MANAGEMENTUL RISCULUI

VALUTAR

Ana BERDILĂ,
conf.univ.dr.
 CUPRINS

1. Natura riscului valutar.

2. Gestiunea riscului valutar la nivel
macroeconomic.
3. Gestiunea riscului valutar la nivel
mezoeconomic.
4. Gestiunea riscului valutar la nivel
microeconomic.
5. Gestiunea riscului valutar în Republica
Moldova.
 BIBLIOGRAFIE
• Regulamentul cu privire la poziţia valutară deschisă a băncii,
aprobat prin HCA al BNM: nr. 126 din 28.11.1997. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1999, nr.112-114/198.
• BRAN, Paul. Relaţii financiare şi monetare internaţionale.
Bucureşti: Editura Economică 1995, p. 102-118
• MOISIUC, Constantin. Relaţii valutar-financiare
internaţionale. București: Editura Fundaţiei România de mâine,
2002, p. 144-146
• VOINEA, Gheorghe. Mecanisme şi tehnici valutare şi
financiare internaţionale. Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2003, p.
85-88
• АЛЕНИЧЕВ, В.В., АЛЕНИЧЕВА, Т.Д. Страхование
валютных рисков, банковских кредитов. М: Вест-Сервис,
1994.
• КРАСАВИНА, Л.Н. Международные валютно-кредитные
и финансовые отношения, учебник. Москва: Финансы и
статистика, 2003, с.350-361, 400-401.
• BERDILĂ, Ana. Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale
(note de curs în scheme), ATIC. Chişinău: Editura Evrica,
2006, 135 p.
 1. NATURA RISCULUI VALUTAR

Lumea în care trăim este caracterizată ca fiind o

lume a riscurilor, acesta fiind o componentă a
acţiunii umane în general şi a activităţii
economice în special.

În actualul context mondial, caracterizat pe de-o

parte de globalizare şi volatilitate ridicată a
pieţelor financiare, iar pe de altă parte de
instabilitate socială, politică şi chiar militară,
riscul în general a căpătat alte valenţe.
ACCEPŢII PRIVIND RISCUL VALUTAR
FORMELE VARIAŢIEI CURSULUI VALUTAR
 FACTORII DE INFLUENȚĂ ASUPRA
VOLATILITĂȚII CURSULUI VALUTAR
TIPOLOGIA RISCURILOR VALUTARE
 Risc importator –
moneda de contract se
RISCUL VALUTAR DE apreciază
TRANZACŢIE
e legat de posibilitatea
apariției pierderilor în
T1 USD/MDL 18,0
rezultatul acţiunii modificării
T1 USD/MDL 21,0
cursului valutar asupra
fluxurilor băneşti aşteptate
şi apare ori de câte ori o T0 USD/RON 5,0

companie se angajează
T0 USD/MDL 20,0
într-o tranzacţie de vânzare
sau de cumpărare operată T1 USD/RON 4,5
în valută străină. T1 USD/RON 5,5

Risc exportator–
moneda de contract
se depreciază
RISCUL VALUTAR DE TRANZACŢIE

Risc pentru exportator Risc pentru importator

 CARACTERISTICI ALE
RISCUL VALUTAR DE TRANZACȚIE
EFECTELE RISCULUI VALUTAR EFECTELE RISCULUI VALUTAR
DE TRANZACȚIE DE TRANZACȚIE
 Sub influenţa riscului de
tranzacție unul din
parteneri câştigă, iar
celălalt pierde.
 Efectul riscului valutar de
tranzacţie e considerat a
fi unul ce creează cea
mai mare inceritudine
agenţilor economici ce
participă la tranzacţii
internaţionale.
 Active exprimate în
RISCUL VALUTAR DE RON
TRANSLARE
e legat de probabilitatea
de câştig sau pierdere
atunci când activele, Dacă compania respectivă nu va
pasivele şi profitul unei avea destule pasive în RON pentru
filiale sunt „translate” din a compensa valoarea acestor
valuta în care se ţin active, atunci compania din
Republica Moldova va fi expusă
evidența contabilă a riscului valutar de translare.
filialei, în moneda
naţională a companiei
mamă.

Depcecierea RON în raport cu

MDL va duce la diminuarea valorii
activelor firmei-fiice deoarece
raportul financiar al companiei-
mame va fi translat în MDL
 RISCUL VALUTAR DE TRANSLARE

EFECTELE RISCULUI VALUTAR

EFECTELE RISCULUI VALUTAR DE TRANSLARE
DE TRANSLARE
 reducerea capitalului Urmările riscului valutar de
statutar, translare sunt pierderi sau
 reducerea valorii câştiguri, ce pot fi
acțiunilor, compensate de pierderile
 reducerea profitabilităţii sau câştigurile din bilanţ,
acţiunilor. care nu intotdeauna reflectă
valoarea lor economică
reală.
 RISCUL VALUTAR
ECONOMIC
este riscul legat de
modificarea valorii
activelor şi pasivelor
agenţilor economici din
cauza incertitudinii
modificării dimensiunii
valorice a etalonului
monetar.
 RISCUL VALUTAR ECONOMIC
Atitudinea agentului economic faţă
Tipuri de riscul valutar

 se protejează
administrând riscul;
Profit cursul valutar
 suportă
consecinţele lui
financiare.
FORME DE MANIFESTARE A RISCULUI VALUTAR
FACTORII CE DETERMINĂ RISCUL
VALUTAR LA NIVEL MACRO
 FACTORII CE DETERMINĂ RISCUL VALUTAR
LA NIVEL MEZO

• fluctuaţiile ratei dobânzii,

• nivelul dezvoltării pieţei valutare la vedere şi
la termen,
• nivelul modernizării decontărilor externe,
• situaţia economică a clienţilor,
• nivelul informării operative despre modificările
cursului valutar,
• factori subiectivi ai acestui nivel.
 FACTORII CE DETERMINĂ RISCUL
VALUTAR LA NIVEL MICRO

• situaţia economică a contraagentului,

• nivelul dezvoltării pieţei valutare la vedere şi
la termen,
• nivelul informării operative despre
modificarea cursurilor,
• factori subiectivi.
 2. GESTIUNEA RISCULUI VALUTAR LA
NIVEL MACROECONOMIC

Riscul valutar la nivelul macroeconomic e cauzat de

incertitudinea modificării cursurilor valutare şi poate duce
pe de o parte la accentuarea nedeterminării în relaţiile
economice externe, iar pe de altă parte la dezechilibre în
economia naţională.

Caracterul flotant al cursurilor valutare impune o

motivaţie de gestiune a riscului valutar de autorităţile
centrale a statelor.
 METODE DE GESTIUNE A RISCULUI
VALUTAR LA NIVEL MACROECONOMIC
 VOLUMUL IMPORTURILOR ȘI CEREREA DE USD

Cv
Oferta la import
A

CV
USD/
MDL IMPORT DE
1000 mil.USD
cererea la
import
B

Q1 Q (volumul importului)
 VOLUMUL EXPORTURILOR ȘI OFERTA DE USD

Cv

Oferta la export

CV
USD/
MDL

EXPORT DE
cererea la
800 mil.USD
export
B

Q1 Q (volumul exportului)
 DECALAJUL CERERII ȘI OFERTEI DE USD PE
FUNDALUL COMERȚULUI EXTERIOR

Cv

CV DECALAJ CARE SE
1000 mil.USD
USD/ COMPENSEAZA DE
MDL AUTORITATEA
MONETARĂ

800 mil.USD

Q1 Q1
 METODE DIRECTE DE GESTIUNE
A RISCULUI VALUTAR

Pentru a menţine optimul dintre raportul

cerere/ofertă, banca centrală poate să:

vândă/cum­pere valute din şi pentru rezerva

valutară;
contracteze credite externe guvernamentale
pentru completarea rezervelor valutare;
 aplice restricţii administrative;
intervină pe piața valutară prin vânzări-
cumpărări de valută
 DIRIJAREA REZERVEI VALUTARE

COMPOZIȚIA RV UTILIZAREA RV
 valute,  acoperirea deficitului
 aur, balanţei de plăţi;
 DST,  intervenţii pe piaţa
 poziţia creditoare faţă de valutară;
FMI;  garantarea solvabilităţii
 bonuri de tezaur, economiei naţionale pe
piaţa financiar-
 obligaţiuni,
monetară internaţională
 acţiuni, toate acestea
exprimate în valută.
 CONTRACTAREA DE CREDITE EXTERNE

Acces la creditarea internaţională depinde de următorii factori:

existența surselor de capital;
volumul capitalului disponibil;
imagine favorabilă a țării față de potențialii creditori;
situaţie economică favorabilă a țării;
starea politică internă care să promoveze imaginea
țării investitorilor străini;
situaţie socială bună ce prezintă garanţii de stabilitate
și care sunt foarte greu de atins în perioada prin care
trece în prezent ţara noastră.
 APLICAREA RESTRICȚIILOR
ADMINISTRATIVE
Restricții valutare potrivit actelor normative în vigoare:
reglementarea plăţilor internaţionale şi transferurilor de
capital,
repatrierea veniturilor;
limitarea cumpărării/vânzării libere de valutei;
blocarea conturilor exportatorilor;
vânzarea obligatorie (totală sau parţială) a încasărilor
valutare a exportatorilor;
utilizarea mai multor cursuri valutare, etc.

(Legea privind reglementarea valutară )

 INTERVENȚIILE VALUTARE

 restricţii legate de rezervele de mijloace de

plată internaţională,
 capacitatea ţării de a obţine finanţare externă.
METODE INDIRECTE DE GESTIUNE A
RISCULUI VALUTAR LA NIVEL
MACROECONOMIC
 DEFINIREA
POLITICII MONETARE

POLITICA MONETARĂ
reprezintă ansamblul acţiunilor de
influenţare a ofertei și cererii de bani
întreprinse de autoritatea monetară
utilizând instrumentele monetare în
vederea realizării unui set de obiective
complexe cu finalități de creștere
economică și stabilitate financiară,
urmărite într-o perioadă concretă a
evoluției social-economice (vezi cap 13
Monedă și credit, Oleg STRATULAT).
 TIPURI DE
POLITICĂ
MONETARĂ
Banca centrală, în
scopul atingerii
obiectivelor
desemnate ca țintă
pentru o anumită
perioadă,
promovează un
anumit tip de
politică monetară.
 SCHEMA IMPACTULUI MAJORĂRII RATEI REZERVELOR
MINIME OBLIGATORII ASUPRA OBIECTIVELOR COMPLEXE
ALE POLITICII MONETARE
 POLITICA FISCALĂ

Politica fiscală, reprezintă acțiuni de formare a

veniturilor bugetare şi finanțarea cheltuielilor de
către guvern în funcţie de aproprierea de
echilibru, urmărindu-se subordonarea deficitului
şi eventual a excedentului bugetar obiectivelor
politicii economice.
INTERDEPENDENȚA POLITICĂ MONETARĂ
VERSUS POLITICĂ FISCALĂ

Politica fiscală este independentă de politica

monetară dar urmăreşte aceleași obiective
finale:
creşterea economică,
stabilitatea preţurilor,
reducerea şomajului,
stabilizarea cursului valutar la o rată adecvată.
 TIPURI DE POLITICĂ FISCALĂ

 Politică fiscală austeră (micșorează oferta de

monedă și astfel se întărește moneda
națională)
 Politică fiscală expansivă (contrariu celei
austere)
3. GESTIUNEA RISCULUI VALUTAR LA
NIVEL MEZOECONOMIC
 ETAPELE GESTIUNII RISCULUI VALUTAR
LA NIVEL MEZOECONOMIC
pieţele valutare din ţările care au un grad relativ
 Identificarea expunerii modest de dezvoltare şi lichiditate, monedă
la risc valutar instabilă şi posibilităţi de atenuare a riscului de
schimb prin produse financiare derivate limitate,
induc un risc al cursului de schimb considerabil.
Gradul de expunere la riscul valutar este de multe
ori raportat şi la dimensiunea băncii.

presupune stabilirea unor limite

 Evaluarea riscului aferente poziţiilor deschise nete pentru
fiecare valută.

presupune stabilirea în ce măsură situaţia

existentă coincide cu strategiile şi politicile
 Controlul și băncii.
În filosofia Comitetului de la Basel, scopul
monitorizarea controlul este acela de a se asigura că o bancă are
limite corespunzătoare şi implementează
riscului valutar controale interne asupra operaţiunilor cu valute.
  expunerile bilanţiere şi
extrabilanţiere,
BANCA MONDIALĂ
 poziţia la vedere netă,
propune ca instrument  angajamentele la termen
al managementului  poziţia netă a instrumentelor
riscului valutar poziţia financiare derivate
deschisă netă efectivă  poziţiile rezultând din
care include:
operaţiunile sucursalelor din
străinătate, toate detaliate pe
valutele din portofoliu.
 INDICATORII POZIȚIEI VALUTARE

Poziţia valutară individuală Poziția valutară globală

 exprimă expunerea valutară globală a băncii

 se calculează pentru şi prezintă dezavantajul oricărui indicator
fiecare valută, separat agregat, şi anume atenuarea influenţei
fiecărei poziţii valutare individuale.
comparându-se activele
cu pasivele, rezultând PVG = Creanţe în valute - Datorii în valute

două poziţii distincte:

 A) poziţia valutară scurtă unde:
 PVG – poziţia valutară globală.
 B) poziţia valutară lungă

PVx = Creanţe în valuta x - Datorii în valuta x

unde:
PVx – poziţia valutară în valuta x.
 CALCULAREA POZIȚIEI VALUTARE

Se calculează un indicator (k) numit coeficientul poziţiei

valutare sau mărimea poziţiei valutare deschise. Principial
formula este: Pozitia totala
k * 100%
Capitalul normativ total

Pozitia valutara in valuta x

k vx  * 100%
Capitalul normativ total

Reglarea poziţiei valutare se face prin vânzarea unei valute contra altei valute (aceasta din
urmă cumpărându-se) şi care se află în poziţie opusă cu prima valută. BNM cere ca indicatorii k
să se încadreze între 10%.
 EXEMPLU DE CALCUL A PVD
Presupunem că banca începe ziua de lucru cu poziţia valutară închisă pe toate valutele. Pe parcursul
zilei banca efectuează un şir de operaţiuni (mii un. mon.):

1. cumpără 1000 £ la cursul 1£ = 1,2270 $

2. cumpără 900 $ la cursul 1 € = 1,0945 $
3. cumpără 2000 $ la cursul 1 $ = 0,9910 CHF
4. cumpără 3600£ la cursul 1 £ = 1,1223€
Determinaţi poziţiile valutare deschise ale băncii.

Valut Curs valutar cumpărat vândut PVD PVD

a pozitivă (lungă) negativă (scurtă)

GBP GBP/USD 1,2270 1000 1227 3373

3600
USD EURO/USD 1,0945 900 2900
2000
EURO GBP/EURO 1,1223 822 -4862
4040
CHF USD/CHF 0,9910 1982 -1982
4. GESTIUNEA RISCULUI VALUTAR LA
NIVEL MICROECONOMIC
 TEHNICI CONTRACTUALE

 Clauza valutară;
 Clauza coşului valutar simplu;
 Clauza coşului valutar ponderat, etc.
 CLAUZA VALUTARĂ

I. Clauza valutară simplă presupune alegerea unei monede etalon pe

lângă moneda de contract. Preţul urmează să fie recalculat la data
plăţii dacă abate-rea cursului monedei de contract faţă de moneda
etalon depăşeşte o anumită marjă procentuală (X), convenită prin
contractul de export import încheiat între cei doi parteneri.
 K
Cn
C0
 100%  100% ,
unde: K – abaterea procentuală a cursului;
C0, Cn – cursul la data încheierii contractului şi respectiv la data plăţii;
Dacă K   x% , atunci
P0  k
Pn  P0 
100%

P0, Pn – preţul mărfii din contract şi respectiv preţul recalculat.

 CLAUZA COŞULUI VALUTAR SIMPLU

 Clauza coşului valutar simplu (caracteristic

clauzei coşului valutar simplu) – este faptul că
moneda de contract, de plată, nu este „legată” de o
singură valută, ci de un grup de valute.
 1  C n1 C n 2 C  
K       .....  nm   1  100%
 n  C 01 C 02 C0m  

unde: n – numărul valutelor ce compun coşul

valutar.
 CLAUZA COŞULUI VALUTAR PONDERAT

III. Clauza coşului valutar ponderat are în

vedere acordarea unde pentru fiecare valută din
coş a unei anumite ponderi.
 C C C 
K   a  n1  b n 2  ......  m nm   100%
 C 01 C 02 C0m 

a, b, ..., m – ponderea valutelor în coş

OPERAŢIUNI FINANCIARE DE ACOPERIRE A RISCULUI
VALUTAR
5. GESTIUNEA RISCULUI VALUTAR ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

GESTIUNEA RISCULUI VALUTAR LA

MACRONIVEL
ADMINISTRAREA REZERVEI VALUTARE
 RESTRICŢIILE VALUTARE

În Republica Moldova cu adoptarea de către Consiliul de

Administraţie al BNM a Legii privind reglementarea valutară pe
teritoriul Republicii Moldova au fost scoase restricţiile asupra efectuării
operaţiunilor legate de exportul şi importul de mărfuri şi servicii.
Astfel, orice agent economic poate cumpăra fără restricţii
valută pe piaţa valutară a Republicii Moldova prin intermediul băncilor
pentru efectuarea oricărei operaţiuni legate de importul de mărfuri şi
achitarea serviciilor prestate de nerezidenţi.
Orice rezident, primind credite de la creditori străini şi
înregistrându-le la BNM, poate procura valută pe piaţa internă pentru
achitarea creditelor obţinute şi dobânzilor aferente.
Oricărui partener străin care a investit mijloace în economia
Moldovei i se garantează transferul profitului obţinut în orice valută în
ţara de reşedinţă.
 INTERVENŢIILE VALUTARE

Într-o economie în tranziţie, cum este

economia Republicii Moldova, unde, de regulă, nu
există un echilibru relativ între cererea şi oferta de
valută în urma unui şir de cauze caracteristice crizei
economice, cursurile valutare înregistrează fluctuaţii
cu atât mai mari cu cât dezechilibrele sunt mai
pronunţate. De aceea în această perioadă sunt
utilizate intervenţiile BNM pe piaţa valutară, ele
contribuind la realizarea unei stabilităţi relative a
cursurilor valutare.
 GESTIUNEA RISCULUI VALUTAR LA
MEZONIVEL
Gestiunea poziţiilor valutare în Republica
Moldova se realizează în conformitate cu
Regulamentul BNM cu privire la poziţia valutară
deschisă a băncii. nr.126 din 28.11.1997. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1999,
nr. 112-114/198, p. 51-63.