Sunteți pe pagina 1din 39

Academia de Studii Economice Bucureşti

Facultatea de Administraţie şi Management Public

PARTENERIATUL PUBLIC- PRIVAT

2010
De ce PPP?
Servicii publice de calitate

SECTORUL
PUBLIC
OBSTACOLE:
Constrângeri bugetare
Acces dificil la finanţare
CETĂŢEAN Eficienţă redusă

SECTORUL PPP

PRIVAT
SINONIME pentru PPP

 PFI/ IFP (Private Finance Initiative/


Iniţiativă de Finanţare Privată)

 PSP (Private Sector Participation/


Participarea Sectorului Privat)

 „the handshake” / “strângerea de mână”

 “the third way”/ ”a treia cale”


Definiţii ale PPP (1)
 ”formă de cooperare între sectorul public şi cel privat pentru a
finanţa, construi, moderniza, gestiona sau întreţine un anumit tip
de infrastructură sau pentru furnizarea unui serviciu” (Cartea
Verde CE/2004/PPP).

 “acord între sectorul public şi cel privat în scopul elaborării unui


proiect ori furnizării unui serviciu, care în mod tradiţional este
furnizat de sectorul public” (Guidelines for a successful public-
private partnership, Comisia Europeană, 2003).

 “relaţie pe termen mediu sau lung între sectorul public şi cel


privat care implică împărţirea riscurilor şi castigurilor şi
utilizarea expertizei şi finanţelor sectorului privat pentru
furnizarea unui serviciu” (Review of Opportunities for PPP in
Northen Ireland, The Office of the First Minister and Deputy First
Minister, 2002 ).
Definiţii ale PPP (2)
 “modalitate viabilă de introducere a managementului
privat în serviciile publice, pe calea unei legături
contractuale de lungă durată, între un operator privat şi o
autoritate publică; PPP asigură în mod fundamental
realizarea, în totalitate sau parţial a serviciului public
proiectat, făcând apel la know- how-ul şi resursele
sectorului privat” (Ghid pentru Parteneriat Public- Privat,
Camera de Comerţ şi Industrie a României, 2006).

 “cale de cooperare pe termen lung între sectorul


public, lansator de proiecte de utilitate publică şi
sectorul privat, deţinător de fonduri şi de
management performant, în baza unei alocări optime
a riscurilor între parteneri”.
Definiţii ale PPP- concluzii (3)
 PPP este o „noţiune-umbrelă”

 Nu se poate şi nici nu trebuie formulată


o definiţie unică pentru PPP
Trăsăturile PPP
 Aranjament contractual pe termen mediu şi lung
 Presupune combinarea punctelor forte ale ambilor
parteneri
 Alocarea optimă a riscurilor între parteneri
 Investiţiile sunt finanţate integral de partenerul privat sau
se combină finanţarea privată cu finanţarea publică
 Partenerul privat vine cu competenţa sa tehnică,
financiară, de management şi cu abilitatea de a găsi
soluţii care să permită tuturor accesul la servicii publice
de calitate în condiţii tarifare optime
 Sectorul public menţine un control strategic asupra
furnizării serviciilor publice
Viziunea Comisiei Europene şi a Băncii
Mondiale vis-à-vis de PPP

PPP reprezintă “viitorul” dezvoltării serviciilor


publice din cel puţin 2 motive:

 necesitatea ca sectorul public să preia know- how-ul


tehnologic şi managerial de la sectorul privat pentru a
asigura o performanţă superioară a serviciilor publice

 potenţialul investiţional limitat al sectorului public


Metoda tradiţională vs PPP
PPP
Metoda tradiţională
(gestiune delegată)
(gestiune proprie/ achiziţie publică)

 Sectorul public (în calitate de proprietar)


 Sectorul public înfiinţează, organizează şi încredinţează unui operator privat
exploatează serviciul public prin intermediul exploatare p.z. a serviciului public
unor structuri publice (autorităţi şi instituţii
publice,regii, societăţi comerciale cu capital  Sectorul public defineşte obiectivele ce
de stat, etc.) trebuie atinse de partenerul privat

 Se foloseşte atunci când autorităţile publice  Se foloseşte atunci când autorităţile publice
dispun de fondurile necesare nu dispun de fonduri suficiente

 Sectorul public finanţează integral investiţiile  Combinarea finanţării publice cu cea privată

 Presupune încheierea unor contracte  Presupune un singur “pachet contractual”


succesive, separate

 Accentul cade pe produs  Accentul cade pe serviciu


Tipuri de PPP (1)
Clasificarea Institutului pentru Politici
Publice (IPP):

 Parteneriate de tip “orizontal”

 Parteneriate de tip “vertical”


Tipuri de PPP (2)
 Concesiunea (DBFO Design-Build-Finance-Operate)- forma clasică de
PPP- compania privată proiectează, construieşte, finanţează şi
operează o infrastructură sau un serviciu public care generează venituri în
schimbul dreptului de a colecta tarifele plătite de utilizatori pentru furnizarea
serviciului.

 Forme de PPP derivate din concesiune:


- DB- Design-Build
- DBO- Design- Build- Operate
- BOT- Build- Operate- Transfer
- BOR- Build- Operate- Renew
- LDO- Leasing- Develop- Operate
- ROT- Rehabilitate- Operate- Transfer
- etc.

 Contracte de operare şi management- operatorul privat asigură operarea


şi/ sau managementul serviciului în schimbul unei taxe
Tipuri de PPP (3)
Din punct de vedere al naturii PPP:

 PPP contractual

 PPP instituţionale (Joint- ventures)


Tipuri de PPP (4)
În funcţie de transferul de risc către partenerul privat:

- Transfer de riscuri +

Achiziţie publică PPP Privatizare

sectorul public combinarea sectorul privat


finanţează finanţării publice finanţează
investiţia cu cea privată investiţia;
riscurile rămân distribuţia sectorul privat
în sarcina riscurilor între preia toate
sectorului public parteneri riscurile
dreptul de dreptul de dreptul de
proprietate proprietate proprietate
aparţine sectorului aparţine sectorului aparţine sectorului
public public privat
Managementul riscurilor
în proiectele PPP

Elementul- cheie al proiectelor în PPP este


repartizarea optimă a riscurilor între
parteneri după principiul: riscul trebuie
alocat partenerului cel mai capabil să îl
gestioneze

Matricea Riscurilor
Managementul riscurilor în PPP
-etape majore-

1. Identificarea riscurilor
2. Evaluarea riscurilor (înmulţirea probabilităţii de
producere cu impactul financiar estimat)
3. Alocarea riscurilor
4. Reducerea/eliminarea riscurilor
5. Monitorizarea riscurilor
Categorii de riscuri asociate PPP
dpvd al naturii
Riscuri
financiare
Riscuri Risc de
tehnice disponibilitate

Riscul de Categorii Riscul de


constructie de riscuri cerere

Riscuri de
Riscuri
forta
juridice
majora
Riscuri
macroeconomice
Categorii de riscuri asociate
PPP dpdv al fazei proiectului
1. Riscuri în timpul fazei de concepţie- execuţie
a) Riscuri tehnice
b) Riscuri financiare

2. Riscurile din timpul fazei de exploatare


a) Riscul asupra veniturilor (risc de frecventare pură/utilizare/cerere,
riscul de preţ)
b) Riscurile de creştere a costurilor de exploatare
c) Riscurile financiare

3. Riscurile “indirecte” permanente legate de mediu


a) Riscuri de forţă majoră
b) Riscuri macroeconomice
c) Riscuri juridice
Tratamentul fiscal pentru PPP
(Tratamentul Eurostat)
 Stabileşte nivelul minim de risc care trebuie asumat de
partenerul privat, astfel încât bugetul public să fie
degrevat de acel proiect

 Activele implicate în PPP pot fi considerate non-


guvernamentale, deci nu trebuie înregistrate în balanţa
de plăţi a guvernului (nu vor avea impact asupra
deficitului bugetar)
dacă sunt îndeplinite simultan 2 condiţii:

1)Partenerul privat preia riscul construcţiei


şi
2) Partenerul privat preia unul din riscurile: riscul de
cerere sau riscul de disponibilitate
Riscul de construcţie
 Se refera la evenimente cum ar fi întârzieri în
finalizarea construcţiei, nerespectarea
standardelor specifice, costuri adiţionale,
deficienţe tehnice şi efecte externe negative.

 Sectorul public îşi asumă riscul construcţiei


atunci când este obligat prin contract să facă
plăţi către partenerul privat indiferent de
starea activelor proiectului.
Riscul cererii

 Acoperă variabilitatea cererii (mai mare


sau mai mică faţă de nivelul aşteptat la
semnarea contractului).

 Partenerul public îşi asumă acest risc


dacă este obligat să asigure un anumit
nivel al plăţilor către partenerul privat,
independent de nivelul efectiv al cererii
exprimat de beneficiarul final.
Riscul de disponibilitate

 Apare atunci când partenerul nu respectă


în etapa de livrare/ operare standardele
aferente furnizării serviciului (exprimate
ca volum şi calitate).

 Sectorul public îşi asumă acest risc dacă


nu penalizează partenerul privat, aşa cum
ar cere orice „consumator obişnuit” într-
un contract comercial.
Indicatori de analiză ai PPP
Value for
Money

Viability/
Affordability
Feasability

Bankability
1. Value for Money
 Cel mai bun raport calitate/preţ

 Din punct de vedere al analizei economico-


financiare VfM îmbracă forma unei:
 analize cost- beneficiu

 comparaţii între costul statului prin metoda


tradiţională şi costul statului prin metoda PPP
2. Affordability
 Se referă la măsura în care bugetul
disponibil acoperă costurile proiectului

 Constă în confruntarea costurilor estimate


ale proiectului PPP cu resursele
disponibile
3. Viability/ Feasability
 gradul în care proiectul creează o rată de
rambursare pozitivă din punct de vedere
economic şi financiar

4. Bankability

 măsoară gradul în care sectorul privat va fi


interesat să realizeze proiectul
Factorii de succes ai proiectelor
PPP

 suport politic
 legislaţie specifică şi adecvată
 implicarea sectorului public
 colaborare pe principiul win- win
 existenţa competenţelor în domeniul PPP
 împărţirea riguroasă a riscurilor
 alegerea corectă a partenerului privat
Avantajele PPP
 Sursă de co-finanţare a proiectelor de interes public => prin PPP autorităţile îşi
pot permite realizarea mai multor proiecte

 Raport cost/ beneficiu mai bun

 Generează beneficiile privatizărilor, dar fără dezavantajele acestora

 Maximizează utilizarea punctelor tari ale sectorului public şi privat

 Reduce necesarul de credite/investiţii suportate de sectorul public

 Mai rapid, mai ieftin, calitate şi eficienţă pentru public

 Proiectele PPP pot fi înregistrate în afara bilanţului

 Asigură accesul mai facil la resurse financiare

 Distribuirea riscurilor cu sectorul privat duce la costuri totale mai mici

 PPP contribuie la absorţia mai bună a fondurilor UE (“proiecte hibride”)


Capcanele PPP
 Atenţie!! “Nimic nu este pe gratis”

 Un operator privat nu poate prelua toate riscurile


aferente unui PPP

 Aspecte referitoare la transparenţă

 PPP nu trebuie considerat o “soluţie miraculoasă”, un


“medicament universal” aplicabil la orice şi în orice
situaţie

 PPP nu ar trebui să fie promovat exclusiv din


considerente fiscale, ci ar trebui aplicat numai atunci
când oferă VfM
Studii de caz
-exemple de PPP de succes
din România-

 Apa Nova Bucureşti

 Parking Unirea
Apa Nova Bucureşti - ANB
În Bucuresti SP de alimentare cu apă şi canalizare a cunoscut 2 tipuri de organizare:

• Gestiune directă/ Regie


proprie
1990-2000 • Operator RGAB

• Gestiunea delegată/ PPP


(concesiune)
2000- prezent • Operator Apa Nova
Bucureşti (ANB)
Etape în derularea PPP- ANB
• CGMB decide să reorganizeze şi restructureze RGAB
1994

• consultantul International Finance Corporation hotăreşte că


1998 cea mai potrivită metodă era concesiunea

• Licitaţia internaţională pentru atribuirea contractului de


concesiune la care au participat Azurix International Water
Martie
Ltd, Suez Lionnaise des Eaux, Thomas Water Overseas Ltd,
2000 Vivendi- Compagnie Generale des Eaux (actuala Veolia
Water)

• castigarea licitatiei de catre Veolia Water => societatea


Noiembrie ANB cu capital mixt (35 mil EUR in numerar din partea
2000
Veolia şi 6,8 mil EUR aport in natura din partea PMB)
Trăsăturile PPP ANB
 Contractul de concesiune e bazat pe Nivele de
Servicii (NS), ce trebuie atinse progresiv pentru
a nu impacta puternic asupra tarifului

 Din cei 7 membrii ai Consiliului de Administraţie


al ANB, 2 sunt desemnaţi de municipalitate

 Investiţile necesare pt atingerea NS se regăsesc


în tariful plătit de beneficiar, dar există şi
investiţii care nu se regăsesc în tarif, obligatorii
Matricea Riscurilor ANB

ANB PMB
• Riscul cererii • Riscul cererii
• Riscuri financiare • Riscuri financiare
• Riscul disponibilităţii
• Riscul de construcţie
• Riscuri tehnice
Avantajele concesiunii ANB
 Atingerea unui tarif competitiv ca urmare a licitaţiei internaţionale (unul din
cele mai mici din Europa)
 În contractul de concesiune sunt cuprinse obiective clare de performanţă
(NS)
 Bugetul Mun. Bucureşti e degrevat de investiţii în acest domeniu
 Prin prevederile contractului de concesiune se asigură menţinerea şi
creşterea valorii bunurilor publice concesionate
 Municipalitatea beneficiază de o redevenţă anuală din partea ANB
 ANB plăteşte taxe şi impozite pe terenurile şi clădirile date în concesiune,
chiar dacă ele aparţin concedentului
 Transfer de know- how tehnologic şi managerial din partea companiei-
mamă Veolia Eau
 ANB contribuie la dezvoltarea economică locală având furnizori locali de
produse, servicii, lucrări
 Concesiunea este subordonată unei viziuni pe termen lung care satisface
principiile dezvoltării durabile
Parking Unirea
 Prima parcare supraetajata din România
realizată în PPP
 Capacitate de peste 1000 locuri
 Suprafaţă de 40 000 m2, 7 nivele
 Investiţie de 15 mil. EUR
 Este un PPP între Primăria Sectorului 3 şi Nova
Trade încheiat în 2003
 Primăria a asigurat terenul, iar Nova Trade
investiţia (90% capital Nova Trade, 10% capital
PS3)
Ungaria
-PPP în construcţia de autostrăzi-
 1991- Ungaria începe să concesioneze lucrările pentru construcţia
autostrăzilor către operatori privaţi
 1993- concesiunea autostrăzii M1 este atribuită de Ministerul ungar al
Transporturilor unui consorţiu francez- austriac- ungar (ELMKA Rt.)
 Costul proiectului= 370 mil USD- finanţat de consorţiu prin
împrumuturi de la BERD şi taxe de utilizare a autostrăzii
 Contribuţia guvernului la PPP- punerea la dispoziţie a terenurilor,
exploatare arheologică şi curăţarea siturilor
 1996- se inaugurează autostrada, constantându- se că previziunile
legate de trafic au fost mult prea optimiste (sub 50%)
 Compania privată e acţionată în instanţă, pe motiv că taxele de
autostradă erau prea mari -> BERD suspendă la sfârşitul `96 fondurile
pentru completarea secţiunii M15
 2002- noul guvern de stânga era contra introducerii taxei de
autostradă şi furnizării de active naţionale prin finanţare privată =>
proiectul este renaţionalizat
FINISH!
Bibliografie
 Building New Europe`s Infrastructure- Public- private partnerships in Central and Eastern Europe, European Commission, 2008.
 Ghid pentru parteneriat public-privat (ediţia a III-a revăzută şi adăugită), Colecţia Întreprinzătorul, seria Ghiduri, nr. 1-8, Bucureşti,
2006.
 Guidelines for successful public- private partnership, European Commission, 2003.
 Grimsey D. - Are Public Private Partnerships value for money? Evaluating alternative approaches and comparing academic and
practitioner views, Accounting Forum, 29/ 2005.
 Hodge, G.A.- The risky business of public- private partnerships, Australian Journal of Public Administration, 63(4), 2004.
 Hodge, G. A. and Greve, C. - Public-Private Partnerships: An International Performance Review, Public Administration Review,
67(3), 2007.
 Parteneriatul public- privat- alternativa de finantare a proiectelor majore de infrastructura, Ministerul Finantelor, 2006
 Parteneriatul public- privat- o perspectiva europeana şi romaneasca, Ministerul Finantelor, 2007
 Parteneriatul public-privat- soluţie pentru un mai bun management al comunităţilor locale din România- Ghid practic pentru consiliile
judeţene, Institutul pentru Politici Publice, Bucureşti, 2004.
 Perspective look over PPPs in Romania, PPP Central Unit, PPP Summit, Viena, 2008
 Public- private partnerships in the New EU Member States- Managing fiscal risk, World Bank, 2007.
 Profiroiu A., Racoviceanu S., Taralunga N.- Dezvoltarea economica locala, Ed. Economica, Bucuresti, 1998.
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/19.05.2006 publicată în M.O. nr. 418/15.05.2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 337/2006.
 Radu, I., Lefter, V., Efectele parteneriatului public- privat in serviciile de alimentare cu apa şi canalizare. Experienta municipiului
Bucuresti, Ed. ASE, Bucuresti, 2008
 Teicher, J., Neesham, C., Public- private partnerships: silver bullet or poison pill for transition economies?, The Impact of the
Romania`s accession to the European Union on the public administration International Conference, 2008
 www.apabucur.ro - site oficial al Apa Nova Bucuresti