe baza analizei eficienei financiare, costurile si fluxurile de venituri au fost evaluate
pentru orizontul de prognoz 2012 2044.
Rata Interna de Rentabilitate Financiar IRR(5% , 30 ani) este 6,05%, NPV (5% , 30
ani) 12.698 mii euro, valori care pot fi considerate ca fiind corespunztoare.
Sensibilitatea financiar a proiectului privind indicatorii cheie, este medie.

8. AVANTAJELE ECONOMICE ALE INVESTIIEI PENTRU UTILIZATORII

INFRASTRUCTURII REALIZATE

Se realizeaz o cale de conectare ntre Coridoarele europene IV i V prin deschiderea

pe ruta Lvov - Sighetu Marmaiei - Baia Mare - Cluj Napoca - Sibiu.
Crete sigurana traficului prin eliminarea poriunii de drum cu serpentine (17,8 km)
Se scurteaz traseul de parcurgere a distanei Baia Mare Sighetu Marmaiei cu 12,5
km.
Se diminueaz durata necesar tranzitrii ntre Baia Mare i Sighetu Marmaiei cu cca.
30 minute.
Crete viteza medie de deplasare la 48,1 km/h
Se realizeaz economii substaniale la carburani i lubrifiani, scade gradul de uzur al
autovehiculelor.
Se pun bazele unei viitoare conexiuni cu autostrada Transilvania