Sunteți pe pagina 1din 5

CONCEPTUL DE INOVARE

Istoric
Economistul austriac Schumpeter a abordat pentru prima dat, n 1942, mecanismele i
factorii procesului de inovare, argumentnd c spiritul antreprenorial i posibilitatea obinerii
unui profit de monopol temporar ar putea stimula introducerea noilor produse pe pia sau
reducerea costurilor de producie.
A denumit acest fenomen distrugere creativ, fenomen prin care structura de pia
anterioar este sfrmat pentru a se face loc unui inovator.
Dup anul 1990 a aprut clar politica de inovare care presupune coordonarea activitii
tuturor decidenilor strategici n cercetare dezvoltare i n industrie.
INOVAREA - Conversia unor noi cunotine n beneficii economice i sociale, ca
rezultat al unor interaciuni complexe (fig.de mai jos) ntre numeroi actori n cadrul unui sistem
constnd ntr-un mediu (local, naional, regional) ce conine firme, institute de cercetare,
finanatori, precum i reelele prin care toi acetia intr n contact. (Oficiosul Comisiei Europene
Innovation &Technological Transfer, octombrie, 2002).
Procesului inovrii este un proces sistemic, care parcurge patru faze:

conceperea unei idei, fundamentat tiinific (generat de spirit creativ, inspiraie,


copiere, cercetare-dezvoltare),

transpunere industrial printr-un parteneriat calificat cercetare-industrie (preferabil


privat) ceea ce implic finanare i un anumit proces tehnologic, o nou form de prezentare, o
nou structur funcional, o nou form organizatoric, noi metode de gestiune i organizare a
muncii etc.,

impactul cu succes pe pia a rezultatului procesului inovrii (un nou produs, serviciu, o
nou form de prezentare, o nou structur funcional, o nou form organizatoric, noi metode
de gestiune i organizare a muncii etc.) prin intermediul unei reele de valorificare naional
i/sau internaional,

protecie puternic, eficient i extins a elementelor de proprietate intelectual.


Procesului inovrii trebuie s constituie o oportunitate pentru crearea de noi beneficii prin
implementarea rezultatului unui proces care asigur unei aciuni o cretere a valorii intelectuale
adugate.
Inovarea se poate defini astfel:
Inovarea = a produce altceva sau a produce altfel .
n cadrul inovrii, aa cum este ea definit de Shumpeter, se admite c exist cinci
tipuri de activiti, anume:
1.
creerea unui nou produs;
2.
introducerea unei noi metode de fabricaie;
3.
intrarea pe o pia nou (sau creerea unei noi piee);
4.
apelarea la o nou materie prim;
5.
nou organizare a firmei.
n ultima perioad se poate admite apariia unei a asea activiti, anume aceea de:
6.
creere a unei anume imagini a firmei.

Definiia lui Schumpeter are meritul generalitii.


Inovarea = procesul global de creativitate tehnologic i comercial, transferul unei noi idei sau
a unui nou concept pn la stadiul final al unui nou produs, proces sau activitate de service
acceptate de pia.
O definiie similar se regsete n Manualul Frascati al OECD (1981):
Inovarea (stiinific i tehnologic) poate fi considerat ca fiind transformarea unei idei ntr-un
produs vandabil, nou sau ameliorat, sau ntr-un proces operaional n industrie sau n comer, sau
ntr-o nou metod social.
Inovarea = instrumentul specific al unui manager ntreprinztor, mijlocul prin care el
exploateaz schimbarea ca o ocazie pentru diferite afaceri sau diferite servicii (Peter Drucker)
Privind astfel lucrurile, acceptm c firma, prin intermediul inovrii, i poate modela
mediul n care acioneaz i i poate defini limitele pieii creia i se adreseaz, elemente care
nceteaz astfel a fi constrngeri externe. Inovarea astfel definit devine un instrument strategic
esenial n activitatea firmei.
n economie, afaceri si politici guvermanentale- ceva nou- trebuie sa fie substantial diferit,
nu o schimbare nesemnificativa. In economie schimbarea trebuie sa duca la cresterea valorii, va
valorii clientului sau a valorii produsului. Invovatiile sunt orientate spre a face ceva mai bine
dupa aplicarea lor, iar o succesiune de mai multe inovatii duc la realizarea cresterii economice.
n context operational, inovarea trebuie sa fie legata de performanta si de cresterea prin
imbunatatirea eficientei, a productivitatii, a calitatii, a pozitionarii competitive, a cotei de piata.
Toate organizatiile pot sa inoveze, incluzand spitalele, universitatile, autoritatile locale si
altele.
Conceptualizarea inovarii
Din cauza confuziei care se face intre asemanarea inventiei cu inovarea, este util ca
atunci cand abordam conceptualizarea inovarii sa consideram utilizarea altor cuvinte.
Din aceasta perspectiva INVENIA poate sa fie un concept, obiect sau orice alt set de
lucruri care faciliteaza o activitate, iar o INOVARE rezulta atunci cand actul inovarii genereaza
valoarea pentru inventatori.
Inovarea este distincta fata de imbunatatire pentru ca necesita o reorganizare sociala.
Inovarea este distincta fata de rezolvarea problemelor si mai degraba, la o analiza
riguroasa, este vazuta ca generatoare de noi probleme.
n aceasta perspectiva inovarea se aplica daca actiunea genereaza rezultate pozitive sau
negative.
Conceptele tehnologice ale inovarii
Institutul Tehnologic Massachusset ( MIT) a facut o cercetare in perioada 2005- 2006
privind inovarea in tehnologie si a gasit o serie de caracteristici comune inovatorilor care
lucreaza in acest domeniu:
1.
Nu sunt deranjati de ideea esecului;
2.
Ei considera ca se poate invata din esec si o tehnologie "falimentara" poate sa fie
utilizata mai tarziu in alt scop;
3.
Ei stiu ca inovarea cere munca in domenii de varf unde esecul este o realitate
posibila;

4.
Inovatorii sunt curiosi in legatura cu noutatile in multe discipline nu numai in
specialitatea lor;
5.
Inovatorii sunt deschisi la experimente cu terti vizand produsele lor;
6.
Ei recunosc faptul ca o inovare utila trebuie sa fie "robusta", flexibila si
adaptabila;
7.
Inovatorii doresc sa realizeze produse care sunt utile imediat primilor utilizatori.
Conceptele economice ale inovarii
Joseph Schumpeter definea inovarea economica in anul 1934 astfel:
Introducerea unui nou produs sau o noua calitate a bunurilor

Introducerea unei metode noi de fabricatie, care nu necesita o descoperire noua din punct
de vedere stiintific

Introducerea unei noi piete, care este o piata intr-o ramura particulara a fabricatiei din
tara in discutie pe care nu sa intrat pana la acest moment, fie ca aceasta piata a existat sau nu
inainte

Cucerirea unor noi surse de aprovizionarecu materii prime sau semifabricate, fie existente
anterior sau care au trebuit create

nfiintarea unei noi organizatii in orice industrie, precum crearea unui monopol sau
spargerea unei pozitii monopoliste.
Scopul inovarii

Un studiu asupra unui numar mare de companii din domeniul fabricatiei si serviciilor ,
arata ca programele sistematice ale inovatiei organizationale sunt frecvent conduse, prin
urmatoarele obiecrive, in ordinea descrescatoare a popularitatii:
1.
Cresterea calitatii
2.
Cresterea de noi piete
3.
Extinderea categoriilor de produse
4.
Reducerea costurilor cu manopera
5.
Imbunatatirea proceselor de fabricatie
6.
Reducerea consumului de materiale
7.
Reducerea daunelor provocate mediului inconjurator
8.
Inlocuirea produselor/serviciilor
9.
Reducerea consumurilor energetice
10.
Adaptarea la legislatie
Aceste obiective variaza intre imbunatatirile de produse. procese si servicii si de a
inlatura mitul cum ca inovarea are de-a face doar cu dezvoltarea de noi produse.
Inovarea in viitor
O profitabilitate ridicata a afacerii este visul oricarui intreprinzator. Orice om de afaceri isi
doreste sa obtina profituri cat mai mari cu eforturi cat mai mici. Acest lucru este posibil in doua
situatii: atunci cand o firma este extrem de competitiva si atunci cand intreprinzatorul face
afaceri care se situeaza la limita legalitatii (si uneori chiar dincolo de acesta limit).

Competitivitatea exprima capacitatea firmelor de a se mentine in competitia derulata la un nivel


intern si/sau international si de a obtine avantaje economice, in conditiile unui anumit mediu de
afaceri.
O firma cu adevarat competitiva va oferi bunuri si/sau servicii de o calitate superioara sau
eventual similara la un pret mai scazut decat competitorii sai (interni sau externi). Nu este insa
deloc simplu sa gasesti solutii pentru a realiza produse (servicii) atractive la preturi mici. In
multe situatii raspunsul la problema enuntata este inovarea.
Inovarea este un proces complex prin care anumite idei noi sunt transpuse in practica
generand schimbari in produsele si serviciile oferite de o firma. Succesul IMM-urilor in
economia mondiala actuala se datoreaza capacitatii inovatoare a acestora si a flexibilitatii de care
acestea dau dovada permanent. Nu numai IMM-urile sunt inovative, ci si marile companii, care
din dorinta de a obtine profituri mari si o cotatie mai buna a actiunilor pe piata bursiera apeleaza
la inovare pentru a obtine avantaje competitive in fata concurentilor majori. Desi investiile in
inovare sunt destul de riscante, multe firme mari si chiar si IMM-uri sunt dispuse sa riste mult
visand sa obtina o rata mai mare a profitabilitatii. Asa ca multi oameni de afaceri si manageri ai
unor mari companii au inceput sa aplice tot mai des conceptul riscam si castigam.
Riscurile asumate se concretizeaza mai tarziu prin dezvoltarea pietelor prin introducere de
noi produse sau produse imbunatatite, prin imbunatatirea proceselor organizatorice si
tehnologice specifice fiecarei firme si nu in ultimul rand prin imbunatatirea proceselor de
distribuie. Evident cele mai avantajate firme sunt cele aflate in avangarda progresului tehnic,
care ajung sa detina un avans tehnologic ce le permite obinerea de preuri pe msur sau cele
care reusesc sa realizeze produse cerute de piata dar pe care concurenta este incapabila sa le
realizeze.Multi insa se intreaba de unde exista aceasta explozie de firme inovative care fac ca
in permanenta in jurul nostru sa apara noi produse si noi servicii. Adevarul este ca nu toti
proprietarii de afaceri si managerii sunt inovativi. Cei inteligenti dar care nu au cu adevart idei
inovative apeleaza la centrele de transfer tehnologic care se ocupa cu introducerea in circuitul
economic a tehnologiilor i utilajelor specifice, echipamentelor i instalaiilor rezultate din
cercetare, in vederea obinerii de procese, produse sau servicii noi sau imbunatatite, cerute de
piaa. Cu ajutorul centrelor de transfer tehnologic ei pun in practica idei inovative si astfel
reusesc sa implementeze idei care sa ii ajute sa isi creasca profitabilitatea.
Asa ca am putea spune ca INOVAREA reprezinta cheia succesului in societatea actuala:
proprietarii micilor afaceri, managerii marilor companii si actionarii sunt multumiti pentru ca
apeland la inovare isi cresc profitabilitatea;
consumatorii sunt fericiti pentru ca au in permanenta posibilitatea sa beneficieze de noi produse
si servicii.
http://history-of-lighting.org/iv-scurta-istorie-a-lampii-de-la-inventie-pana-in-evul-mediu/