UNIVERSITATEA ,, ȘTEFAN CEL MARE’’ DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

SPECIALIZAREA : MANAGEMENT , ANUL II

TEMA

COLABORARE INTERNĂ, ALIANȚE STRATEGICE ȘI INOVAȚIE

 CUPRINS

1. INTRODUCERE.................................................................................................................................3
2. INOVAȚIA.............................................................................................................................................4
2.1. Tipologia inovațiilor....................................................................................................................4
3. STRATEGIILE DE COLABORARE.............................................................................................................7
3.1. FUNDAMENTAREA ȘI ELABORAREA STRATEGIILOR DE COLABORARE...................7
3.2. NEGOCIEREA ȘI PROIECTAREA UNEI NOI COLABORĂRI.............................................8
4. ALIANȚELE STRATEGICE......................................................................................................................8
4.1. DESCRIEREA ȘI IDENTIFICAREA ALIANȚELOR STRATEGICE PENTRU INOVARE. 10
Identificarea motivelor alianțelor pentru inovare...................................................................................10
4.2. Exemple de cazuri identificate ( alianțe stabilite pentru inovare)...............................................11
4.3. Disney și Hewlett Packard.........................................................................................................12
4.4. Comparație între compania Amazon și Microsoft.........................................................................13
4.5. Cum s-a născut ideea pentru Amazon........................................................................................13
4.6. Cronologie și primul model de afaceri.......................................................................................14
4.7. Go Grocery cea mai nouă inovație marca Amazon....................................................................14
4.8. Laboratorul European pentru inovare în Logistică.....................................................................15
5. COMPANIA MICROSOFT-SCURT ISTORIC.........................................................................................15
5.1. ISTORIA PRODUSELOR MICROSOFT..................................................................................16
5.2. INNOVATION LABS..................................................................................................................16
5.3. MICROSOFT ȘI ASE AU LANSAT ,, AI LAB IN CLOUD’’......................................................17
5.4. PROFITUL COMPANIILOR AMAZON ȘI MICROSOFT...................................................18
6. BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................20

2
 1. INTRODUCERE

În cadrul proiectului elaborat mi am propus să urmăresc evoluția unor companii cunoscute prin prisma
inovației, a strategiilor de colaborare și alianțelor strategice urmând ca mai apoi să realizez o comparație
între acestea care să stabilească liderul de piață.

Ca primă instanță am definit noțiunea de inovație care înseamnă noutate, schimbare, prefacere,
rezolvarea unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii productivității
acesteia, perfecționării tehnice sau raționalizarea soluțiilor aplicate, realizând totodată și o clasificare a
inovațiilor și oferind drept exemplu companii precum Amazon și Microsoft.

Mergând mai departe, pentru a realiza anumite inovații apelăm la diferite colaborări interne, de aceea
am dezvoltat și fundamentat strategii de colaborare în vederea obținerii unui rezultat optim. De
asemenea, am menționat despre alianțele strategice care pot lua parte la realizarea inovațiilor în cauză,
noțiune definită ca fiind o coaliție între două sau mai multe organizații în vederea atingerii unor
obiective comune.

Tot în ceea ce privește alianțele, companiile ce au apelat la aceste alianțe au obținut rezultate scontate,
ilustrând eficiența de care dau dovadă. Un pilon esențial este modul de împărțire a controlului și a
managementului pe termen lung ceea ce face din conducerea alianțelor o sarcină dificilă și
provocatoare.

Ca un prim exemplu pentru alianțele de inovare avem companiile Apple si IBM, cele două au dorit
să-și împărtășească resursele unice pentru a ajunge la idei noi și un produs nou: aplicațiile de
afaceri. Capacitățile ambelor firme vor fi utilizate în faza de pornire pentru a ajunge la un nou
produs bine dezvoltat și ulterior pentru a lansa cu succes produsul pe piață.

Aplicațiile care vor fi dezvoltate rulează pe dispozitivele Apple. Aplicatiile pot fi personalizate
în funcție de dorintele clientului. Folosind aplicația, clientul poate folosi serviciile cloud ale
IBM, care includ securitate, capabilități de analiză și management. Apple a declarat următoarele
despre parteneriat: „Noile soluții IBM MobileFirst pentru iOS vor fi construite într-o colaborare
exclusivă care se bazează pe punctele forte distincte ale fiecărei companii: capabilitățile de
analiză și big data ale IBM, cu puterea a peste 100.000 de industrie IBM și Consultanți de
domeniu și dezvoltatori de software în spatele acestuia, fuzionați cu experiența legendară a
consumatorilor Apple, integrarea hardware și software și platforma de dezvoltatori.” (Davis,
2014).

Iar pe final am prezentat câteva inovații aduse companiilor Amazon și Microsoft precum și
profiturile aferente acestora, de unde reiese faptul că Amazon a reușit să depășească Microsoft
trecând la pragul al treilea pe nivel global cu o suma de 207 miliarde de dolari iar Microsoft
rămâne pe al patrulea loc cu o sumă de 201 miliarde de dolari.

3
 2. INOVAȚIA

Inovația reprezintă noutate, schimbare, prefacere, rezolvarea unei probleme de tehnică sau de
organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii productivității muncii, perfecționării tehnice sau
raționalizării soluțiilor aplicate. În general este considerată ca fiind motorul principal al
creșterii economice în economia globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor
se pot obține produse cu caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară,
procese de producție noi, mai eficiente și mai curate ( ecologice), modele îmbunătățite ale
sistemului de management al afacerilor, metode moderne de management al forței de muncă
etc..

În prezent, economia natională depinde mult de sectorul privat, iar succesul întreprinderii,
atât pe piața internă, cât și pe cea externă, în lupta concurențială și în cazul strategiei de
diferențiere a proceselor de producție și a strategiei de reducere a costurilor o asigură inovația.

De asemenea, inovația poate favoriza și efectul de experiență, deoarece, cel mai adesea, noul
procedeu nu diferă essential de cel vechi, iar modificările propuse vin să faciliteze transpunerea
în practică industrial. Dacă vrem să obținem un efect economic sau să facem o afacere din
implementarea și utilizarea unei inovații este necesar să ținem cont de anumite etape.

Pentru a fi denumită inovație, o idee trebuie să fie reproductibilă la costuri economice și trebuie
să satisfacă o necessitate specifică.

Inovația implică aplicarea deliberată a informațiilor, imaginației și initiative pentru obținerea

unei valori diferite sau mai mari din resurse și cuprinde toate procesele prin care ideile noi
sunt generate și convertite în produse utile.

Inovația poate fi realizată prin acoperirea a mai multor nivele:

1. Inovația de produs, se referă la îmbunătățirea produselor existente sau la crearea de

noi produse.
2. Inovația la nivel de proces, se referă la îmbunătățirea produselor fie prin simplificarea
lor, fie prin introducerea de noi tehnologii, proces care nu trebuie neapărat să influențeze
produsele sau serviciile.
3. Inovația la nivelul modelului de afaceri , este foarte des întâlnită în ultimul timp, cele
mai la îndemână exemple fiind Uber sau Airbnb. Legat de modelul de afaceri inovația se
poate face atât prin schimbarea industriei sau a surselor de venit, unde se pot testa
diferite , unde se pot testa diferite metode de monetizare.

2.1. Tipologia inovațiilor

Schumpeter distinge cinci tupuri de inovații: noi produse, noi metode de producție, exploatarea
de noi piețe de desfacere, noi metode de ofertă pe piață a produselor și noi moduri de organizare
a afacerilor. La rândul său, J. Schmookler diferențează ,, produsul tehnologic’’ de ,,producția
tehnologică’’ prin prisma modului în care se creează sau se îmbunătățesc produsele și respectiv
în funcție de modul producere a lor, iar K. Pavitt notează că ,, tehnologiile sunt specifice
inovațiilor de produs și proces’’.

4
Cât este de accesibilă inovarea ?
În general există trei tipuri de abordări ale soluționării inovative:

1. Soluția genială. Însă un procent extrem de mic din oameni sunt genii așa că această
situație este foarte rară și nu poate constitui abordarea principală a soluționării inovative
a problemelor.
2. Calea empirică. Aceasta abordare atacă problemele prin metoda încercare-eroare sau
prin metodele aleatorii de creativitate/inovare.
3. Calea sistematică. Utilizează un proces metodic, organizat, pentru a descoperi spațial
complet al soluțiilor. Acest lucru permite selectarea ulterioară a unei soluții optime.
Inovarea sistematică fundamentată prin ,, Teoria rezolvării innovative a problemelor’’
aparține acestui gen de abordare.

De ce avem nevoie de inovare ?

Unul dintre beneficiile majore ale inovării este contribuția acesteia la creșterea
economică. Simplificând , inovarea poate conduce la o productivitate sporită și anume la
un volum mai mare de produse obținute utilizând aceiași factori de producție. Inovarea și
creșterea productivității aduc beneficii ample consumatorilor și companiilor. O
productiviate sporită determină creșterea salariilor lucrătorilor.

Cum se concretizează pe deplin efectele inovării ?

De obicei, inovarea începe la scară mica, de exemplu atunci când o tehnologie nouă este
pusă în aplicare pentru prima data în cadrul companiei în care a fost elaborată. Totuși.
Pentru concretizarea deplină a beneficiilor inovării, aceasta trebuie să se extindă la
nivelul economiei și să ofere avantaje, în egală măsură, companiilor din diferite sectoare
și de diferite dimensiuni. Experții numesc acest proces ,, difuzarea inovării’’.

Cum poate fi promovată inovarea?

Măsurile structurale de promovare a inovării includ cheltuieli sporite cu cercetarea și

dezvoltarea de investiții în educație, precum și condiții favorabile pentru demararea mai
ușoară a afacerilor de către antreprenori și pentru ieșirea mai rapidă de pe piață a
companiilor aflate în dificultate. Totodată, companiile pot facilita inovarea prin investiții
în resursele umane de care dispun și prin activități de cercetare și dezvoltare proprii.

Idei de inovație pe care le poți aplica

5
Compania pe care o coordonezi poate aduce inovație în domeniul ei începând de azi. Nu trebuie
să stârnești o furtuna de idei noi, ci să aplici câteva principii ce și-au dovedit deja utilitatea.
Inovația poate proveni din două zone.

Participarea la conferințe
Specialiștii de top, internaționali sau de pe plan local, sunt greu de abordat, iar modul în care
împărtășesc din secretele reușitei lor nu este cel mai facil. Cu toate acestea, ai șansa de a afla
câteva dintre tacticile aplicate de ei și de a lua pulsul pieței în cadrul conferințelor organizate
periodic. Identifică evenimentul care se potrivește cel mai bine cu specificul companiei tale și fii
prezent acolo pentru insight-uri valoroase!

Metode moderne de răsplătire a angajatului

Cu toții știm ca salariul nu mai este suficient pentru ca angajații să se declare satisfăcuți. Încearcă
să completezi oferta salarială cu un beneficiu care să facă din ea un pachet avantajos. Oferirea
de tichete de masă electronice este o idee inspirată. Datorită lor, angajatul își poate achita rapid
masa de prânz, cu ajutorul tehnologiei contactless, cu importante economii lunare. Voucherele de
vacanță, cardurile cadou sau cele culturale sunt, în egală măsură, beneficii care pot servi unui
scop util sau recreațional, pentru ca angajații să-și mențină un nivel constant de satisfacție.

Mereu cu un ochi pe concurență

Este cât se poate de adevărat ca atunci cand îți iei ochii de la drumul tău riști să îl întrerupi
prematur, dar asta nu exclude vigilența. Fii atent la tacticile puse în practică de concurenții
direcți ai companiei tale și încearcă să fii cu un pas înaintea lor. Nu in ultimul rând, studiază
eșecurile lor, care pot fi o lecție foarte importantă pentru viitor.

Surse interne :

Organizarea de workshopuri
Fie că alegi ca aceasta activitate să aibă loc în cadrul unui teambuilding sau să se desfășoare la
sediul companiei, workshopurile sunt prevăzute în bugetul oricărei organizații serioase.
Programele de management, de strategie și inovare sau chiar de leadership ajută angajații să aibă
o imagine de ansamblu foarte prețioasă asupra modului în care se miscă industria și se formează
premisele inovației.

Sesiuni de brainstorming
Într-o companie al cărei management nu crede în bariere psihologice, părerea angajatilor are
valoare. Pentru că inovația să vină în mod firesc, toți cei angrenați în procesul de producție

6
merită să-și spună părerea despre mersul companiei. Sesiunile de brainstorming asigură un cadru
familiar si degajat, în care ideile bune să iasă la iveală.

Realizarea studiilor de piață

Activitățile care constau în culegerea, înregistrarea, prelucrarea, analiza și interpretarea

informațiilor referitoare la fenomenele și procesele pieței, precum și concluziile necesare
procesului managerial sunt o parte importanta a inovației. Astfel, îți vei putea fundamenta în
mod riguros strategia pentru decizii de marketing cât mai fundamentate, care să ducă la inovații
veritabile.

Inovația nu este un vis greu de atins, ci premiul de care se bucură cei cu adevărat merituoși, care
au curajul să viseze la mai mult și care muncesc pentru asta.

3. STRATEGIILE DE COLABORARE

Strategiile de colaborare între companii reprezintă activitatea în comun a două sau mai multe
companii cu scopul îndeplinirii unor obiective comune sau pentru obținerea de avantaj
competitiv.

La nivelul unei companii există mai multe opțiuni strategice, pentru ca aceasta să crească și să se
dezvolte. Managementul companiei poate opta pentru dezvoltarea internă sau chiar achiziția unei
alte companii.

Colaborările strategice între organizații sunt dezvoltate pentru a aduce beneficii partenerilor de
colaborare. De exemplu, cifra de afaceri mai bună, clienți mai satisfăcuți, tehnologii noi
dezvoltate în comun etc.

3.1. FUNDAMENTAREA ȘI ELABORAREA STRATEGIILOR

DE COLABORARE

În ultimele două, trei decenii, colaborările startegice între companii au devenit noua modalitate
pentru creșterea și dezvoltarea companiilor din lumea întreagă. Mediul concurențial în care sunt
nevoite să activeze companiile reclamă că managementul de vârf să acorde atenție sporită acestui
tip de strategie de la nivelul companiei.

În general, se poate spune că la baza dezvoltării unor colaborări strategice de către companii stau
mai multe motive. Foarte rar se întâmplă, ca două sau mai multe companii să colaboreze pentru
îndeplinirea unui singur obiectiv al colaborării. De obicei, la baza dezvoltării unei colaborări
strategice stă o motivație principală, cuplată cu anumite obiective secundare. În acest sens, o
companie poate dezvolta colaborări strategice pe următoarea direcție:

 Pentru inovare / explorare

 Pentru exploatare

Punctul de vedere este ca organizațiile să obțină un avantaj competitiv susținut, simultan, atât
să exploreze/inoveze cât și să exploateze resursele de care acestea dispun. În alte cuvinte, nu
este suficient ca o companie doar să combine resursele cu eficiență și să crească productivitatea,
să se preocupe de îmbunătățirea performanței pe termen scurt ( maximizarea profiturilor
7
acționarilor) ci este necesar ca aceasta să aloce resurse și pentru creșterea performanței inovative
și să asigure supraviețuirea companiei pe termen lung.

Este important a se reține faptul că un contract de colaborare este necesar să fie privit din
perspectiva managerială, dincolo de funcția tradițională a acestuia. Consilierii juridici nu sunt
cea mai indicată parte pentru elaborarea și îmbunătățirea contractelor de colaborare, deoarece,
perspectiva lor asupra contractelor de colaborare este de multe ori îngustă sau eronată.

Implementarea strategiilor de colaborare și managementul relației tind să devină subiecte

importante și pentru managementul de vârf al companiilor participante la colaborare.

Implementarea unei strategii de colaborare începe cu setarea/configurarea mecanismului de

implementare/management în vederea gestionării viitoarei relații de colaborare. În acest sens,
pentru managementul relației și coordonarea activităților, companiile pot apela la trei
mecanisme majore pentru implementare. Evaluarea strategiilor de colaborare ale unei companii,
spre diferența de evaluare a strategiei unei companii, presupune două nivele de analiză
independente dar integrate( nivelul colaborării și nivelul companiei) și două subiecte/elemente de
evaluare( evaluarea unei strategii de colaborare și evaluarea portofoliului de colaborări).

3.2. NEGOCIEREA ȘI PROIECTAREA UNEI NOI

COLABORĂRI

Negocierea interorganizațională este procesul de considerare și integrare a intereselor

partenerilor în cadrul unei colaborări. Această etapă este foarte importantă, deoarece, activitățile
întreprinse în cadrul procesului de negociere pot să conducă sau chiar să împiedice îndeplinirea
obiectivelor. Pe parcursul negocierii fiecare partener va folosi strategii de negociere proprii în
funcție de importanța acordată obiectivelor proprii, în comparație cu importanța acordată
intereselor și obiectivelor partenerului.

În cadrul etapei negocierii și proiectării unei viitoare colaborări este indicat să se poarte
discuții în patru domenii principale:

1. Stabilirea unor obiective comune-obiectivele colaborării

2. Selectarea unei structuri pentru colaborări adecvate
3. Elaborarea strategiei comune și întocmirea contractului de colaborare

Un factor cheie pentru reușita implementării unei colaborări strategice și deci pentru
îndeplinirea obiectivelor colaborării este cunoașterea determinanților structurilor de colaborare și
selectarea unei structuri în conformitate cu mecanismul de acțiune al acestor factori.

4. ALIANȚELE STRATEGICE

Alianțele strategice pot fi definite, drept o coaliție între două sau mai multe organizații în
vederea atingerii unor obiective strategice relevante pentru obținerea de avantaje mutuale.

8
 Alianțele strategice sunt instrumente bine cunoscute folosite pe scară largă de managerii
multinationali. Sunt importante nu numai pentru companiile interne dar și pentru FMN (Fusion
Media Networks), companiile au apelat la astfel de alianțe și au înregistrat în medie rezultate
superioare în ceea ce privește recuperarea investițiilor și dividendele pentru economiile țărilor
implicate. Ele pot facilita adaptarea mai rapidă a schemelor globale la necesitățile locale diverse.
De exemplu, compania Gilette produce și vinde unele dintre cele mai cunoscute mărci și produse
pe plan mondial și are sisteme de informații avansate tehnologic. Dorința de a se extinde rapid pe
plan mondial a condus Campania Gilette să folosească alianța strategică, o cale eficientă de a
intra repede în țări diferite, într-o manieră adaptabilă și flexibilă. Sute de alte FMN au procedat
la fel. Companiile folosesc adesea alianțele strategice pentru a stabili rapid un pachet cuprinzător
de puncte de pornire, incluzând marketingul, producția, organizarea,partea financiară și
contabilitatea, telecomunicațiile și sistemul de operații informaționale.

CARACTERISTICI PRINCIPALE:

Două sau mai multe entități se unesc pentru a îndeplini un set de obiective importante, stabilite
de comun acord, în timp ce într-un grad mai mare sau mai mic rămân independente după
formarea alianței.

Partenerii împart beneficiile alianței și controlul asupra realizării sarcinilor desemnate(poate

cea mai importantă caracteristică a alianțelor și ceea ce le face atât de greu de condus). Partenerii
contribuie în mod regulat la una sau mai multe zone-cheie strategice.

Înțelegerea alianțelor strategice necesită de asemenea înțelegerea a ceea ce ele nu sunt.

Fuziunile și achizițiile nu sunt considerate alianțe strategice și nici filiale societăților
multinaționale,căci ele nu implică două sau mai multe societăți independente care împart
beneficiul și controlul pe o perioadă de timp îndelungată. Un agrement prin care o societate
acordă o licență de folosire a unei tehnologii în schimbul unei sume de bani nu este considerată o
alianță strategică decât dacă există o contribuție și un control pe termen lung între cele două sau
mai multe societăți independente. Esențial este modul de împărțire a controlului și a
managementului pe termen lung este ceea ce face din conducerea alianțelor strategice o sarcină
atât de critică, dificilă și provocatoare. Alte companii, precum General Motors au insistat pe
păstrarea majorității controlului, când acest lucru era posibil, pentru a proteja tehnologia, pentru
a facilita integrarea și pentru a simplifica managementul și controlul. Astfel de atitudini s-au
schimbat radical, în anii 80 și 90, GM a format multe societăți cu capital mixt și companii auto
de prim rang s-au alăturat pentru a forma sute alte companii.

Cu toate că alianțele strategice pot fi o cale eficientă de dezvoltare pe plan internațional,

multe societăți, cum ar fi Siemens(Germania) preferă filialele cu capital în întregime propriu în
țări precum Marea Britanie, ceea ce permite un control 100% al societăților străine. Multe
companii, în special cele din domeniul telecomunicațiilor,folosesc o strategie mixtă, care implică
achiziția și alianța strategică. Modelul anilor 90 pare să fie caracterizat de o atitudine mai sobră
a marilor corporații, în special a celor japoneze față de achiziții de întreprinderi.

TIPURI DE ALIANȚE

Alianțele strategice prezintă o gamă deja variată de tipuri, de la alianțe între doi parteneri la
alianțe strategice multiple. Marea majoritate a alianțelor strategice în industriile de vârf sunt

9
bazate pe cunostințe tehnologice. Alianțele strategice reprezintă o posibilitate pentru firme de a
dezvolta noi tehnologii și noi produse în condiții de eficiență economică.

Totuși, cel mai plauzibil motiv care conduce la încheierea de alianțe strategice este
pătrunderea pe noi piețe. Astfel, cu excepția SUA marea majoritate a alianțelor sunt încheiate
între companii care provin din țări diferite.

4.1. DESCRIEREA ȘI IDENTIFICAREA ALIANȚELOR

STRATEGICE PENTRU INOVARE

Așteptarea generală a alianțelor strategice este că cooperarea între partenerii de afaceri va

stimula procesul de învățare al organizației și va stimula beneficiile învățării. De exemplu prin
învățarea abilităților de cooperare, dar și din ce în ce mai mult despre învățarea abilităților de
inovare. Alianțele se formează din mai multe motive, rezumate în secțiunea . Când vine vorba de
inovare, accentul este pus pe motivul „dobândirea de noi abilități/tehnologii”. Acest lucru se
datorează faptului că se spune că o gamă mai largă de informații și cunoștințe de la diferiți
parteneri este un stimul pentru performanța inovației (Chesbrough, 2003). Lucrând cu parteneri,
companiile sunt expuse la noi abilități, tehnologii, idei și perspective. Ca urmare, este mai
probabil ca compania să-și îmbunătățească procesul și să dezvolte noi produse (Chesbrough,
2003). Se spune că parteneriatul cu diferiți parteneri de afaceri conduce la „mai multe sinergii și
aport de cunoștințe complementare, multidisciplinare, care contribuie la producerea și vânzarea
de produse inovatoare”.

În ceea ce privește alianțele strategice, se aplică diferite motive de intrare. Vor fi

discutate motivele stabilirii unei alianțe pentru inovare . De asemenea, în cadrul formelor
de alianțe strategice, parteneriatele pentru inovare tind să se stabilească mai mult într-o
formă decât în alta și mai mult într-o fază a lanțului valoric decât în alta . De-a lungul
ciclului de viață al afacerii , parteneriatele pentru inovare sunt mai mult stabilite într-o
etapă decât în alte etape.

Ce formă de alianță este aleasă influențează capacitatea de a realiza inovație. De

asemenea, în funcție de două contexte organizaționale, forma contractului determină
gradul în care inovația este stimulată și implementată. Învățând din partea întâi și din
secțiunile descrise în două, vor fi descrise două cazuri de alianțe strategice stabilite
pentru inovare și modul în care cunoștințele și abilitățile combinate au condus la crearea
de noi valori. Se va identifica și rezuma într-un tabel ce formă de alianță strategică este
fiecare caz, unde sunt stabilite în lanțul valoric, unde de-a lungul ciclului de viață al
afacerii și modul în care această poziție generală poate stimula inovația.

4.2. Identificarea motivelor alianțelor pentru inovare

După cum s-a menționat în introducere, inovația este creată atunci când o idee poate fi
convertită într-un bun sau într-un serviciu de către o afacere care creează valoare care
depășește costurile economice. În literatură, inovația este adesea clasificată în inovație
închisă și deschisă. În cadrul alianțelor strategice, deseori accentul este pus pe o singură
categorie. De exemplu, atunci când o companie se concentrează pe inovarea produselor,
adesea adoptă inovația deschisă în procesul de management al inovației. Inovația
deschisă este definită ca „folosirea intenționată a intrărilor și ieșirilor de cunoștințe pentru
10
a accelera inovația internă și, respectiv, pentru a extinde piețele pentru utilizarea externă
a inovației (Chesbrough, 2003). Diferența cu inovația închisă este că ocompania nu
încearcă doar să inoveze folosind resurse interne. În inovarea deschisă, cooperarea este
folosită pentru a obține cunoștințe externe și pentru a încorpora tehnologii externe. În
ceea ce privește aceste fapte, este clar că atunci când o companie caută un partener în
scop de inovare, se concentrează pe inovarea deschisă.

Grant și Baden-Fuller (2004) au afirmat că inovarea deschisă în parteneriate este o

formă de partajare a cunoștințelor în care fiecare partener are acces la cunoștințele și
abilitățile celuilalt partener, iar suma acestor cunoștințe este folosită pentru a exploata
complementaritățile. Cu toate acestea, fiecare partener își propune să-și mențină propria
bază distinctivă de cunoștințe. Prin urmare, se identifică o alianță strategică pentru
inovare atunci când partenerii cooperează pentru a-și combina cunoștințele, abilitățile și
tehnologiile pentru a ajunge împreună la noi idei și planuri care pot fi transformate într-
un bun sau serviciu care creează valoare, depășind costurile economice. Acest lucru nu se
limitează la crearea de noi bunuri „tangibile”, ci la crearea de valoare pentru client în
sensul cel mai larg de-a lungul lanțului valoric, atâta timp cât clientul este dispus să
plătească pentru aceasta.

Parteneriatele stabilite pentru inovare pot fi, prin urmare, recunoscute din toate
parteneriatele atunci când scopul este obținerea de sinergie din abilitățile și tehnologiile
fiecărui partener. Deci, în timpul cercetării parteneriatelor, mai întâi trebuie identificat
motivul pentru care fiecare companie a intrat în alianța strategică. Aceasta poate fi, așa
cum este rezumat în secțiunea a doua, pentru a intra pe noi piețe, pentru a obține
economii de scară, pentru a exclude un concurent, pentru a împărți riscul sau pentru a
obține noi competențe și tehnologii. Când sunt alese primele patru motive, alianța nu a
fost formată în primul rând în scopuri de inovare. Atunci când este ales ultimul motiv și
aceste noi abilități și tehnologii sunt utilizate pentru a crea valoare, parteneriatul poate fi
identificat ca fiind stabilit în scopuri de inovare.
4.3. Exemple de cazuri identificate ( alianțe stabilite pentru inovare)

Din 1991, Apple și IBM s-au angajat în multe forme de parteneriat împreună, cu, în
unele cazuri, și mai mulți parteneri implicați în parteneriat. Până în 2000, au fost
identificate douăsprezece parteneriate unice între IBM și Apple. Din douăsprezece, trei
sunt legate de munca comună privind comunicarea, trei legate de tehnologia RISC și
unele de dezvoltare hardware și software. De asemenea, pot fi identificate patru alianțe în
care companiile au creat standarde comune, uneori începute prin crearea unui joint
venture sau a unui contract de producție în comun. Rezumat, aproximativ nouă dintre
cele douăsprezece parteneriate au luat forma unei producții comune sau cercetări și
dezvoltare în comun. (Hagedoorn, Carayannis și Alexander, 2001).
Anunțat în iulie 2014, Apple și IBM au intrat într-un nou parteneriat numit „Mobile
first”. În acest parteneriat, cele două companii au dorit să-și împărtășească resursele unice
pentru a ajunge la idei noi și un produs nou: aplicațiile de afaceri. Capacitățile ambelor
firme vor fi utilizate în faza de pornire pentru a ajunge la un nou produs bine dezvoltat și
ulterior pentru a lansa cu succes produsul pe piață (Hagedoorn et al., 2001). O gamă largă
11
de cunoștințe stimulează performanța inovatoare și aceste companii îl pot îmbogăți pe
celălalt partener cu noi cunoștințe, deoarece operează într-o zonă de piață diferită.
Aplicațiile care vor fi dezvoltate rulează pe dispozitivele Apple. Aplicatiile pot fi
personalizate in functie de dorintele clientului. Folosind aplicația, clientul poate folosi
serviciile cloud ale IBM, care includ securitate, capabilități de analiză și management.
Apple a declarat următoarele despre parteneriat: „Noile soluții IBM MobileFirst pentru
iOS vor fi construite într-o colaborare exclusivă care se bazează pe punctele forte
distincte ale fiecărei companii: capabilitățile de analiză și big data ale IBM, cu puterea a
peste 100.000 de industrie IBM și Consultanți de domeniu și dezvoltatori de software în
spatele acestuia, fuzionați cu experiența legendară a consumatorilor Apple, integrarea
hardware și software și platforma de dezvoltatori.” (Davis, 2014)

Parteneriatul poate fi identificat ca o alianță strategică. Este, referindu-ne la ceea

ce Apple a declarat mai sus, un acord de durată în care împărtășesc resurse, expertiză și
capacități specifice organizației. De asemenea, ei se străduiesc pentru realizarea în comun
a obiectivelor individuale: în iulie 2014, vânzările de iPad de la Apple nu au fost cele
așteptate și acest parteneriat i-ar ajuta să ajungă la o nouă formă de client, și anume
companii. Pentru IBM, veniturile și creșterea erau în scădere și se așteptau ca în acest
domeniu să își poată extinde pe deplin capacitățile. (Bort, 2014) Prin acest parteneriat au
obținut sinergie, pentru că aveau nevoie unul de celălalt pentru a dezvolta astfel de
aplicații și nu ar fi putut ajunge în această zonă de piață dacă ar fi funcționat individual.
Toate aceste caracteristici corespund definiției unei alianțe strategice. Este o alianță
strategică stabilită pentru inovare, deoarece împărtășesc cunoștințele pentru a ajunge la
un nou bun care creează valoare pentru clienții lor.

Parteneriatul Apple și IBM din 2014 poate fi cel mai bine clasificat, în ceea ce privește
clasificarea alianțelor utilizate în această teză, ca dezvoltare comună de produs.
Companiile și-au combinat cunoștințele pentru a face cercetări și pentru a dezvolta un
nou produs deținut în comun. Având cunoștințe și tehnologii de la două companii care
operează într-o zonă diferită, există cunoștințe multidisciplinare care creează sinergie și
stimulează dezvoltarea de produse inovatoare. Prin urmare, într-o alianță strategică
privind dezvoltarea comună a produselor, inovația este probabil să fie realizată.
Parteneriatul de-a lungul lanțului valoric este în producție și producție și, deoarece sunt
ocupați cu inovarea noilor produse, faza din ciclul de viață al afacerii este faza timpurie
de creștere.

4.4. Disney și Hewlett Packard

Parteneriatul dintre Hewlett Packard (HP) și Disney datează de acum 75 de ani,

când în 1940 HP s-a ocupat de acustica cinematografelor unde Disney prezenta filme. De
atunci, HP a livrat și a venit cu mai multe tehnologii care sunt acum utilizate în și în jurul
Disney. HP, de exemplu, a proiectat un set cu cască pentru clienții care nu vorbesc
engleza din Disney World, astfel încât în fiecare atracție poveștile spuse să poată fi
traduse în fiecare limbă maternă. (Alto, 2003) Până în octombrie 2003, acest parteneriat a
12
dus la anunțarea unei alianțe strategice de zece ani, menită să proiecteze experiențe de
divertisment pentru clienți prin colaborarea cu expertiza, cunoștințele și capacitățile
fiecărui partener. (Robboy, 2003).

În 2003, Disney a spus că se aștepta ca următorii zece ani să devină un deceniu

digital. Ei au vrut să fie înaintea concurenților lor în noile tehnologii digitale prin
proiectarea de noi atracții cu experiențe peste imaginația fiecăruia. Pentru a realiza acest
lucru, era nevoie de inovație tehnologică și Disney nu avea capacitatea de a ajunge la
această operare individual. HP este una dintre companiile de top în tehnologie din lume
și, prin urmare, nu a fost surprinzător faptul că Disney a ales să încheie o alianță
strategică cu acest partener. De asemenea, Disney World este cunoscut ca divertisment de
primă clasă cu conținut creativ, creând o experiență unică pentru clienți, combinată cu
propria experiență de înaltă tehnologie și inovație. (Robboy, 2003) Adăugând la acestea,
președintele Disney, Bob Iger, a spus că „Disney și HP sunt mărci de mare succes care
încearcă în mod constant să ofere clienților produse și experiențe mai convingătoare prin
aplicarea tehnologiei, iar acest fir comun este ceea ce face ca această alianță extraordinară
să bifeze.

Acest parteneriat poate fi identificat ca o alianță strategică. Este un acord de zece ani
în care își împărtășesc resursele, expertiza și capacitățile specifice organizației pentru a
dezvolta împreună noi experiențe/atractii. Ei se străduiesc pentru realizarea comună a
obiectivelor comune. Companiile rămân independente, dar se străduiesc să beneficieze
reciproc. Alianța strategică este stabilită pentru inovare: Disney dorește să dezvolte noi
atracții inovatoare, iar HP își poate exploata pe deplin capacitățile de a ajunge la idei
inovatoare în această alianță.
4.5. Comparație între compania Amazon și Microsoft

Amazon

Compania Amazon a fost fondată în 1994 de Jeff Bezos după ce și-a părăsit locul de muncă
anterior ca vicepreședinte al DE Shaw & Co. în același an, acea companie a fost o firmă
importantă din Wall Street. După demisie, Bezos a decis să se mute la Seattle și acolo a început
structurarea unui plan de afaceri specializat prin Internet, care a devenit în timp ceea ce știm
acum cu toții sub numele de compania Amazon.com.
4.6. Cum s-a născut ideea pentru Amazon
Fondatorul Amazon, fiind un insider din Wall Street, după ce a citit un raport care a analizat
piața internă și viitorul acesteia, a descoperit că a fost proiectat o creștere anuală de 2.300% în
comerțul web.

După ce a știut acest lucru, a decis să creeze o mică listă de produse despre care credea că vor fi
vândute foarte rapid și foarte ușor când a fost comercializat prin internet cu ceea ce a obținut o
listă de doar 20 de produse, dar a fost încă o listă foarte lungă, așa că a continuat să lucreze la ea
pentru a o reduce la cinci posibile produse de succes pentru afacere pe care îl căuta.

În cele din urmă, după o căutare și o selecție exhaustivă, el a decis că modelul de afaceri perfect
pentru ceea ce căuta ar fi cărțile, deoarece cererea mondială de literatură era enormă.

13
Această decizie a fost un succes complet datorită prețurilor scăzute ale cărților pe care le oferea
adăugate la cantitatea enormă de titluri literare pe care le avea în stoc.
Librăria Amazon a reușit să obțină un astfel de succes încât abia în primele două luni de
viață. Compania s-a vândut în peste 45 de țări diverse inclusiv Statele Unite. Vânzările sale au
fost de până la 20.000 de dolari pe săptămână.
4.7. Cronologie și primul model de afaceri

Planul de afaceri pe care Amazon a decis să-l urmeze la început a fost complet neobișnuit și
neașteptat. Compania nu se aștepta să obțină profit decât patru până la cinci ani mai târziu și, din
cauza acestui tip de creștere „lentă”, acționarii au început să se plângă că compania nu atingea
profitabilitatea suficient de rapid pentru a-și justifica investiția și chiar că nu era era potrivit
pentru supraviețuirea pe termen lung.

Amazon a supraviețuit la începutul secolului și toate problemele pe care le-a reprezentat acest
lucru, devenind un site imens în vânzările online.
La sfarsit, a realizat primul său profit în al patrulea trimestru al anului 2001 Aceasta a fost de 5
milioane de dolari, ceea ce înseamnă că prețul acțiunilor a fost de 1 cent, cu venituri care
depășesc cu ușurință XNUMX miliard de dolari.

Când această mică, dar încurajatoare marjă de profit a început să fie văzută, s-a dovedit
scepticilor că modelul neconvențional de afaceri al lui Jeff putea fi prezis că va avea succes.

Pentru în 1999, revista Time l-a recunoscut pe Jeff Bezos ca fiind persoana anului, recunoscând
astfel marele succes al companiei.
4.8. Go Grocery cea mai nouă inovație marca Amazon

La doi ani după lansarea primului lanț de magazine fără casieri sau puncte de checkout, Amazon
a deschis porțile primei unități de retail alimentar Go Grocery în Seattle.

Magazinul are aproximativ 960 metri pătrați, iar sortimentația numără 5.000 de SKU-uri. Clienții
vor putea achiziționa produse proaspete, lactate, fructe de mare congelate, produse din carne,
produse de patiserie, bunuri de îngrijire a casei, băuturi alcoolice și multe altele.

Accesul se realizează prin scanarea unei aplicații de mobil, iar senzorii și camerele video din
magazin monitorizează tot ceea ce clienții pun în coș. La final, după ce clientul a ieșit din
unitate, Amazon retrage suma totală direct din contul clientului.

În afara spațiului mare ocupat, magazinul se aseamănă destul de mult magazinelor de

proximitate Amazon Go, care au fost lansate în ianuarie 2018.

"Ceea ce a făcut Amazon Go pentru districtele de business, prin amplasarea unităților în

apropierea clădirilor de birouri va face și Amazon Go Grocery", a declarat celor de la GeekWire
Dilip Kumar, Vicepreședinte pe zona Physical Retail&Technology la Amazon. "Este un nou
format, nu doar un Amazon Go mai mare. Avem o sortimentație extinsă care va satisface nevoile
mai multor clienți."

Amazon ridică o nouă provocare retailului tradițional, folosind tehnologia pentru a intra pe piața
americană de retail alimentar, estimată la o valoare de 800 de miliarde de dolari. În 2017,
Amazon a achiziționat lanțul Whole Foods, ca parte a aceleiași strategii. Veniturile generate de
Amazon în magazinele fizice deținute s-au ridicat, anul trecut, la 4,4 miliarde dolari.

14
 4.9. Laboratorul European pentru inovare în Logistică

Localizat în Vercelli, nordul Italiei, Laboratorul își propune să ușureze presiunea fizică asupra
lucrătorilor din centrul logistic prin intermediul tehnologiei.

Noile tehnologii de asistență prezente în cadrul Laboratorului includ:

 sisteme de sortare pentru articole (un sistem de sortare complet automat pentru articole
individuale, care ar trebui să diminueze efortul fizic, deoarece angajații nu mai trebuie să
caute articole în coșuri),
 roboți de paletizare (un braț robotizat complet separat, care elimină nevoia de
stivuitoare pentru a ridica paleții și care mută automat containerele dintr-un loc în altul),
 dispozitive de ridicat (o mașină care ridică containerele și le plasează automat pe benzi
transportoare)
 cărucioare și vehicule ghidate automat (roboți de susținere – similari cu roboții de
transport – care circulă automat prin locație și transportă obiecte pentru oameni).

Toate acestea reduc pașii inutili și efortul fizic al angajaților. Toți roboții au senzori și urmează
rute preprogramate pentru a evita coliziunile cu persoane sau mașini.

5. COMPANIA MICROSOFT-SCURT ISTORIC

Microsoft este una dintre cele mai importante corporații IT din lume, fiind înfințată de Paul
Allen și Bill Gates, care erau prieteni din copilărie, în anul 1975.

Ce doi fondatori obișnuiau să plece de la ore și să își petreacă foarte mult timp în clasa în care
atunci se afla doar un computer. Odată, ei au reușit să spargă acest computer, însă în loc să fie
exmatriculați, ei au primit acces nelimitate la acesta pentru a-i îmbunătăți performanța.

Nu după mult timp, Bill Gates și Paul Allen au creat o companie care se numea Traf-O-Data și
care a vândut un computer primăriei din Seattle, cu care se înregistra traficul în oraș.

În anul 1973, Bill Gates a părăsit orașul Seattle pentru a urma Facultatea de Drept din cadrul
Universității Harvard, însă nici acolo nu prea a mers la cursuri, ci își petrecea cel mai mult timp
la centrul de computere, unde a reușit să își dezvolte abilitățile de programare.
După un timp, și Paul Allen s-a mutat în Boston și l-a presat pe Bill Gates să renunțe la facultate
pentru ca echipa să poate lucra mai mult pe proiectele lor.

În anul 1975, Paul Allen a citit un articol despre micro-computerul Altair 8800 într-o revistă și
împreună cu Bill Gates a decis să sune dezvoltatorii Altair – MITS – și să le propună să scrie o
nouă versiunea a limbajului de programare BASIC folosit de acest computer.

După 8 luni, cei doi au putut să le prezinte celor de la MITS programul lor, iar aceștia au decis să
îl scoată pe piață cu numele Altair BASIC.

Tranzacția realizată cu Altair i-a inspirat pe cei doi să înființeze propria companie de dezvoltare
software. Astfel, pe data de 4 aprilie 1975 a fost înființată compania Microsoft, iar Bill Gates a
fost primul CEO. După doar doi ani, compania a deschis primul birou internațional în Japonia, sub
numele de ASCII Microsoft.

5.1. ISTORIA PRODUSELOR MICROSOFT

15
Sistemele de operare Microsoft

Un sistem de operare este un software fundamental care permite unui computer să funcționeze.
Fiind o companie recent formată, primul sistem de operare Microsoft lansat public a fost o
versiune de Unix numită Xenix, lansată în 1980. Xenix a fost folosit mai târziu ca bază pentru
primul procesor de text Microsoft numit Multi-Tool Word, un predecesor al Microsoft Cuvânt.

Primul sistem de operare Microsoft a fost MS-DOS sau Microsoft Operating System , pe care
Microsoft la scris pentru IBM în 1981 și a fost bazat pe QDOS-ul lui Tim Paterson.

În afacerea secolului, Bill Gates a acordat licența MS-DOS companiei IBM. Prin păstrarea
drepturilor asupra software-ului, Bill Gates a făcut o avere pentru Microsoft, iar Microsoft
devenise un important furnizor de soft.

Mouse-ul Microsoft

Mouse-ul Microsoft a fost lansat pe 2 mai 1983.

ferestre

În 1983, realizarea Microsoft a fost lansată. Microsoft Windows a fost un sistem de operare cu o
nouă interfață grafică de utilizator și un mediu multitasking pentru computerele IBM. În 1986,
compania a devenit publică, iar Bill Gates a devenit miliardar în vârstă de 31 de ani.

Microsoft Office

În 1989, a fost lansat Microsoft Office. Office este un pachet software care descrie numele este o
colecție de programe pe care le-ați putea folosi în birou. Acesta include un posesor de cuvinte, o
foaie de calcul, un program de poștă electronică, software de prezentare de afaceri și multe
altele.

Internet Explorer

În luna august 1995, Microsoft a lansat Windows 95, care include tehnologii pentru conectarea la
Internet, cum ar fi suportul pentru rețele dial-up încorporat, TCP / IP (Transmission Control
Protocol / Internet Protocol) și un browser web Internet Explorer 1.0.

5.2. INNOVATION LABS

Parteneriatul cu Innovation Labs reprezintă o oportunitate pentru companii de a interacționa
cu start-up-urile incipiente, cu universitățile și comunitățile de specialiști în domeniul IT și
dezvoltatori din țară, de a vedea care sunt provocările cu care se confruntă aceste categorii și de a
le ajuta să le depășească.
Prin prisma agilității lor, start-up-urile antrenează digitalizarea industriilor tradiționale,
stimulează activitatea de inovare la nivelul fiecărui sector economic și contribuie în acest fel la
consolidarea competențelor digitale, fiind considerate vectori de creștere economică.
În ultimii 10 ani, Microsoft a sprijinit 130.000 de start-up-uri, de la nivel global, să se dezvolte și
să devină companii de succes. Demersul are la bază nevoia de sprijin resimțită de aceste afaceri –
este necesar ca diferiți actori (guverne, investitori, universități, incubatoare de afaceri, asociații și
alte companii) să se implice, pentru ca start-up-urile să crească sustenabil și să genereze, la
rândul lor progres.

16
România are un ecosistem vibrant de start-up-uri, format din peste 30.000 de astfel de afaceri, iar
prin implicarea constantă în diferite proiecte dedicate dezvoltării acestei comunități, Microsoft a
contribuit la extinderea acestor companii – unele dintre ele evaluate în prezent la miliarde de
dolari – pe piețele globale.
“Dezvoltarea economică și societală se bazează, astăzi, și pe tehnologie și vedem un potențial
uriaș de inovare pentru companiile și antreprenorii din România. Ecosistemul local de start-up-
uri este într-o creștere accelerată, volumul investițiilor ajungând, în primele 6 luni ale anului, la
aproximativ 82 de milioane de euro. Dacă va continua acest trend, 2021 ar putea fi cel mai bun
an pentru start-up-urile de tehnologie din România, din perspectiva finanțării. În urmă cu
aproximativ 1 an, ne-am alăturat din nou inițiativei Innovation Labs, pentru a ajuta și mai multe
afaceri să devină companii cu acoperire globală. Ne dorim să contribuim la înlăturarea blocajelor
și la conturarea unor modele de bune-practici, astfel încât ideile inovatoare să nu rămână într-un
stadiu incipient, ci să genereze valoare și noi oportunități pentru economie și societate în
ansamblu”, a declarat Daniel Rusen, Director de Marketing și Operațiuni, Microsoft România.
Dezvoltarea start-up-urilor de pe plan local este, așadar, crucială pentru a poziționa
România ca un hub digital regional, care nu mai “exportă” talente și “creiere”, ci inovațiile și
tehnologiile dezvoltate de acestea. Studenții și tinerii antreprenori români trebuie ajutați să-și
valorifice ideile, inițiativele și proiectele, iar programul Innovation Labs este un factor-cheie în
acest sens.
Inițiat în anul 2013 Innovation Labs a devenit principalul program de pre-accelerare
dedicat start-up-urilor de tehnologie din România. Inițiativa este susținută de 11 universități de
prestigiu (din 5 centre universitare din țară) și de numeroase organizații din mediul privat.
Printre câștigătorii ediției de anul acesta se mai numără AiSA – Artificial Intelligence Space
Analytics; Recycllux; 2Space; VBoard, însă toate echipele înscrise în competiție au demonstrat
că proiectele lor au potențialul de a aduce un impact pozitiv real în societate și în economie. Cu
îndrumarea potrivită, fiecare dintre acestea poate contribui într-un mod semnificativ la
poziționarea României în rândul statelor care conduc transformarea digitală.
Parteneriatul dintre Microsoft România și Innovation Labs se aliniază viziunii companiei de a
sprijini fiecare persoană și organizație din lume să utilizeze tehnologia și să valorifice
oportunitățile aduse de aceasta pentru a-și atinge pe deplin potențialul, și de a poziționa România
pe harta globală a digitalizării.

5.3. MICROSOFT ȘI ASE AU LANSAT ,, AI LAB IN CLOUD’’

Microsoft și Academia de Studii Economice (ASE) din București au lansat, ieri, în cadrul unui
parteneriat, „AI Lab in Cloud”, primul laborator în cadrul căruia studenții de la ASE pot
experimenta ultimele inovații în tehnologia informației și pot să-și antreneze competențele într-o
economie unde fiecare organizație va deveni una digitală, dezvoltându-și astfel aptitudinile
tehnice, cât şi cele de inovaţie în business.

Pe durata cursurilor, care se vor încheia la finalul lunii mai a anului curent, 25 de studenți vor fi
îndrumați de 11 ingineri de sistem de la Microsoft.

Totodată, reprezentanții Microsoft au menționat că se dorește ca pe viitor să se discute mai mult

despre inteligența artificială precum și despre Edge Computing – procesul prin care calculele și
procesarea datelor sunt mutate de la serverele centralizate la sursă – la dispozitivele care
colectează aceste date (Edge Devices).

17
Violeta Luca, General Manager Microsoft România, a declarat în cadrul evenimentului de
lansare de ieri: “Mediul privat trebuie să facă o prioritate din dezvoltarea talentului şi din
strategia privind forţa de muncă viitoare. O investiţie constantă în formarea de abilităţi digitale în
rândul studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor va rămâne esenţială pentru dezvoltarea
competitivă a societăţii româneşti”.

Potrivit specialiștilor prezenți ieri la eveniment, utilizatorii laboratorului au acces la infrastructuri

virtuale scalabile în funcţie de proiectul la care lucrează, de la un procesor la putere de calcul de
ordinul zecilor de mii de procesoare. Aceştia pot crea şi testa algoritmi de inteligenţă artificială,
machine learning, pot simula orice mediu de test de pe aproape orice platformă sau sistem de
operare, pot stoca şi gestiona volume practic nelimitate de date şi nu în ultimul rând, pot dezvolta
ei însăşi noi aplicaţii şi platforme.

Totodată, rectorul ASE, Nicolae Istudor, a precizat faptul că acest laborator este cea de-a 14-a
sală deschisă în cadrul ASE cu sprijinul companiilor private, adăugând că are loc o îmbunătățire
a relației economico-sociale dintre companii și mediul academic.

Tema principală a primului curs susţinut în laboratorul de cloud, începând cu luna martie, se va
concentra pe ultimele inovaţii în tehnologia informaţiei prin intermediul Azure, platforma de
cloud computing a Microsoft. Vor urma apoi cursuri în care accentul este pus pe inteligenţa
artificială, astfel că studenţii de la ASE vor putea veni cu idei şi proiecte noi.

Aceasta este doar una dintre inițiativele Microsoft în acest domeniu, un alt demers din această
sferă fiind „AI Business School”, un proiect prin care compania și-a propus să ofere cursuri
gratuite antreprenorilor și managerilor din toată lumea. Proiectul „AI Business School” a fost
lansat anul trecut, iar prin intermediul său, compania pune studii de caz și cursuri video la
dispoziția oamenilor de afaceri de la nivel global, scopul fiind acela de a-i ajutasă implementeze
cu succes strategii AI în organizațiile lor. Cursurile din cadrul AI Business School se
concentrează pe patru mari teme: strategie, cultură, elemente de bază despre tehnologie și etica
în inteligența artificială, relatează surse de presă. Potrivit acestora, AI Business School a fost
dezvoltată în parteneriat cu INSEAD, o școală de afaceri postuniversitară cu campusuri în
Europa, Asia și Orientul Mijlociu, și oferă perspective din partea unor directori din diferite
industrii și funcții operaționale despre depășirea principalelor provocări cu care se confruntă
atunci când utilizează AI în organizații.

5.4. PROFITUL COMPANIILOR AMAZON ȘI MICROSOFT

Amazon a mai depasit pentru scurt timp Microsoft în timpul tranzacțiilor din 7 februarie, dar a
cedat pozitia de lider până la închiderea sedinței din acea zi.

La 31 ianuarie, Microsoft avea un avans de 29,17 miliarde de dolari față de Amazon, cu o

capitalizare de 731,56 miliarde de dolari față de 702,39 miliarde de dolari, când acțiunile
Microsoft au atins un nivel record. Dar actiunile Amazon au scăzut mai putin decat cele ale
Microsoft, iar apoi au crescut mai mulți investitori par totodata foarte interesați de posibile
proiecte mai mari ale Amazon, în urma informațiilor din presă potrivit cărora retailerul este
interesat să se implice în afacerile de aprovizionare a spitalelor, prin înființarea propriului sistem

18
 de livrări, și în proiectarea unui cip pentru inteligența artificială, pentru a accelera timpul de
răspuns al produselor sale controlate vocal.

Microsoft, pe de alta parte, a raportat rezultate peste așteptări aferente trimestrului al doilea
fiscal. La începutul săptămânii trecute, compania a anunțat că va colabora cu startup-ul
educational Chlakup.

Acțiunile Amazon au scăzut cu pana la 7,7% în perioada 31 ianuarie-9 februarie, iar ulterior au
crescut cu 8,3%. Titlurile Microsoft au scăzut cu până la 10,5% în intervalul 31 ianuarie-8
februarie, iar apoi au avansat cu 6,8%.

Amazon are deja o serie de magazine experimentale care combină senzori, camere și inteligență
artificială pentru a urmări ce pun clienții în cărucior.

Însă Microsoft vrea să dezvolte o tehnologie care să fie utilizată la scară largă şi accesibilă din
punct de vedere financiar cât mai multor comercianţi.

Ideea celor de la Microsoft e încă un semn că industria de retail se îndreaptă către schimbări
majore. Sigur, în primă fază vor fi afectate multe joburi din acest domeniu. Dar, odată ce întreg
sistemul se digitalizează, vor fi create altele.

Cercertările au atătat că securitatea datelor a fost întotdeauna un aspect important al calității

serviciilor pentru furnizorii de servicii de date. Microsoft a luat în considerare aceste preocupări
și a răspuns cu stocarea privată virtuală Azure bazată pe criptarea căutabilă. Amazon a răspuns,
de asemenea, la aceste problem de securitate cu Amazon Web Services. În această lucrare,
investigăm și comparăm în profunzime carateristicile Microsoft Azure și Amazon Web Services
considerate a oferi securitate, cu un accent deosebit pe confidențialitate,integritate și
disponibilitate a datelor.

Dar Amazon și Microsoft nu sunt diferite din punct de vedere cultural, așa cum oamenii vor să
creadă. B. Valentine este SVP la Amazon și a fost primit cu brațele deschise de J. Bezos. El a
condus anterior dezvoltarea Windows la Microsoft timp de peste un deceniu.

Există sute, daca nu mii, de foști angajați Microsoft la Amazon, inclusiv mulți oameni cu funcții
de nivel înalt.

La Amazon, veniturile totale si profitul net înregistrate în trimestrul 3 al acestui an au depășit

semnificativ așteptările analiștilor:
 Venituri totale de 96.15 miliarde USD (+37% față de aceeași perioadă din 2019). Vânzările în
America de Nord au crescut cu 39% (la 59.4 miliarde USD), cele internationale cu 37% (25.2
miliarde USD).
 Profit net record de 6.3 miliarde USD, adică 12.37 USD/actiune (+200% față de aceeasi perioadă
din 2019).
 Venituri din "cloud" (Amazon Web Services) de 11.60 miliarde USD (+29% față de aceeași
perioadă din 2019). Totuși, este pentru prima data în istoria acestei divizii când ritmul de creștere
se situează sub 30%.
 În trimestrul 3, Amazon Web Services (AWS) a însemnat 57% din profitul operational si 12%
din veniturile totale ale Amazon.
 Amazon Web Services este lider în "cloud" la nivel global, cu o cotă de piață de 31%.
Următoarele poziții în top sunt ocupate de Microsoft Azure (20%), Google Cloud (6%) și
Alibaba Cloud (5%).

19
 Pentru trimestrul 4, Amazon estimeaza venituri totale cuprinse între 112 miliarde USD și 121
miliarde USD, peste așteptările analiștilor.

La Microsoft, de asemenea, veniturile totale și profitul net înregistrate în trimestrul 3 al acestui

an s-au situat peste așteptările analiștilor:

Venituri totale de 37.2 miliarde USD (+12% față de perioada comparabilă din 2019).
 Profit net de 13.9 miliarde USD, adică 1.82 USD/actiune (+30% față de perioada comparabilă
din 2019).
 Venituri din "cloud" de 15.2 miliarde USD (+31% față de perioada comparabilă din 2019), 93%
din serviciile de "cloud" comercial fiind vândute via subscripții. Vânzările generate de Microsoft
Azure au crescut peste așteptări, cu 48% față de perioada comparabila din 2019.
 Numărul contractelor pe termen lung pentru Microsoft Azure a crescut cu 23% față de aceeași
perioadă din 2019 (comparativ cu creșteri de 7% si 12% înregistrate în precedentele doua
trimestre). Microsoft Azure este acum o sursă mai importantă de venituri pentru Microsoft decât
sistemul de operare Windows.
 Pentru trimestrul 4, Microsoft estimează venituri totale cuprinse între 39.6 miliarde USD si 40.4
miliarde USD, marcând o creștere de aproximativ 8% față de perioada comparabila din 2019.
 Si totuși, Microsoft sugerează ca marjele de profit operational ar putea fi puse sub presiune în
prima jumatate a anului viitor în condițiile în care compania investește masiv în extinderea
business-ului de "cloud", iar marjele substanțiale asociate sistemului de operare Windows s-ar
putea reduce.

CONCLUZIE
Drept urmare, putem afirma că anumite companii precum Amazon și Microsoft au realizat
profituri considerabile datorate inovațiilor aduse în domeniul tehnologic și al colaborărilor
interne cu scopul de a perfecționa serviciile oferite la nivelul cererilor de pe piață. În
consecința faptul că ambii se plâng unul de celălalt în încercarea de a se depăși fiecare vizează
un grup foarte diferit de potențiali clienți. Referitor la inovații Amazon a reușit să depășească
Microsoft și să urce pe locul al treilea la nivel global cu o creștere de 49% a valorii brandului, la
207,6 miliarde de dolari. Microsoft s-a clasat astfel pe poziția a patra cu o valoare a brandului de
aproximativ 201 miliarde de dolari.

6. BIBLIOGRAFIE

1. The Innovation Alliance- 2/2016 Alianțe pentru inovare

2. Nathalie Drost- Bachelor Thesis- Strategic alliances for innovation
3. Josse Dorleijn- Master Thesis Strategic Management
4. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE
2014 – 2020

5. STRATEGII DE COLABORARE ÎNTRE COMPANII. CONTRIBUȚII PRIVIND

CREȘTEREA PERFORMANȚELOR RELAȚIONATE CU PRODUCTIVITATEA
ȘI INOVAREA- Teză de doctorat
6. https://playtech.ro/2020/amazon-pierde-in-fata-microsoft-si-google-la-un-capitol-
important-din-online/
7. https://playtech.ro/2020/amazon-pierde-in-fata-microsoft-si-google-la-un-capitol-
important-din-online/

20
8. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/microsoft-istoria-companiei-care-a-
declansat-revolutia-digitala

21