Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Ce este inovatia ?
Inovația se referă la idei noi produse noi și îmbunătățite procese tehnologice inovația se
aplică și aspectelor organizaționale tehnice financiare și economice și altor aspecte ale
relațiilor publice ca urmare a activității intelectuale a descoperirilor și a invențiilor
conceptul de inovație prevede o nouă regulă o nouă metodă un produs sau o tehnologie
nouă un eveniment nou totuși nu tot ceea ce este nou poate fi considerat o inovație deși
poate reprezenta un pas important în înțelegerea sferei inovației
Inovarea este o inovație aplicată într un domeniu Care este introdusă și acceptată pe piață pe
scurt poate fi definit ca fiind Procesul de transformare a ideilor inovatoare în rezultate cu
valoarea adăugată Care este procesul de utilizare a inovației asociate cu achiziția inovației
reproducerea și implementarea acesteia într un mediu material al societății
Exemplu :
smartphone ul;
camera digitală
mașina electrică
capacități
structuri
cultură
strategie
inovare
1. Politicile de inovare sunt orientate pe misiune au scopul furnizării de noi soluții la provocări
specifice care se află pe agenda politică.
2. Politici orientate pe invenție concentrează pe faza de Cercetare-Dezvoltare /invenție și
neglijează exploatarea și difuzarea invenției pe piață.
3. Politici orientate pe sistem se concentrează pe caracteristicile la nivel de sistem cum ar fi
gradul de interacțiune între diferite părți ale sistemului măsura o componentă vitală a sistemului
are nevoie de îmbunătățiri sau capacitățile actorilor implicați
4. politici orientate pe transformare pe experimentare și sunt conectate la obiectivele de
dezvoltare durabilă (încetarea sărăciei și reducerea inegalității în toate formele sale de
pretutindeni, sistemelor de producție și de consum inclusive și durabile, confruntarea cu
schimbările climatice).
Ciclul de viață al adoptării inovației este un concept care descrie modul în care oamenii și
organizațiile adoptă și integrează noi idei, tehnologii sau practici în viața lor. Modelul cel
mai cunoscut și utilizat pentru a descrie acest proces este "Curba de adoptare a inovației",
dezvoltată de Everett Rogers în 1962. Această curba este împărțită în cinci segmente,
reprezentând diferite etape ale adoptării inovației:
1.Inovatorii (Innovators):** Sunt prima categorie de adoptanți, reprezentând aproximativ 2,5%
din total. Aceștia sunt persoanele sau organizațiile care adoptă inovația într-un stadiu foarte
incipient, deseori fiind dispuse să își asume riscuri mari.
2. Adoptanții timpurii (Early Adopters):** Reprezintă următorii 13,5% din total. Acești adoptanți
sunt deseori lideri de opinie în comunitățile lor și sunt dispuși să încerce inovații mai devreme
decât majoritatea, dar nu atât de devreme ca inovatorii.
3. **Majoritatea timpurie (Early Majority):** Reprezintă aproximativ 34% din total. Acești
adoptanți sunt mai prudenți și așteaptă să vadă cum funcționează inovația înainte de a o adopta
pe scară largă.
4. **Majoritatea târzie (Late Majority):** Aproximativ 34% din total, aceștia sunt mai rezervați
și adoptă inovația doar după ce au văzut că a fost acceptată de majoritatea celor din jur.
5. **Rezistența (Laggards):** Ultima categorie, reprezentând aproximativ 16% din total. Acești
adoptanți sunt rezistenți la schimbare și pot să adopte inovația abia într-un stadiu foarte avansat
sau să o evite complet.
Prima dată introdusă de către directorul executiv Google, Eric Schmidt, regula 70-20-10 este
o regulă simplă pentru alocarea resurselor între „nucleu”, „secundar/adjuvant” și „inovator”,
denumit adesea „transformațional”.
Există mai multe entități și organizații care sprijină și facilitează inovarea la nivel
individual, organizațional și la nivel de țară. Aceste entități oferă resurse, finanțare,
infrastructură și alte tipuri de sprijin pentru a promova dezvoltarea și implementarea
inovațiilor. Iată câteva exemple de entități de sprijin privind inovarea:
6. Asociații industriale
Aceste entități de sprijin lucrează adesea împreună pentru a crea un ecosistem favorabil
inovației și pentru a stimula progresul tehnologic și economic.
14. Care sunt valorile de intrare Și de ieșire ale sistemului de management al inovării?
Valori de intrare:
1. **Resurse financiare
2. **Resurse umane
3. **Cunoștințe și informații
4. **Cultura organizațională
5. **Parteneriate și colaborări
6. **Strategia organizațională
Valori de ieșire:
2. **Procese îmbunătățite:
3. **Proprietate intelectuală
4. **Eficiență operațională
5. **Creștere a competitivității
7. **Inovații de process
8. **Creștere economică:
15.Care sunt provocările în managementul inovării?
10. **Colaborarea cu partenerii externi:** În unele cazuri, este necesară colaborarea cu parteneri
externi, iar gestionarea acestor relații poate fi o provocare.
Tehnologiile cu dublă utilizare se referă la tehnologii care pot fi utilizate în scopuri atât
civile, cât și militare. Aceste tehnologii au potențialul de a servi în multiple domenii,
precum medicina, comunicațiile, industria, dar și în domeniul militar pentru scopuri
precum apărare sau securitate. Utilizarea acestor tehnologii poate ridica întrebări etice și
de securitate, având în vedere posibilitatea lor de a fi folosite în diferite contexte și cu
diverse intenții.