Cotabilitate Bancara

Curs 1 – 3 martie
PARTEA I - NOȚIUNI TEORETICE
1. ELEMENTE TEORETICE CONCEPTUALE PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITĂȚII INSTITUȚIILOR DE CREDIT - 3 ore
1.1. BĂNCILE – UNITĂȚI PATRIMONIALE
Activitatea bancară în România se desfăşoară în instituţii de credit autorizate, în

condiţiile legii.
Instituția de credit reprezintă entitatea care desfășoară cu titlu profesional activitatea
de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public şi activitatea de
acordare de credite în cont propriu sau entitatea emitentă de monedă electronică.
Instituțiile de credit includ: a) băncile, persoane juridice române; b) organizaţiile
cooperatiste de credit; c) băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ; d)
băncile de credit ipotecar; e) sucursalele din România ale instituţiilor de credit
străine; f) sucursalele din străinătate ale instituţiilor de credit, persoane juridice
române.
În baza reglementărilor legale, societățile bancare și toate instituțiile de credit au
obligația să își organizeze evidența contabilă a activității (atât contabilitatea
financiară, cât și contabilitatea internă de gestiune – adaptată specificului activității
și propriilor nevoi de informare).
Această obligație se referă, în cazul băncilor, atât la societățile bancare care au sediul
în România, cât și la sucursalele și alte subunități din străinătate ale băncilor
românești, respectiv la subunitățile cu sediul în România aparținând unor bănci din
străinătate.
Contabilitatea instituţiilor de credit trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi
sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia
financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele
interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii
financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
Băncile, în calitate de entități patrimoniale, au obligația să asigure:
1
Curs 1 – 3 martie
- întocmirea documentelor justificative pentru orice operațiune care afectează

patrimoniul instituției de credit;
- înregistrarea în contabilitate a operațiunilor patrimoniale;
- inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv deținute (la începutul
activității, apoi cel puțin anual pe durata funcționării și în alte situații);
- întocmirea bilanțului contabil (denumire generică pentru setul de situații financiare
anuale);
- controlul asupra operațiunilor patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniului
și rezultatele obținute.
Controlul asupra operațiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se
efectuează de către:
- persoanele care conduc contabilitatea (care efectuează controlul financiar preventiv
și controlul financiar de gestiune);
- cenzori sau alte persoane împuternicite de instituția de credit, după caz;
- organele de control financiar și fiscal ale statului;
- alte organe cu atribuții de control.
Contabilitatea instituțiilor de credit se ține în limba română și în moneda națională.
Operațiunile privind investițiile de capital străin, operațiunile cu valută (operațiuni
curente de schimb), disponibilitățile în devize se înregistrează în contabilitate atât în
devize, cât și în lei, la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor.
Operațiunile efectuate de subunitățile proprii în străinătate pot fi înregistrate pe
parcursul perioadei de gestiune și numai în devize, urmând ca la sfârșitul exercițiului
sau la alte perioade să se convertească în lei soldurile și rulajele conturilor.
Pentru bunurile importate, convertirea în lei a prețurilor externe se face potrivit
cursului valutar de schimb la care se înregistrează declarația vamală.
Planul de conturi pentru instituțiile financiar-bancare1 conține 8 clase simbolizate cu
o cifră, care cuprind mai multe grupe de conturi simbolizate cu 2 cifre, grupe care
conțin conturi sintetice de gradul I simbolizate cu 3 cifre, conturi sintetice de grad
II, simbolizate cu 4 cifre și chiar conturi sintetice de grad III, care sunt simbolizate
cu 5 cifre.
Cele 8 clase de conturi sunt :
Clasa 1 – Operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare
1
Planul de conturi pentru instituțiile de credit actualizat cu legislația în vigoare este anexat cursului
2
Curs 1 – 3 martie
Clasa 2 – Operațiuni cu clientela

Clasa 3 – Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse
Clasa 4 – Active imobilizate
Clasa 5 – Capitaluri proprii, asimilate și provizioane
Clasa 6 – Cheltuieli
Clasa 7 – Venituri
Clasa 9 – Operațiuni în afara bilanțului
Aceste conturi se dezvoltă în analitic în funcție de competența fiecărei instituții de
credit, ținându-se cont de unele criterii generale, dar și de necesitățile proprii de
informare.
Ordonarea conturilor în planul de conturi s-a făcut pe criteriul lichidității activelor,
respectiv pe criteriul exigibilității pasivelor. Dealtfel, în bilanț vom regăsi această
structurare specifică a activelor, în cadrul activului primând elementele lichide.
Planul de conturi utilizat pentru evidența operațiunilor bancare prezintă multiple
similarități cu cel aplicabil instituțiilor financiare nebancare.2
Dealtfel, vom găsi o serie de repere comune și în ceea ce privește structurarea
situațiilor financiare anuale ale celor două categorii de entități, respectiv în
componența gamei de operațiuni efectuate de instituțiile financiare în desfășurarea
activității lor.
Sarcinile (obiectivele) contabilității constau în:
- contabilitatea se ține în partidă dublă și trebuie să asigure înregistrarea cronologică
și sistematică a tuturor operațiunilor patrimoniale în funcție de natura lor, în mod
simultan în debitul unor conturi și creditul altor conturi denumite conturi
corespondente;
- stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare, precum și a soldului final al
fiecărui cont;
- întocmirea lunară a balanței de verificare care reflectă egalitatea între totalul
sumelor debitoare și totalul sumelor creditoare și egalitatea între totalul soldurilor
debitoare și totalul soldurilor creditoare ale conturilor;
- prezentarea situației patrimoniului și a rezultatelor obținute, respectiv a activelor și
pasivelor prin bilanț, precum și a veniturilor, cheltuielilor, beneficiilor sau
pierderilor prin contul de profit și pierdere.
2
Se prezintă planul de conturi comparat.
3
Curs 1 – 3 martie
1.2. REGULI PRIVIND EVALUAREA ÎN CONTABILITATEA BANCARĂ /

INSTITUȚIILOR FINANCIARE NEBANCARE
Cele mai multe reguli privind evaluarea contabilă a elementelor patrimoniale

aparținând instituției de credit sunt cele cunoscute ca fiind general valabile:
1. La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează și se înregistrează în
contabilitate la valoarea de intrare denumită valoare contabilă, care se stabilește
astfel:
- pentru bunurile procurate cu titlu oneros, la costul de achiziție;
- pentru bunurile produse de bancă (de exemplu programe informatice), la costul de
producție;
- pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social sau obținute cu titlu gratuit,
la valoarea de utilitate stabilită în funcție de prețul pieței, utilitatea, starea și
amplasarea acestora;
- creanțele și datoriile se înregistrează la valoarea lor nominală.
Reglementările contabile recente introduc și în România etalonul valorii juste,
definită ca prețul cel mai probabil, stabilit obiectiv, pentru a tranzacționa un bun într-
o tranzacție echilibrată.
2. Cu ocazia inventarierii, elementele patrimoniale se evaluează la valoarea lor
actuală sau de utilitate, denumită valoare de inventar. Aceasta se stabilește astfel:
- pentru bunuri în funcție de utilitatea bunului în unitate și de prețul pieței;
- pentru creanțe și datorii în funcție de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de
plată.
3. La încheierea exercițiului evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea
de intrare în patrimoniu (cea contabilă) pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
4. La data ieșirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evaluează și se
scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Apar însă și reguli specifice băncilor:
1. La închiderea contabilă operațiunile de acoperire sunt evaluate la cursul, care
poate fi la vedere sau la termen, utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite.
2. Operațiunile în devize se înregistrează în conturi deschise pe fiecare deviză în
parte, iar soldul acestora se evaluează la valoarea lor de piață.
3. Cesiunile temporare de active sunt considerate operațiuni de trezorerie cu
menținerea în activ a elementelor cedate. Astfel, elementele cedate cu posibilitatea
de răscumpărare se înregistrează în conturi în afara bilanțului.
4
Curs 1 – 3 martie
4. Titlurile de tranzacție (sunt achiziționate cu intenția de a le păstra mai puțin de 6

luni și au lichiditate mare) se evaluează la valoarea lor de piață.
5. Primele sau decotările aferente titlurilor de investiții se repartizează asupra
conturilor de venituri sau asupra conturilor de cheltuieli, după caz, pro rata temporis
(treptat, eșalonat) pe durata de viață reziduală a titlurilor. În cazul scăderii valorii
titlurilor de investiții (deprecierea valorii acestora pe piață) valoarea acestor active
nu se ajustează.
6. În cadrul operaţiilor consorţiale de finanţare, fiecare bancă asociată într-un
consorţiu sau sindicat înregistrează numai cota-parte fixată prealabil, aplicându-se
în general următoarele reguli:
- se înregistrează numai cota-parte a instituției de credit de finanţare sau prin
angajamentul de semnătură în conturile de credite, respectiv în conturile în afara
bilanţului, indiferent de poziţia instituției de credit în cadrul consorţiului sau
sindicatului;
- în cazul în care cota-parte din riscul unei bănci este mai mare decât finanţarea,
excedentul se înregistrează în conturile în afara bilanţului, la angajamentul de
garanţie dat. În situaţia inversă, diferenţa se înregistrează în conturile în afara
bilanţului, la angajamente de garanţie primite.
6. Activele gajate sau date în garanție, cu excepția numerarului, sunt menținute în
toate cazurile în bilanțul instituției de credit. Activele primite în gaj sau garanție, cu
excepția numerarului, nu figurează în bilanțul instituției de credit.
1.3. PRINCIPIILE CONTABILE / DE RAPORTARE FINANCIARĂ
Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu

principiile contabile generale, a căror respectare conduce la prezentarea fidelă a
activelor, pasivelor, cheltuielilor și veniturilor instituției de credit sunt:
1) Principiul continuității activității3 - pleacă de la presupunerea rațională că banca
își continuă în mod normal activitatea într-un orizont previzibil de timp, fără să şi-o
reducă în mod semnificativ sau să intre în stare de lichidare.
2) Principiul permanenței metodelor4 - precizează obligativitatea de a menține
politicile și regulile contabile, așa încât informațiile contabile să fie comparabile.
3
Principiu cunoscut din studiul anterior al disciplinei bazele contabilității
4
Principiu cunoscut de asemenea din studiul anterior al disciplinei bazele contabilității
5
Curs 1 – 3 martie
3) Principiul prudenței, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de

activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor,
ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea
activității exercitiului curent sau anterior. Ca atare, se vor lua în considerare numai
beneficiile realizate, se vor exclude câștigurile potențiale cum sunt cele pe titluri sau
pe imobilizări, se vor lua imediat în considerare pierderile probabile chiar dacă ele
nu vor fi cunoscute decât după închiderea exercițiului.
Există însă și derogări:
- se iau în considerare rezultatele nerealizate pe titlurile de tranzacție;
- nu se ajustează minusvalorile latente pe titlurile de investiții;
- în anumite condiții se iau în considerare rezultatele potențiale privind instrumentele
financiare la termen;
- se înregistrează la pretul de piață operațiunile în devize.
4) Principiul independenței exercițiului constă în delimitarea în timp a veniturilor și
cheltuielilor pentru determinarea clară a rezultatului legat de un anumit exercițiu,
conform contabilității de angajamente. Astfel, efectele tranzacțiilor și ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și
nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt
înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor
aferente.
5) Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv se referă la
evaluarea componentelor activului și pasivului.
6) Principiul intangibilității bilanțului, conform căruia bilanțul de deschidere
coincide cu bilanțul de închidere al execițiului precedent (nu putem înregistra direct
veniturile și cheltuielile în conturile de capitaluri proprii, ele trebuind să tranziteze
prin conturile de rezultate).
7) Principiul necompensării, conform căruia elementele de activ și cele de pasiv
trebuiesc evaluate și înregistrate în contabilitate separat; la fel veniturile și
cheltuielile.
Există derogare în cazul băncilor pentru rezultatele operațiunilor de piață.
8) Principiul prevalenței economicului asupra juridicului, conform căruia aspectul
economic și financiar este privilegiat față de aspectul pur juridic.
Aplicațiile acestui principiu în domeniul bancar sunt multiple:
- operațiuni de pensiune livrată sau nelivrată;
- operațiuni de vânzare de titluri cu posibilitate de răscumpărare;
6
Curs 1 – 3 martie
- tratarea rezultatelor din operațiuni de piață;

- contabilizarea operațiunilor consorțiale.
9) Principiul pragului de semnificație, potrivit căruia toate informațiile de importanță
semnificativă trebuie să figureze în documentele comunicate terților.
Se consideră semnificativă informația a cărei cunoaștere sau necunoaștere ar putea
influența decizia utilizatorului. Informațiile nesemnificative pot să fie omise.
În acest sens, în bilanțul contabil și la fel în contul de profit și pierdere, unele
subposturi pot să fie regrupate; dacă este cazul pot fi adăugate subposturi.
Elementele cu valoare mare și de natură diferită se prezintă distinct.
Dacă există informații semnificative, dar nu suficient cât să poată fi prezentate
separat în bilanț sau în contul de rezultate, ele pot fi oferite în cadrul notelor
explicative.
10) Principiul costului istoric cere menţinerea activelor şi pasivelor bilanţiere la
valoarea istorică de intrare
În contabilitatea bancară se reevaluează însă periodic anumite operaţiuni, la preţul
pieţei.
11) Principiul regularităţii, sincerităţii şi imaginii fidele urmăreşte furnizarea de
informaţii clare, precise şi complete asupra patrimoniului, situaţiei financiare,
rezultatului, operaţiunilor şi riscurilor asumate de entitate.
12) Principiul cuantificării monetare cere exprimarea într-o formă monetară a
operaţiunilor contabile înregistrate.
Moneda de bază este cea naţională, dar în funcţie de specificul operaţiunii
desfăşurate, apar şi alte monede străine.
7
Curs 2 – 10 martie
Curs 2 – continuare capitol 1
1.4. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII CONTABILE
Din punct de vedere organizatoric, contabilitatea băncilor se derulează în cadrul

unor compartimente proprii distincte, asigurându-se separat cele 2 fluxuri informaționale:
contabilitatea generală sau financiară și contabilitatea internă de gestiune.
Aceste compartimente sunt conduse de către directorul financiar-contabil,
contabilul șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Conducerea
funcțiunii contabile a instituției de credit poate să fie și externalizată, ea fiind încredințată
unor persoane juridice autorizate.
Atribuţiile directorului financiar-contabil, ale contabilului-şef sau altei persoane
împuternicite să îndeplinească această funcţie, precum şi ale personalului din subordinea
acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc de către administrator, el fiind persoana
care are obligaţia gestionării instituţiei de credit, potrivit legii. În cazul în care
contabilitatea instituţiei de credit se organizează şi se ţine de către persoane juridice
autorizate, răspunderea privind ţinerea contabilităţii în conformitate cu normele contabile
revine şi acestor persoane, potrivit legii.
Obiectivul principal al contabilității generale (financiare) este furnizarea
informațiilor necesare atât conducerii instituției de credit, cât și utilizatorilor externi:
asociați sau acționari, clienți, furnizori, alte bănci, organe fiscale, publicul.
1. Contabilitatea de gestiune are ca obiective:
- stabilirea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor pe fiecare subunitate;
- rentabilitatea activităților și serviciilor prestate de instituția de credit;
- întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli pe subunități și activități, urmărirea și
controlul executării acestora în scopul cunoașterii rezultatelor activității și luării deciziilor
în gestionarea instituției de credit în perioadele următoare.
Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității revine administratorului,
respectiv persoanei care are obligația gestionării patrimoniului instituției de credit,
persoană care va trebui să asigure condițiile pentru:
- întocmirea documentelor justificative privind operațiunile patrimoniale;
- organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității;
- organizarea, efectuarea și valorificarea rezultatelor inventarierii;
- respectarea regulilor privind întocmirea bilanțului contabil;
- păstrarea documentelor justificative, registrelor și bilanțurilor contabile;
- organizarea contabilității de gestiune conform specificului și necesităților instituției de
credit.
1
Administratorul are obligaţia gestionării instituţiei de credit, el stabilește atribuţiile

în domeniul contabilităţii ale directorului financiar-contabil, ale contabilului-şef sau altei
persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, precum şi ale personalului din
subordinea acestora.
În cazul în care contabilitatea instituţiei de credit se organizează şi se ţine pe bază
de contract de către persoane juridice autorizate, răspunderea privind ţinerea contabilităţii
în conformitate cu normele contabile revine şi acestor persoane, potrivit legii.
Obiectul contabilității bancare îl constituie reflectarea în expresie bănească a
disponibilitatilor bănești și depozitelor bănești, bunurilor mobile și imobile, titlurilor de
valoare, drepturilor și obligațiilor instituției de credit, precum și mișcărilor, modificărilor
intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, deci cheltuielile, veniturile și
rezultatele obținute de bancă.
Contabilitatea instituțiilor de credit prezintă particularități legate de organizare,
descentralizarea funcției contabile, fiecare tranzacție contabilizându-se în momentul și la
locul în care s-a produs, respectiv legate de dotarea băncilor cu mijloace electronice și
sisteme moderne de operare, în acest domeniu fiind necesar un nivel înalt de informatizare
a contabilității.
Operațiunile care se derulează în cadrul băncilor pot fi grupate în funcție de
specificul exploatării bancare în următoarele categorii:
- operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare;
- operațiuni cu clientela;
- operațiuni cu titluri și operațiuni diverse;
- contabilitatea activelor imobilizate;
- capitaluri proprii, asimilate și provizioane;
- contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor;
- operațiuni în devize.
Un alt criteriu îl reprezintă natura operațiunilor: active, respectiv pasive ...
REZUMAT cap. 1
Contabilitatea instituţiilor de credit trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi

sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia
financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale
acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi
comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.
2
Cele mai multe reguli privind evaluarea contabilă a elementelor patrimoniale aparținând
instituției de credit sunt cele cunoscute ca fiind general valabile, existând și derogări
generale și specifice.
Planul de conturi pentru instituțiile financiar-bancare1 conține 8 clase, astfel:
Clasa 1 – Operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare
Clasa 2 – Operațiuni cu clientela
Clasa 3 – Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse
Clasa 4 – Active imobilizate
Clasa 5 – Capitaluri proprii, asimilate și provizioane
Clasa 6 – Cheltuieli
Clasa 7 – Venituri
Clasa 9 – Operațiuni în afara bilanțului
Operațiunile care se derulează în cadrul băncilor pot fi grupate în următoarele
categorii:
- operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare;
- operațiuni cu clientela;
- operațiuni cu titluri și operațiuni diverse;
- contabilitatea activelor imobilizate;
- capitaluri proprii, asimilate și provizioane;
- contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor;
- operațiuni în devize.
Cap. 2 DOCUMENTELE ȘI REGISTRELE CONTABILE BANCARE – 2 ore
Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul

efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind
astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat
şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.
Băncile întocmesc documente pentru operațiunile pe care le efectuează. Unele dintre
acestea sunt comune, general valabile, altele sunt strict destinate consemnării operațiunilor
specifice activității băncilor.
Documentele justificative utilizate de bănci conțin elementele de mai jos:
- denumirea documentului;
- denumirea şi sediul unităţii bancare care întocmeşte documentul;
- numărul şi data întocmirii documentului;
1
Planul de conturi pentru instituțiile de credit actualizat cu legislația în vigoare este anexat cursului
3
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii;

- conţinutul operaţiunii;
- datele cantitative şi valorice referitoare la operaţiunea efectuată;
- numele, prenumele şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat;
- dacă este cazul, alte elemente care să asigure consemnarea completă a operaţiunii
înregistrate.
Documentele folosite în contabilitatea bancară se clasifică în: documente primare,
documente de sinteză, documente centralizatoare şi documente statistice.
Documentele primare se completează de regulă pentru o singură operaţiune, în
momentul desfăşurării procesului sau fenomenului economic. În această categorie se
încadrează cecurile, ordinele de încasare sau de plată.
Documentele de sinteză cumulează mai multe informaţii, într-o formă coerentă din
punct de vedere contabil, reflectând un fenomen mai complex sau o activitate economică.
Ele sunt întocmite pe baza celorlalte documente justificative. În această categorie se
încadrează jurnalele contabile, balanţa de verificare, bilanţul.
Documentele centralizatoare cumulează, de regulă, mai multe informaţii privind
acelaşi fenomen sau proces economic. Se întocmesc pe baza unei serii de documente de
acelaşi tip. În această categorie se încadrează de exemplu borderourile de cecuri de
decontare.
Documentele statistice sunt folosite în evidenţele statistice şi apar sub forma unor
liste sau situaţii, ca exemplu, situaţia creditelor acordate de bancă.
Registrele contabile obligatorii pentru societăţile bancare sunt: registrul jurnal,
registrul inventar, registrul Cartea mare.
Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie ţinut la centrala instituției
de credit şi la fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El înregistrează în ordine
cronologică operaţiunile patrimoniale, ţinând cont de data de intrare sau de întocmire a
documentelor.
Registrul jurnal este ţinut sub forma unui registru jurnal general şi a unor registre
auxiliare (Jurnalul operaţiunilor zilei, Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor
zilei).
Înregistrările operaţiunilor în registrele jurnal au la bază elemente cu privire la: felul,
numărul şi data documentului justificativ, explicaţiile şi conturile debitoare şi creditoare
corespunzătoare operaţiunilor efectuate.
Registrul jurnal (general)2 serveşte ca document obligatoriu de înregistrare
cronologică şi sistematică a operaţiunilor economico-financiare ale instituţiei de credit.
Registrul jurnal se întocmeşte de către instituţia de credit într-un singur exemplar.
2
Modelul acestui registru este atașat cursului sau prezentat în cadrul seminarului
4
Se întocmeşte zilnic prin înregistrare cronologică, fără ştersături şi spaţii libere, a

rulajelor totale debitoare şi creditoare, preluate din Jurnalul operaţiunilor zilei.
Registrul jurnal (general) se întocmeşte sub formă centralizată, în lei, pentru
operaţiunile efectuate atât în lei cât şi în devize, precum şi pentru fiecare deviză în parte.
În cazul Registrului jurnal (general) sub formă centralizată, în lei, rulajele totale
debitoare şi creditoare se preiau din coloanele 8 şi, respectiv, 9 prevăzute în Jurnalul
operaţiunilor zilei.
În Registrul jurnal (general) pe fiecare deviză se preiau rulajele totale debitoare şi
creditoare pe deviza respectivă, înscrise în coloanele 10 şi, respectiv, 11 din Jurnalul
operaţiunilor zilei. În coloana 1 se înscrie numărul curent al înregistrării începând de la 1
ianuarie, respectiv începutul activităţii, până la 31 decembrie, respectiv încetarea activităţii.
În coloana 2 se trece numărul jurnalului operaţiunilor zilei. În coloana 3 se înscrie data (an,
lună, zi) jurnalului operaţiunilor zilei. În coloanele 4 şi 5 se trec rulajele totale, debitoare şi
creditoare, ale jurnalelor operaţiunilor zilei.
Registrul jurnal nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se întocmeşte
într-un singur exemplar.
Se arhivează, de către unitatea care este obligată să-l păstreze împreună cu Jurnalele
operaţiunilor zilnice care au stat la baza întocmirii lui.
Jurnalul operațiunilor zilei3 serveşte ca:
- document de înregistrare cronologică şi sistematică a operaţiunilor economico-financiare
ale instituţiei de credit;
- document pentru întocmirea Registrului-jurnal general şi a Recapitulaţiei pe conturi a
jurnalelor operaţiunilor zilei.
Se întocmeşte zilnic pentru operaţiunile efectuate în ziua respectivă, prin
înregistrare cronologică, fără ştersături şi spaţii libere, a documentelor în care se reflectă
operaţiunile economico-financiare ale instituţiei de credit.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor înregistrate începând de la 1
ianuarie, respectiv începutul activităţii, până la 31 decembrie, respectiv încetarea activităţii.
În coloanele 2, 3 şi 4 se înscriu felul documentului justificativ (factură, bon de cumpărare,
situaţie privind operaţiunile de casă şi prin instituţii de credit, situaţie privind decontările
cu furnizorii, creditorii etc.), numărul documentului şi, respectiv, data documentului (anul,
luna, ziua). În coloana 5 se trece felul operaţiunii (codul operaţiunii) sau alte elemente
similare de identificare a acesteia. În coloanele 6 şi 7 se trece simbolul contului, debitor şi
creditor. În coloanele 8 şi 9 se înscriu sumele totale, debitoare şi creditoare, în lei, sau, după
caz, în echivalent lei pentru operaţiunile în devize, din documentul justificativ. Se
menţionează că sumele în echivalent lei înscrise în coloanele 8 şi 9, aferente operaţiunilor
3
Modelul acestui registru este atașat cursului sau prezentat în cadrul activităților tutoriale
5
efectuate în devize, se stabilesc în funcţie de cursurile de schimb specificate în documentul

justificativ sau, în cazurile în care nu se specifică utilizarea unui anumit curs de schimb, în
funcţie de cursul de schimb utilizat pentru înregistrarea în contabilitate a elementelor în
devize. În coloanele 10 şi 11 se înscriu sumele în devize, debitoare şi creditoare, din
documentul justificativ. În coloana 12 se înscrie felul devizei în care este efectuată
operaţiunea respectivă în devize.
În Jurnalul operaţiunilor zilei se trec toate operaţiunile economico-financiare
efectuate de instituţia de credit, indiferent dacă acestea au loc în numerar sau prin conturile
de decontare cu instituţiile de credit şi clientela, neţinându-se seama dacă a avut loc plata
sau încasarea efectivă etc.
Se întocmeşte de centrala instituţiei de credit şi de subunităţile instituţiei de credit
(sucursale, agenţii etc.) împuternicite în acest sens de conducerea instituţiei de credit.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se numerotează şi se arhivează
de către unitatea care este obligată să-l păstreze împreună cu documentele justificative care
au stat la baza întocmirii lui.
Recapitulația pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei4 serveşte la stabilirea
rulajelor conturilor, furnizarea de date pentru efectuarea analizei activităţii economico-
financiare a instituţiei de credit, la întocmirea registrului Cartea mare.
Se întocmeşte într-un singur exemplar. Se întocmeşte, de regulă, lunar (pentru
operaţiunile efectuate în perioada respectivă), prin înscrierea, pentru fiecare cont în parte,
a rulajelor debitoare şi creditoare preluate din Jurnalul operaţiunilor zilei.
Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei se întocmeşte, în lei pentru
operaţiunile efectuate în lei, în fiecare deviză pentru operaţiunile efectuate în devize,
precum şi sub formă centralizată, în lei, pentru operaţiunile efectuate atât în lei cât şi în
devize.
În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor înregistrate. În coloana 2 se
înscrie simbolul contului, iar în coloanele 3 şi 4 se trec rulajele debitoare şi creditoare ale
contului respectiv.
În Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei în lei, întocmită pentru
operaţiunile în lei, se înscriu, pentru fiecare cont în parte, rulajele debitoare şi creditoare în
lei, preluate din Jurnalul operaţiunilor zilei.
În Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei, întocmită pe fiecare
deviză, se înscriu, pentru fiecare cont în parte, rulajele debitoare şi creditoare în deviza
respectivă, preluate din Jurnalul operaţiunilor zilei.
În cazul Recapitulaţiei pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei sub formă
centralizată, în lei, se mentionează că, echivalentul în lei al rulajelor debitoare şi creditoare
4
6
în devize, preluate din Jurnalul operaţiunilor zilei, se stabileşte în funcţie de cursurile pieţei
valutare, comunicate de Banca Naţională a României, din data întocmirii Recapitulaţiei pe
conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei, fără a se ţine seama de echivalentul în lei, al rulajelor
debitoare şi creditoare aferente operaţiunilor în devize, înscris în coloana Sume în
lei/echivalent lei din Jurnalul operaţiunilor zilei.
(sucursale, agenţii etc.) împuternicite în acest sens de conducerea instituţiei de credit.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se numerotează si se arhivează
de către unitatea care este obligată să-l păstreze împreună cu jurnalele operaţiunilor care
au stat la baza întocmirii lui.
Registrul inventar înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv,
grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţ. Registrul-inventar se
întocmeşte la nivelul fiecărei subunităţi a instituţiei de credit, precum şi, centralizat, la
nivelul instituţiei de credit. Elementele înscrise în registrul-inventar au la bază listele de
inventariere întocmite în conformitate cu normele legale sau alte documente care justifică
continuţul fiecărui post din situaţiile financiare.
Registrul Cartea mare5 este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar,
pentru fiecare cont, înregistrările efectuate în registrul jurnal auxiliar Recapitulaţia pe
conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei, stabilindu-se situaţia fiecărui cont: sold iniţial, rulaje
debitoare, rulaje creditoare şi sold final. Datele înscrise în registrul Cartea mare sunt
preluate la întocmirea balanţei de verificare.
Cartea mare serveşte la:
- stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice;
- verificarea înregistrărilor contabile efectuate;
- furnizarea de date pentru efectuarea analizei activităţii economico-financiare a instituţiei
de credit;
- la întocmirea balanţei de verificare.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, la sfârşitul lunii, pe baza datelor din
Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei şi a soldurilor finale aferente lunii
anterioare.
Registrul Cartea mare se întocmeşte în lei, pentru operaţiunile efectuate în lei, în
fiecare deviză, pentru operaţiunile efectuate în devize, precum şi sub formă centralizată, în
lei, pentru operaţiunile efectuate atât în lei cât şi în devize.
Registrul Cartea mare în lei, pentru operaţiunile efectuate în lei, se întocmeşte pe
baza rulajelor totale debitoare şi creditoare, preluate din Recapitulaţia pe conturi a
jurnalelor operaţiunilor zilei (întocmită pentru operaţiunile în lei) şi a soldurilor finale
5
7
aferente lunii anterioare, înscrise în registrul Cartea mare (întocmită pentru operaţiunile în
lei).
Registrul Cartea mare pe fiecare deviză se întocmeşte pe baza rulajelor totale
debitoare şi creditoare pe deviza respectivă, preluate din Recapitulaţia pe conturi a
jurnalelor operaţiunilor zilei (întocmită pe deviza respectivă) şi a soldurilor finale aferente
lunii anterioare, înscrise în registrul Cartea mare (întocmită pe deviza respectivă).
În cazul registrului Cartea mare sub formă centralizată, în lei, rulajele totale
debitoare şi creditoare se preiau din Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei,
întocmită sub formă centralizată, în lei, iar echivalentul în lei al soldurilor finale în devize,
aferente lunii anterioare, înscrise în registrul Cartea mare pe fiecare deviză, se stabileşte în
funcţie de cursurile pieţei valutare, comunicate de Banca Naţională a României, din data
întocmirii registrului Cartea mare.
(sucursale, agenţii etc.) împuternicite în acest sens de conducerea instituţiei de credit. Nu
circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Cartea mare se numerotează şi se
arhivează la compartimentul financiar-contabil al instituţiei de credit.
Registrul-jurnal şi registrul Cartea mare trebuie să reflecte toate operaţiunile
efectuate de instituţia de credit, la nivelul centralei instituţiei de credit, precum şi la nivelul
fiecărei subunităţi a instituţiei de credit şi se întocmesc de centrala instituţiei de credit,
pentru operaţiunile proprii, şi de subunităţile instituţiei de credit care au fost împuternicite
în acest sens de conducerea instituţiei de credit.
În situaţiile în care una sau mai multe subunităţi ale instituţiei de credit nu au fost
împuternicite de către conducerea acestora să întocmeasca Registrul-jurnal şi registrul
Cartea mare, operaţiunile efectuate de către subunităţile în cauză trebuie să se reflecte în
registrele întocmite de o altă subunitate a instituţiei de credit sau de către centrala instituţiei
de credit.
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre sau documente
informatice.
Registrele de contabilitate se numerotează înainte sau pe măsura întocmirii lor, iar
la închiderea conturilor, acestea se barează, nefiind admisă înregistrarea unor operaţiuni
ulterioare.
8
Continuare cap. 2.
Legea contabilităţii cere şi societăţilor bancare să întocmească lunar balanţa de
verificare.
Balanţa de verificare este un document contabil care serveşte pentru întocmirea
situaţiilor financiare.
Balanţa de verificare1 are 4 serii de egalităţi şi cuprinde, pentru toate conturile
instituţiei de credit, următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor (în ordinea din
planul de conturi), soldurile iniţiale debitoare şi creditoare, rulajele lunare curente debitoare
şi creditoare, rulajele cumulate debitoare şi creditoare, soldurile finale debitoare şi
creditoare.
Cu ajutorul balanţei de verificare se verifică corelaţiile dintre egalităţile generate de
dubla înregistrare a operaţiunilor economico-financiare în contabilitate, respectiv
concordanţa dintre totalul înregistrărilor din Registrul-jurnal şi totalul rulajelor debitoare
şi totalul rulajelor creditoare din balanţă, precum şi concordanţa dintre totalul soldurilor
finale debitoare şi creditoare din Cartea mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi
creditoare din balanţă.
Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile sintetice, cât şi pentru cele
analitice; pentru conturile analitice se poate întocmi numai situaţia soldurilor. Prin
intermediul balanţei de verificare analitice se verifică concordanţa dintre conturile sintetice
şi conturile lor analitice.
Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile bilanţiere cât şi, separat,
pentru conturile în afara bilanţului.
Balanţa de verificare se întocmeşte în lei pentru operaţiunile efectuate în lei, în
fiecare deviză pentru operaţiunile efectuate în devize, precum şi sub formă centralizată, în
lei, pentru operaţiunile efectuate atât în lei cât şi în devize.
Balanţa de verificare, în lei pentru operaţiunile efectuate în lei, se întocmeşte pe
baza datelor înscrise în registrul Cartea mare (întocmită pentru operaţiunile în lei), iar
pentru echilibrarea balanţei de verificare în lei se va include şi contul 3722 Contravaloarea
poziţiei de schimb.
Balanţa de verificare pe fiecare deviză se întocmeşte pe baza datelor înscrise în
registrul Cartea mare (întocmită pe deviza respectivă), iar pentru echilibrarea balanţei de
verificare pe fiecare deviză se va include şi contul 3721 Poziţie de schimb pe deviza
respectivă.
Balanţa de verificare sub formă centralizată, în lei, se întocmeşte pe baza datelor
înscrise în registrul Cartea mare (întocmită sub formă centralizată, în lei).
1
1
Se menţionează că la întocmirea balanţei de verificare sub formă centralizată, în lei,

echivalentul în lei al soldurilor iniţiale şi al rulajelor cumulate, în devize, preluate din
registrul Cartea mare pe fiecare deviză, se stabileşte în funcţie de cursurile pieţei valutare,
comunicate de Banca Naţională a României, din data întocmirii balanţei de verificare.
Coloanele balanţei de verificare cu patru serii de egalităţi cuprind următoarele
informaţii:
- în coloanele 1 şi 2 se înscriu, în ordinea din planul de conturi, simbolul conturilor şi,
respectiv, denumirea conturilor;
- în coloanele 3 şi 4 se înscriu soldurile iniţiale debitoare sau, după caz, creditoare de la
începutul anului;
- în coloanele 5 şi 6 se înscriu rulajele lunii curente, respectiv rulajele debitoare şi creditoare
aferente lunii pentru care se întocmeşte balanţa de verificare;
- în coloanele 7 şi 8 se înscriu rulajele cumulate, aferente lunilor anterioare pentru care s-
au întocmit balanţe de verificare;
- în coloanele 9 şi 10 se înscriu soldurile finale debitoare sau, după caz, creditoare ale
conturilor.
REZUMAT cap. 2
Documentele folosite în contabilitatea bancară se clasifică în: documente primare,

documente de sinteză, documente centralizatoare şi documente statistice.
Registrele contabile obligatorii pentru societăţile bancare sunt: registrul jurnal, registrul
inventar, registrul Cartea mare.
Registrul jurnal (general) se întocmeşte sub formă centralizată, în lei, pentru operaţiunile
efectuate atât în lei cât şi în devize, precum şi pentru fiecare deviză în parte.
În Jurnalul operaţiunilor zilei se trec toate operaţiunile economico-financiare efectuate de
instituţia de credit, indiferent dacă acestea au loc în numerar sau prin conturile de decontare
cu instituţiile de credit şi clientela.
În Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei în lei, întocmită pentru
operaţiunile în lei, se înscriu, pentru fiecare cont în parte, rulajele debitoare şi creditoare în
lei, preluate din Jurnalul operaţiunilor zilei
Cu ajutorul balanţei de verificare se verifică corelaţiile dintre egalităţile generate de dubla
înregistrare a operaţiunilor economico-financiare în contabilitate, respectiv concordanţa
dintre totalul înregistrărilor din Registrul-jurnal şi totalul rulajelor debitoare şi totalul
rulajelor creditoare din balanţă, precum şi concordanţa dintre totalul soldurilor finale
debitoare şi creditoare din Cartea mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare
din balanţă.
2
Balanţa de verificare, în lei pentru operaţiunile efectuate în lei, se întocmeşte pe baza

datelor înscrise în registrul Cartea mare (întocmită pentru operaţiunile în lei), iar pentru
echilibrarea balanţei de verificare în lei se va include şi contul 3722 Contravaloarea poziţiei
de schimb.
Balanţa de verificare pe fiecare deviză se întocmeşte pe baza datelor înscrise în
registrul Cartea mare (întocmită pe deviza respectivă), iar pentru echilibrarea balanţei de
verificare pe fiecare deviză se va include şi contul 3721 Poziţie de schimb pe deviza
respectivă.
3 SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE – 3 ore
Informațiile sintetice privind activitatea instituțiilor de credit se organizează și se

prezintă anual prin raportările financiare. Instituțiile de credit întocmesc situații financiare
anuale care cuprind:
a) Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (cod 10);
b) Contul de profit şi pierdere (cod 20);
c) Date informative (cod 30).
Situațiile financiare ale instituției de credit se semnează de persoana responsabilă cu
elaborarea acestora și sunt însuşite de consiliul de administraţie, respectiv semnate în
numele consiliului de către preşedintele acestuia.
3.1. FORMATUL BILANȚULUI, PRECIZĂRI
Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de

activ, datorii și capital propriu ale instituției la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în
celelalte situații prevăzute de lege.
În bilanț elementele de activ și de datorii sunt grupate după natură și lichiditate,
respectiv natură și exigibilitate.
Principalele structuri ale situațiilor financiare se definesc astfel:
a) un activ reprezintă o resursă controlată2 de către o instituție / entitate, ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
instituție și al cărei cost poate fi evaluat în mod credibil;
b) o datorie reprezintă o obligație actuală a instituției ce decurge din evenimente trecute și
prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii
economice;
2
Asa cum știm din studiul bazelor contabilității, în definiția activului punem accent nu neapărat pe deținerea unui bun,
unei resurse, cât pe deținerea controlului asupra acestei resurse – astfel definiția se corelează cu principiul prevalenței
economicului asupra juridicului
3
c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor în activele unei instituții

după deducerea tuturor datoriilor sale.
Formatul bilanțului instituțiilor de credit este următorul:
ACTIV
Numerar şi echivalente de numerar
- Numerar
- Depozite la vedere şi echivalente de numerar
Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării
- Instrumente derivate deţinute în vederea tranzacţionării
- Instrumente de capitaluri proprii
- Instrumente de datorie
- Credite şi creanţe
Active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere
Active financiare disponibile în vederea vânzării
Împrumuturi şi creanţe
Investiţii păstrate până la scadenţă
Instrumente derivate - contabilitatea de acoperire
- Acoperirea valorii juste
- Acoperirea fluxurilor de trezorerie
- Acoperirea valorii juste a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii
- Acoperirea fluxurilor de trezorerie aferente unui portofoliu împotriva riscului de rată a
dobânzii
- Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operaţiuni de
acoperire a valorii juste a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii
Imobilizări corporale
- Imobilizări corporale
- Investiţii imobiliare
4
Imobilizări necorporale
- Fond comercial
- Alte imobilizări necorporale
Titluri de participare deţinute în filiale, în entităţi asociate şi în entităţi controlate în comun
Creanţe privind impozitele
- Creanţe privind impozitul curent
- Creanţe privind impozitul amânat
Alte active
Active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării
Total activ
PASIV
Datorii financiare deţinute în vederea tranzacţionării
- Instrumente derivate deţinute în vederea tranzacţionării
- Poziţii scurte
- Depozite
- Datorii constituite prin titluri
- Alte datorii financiare
Datorii financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere
- Depozite
Datorii financiare evaluate la cost amortizat
- Depozite
Instrumente derivate - contabilitatea de acoperire
- Acoperirea valorii juste
- Acoperirea fluxurilor de trezorerie
- Acoperirea valorii juste a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii
- Acoperirea fluxurilor de trezorerie aferente unui portofoliu împotriva riscului de rată a
dobânzii
Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operaţiuni de
Provizioane
- Provizioane pentru beneficiile angajaţilor
- Restructurare
- Cauze legale în curs de soluţionare şi litigii privind impozitele
5
- Angajamente de creditare şi garanţii

- Alte provizioane
Datorii privind impozitele
- Datorii privind impozitul curent
- Datorii privind impozitul amânat
Alte datorii
Capital social rambursabil la cerere
Datorii incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării
Total datorii
Capital social
- Capital vărsat
- Capital subscris nevărsat
Prime de capital
Alte capitaluri proprii
- Componenţa de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse
- Alte instrumente de capitaluri proprii
Rezerve din reevaluare şi alte diferenţe de evaluare aferente:
- Imobilizărilor corporale
- Imobilizărilor necorporale
- Conversiei valutare
- Acoperirii fluxurilor de trezorerie [partea eficientă]
- Activelor financiare disponibile în vederea vânzării
- Activelor imobilizate şi grupurilor destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea
vânzării
- Altor elemente
Rezerve
Acţiuni proprii (-)
Total capitaluri proprii
Formatul bilanțului instituțiilor financiare nebancare este următorul:

ACTIV
Casa şi alte valori
Creanţe asupra instituţiilor de credit
- la vedere
- alte creanţe
Creanţe asupra clientelei
Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
6
- emise de organisme publice

- emise de alţi emitenţi, din care:
- obligaţiuni proprii
Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil
Participaţii, din care:
- participaţii la instituţii de credit
Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, din care:
- părţi în cadrul instituţiilor de credit
Imobilizări necorporale, din care:
- cheltuieli de constituire
- fondul comercial, în măsura în care a fost achiziţionat cu titlu oneros
Imobilizări corporale, din care:
- terenuri şi construcţii utilizate în scopul desfăşurării activităţilor proprii
Capital subscris nevărsat
Alte active
Cheltuieli înregistrate în avans şi venituri angajate
Total activ
PASIV
Datorii privind instituţiile de credit
- la vedere
- la termen
Datorii privind clientela
- la vedere
- la termen
Datorii constituite prin titluri
- obligaţiuni
- alte titluri
Alte datorii
Venituri înregistrate în avans şi datorii angajate
Provizioane
- provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
- provizioane pentru impozite
- alte provizioane
Datorii subordonate
Capital social subscris
Prime de capital
Rezerve
7
- rezerve legale
- rezerve statutare sau contractuale
- alte rezerve
Rezerve din reevaluare
Acţiuni proprii (-)
Rezultatul reportat
- Profit
- Pierdere
Rezultatul exerciţiului financiar
- Profit
- Pierdere
Repartizarea profitului
Total datorii şi capitaluri proprii
Datorii contingente, din care:
- acceptări şi andosări
- garanţii şi active gajate
Angajamente, din care:
- angajamente aferente tranzacţiilor de vânzare cu posibilitate de răscumpărare
Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul de
bilanț, relația sa cu alte elemente trebuie prezentată fie în cadrul elementului la care apare,
fie în notele explicative, dacă o asemenea prezentare este esențială pentru înțelegerea
situațiilor financiare anuale.
Acțiunile deținute la entitățile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor
prevăzute în acest scop.
Acțiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanț ca o corecție
a capitalului propriu3, așa cum se întâmplă și în cazul raportărilor întreprinderilor.
Câștigurile sau pierderile legate de cumpărarea, vânzarea, emiterea sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii ale instituției de credit nu trebuie să fie recunoscute în
contul de profit și pierdere. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de
operațiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii.
Drepturile asupra proprietăților imobiliare și alte drepturi similare, asa cum sunt
definite de legislația națională, trebuie prezentate la Terenuri și construcții.
Prin interese de participare se înțeleg drepturile în capitalul altor entități,
reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entități,
sunt destinate să contribuie la activitățile instituției. Deținerea unei părți din capitalul unei
3
Practica relativ recent abandonată de a recunoaște ca element de activ al bilanțului acțiunile proprii răscumpărate de
pe piața financiară de către o entitate determina denaturarea informației contabile, printr-o majorare artificială a
activului bilanțier
8
alte entități se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când depășește un

procentaj de 20%.
Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru
fiecare din elementele din Activ:
a) creanțele (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăților legate;
b) creanțe (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăților în care instituția are un interes
de participare.
Valorile următoarelor elemente trebuie să fie prezentate în notele explicative, pentru
fiecare din elementele din Pasiv:
a) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) față de societățile legate;
b) datoriile (reprezentate sau nu prin titluri) asupra societăților în care instituția are un
interes de participare.
Activele subordonate trebuie prezentate, cu detalierea celor semnificative, în notele
explicative. În acest scop, activele (reprezentate sau nu prin titluri) sunt subordonate dacă,
în cazul lichidării sau al falimentului, vor fi rambursate numai după satisfacerea celorlalți
creditori.
Activele gajate sau date în garanție, cu excepția numerarului, sunt menținute în toate
cazurile în bilanțul instituției, iar activele primite în gaj sau garanție, cu excepția
numerarului, nu figurează în bilanțul instituției, indiferent dacă se referă la angajamente
proprii sau cele în contul terților.
Toate angajamentele sub forma garanțiilor de orice fel trebuie, în cazul în care nu
există obligația de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar prezentate în notele explicative.
Trebuie făcută distincție între diferitele tipuri de garanții recunoscute de legislația
națională. De asemenea, trebuie făcută o prezentare separată a oricărei garanții valorice
care a fost prevăzută. Angajamentele de acest tip care există în relația cu entitățile afiliate
trebuie prezentate distinct.
Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar, dar care se referă la un
exercițiu ulterior, precum și veniturile care, deși se referă la exercițiul financiar în cauză,
nu sunt încasate până la expirarea acestuia, se prezintă la elementul de activ de
regularizarea Cheltuieli înregistrate în avans și venituri angajate.
Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elementului de activ Cheltuieli
înregistrate în avans și venituri angajate este semnificativă, în notele explicative trebuie
prezentate particularitățile fiecărei categorii de cheltuieli înregistrate în avans și venituri
angajate, precum și explicații privind natura și valoarea acestora.
Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acea reducere este
sau nu definitivă.
9
Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente / ireversibile, denumite amortizări,

și/sau ajustări provizorii / reversibile, denumite ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare. Acestea sunt înregistrate în conturile de ajustări pentru depreciere deschise în
cadrul claselor 1 - 4 din Planul de conturi, și care diminuează (rectifică) în bilanț valoarea
activelor aferente, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.
Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită și
care la data bilanțului este probabil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte
în ceea ce privește valoarea sau data la care vor apărea.
Provizioanele sunt înregistrate în conturile corespunzătoare deschise în cadrul clasei
5 din Planul de conturi și sunt prezentate ca atare în bilanțul instituției. Provizioanele nu
pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor. Aceste provizioane nu pot depăși din
punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligației curente la data
bilanțului.
Provizioanele prezentate în bilant la postul din pasiv Alte provizioane trebuie
descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.
Veniturile de încasat înainte de data încheierii exercițiului, dar care se referă la un
exercițiu financiar ulterior, precum și cheltuielile care, deși se referă la exercițiul financiar
în cauză, urmează a fi plătite după expirarea acestuia, se prezintă la elementul de pasiv
Venituri înregistrate în avans și datorii angajate.
Atunci când orice valoare prezentată în cadrul elementului de pasiv Venituri
înregistrate în avans și datorii angajate este semnificativă, în notele explicative trebuie
prezentate particularitățile fiecărei categorii de venituri înregistrate în avans și datorii
angajate, precum și explicații privind natura și valoarea acestora.
În situația în care un credit a fost acordat de un sindicat sau un consorțiu ce grupează
mai multe instituții, fiecare instituție care face parte din consorțiu sau sindicat prezintă doar
acea parte din credit pe care aceasta a finanțat-o. În cazul unui credit consorțial, dacă
valoarea fondurilor garantate de o instituție depășește suma pe care aceasta a finanțat-o,
garanția suplimentară trebuie prezentată ca datorie contingentă, ca element în afara
bilanțului.
Sunt considerate ca fiind la vedere numai sumele care pot fi retrase în orice moment
fără preaviz sau sumele pentru care s-a convenit o scadență sau un preaviz de 24 de ore sau
de o zi bancară.
Operațiunile de vânzare și răscumpărare / repo si reverse repo / pensiune reprezintă
tranzacții ce implică transferul de active de la o instituție sau un client (cedentul) către o
altă instituție sau client (cesionarul). Activele astfel transferate pot fi titluri, efecte de
comerț sau valori mobiliare. Operațiunea se derulează în condițiile unui acord că aceleași
active vor fi ulterior retrocedate cedentului la un preț stabilit.
10
Dacă cesionarul se angajează să retrocedeze elementele de activ la o dată

determinată sau care va fi determinată de cedent, respectiva tranzacție reprezintă o
operațiune de pensiune. Dacă însă cesionarul nu are decât dreptul de a retroceda elementele
de activ la prețul de cesiune sau la un alt preț convenit dinainte, la o dată determinată sau
care va fi determinată, respectiva tranzacție reprezintă o vânzare cu posibilitate de
răscumpărare.
În cazul operațiunilor de pensiune/ acorduri de răscumpărare, elementele de activ
cedate continuă să figureze în bilanțul cedentului; prețul de cesiune încasat de cedent se
recunoaște ca datorie față de cesionar. În plus, valoarea elementelor de activ cedate trebuie
prezentată într-o notă explicativă de către cedent. Cesionarul nu include elementele de activ
achiziționate în bilanțul propriu; prețul de achiziție plătit de cesionar figurează ca o creanță
asupra cedentului.
În cazul operațiunilor de vanzare cu posibilitate de răscumparare, cedentul nu
prezintă în bilanțul propriu elementele de activ cedate; acestea vor fi înscrise în activul
cesionarului.
Operațiunile de schimb la termen, opțiunile, tranzacțiile ce implică emisiunea de
titluri de datorie, în care emitentul se angajează să răscumpere parțial sau integral
emisiunea înainte de scadență, precum și orice alte operațiuni similare, nu constituie
operațiuni de vânzare și răscumparare.
11
Curs 4
Precizări cu privire la conținutul principalelor structuri de bilanț:

ACTIV
Elementele de numerar și asimilate includ
a) numerarul aflat în casieria instituției, bancnote și monede românești și străine care au
curs legal;
b) numerar aflat în ATM-uri și ASV-uri;.
c) cecuri de călătorie cumpărate și neremise spre încasare emitenților;
d) soldurile conturilor de disponibilități la băncile centrale și instituțiile de emisiune din
România și/sau din țările unde instituția de credit are subunități.
Aceste solduri trebuie să fie disponibile cu usurință în orice moment. Celelalte
creanțe privind aceste instituții trebuie prezentate ca creanțe asupra instituțiilor de credit.
Activele financiare includ efecte publice și alte titluri acceptate pentru refinanțare la
băncile centrale.
Acest element cuprinde:
- certificatele de trezorerie și titlurile de creanță asupra organismelor publice care au fost
emise în România și în străinătate, care sunt acceptate pentru refinanțare de banca centrală
a țării în care este implantata instituția. Acele titluri de creanță emise de organismele
publice care nu îndeplinesc condițiile de mai sus se prezintă separat;
- alte titluri acceptate pentru refinanțare la bănci centrale, respectiv titlurile deținute în
portofoliu, care au fost achiziționate de la instituții sau de la clientelă, în cazul în care sunt
acceptate, conform legislației naționale, pentru refinanțare de către banca centrală a țării în
care este implantată instituția.
Creanțele asupra instituțiilor de credit
Prin creanțe asupra instituțiilor de credit se înțeleg toate creanțele ce rezultă din
tranzacții bancare, deținute de către instituția care întocmește situațiile financiare, asupra
instituțiilor de credit naționale sau străine, indiferent de destinația acestora.
Nu sunt incluse în acest element creanțele reprezentate prin obligațiuni sau orice alt
titlu.
Creanțele asupra clientelei
Prin creanțe asupra clientelei se înțeleg toate elementele de activ care reprezintă
creanțe asupra clienților naționali sau străini, alții decât instituțiile de credit, cu excepția
creantelor reprezentate prin obligațiuni sau orice alt titlu.
Obligațiuni și alte titluri cu venit fix
Acest post cuprinde obligațiunile și alte titluri cu venit fix negociabile, emise de
instituțiile de credit, de alte societăți sau de organisme publice.
1
Curs 4
Sunt asimilate obligațiunilor și altor titluri cu venit fix titlurile a căror dobândă
variază în funcție de unii parametri determinați, cum ar fi rata dobânzii de pe piața
interbancară sau de pe piața europeană.
PASIV
Datorii privind instituțiile de credit
Prin datorii privind instituțiile de credit se înțeleg toate datoriile ce rezultă din
tranzacții bancare, ale instituției care întocmește situațiile financiare, față de instituțiile de
credit naționale sau străine.
Nu sunt incluse în acest post datoriile subordonate și nici datoriile reprezentate prin
obligațiuni sau orice alt titlu.
Datorii privind clientela
Datoriile privind clientela cuprind sumele datorate clientelei, alta decât instituțiile
de credit.
Nu sunt incluse în acest element datoriile subordonate și nici datoriile reprezentate
prin obligațiuni sau orice alt titlu.
Prin depozite se înțeleg exclusiv depozitele care îndeplinesc condițiile cerute în
acest scop de prevederile legale în vigoare. În acest element nu se includ certificatele de
depozit care sunt titluri negociabile.
Datorii constituite prin titluri
Acest element cuprinde, pe de-o parte, obligațiunile și datoriile pentru care au fost
emise certificate negociabile, în special certificatele de depozit care sunt titluri negociabile,
titlurile de piață interbancară și titlurile de creanțe negociabile, obligațiunile și alte titluri
cu venit fix.
Pe de altă parte, acest element cuprinde și datoriile care rezultă din acceptări proprii
și bilete la ordin în circulație, cu excepția datoriilor subordonate.
Prin acceptări proprii se înțeleg exclusiv acceptările care sunt emise de instituție
pentru propria refinanțare și în care aceasta figurează ca prim debitor (tras).
Datorii subordonate
În acest element se înregistrează fondurile provenind din emisiunea de titluri sau din
împrumuturi subordonate, a căror rambursare, în caz de lichidare a instituției, nu este
posibilă, decât după plata celorlalți creanțieri1.
Capital social subscris
Acest element cuprinde toate sumele, indiferent de denumirea lor, care, în funcție
de forma juridică a instituției respective, sunt privite, în conformitate cu legislația
națională, ca fiind părți subscrise de către acționari sau asociați.
1
Structura aceasta de pasiv este oarecum simetrică celei a activelor (creditelor) subordonate, care se detaliază în notele
explicative.
2
Curs 4
Rezerve
Acest element cuprinde rezervele legale, rezervele pentru riscuri bancare, rezervele
statutare sau contractuale și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare.
Datorii contingente
Acest element cuprinde toate tranzacțiile prin care instituția a garantat obligațiile
unei terțe părți2.
În notele explicative trebuie prezentate natura și valoarea oricărui tip de angajament
de garanție, care este semnificativ în raport cu ansamblul activității instituției.
Angajamentele reprezentând andosări de efecte rescontate, precum și acceptările
(altele decât cele proprii) se includ la acest element.
Garanțiile și activele gajate cuprind toate garanțiile asumate și activele date în
garanție în contul unei terțe părți, în special cauțiunile și acreditivele irevocabile.
Acest element cuprinde numai angajamentele irevocabile cu titlu oneros.
Angajamentele revocabile nu se înregistrează în conturile de angajamente acordate
din afara bilanțului, dar pot fi reflectate în conturile de evidență din afara bilanțului.
Angajamente
Acest element cuprinde toate angajamentele irevocabile care ar putea da naștere
unui risc.
În notele explicative trebuie prezentate natura și valoarea oricărui tip de angajament,
care este semnificativ în raport cu ansamblul activității instituției.
Angajamentele rezultate din tranzacții de vânzare cu posibilitate de răscumpărare
cuprind angajamentele asumate de către o instituție în cadrul tranzacțiilor de vânzare cu
posibilitate de răscumpărare, pe baza unor contracte ferme de vânzare cu posibilitate de
răscumpărare.
3.2. FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE, PRECIZĂRI
Contul de profit și pierdere cuprinde veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate

după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).
Definițiile structurilor de venituri și cheltuieli:
(1)Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile, sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor,
care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din
contribuții ale acționarilor.
2
Este important să înțelegem diferența subtilă între o datorie contingentă și un provizion, mai greu de surprins decât
diferența între un provizion și o datorie
3
Curs 4
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în
nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.
Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca
rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.
(2) Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori de creșteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acționari.
În categoria cheltuielilor se includ valorile plătite sau de plătit în nume propriu din
activități curente, dar și pierderile din orice alte surse.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot să rezulte sau nu din
desfășurarea activității curente a instituției. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de
cheltuieli.
Formatul contului de profit și pierdere este următorul:
OPERAŢIUNI CONTINUE
Venituri din dobânzi
Instrumente derivate - Contabilitatea de acoperire, riscul de rată a dobânzii
Alte active
Cheltuieli cu dobânzile
Instrumente derivate - Contabilitatea de acoperire, riscul de rată a dobânzii
Alte datorii
Cheltuieli cu capitalul social rambursabil la cerere
Venituri din dividende
Venituri din taxe şi comisioane
Cheltuieli cu taxe şi comisioane
Câştiguri (pierderi) realizate aferente activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate
la valoarea justă prin profit sau pierdere - net
Altele
4
Curs 4
Câştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare deţinute în vederea

tranzacţionării - net
Câştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la
valoarea justă prin profit sau pierdere – net
Câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire – net
Diferenţe de curs de schimb [câştig (pierdere)] - net
Câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor, altele decât cele deţinute în vederea
vânzării – net
Alte venituri din exploatare
Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli administrative
Cheltuieli cu angajaţii
Cheltuieli generale şi administrative
Amortizarea
Investiţii imobiliare
Alte imobilizări necorporale
(Provizioane) reluări de provizioane
Deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau
pierdere
Active financiare evaluate la cost [instrumente de capitaluri proprii necotate şi instrumente
derivate legate de acestea]
Deprecierea activelor nefinanciare
Investiţii imobiliare
Fond comercial
Alte imobilizări necorporale
Titluri de participare deţinute în filiale, în entităţi asociate şi în entităţi controlate în comun
Altele
Fond comercial negativ recunoscut imediat în profit sau pierdere
Profitul sau pierderea din active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept
deţinute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate activităţi întrerupte
Total profit sau pierdere din operaţiuni continue înainte de impozitare
Cheltuieli sau venituri cu impozitul aferent profitului sau pierderii din operaţiuni continue
5
Curs 4
Total profit sau pierdere din operaţiuni continue după impozitare

Profit sau pierdere din activităţi întrerupte după impozitare
Total profit sau pierdere aferent/ă exerciţiului
Pentru instituțiile financiare nebancare, contul de profit și pierdere conține:

Dobânzi de primit și venituri asimilate, din care:
- aferente obligațiunilor și altor titluri cu venit fix
Dobânzi de plătit și cheltuieli asimilate
Venituri privind titlurile
- Venituri din acțiuni și alte titluri cu venit variabil
- Venituri din participații
- Venituri din părți în cadrul societăților comerciale legate
Venituri din comisioane
Cheltuieli cu comisioane
Profit sau pierdere netă din operațiuni financiare
Cheltuieli administrative generale
- Cheltuieli cu personalul, din care:
- Salarii
- Cheltuieli cu asigurările sociale, din care:
- cheltuieli aferente pensiilor
Alte cheltuieli administrative
Corecții asupra valorii imobilizărilor necorporale și corporale
Corecții asupra valorii creanțelor și provizioanelor pentru datorii contingente și
angajamente
Reluări din corecții asupra valorii creanțelor și provizioanelor pentru datorii contingente și
angajamente
Corecții asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a
participațiilor și a părților în cadrul societăților comerciale legate
Reluări din corecții asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări
financiare, a participațiilor și a părților în cadrul societăților comerciale legate
Rezultatul activității curente
- Profit
- Pierdere
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
6
Curs 4
Rezultatul activității extraordinare

- Profit
- Pierdere
Venituri totale
Cheltuieli totale
Rezultatul brut
- Profit
- Pierdere
Impozitul pe profit
Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
Rezultatul net al exerciţiului financiar
- Profit
- Pierdere
Veniturile și cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale
instituției trebuie prezentate la Venituri extraordinare și Cheltuieli extraordinare.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente
sau tranzacții care sunt clar diferite de activitățile curente ale instituției și care, prin urmare,
nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.
Prin activități curente se înțeleg orice activități desfășurate de o instituție, ca parte
integrantă a afacerilor sale, precum și activitățile conexe în care aceasta se angajează și
care sunt o continuare a primelor activități menționate, incidente acestora sau care rezultă
din acestea.
Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile
curente ale instituției, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacției
aferente activității desfășurate în mod curent de instituție, decât frecvența cu care se
așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc.
Exemple de evenimente sau tranzacții ce dau naștere, în general, la elemente
extraordinare sunt: exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.
Cu excepția cazului în care veniturile și cheltuielile extraordinare sunt
nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate
explicații despre valoarea și natura acestora.
La fel se procedează în cazul veniturilor și cheltuielilor legate de un alt exercițiu
financiar.
Instituțiile trebuie să prezinte în notele explicative proporția în care impozitul pe
profit afectează Rezultatul activității curente și Rezultatul activității extraordinare.
Dobânzi de primit și venituri asimilate
Acest element cuprinde veniturile generate de activitatea bancară, incluzând:
7
Curs 4
a) veniturile realizate; trebuie să includă și veniturile generate de eșalonarea discountului

pentru activele achiziționate la o valoare mai mică decât suma plătibilă la scadență, precum
și pentru datoriile contractate la o valoare mai mare decât valoarea rambursabilă la
scadență;
b) veniturile rezultate din operațiunile la termen acoperite, eșalonate pe durata efectivă a
operațiunii și care au caracter de dobândă;
c) taxe și comisioane de primit, cu caracter de dobândă și calculate în funcție de durata sau
la valoarea creanței sau a angajamentului dat.
Dobânzi de plătit și cheltuieli asimilate
Acest element cuprinde cheltuielile generate de activitatea bancară, incluzând:
a) cheltuielile, care includ și cheltuielile generate de eșalonarea primei pentru activele
achiziționate la o valoare mai mare decât suma plătibilă la scadență, precum și pentru
datoriile contractate la o valoare mai mică decât valoarea rambursabilă la scadență;
b) cheltuielile rezultate din operațiunile la termen acoperite, eșalonate pe durata efectivă a
operațiunii și care au caracter de dobândă;
c) taxe și comisioane de plătit, cu caracter de dobândă și calculate în funcție de durata sau
valoarea datoriei sau a angajamentului primit.
Venituri privind titlurile
Acest element cuprinde dividendele și alte venituri aferente acțiunilor, participațiilor
și părților în societățile legate. Venitul din acțiuni în societăți de investiții trebuie, de
asemenea, inclus la acest element.
Venituri din comisioane și Cheltuieli cu comisioane
Veniturile din comisioane includ veniturile aferente serviciilor acordate terțelor
părți, iar cheltuielile cu comisioanele includ cheltuielile aferente serviciilor prestate de terțe
părți, în special:
- comisioane pentru garanții, administrarea creditelor în contul altor creditori și pentru
tranzacțiile cu titluri în contul unor terțe părți;
- comisioane pentru plata operațiunilor comerciale și alte cheltuieli sau venituri aferente
acestora, cheltuieli de administrare a conturilor și comisioane pentru păstrarea în custodie
și administrarea titlurilor;
- comisioane percepute pentru operațiunile de schimb și pentru vânzarea și cumpărarea de
monede sau metale prețioase în contul unor terțe părți;
- comisioane percepute în calitate de intermediar pentru operațiuni de credit sau de
plasament a contractelor de economii sau a celor de asigurări.
Profit sau pierdere netă din operațiuni financiare
Acest element cuprinde:
8
Curs 4
a) rezultatul net din tranzacții cu titluri care nu au caracter de imobilizări financiare, și

corecțiile și reluările din corecții asupra valorilor acestor titluri;
b) rezultatul net din operațiunile de schimb,
c) rezultatul net din alte operațiuni de vânzare-cumpărare care implică instrumente
financiare, inclusiv metale prețioase.
Corecții asupra valorii creanțelor și provizioanelor pentru datorii contingente și
angajamente și Reluări din corecții asupra valorii creanțelor și provizioanelor pentru datorii
contingente și angajamente
Aceste elemente cuprind:
- cheltuieli pentru corecții asupra valorii creanțelor, precum și venituri din recuperări de
creanțe trecute anterior pe pierderi și din reluări din corecții asupra valorilor respective;
- cheltuieli pentru corecții asupra elementelor din afara bilanțului și reluări din corecții
asupra valorii provizioanelor constituite anterior.
Corecțiile de valoare pentru creanțele privind instituțiile de credit, clientela,
societățile cu care instituția are o legătură de participație și societățile legate, se prezintă în
notele la situațiile financiare în cazul în care sunt semnificative.
Corecții asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a
participațiilor și a părților în cadrul societăților comerciale legate și Reluări din corecții
asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare, a
participațiilor și a părților în cadrul societăților comerciale legate.
Aceste elemente cuprind:
- cheltuieli pentru corecțiile asupra valorilor elementelor din activ;
- reluări din corecții efectuate anterior asupra elementelor respective, în măsura în care
cheltuielile și veniturile se referă la titluri înregistrate ca imobilizări financiare, participații
și părți în societățile comerciale legate.
Corecțiile de valoare privind aceste valori mobiliare, participații și părți în
societățile legate sunt prezentate separat în notele la situațiile financiare, în măsura în care
acestea sunt semnificative.
REZUMAT cap. 3
Bilanțul băncii conține:

Activ
- Numerar şi echivalente de numerar
- Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării
- Active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere
- Active financiare disponibile în vederea vânzării
9
Curs 4
- Împrumuturi şi creanţe
- Investiţii păstrate până la scadenţă
- Instrumente derivate - contabilitatea de acoperire
- Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operaţiuni de
- Imobilizări corporale
- Imobilizări necorporale
- Titluri de participare deţinute în filiale, în entităţi asociate şi în entităţi controlate în comun
- Creanţe privind impozitele
- Alte active
- Active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea
vânzării
- Total activ
Pasiv
- Datorii financiare deţinute în vederea tranzacţionării
-Datorii financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere
-Datorii financiare evaluate la cost amortizat
-Instrumente derivate - contabilitatea de acoperire
-Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operaţiuni de
-Provizioane
-Datorii privind impozitele
-Alte datorii
-Capital social rambursabil la cerere
-Datorii incluse în grupuri destinate cedării,clasificate drept deţinute în vederea vânzării
-Total datorii
-Capital social
-Prime de capital
-Alte capitaluri proprii
-Rezerve din reevaluare şi alte diferenţe de evaluare aferente:
-Rezerve
-Acţiuni proprii (-)
-Total capitaluri proprii
Contul de rezultate conține:

OPERAŢIUNI CONTINUE
Venituri din dobânzi
10
Curs 4
Cheltuieli cu dobânzile
Cheltuieli cu capitalul social rambursabil la cerere
Venituri din dividende
Venituri din taxe şi comisioane
Cheltuieli cu taxe şi comisioane
Câştiguri (pierderi) realizate aferente activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate
la valoarea justă prin profit sau pierdere - net
Câştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare deţinute în vederea
tranzacţionării - net
Câştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la
valoarea justă prin profit sau pierdere – net
Câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire – net
Diferenţe de curs de schimb [câştig (pierdere)] - net
Câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor, altele decât cele deţinute în vederea
vânzării – net
Cheltuieli administrative
Cheltuieli cu angajaţii
Cheltuieli generale şi administrative
Amortizarea
(Provizioane) reluări de provizioane
Deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau
pierdere
Deprecierea activelor nefinanciare
Fond comercial negativ recunoscut imediat în profit sau pierdere
Profitul sau pierderea din active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept
deţinute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate activităţi întrerupte
Total profit sau pierdere din operaţiuni continue înainte de impozitare
Cheltuieli sau venituri cu impozitul aferent profitului sau pierderii din operaţiuni continue
Total profit sau pierdere din operaţiuni continue după impozitare
Profit sau pierdere din activităţi întrerupte după impozitare
Total profit sau pierdere aferent/ă exerciţiului
11
Curs 5
Curs 5
PARTEA A II-A – CONTABILITATEA PRINCIPALELOR TRANZACȚII
Cap. 4. OPERAȚIUNI DE TREZORERIE ȘI INTERBANCARE – 4 ore

Avem în vedere tranzacțiile pe care instituțiile de credit le efectuează cu B.N.R. și
cu alte instituții în cadrul sistemului bancar privind conturile curente, depozitele, creditele
și împrumuturile interbancare, dar și operațiunile efectuate prin casieriile proprii.
Toate acestea se înregistrează utilizând preponderent prima clasă de conturi.
Prima clasă de conturi reunește elementele de activ de natura numerarului activele ori
pasivele instituției de credit din relațiile cu alte instituții de credit.
Contabilitatea operațiunilor de trezorerie și a operațiunilor interbancare asigură, în
principal, evidența:
- operațiunilor de casă (operațiuni cu numerar și evidența altor valori);
- operațiunilor de decontare cu Banca Națională privind rezervele obligatorii ale băncilor,
conturile lor curente, compensarea interbancară și plățile interbancare;
- operațiunilor privind împrumuturile de refinanțare de la Banca Națională;
- operațiunilor privind conturile de corespondent, depozitele, creditele și împrumuturile
interbancare;
- operațiunilor de pensiune interbancară.
4.1. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE CASĂ

Contabilitatea operațiunilor de casă asigură evidența existenței și mișcării valorilor
în casă, fiind vorba despre bancnote și monede în circulație, cecuri de călătorie.
Contul 101 Casa este un cont cu funcție contabilă de activ. Contul se debitează cu
încasările în numerar care pot reprezenta:
- depuneri în numerar în conturile curente ale clienților;
- depozite constituite de clienți;
- aporturi ale acționarilor;
- sume din vânzarea certificatelor de depozit;
- sume necuvenite primite de către instituție de la creditori;
- plusuri de casă;
- comisioane, chirii;
- recuperări de creanțe (rambursări de credite), etc.
Contul se creditează cu plățile efectuate de instituție în numerar, cum ar fi:
- sume retrase de către acționari;
- sume platite în numerar clienților cu ocazia retragerii, diminuării sau lichidării depozitelor
acestora;
1
Curs 5
- popriri achitate terților;

- salarii achitate în numerar;
- numerar utilizat pentru alimentarea ghișeelor automate de bancă;
- plata în numerar a unor servicii prestate de terți;
- plata pentru titlurile răscumpărate;
Contul 101 Casa prezintă sold debitor, a cărui mărime reprezintă disponibil în
numerar la sfârșitul perioadei.
Contul 102 Numerar în ATM-uri și ASV-uri reflectă numerarul aflat în ghișeele
automate de bancă (ATM-uri) și în automatele de schimb valutar (ASV-uri);
Contul 102 Numerar în ATM-uri și ASV-uri este un cont cu funcție contabilă de
activ. Se debitează cu valoarea alimentărilor ghișeelor automate și se creditează cu sumele
extrase din automate.
Contul prezintă sold debitor, a cărui mărime semnifică sumele existente în automate
la un moment dat.
Contul 109 Alte valori este contul utilizat pentru a urmări cecurile de călătorie și
operațiunile efectuate de instituție cu cecuri de călătorie. Cecurile de călătorie sunt
instrumente de plată emise, de regulă, de organisme specializate, pentru o sumă fixă și într-
o monedă determinată. Ele au, de obicei, valabilitate limitată în timp și sunt acceptate ca
instrument de plată sau pot fi schimbate imediat în moneda locală.
Contul 109 Alte valori se utilizează pentru a evidenția cecurile de călătorie
cumpărate și remiterea lor spre încasare către emitent.
Contul 109 Alte valori este un cont cu funcție contabilă de activ. Se debitează cu
valoarea cecurilor cumpărate și se creditează cu valoarea cecurilor remise emitenților
pentru încasare.
Contul prezintă sold debitor, a cărui mărime semnifică valoarea cecurilor cumpărate
de către instituția de credit și încă neremise spre încasare.
Demn de remarcat este faptul ca evidența altor valori, în accepțiunea contabilitatii
financiare a întreprinderilor (timbre, bilete de transport, abonamente, bilete de tratament
etc.) nu se ține de către instituțiile de credit în contul 109 Alte valori, ci după cum urmează:
- timbrele, biletele de bancă și monedele care nu au curs legal, în contul 367 Alte stocuri și
asimilate;
- valorile din aur și metale prețioase, în contul 361 Valori din aur, metale și pietre prețioase.
4.2. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE DECONTARE CU BANCA

NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI ȘI OPERAȚIUNILOR INTERBANCARE
Contul 1111 Cont curent la Banca Națională a României este contul în care se
mențin rezervele obligatorii la BNR dar, în același timp, și contul prin care se efectuează
2
Curs 5
decontările atât cu BNR, cât și în cadrul operațiunilor de compensare multilaterală a plăților

interbancare.
Contul 1111 Cont curent la Banca Națională a României este un cont cu funcție
contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează atât încasările proprii din relațiile
interbancare și depunerile instituției la BNR, cât și încasările clienților instituției de credit
din relațiile acestora cu alte bănci sau cu clienți ai altor bănci.
Iată câteva exemple de încasări:
- sume depuse în numerar la BNR;
- încasări ale clienților instituției de credit;
- încasări ale clienților unor subunități ale instituției de credit;
- împrumuturi sau depozite de la alte bănci;
- dobânzi, comisioane, dividende, chirii, subvenții, creanțe de la debitori, etc;
În creditul contului se înregistrează plățile efectuate, ca de exemplu:
- ridicări de numerar;
- rambursări de împrumuturi;
- plăți efectuate în numele clienților instituției de credit și în beneficiul clienților altor
bănci;
- avansuri acordate furnizorilor;
- plăți pentru diferite cumpărări;
- cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate;
- răscumpărări de titluri;
- plăți de dobânzi, comisioane, chirii, dividende, etc.
Soldul debitor al contului arată disponibilitățile și rezervele păstrate la BNR de către
societatea bancară.
Conturile 1112 Depozite la vedere la Banca Națională a României și următoarele
sunt destinate evidenței depozitelor instituției de credit la Banca Națională a României.
Contabilitatea operațiunilor privind împrumuturile de refinanțare - Contul 112
Împrumuturi de refinanțare de la Banca Națională a României este un cont cu funcție
contabilă de pasiv.
Evidența împrumuturilor primite se ține pe forme de refinanțare, pe categorii de
împrumuturi.
Contul se creditează cu împrumuturile primite de instituția de credit și se debitează
pe măsura rambursării acestora.
Soldul creditor al contului arată mărimea împrumuturilor primite.
Contabilitatea operațiunilor privind conturile de corespondent se ține cu ajutorul
conturilor din grupa 12 Conturi de corespondent:
- Contul 121 Conturi de corespondent la bănci (nostro) și
3
Curs 5
- Contul 122 Conturi de corespondent ale băncilor (loro)

Pentru depozitele interbancare se utilizează conturile din grupa 13 Depozite
interbancare:
- Contul 131 Depozite la instituții de credit și
- Contul 132 Depozite ale instituțiilor de credit
Pentru aceste depozite se ține evidența detaliată în funcție de categoria de depozit:
la vedere, la termen, depozite colaterale (depozite constituite ca garanții).
Pentru creditele și împrumuturile interbancare se utilizează conturile din grupa 14
Credite și împrumuturi interbancare:
- Contul 141 Credite acordate instituțiilor de credit și
- Contul 142 Împrumuturi primite de la instituții de credit
Contabilitatea operațiunilor de pensiune simplă interbancară se ține cu ajutorul conturilor
din grupa 15 Operațiuni repo (Valori primite sau date în pensiune):
- Contul 151 Operațiuni repo / Valori date în pensiune, utilizat în contabilizarea
împrumuturilor de la instituții de credit garantate cu efecte de comerț livrate sau nelivrate
sau pe bază de titluri nelivrate.
- Contul 152 Operațiuni reverse repo / Valori primite în pensiune, reprezentând de fapt
credite acordate de către instituția de credit altor bănci și garantate de către instituțiile
partenere cu efecte de comerț livrate sau nelivrate sau pe bază de titluri nelivrate.
Grupa 16 Valori de recuperat și alte sume datorate conține:
- Contul 161 Valori de recuperat ține evidența cecurilor de călătorie cumpărate anterior de
bancă și remise spre încasare emitenților sau sumelor aflate în curs de clarificare în relațiile
cu alte bănci și Contul 162 Alte sume datorate.
Dobânzile aferente operațiunilor interbancare se evidențiază în conturi de creanțe/
datorii atașate incluse în grupele respective.
Pentru dobânzile de încasat din operațiunile instituției de credit cu BNR sau cu
instituțiile de credit se utilizează conturile de creanțe atașate, cu simbolurile 11711, 1271,
13171, 14171, 15271, 161711.
Aceste conturi se debitează lunar sau la scadența operațiunilor și se creditează pe
măsura încasării sau cu ocazia trecerii la creanțe restante.
Pentru dobânzile de plătit se utilizează conturile de datorii atașate, cu simbolurile
11721, 1272, 13271, 14271, 15171, 16271.
Aceste conturi se creditează atunci când se înregistrează obligația de plată a dobânzii
respective și se debitează pe măsură ce instituția plătește aceste datorii.
1
Remarcăm prezența sistematică a cifrei 7 în componența simbolurilor conturilor de dobânzi, aceste conturi
intitulându-se după caz creanțe / datorii atașate. Pentru contabilizarea creanțelor și datoriilor de natura dobânzilor se
selectează conturile cuprinse în plan pe o poziție inferioară, în vecinătatea conturilor de creanțe sau datorii principale
la care aceste dobânzi se referă.
4
Curs 5
Creanțele interbancare restante și dobânzile aferente acestora se evidențiază separat

în grupa 18 Creanțe restante și depreciate.
Deprecierile reversibile aferente creanțelor interbancare și altor elemente de
trezorerie se înregistrează în grupa 19 Ajustări pentru deprecierea creanțelor din operațiuni
interbancare.
Ajustările sunt destinate semnalării deprecierilor acestor active, deprecieri datorate
riscurilor de credit sau de dobândă, iar sumele respective sunt recunoscute concomitent la
cheltuieli.
La recunoașterea deprecierii se ține cont de faptul că apariția sa este una singulară
sau există fenomene generale de depreciere a tuturor creanțelor dintr-o anumită categorie
sau în relația cu un grup de parteneri.
4.3. EXEMPLE DE OPERAȚIUNI DE TREZORERIE ȘI INTERBANCARE
Exemplele selectate mai jos utilizează conturi din clasa 1. Implicit apar și conturi
corespondente care sunt încadrate în alte clase.
4.3.1. EXEMPLE PENTRU CONTURILE 101 CASA, 102 NUMERAR ÎN ATM-URI ȘI

ASV-URI ȘI 109 ALTE VALORI
1.Depunerea unei sume de către un client în contul său curent se recunoaște prin creșterea
numerarului concomitent cu datoria instituției față de clientul respectiv, din contul curent
(la vedere) al acestuia:
101 Casa = 2511 Conturi curente
2.În mod asemănător înregistrăm constituirea de către un client a unui depozit la vedere
101 Casa = 2531 Depozite la vedere
sau unui depozit la termen
101 Casa = 2532 Depozite la termen
sau unui depozit pentru constituirea unei garanții
101 Casa = 25336 Alte depozite colaterale
3.Alimentarea cu numerar de la Banca Națională este privită ca o transformare a unui
element de activ în altul:
101 Casa = 1111 Cont curent la BNR
4.Alimentarea cu numerar de la o altă subunitate a instituției de credit implică utilizarea
contului bifuncțional de decontări între sedii:
101 Casa = 341 Decontări intrabancare / B
5.În mod simetric, unitatea plătitoare va reflecta în conturile sale trimiterea de numerar
către subunitatea bancară amintită mai sus.
5
Curs 5
341 Decontări intrabancare / A = 101 Casa

6.Depunerea de către clienți a unor sume în numerar pe certificate de depozit se tratează
similar depozitelor:
101 Casa = 2541 Certificate de depozit
7.respectiv carnete de economii
101 Casa = 2542 Carnete și librete de economii
8.Înregistrarea unor sume reprezentând venituri din prestarea unor servicii de către bancă:
101 Casa = 708 Venituri din prestațiile de servicii financiare
9.Înregistrarea unor sume reprezentând venituri din despăgubiri și penalități:
101 Casa = 74991 Venituri din despăgubiri și penalități
10.Instituția recunoaște constituirea unei datorii prin emisiunea de obligațiuni:
3556 Alți debitori diverși = 3251 Obligațiuni (împrumuturi)
11.Primirea / încasarea împrumutului din emisiunea de obligațiuni se soluționează identic
cu tratamentul contabil aplicat de întreprinderi:
101 Casa = 3556 Alți debitori diverși
12.Cumpărarea de cecuri de călătorie:
109 Alte valori = 101 Casa
13.Cumpărarea de aur:
3611 Valori din aur, metale = 101 Casa
și pietre prețioase
sau cumpărarea de materiale:
3621 Materiale = 101 Casa
14.Cumpărarea de obiecte de inventar
3622 Alte consumabile = 101 Casa
15.Încasarea unor sume de la debitori, creanțe diverse:
101 Casa = 3556 Alți debitori diverși
16.Încasarea unor comisioane bancare în numerar presupune recunoașterea veniturilor din
comisioane adecvate relației sau tipului de operațiune:
101 Casa = 7029 Comisioane (clienți)
sau
101 Casa = 7039 Comisioane (titluri)
17.Încasarea unor sume reprezentând creanțe restante din relațiile cu clientela:
101 Casa = 2811 Creanțe restante
18.Dobânda datorată clienților pentru disponibilitățile lor din contul curent apare ca o
cheltuială și ca o datorie:
6024 Dobânzi la conturile = 25172 Creanțe și datorii
curente atașate / datorii
6
Curs 5
19.Virarea (plata) acestei dobânzi în contul clientului apare în conturile clasei 2:

25172 Creanțe și datorii = 2511 Conturi curente
atașate / datorii
20.Depuneri de numerar la Banca Națională
1111 Cont curent la BNR = 101 Casa
21.Plata în numerar a sumelor pentru lucrări și servicii executate de terți:
634 Cheltuieli cu lucrările și serviciile = 101 Casa
executate de terți
22.Plata în numerar a unor sume reprezentând cheltuieli de protocol:
635 Cheltuieli de protocol, = 101 Casa
reclamă și publicitate
23.Plata în numerar a unor dividende datorate acționarilor
354 Dividende de plată = 101 Casa
24.Restituirea unor sume datorate de instituție deținătorilor de certificate de depozit,
carnete și librete de economii
% = 101 Casa
2541 Certificate de depozit
2542 Carnete și librete de economii
25.Plata dobânzii aferente acestor carnete:
25471 Datorii atașate = 101 Casa
26.Anterior, banca înregistrase dobânda datorată:
6026 Dobânzi la certificate de depozit, = 25471 Datorii atașate
carnete și librete de economii
27.Alimentarea ghișeului automat de bancă
102 Numerar din ATM-uri și ASV-uri = 101 Casa
28.Retragerea de numerar la bancomat de către deținătorul de carte de plată (card)
2511 Conturi curente = 102 Numerar din ATM-uri și ASV-uri
29.Pentru retragerea de numerar la bancomat efectuată de către deținătorul de carte de plată
(card), banca înregistrează comisionul de operare pe care l-a reținut clientului
2511 Conturi curente = 7029 Comisioane
30.Rambursarea împrumuturilor din obligațiuni și plata dobânzilor aferente
% = 101 Casa
3251 Obligațiuni
32571 Datorii atașate
31.Plata unor dobânzi în numerar creditorilor diverși
35671 Datorii atașate = 101 Casa
32.Acordarea de către instituție a unei sponsorizări în numerar:
7
Curs 5
6493 Cheltuieli privind = 101 Casa

sponsorizările
33.Acordarea unei sponsorizări în contul curent al persoanei respective:
6493 Cheltuieli privind = 2511 Conturi curente
sponsorizările
Urmată de ridicarea numerarului din acest cont de către titular:
2511 Conturi curente = 101 Casa
34.Cecurile de călătorie răscumpărate de bancă sunt remise emitenților spre încasare:
1611 Valori de recuperat = 109 Alte valori
35.Plata unor sume titularilor de cont curent:
2511 Conturi curente = 101 Casa
36.Cheltuieli ocazionate de înființarea și / sau extinderea instituției de credit:
4412 Cheltuieli de constituire = 101 Casa
8
Curs 6 – 7 aprilie
Curs 6
Continuare cap.4.
4.3.2. EXEMPLE PENTRU CONTURILE GRUPELOR 11 – 19

1.Încasarea unor sume de către instituția de credit, prin contul curent la BNR, în beneficiul
clienților acestei instituții de credit:
1111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / ......
2.Primirea de către instituția de credit a unor împrumuturi de la alte bănci:
1111 Cont curent la BNR = 142 Împrumuturi primite de la bănci
3. Împrumuturi primite de instituția de credit pe baza valorilor date în pensiune / operațiuni
repo:
1111 Cont curent la BNR = 151 Operațiuni repo
4.Constituirea de depozite ale altor bănci la această instituție de credit:
1111 Cont curent la BNR = 132 Depozite ale băncilor
5.Acordarea unui credit la termen în beneficiul altei bănci
1412 Credite la termen = 1111 Cont curent la BNR
acordate băncilor/.....
6.Se rambursează un împrumut de la BNR în valoare de 8.000.000 lei și se plătește dobânda
aferentă de 400.000 lei.
% = 1111 Cont curent la BNR 8.400.000
112 Împrumuturi de 8.000.000
refinanțare de la
BNR
11721 Datorii atașate 400.000
7.Constituirea de depozite la alte bănci
131 Depozite la bănci/ ..... = 1111 Cont curent la BNR
8.Încasări din creanțe restante și incerte / ajustate pentru depreciere, din operațiuni
interbancare
1111 Cont curent la BNR = %
181 Creanțe restante
182 Creanțe depreciate
9.Împrumutul de mai sus a fost garantat cu titluri în valoare de 11.000.000 lei.
Concomitent, în conturile în afara bilanțului, se înregistrează restituirea titlurilor cu care
banca a garantat împrumutul
999 Contrapartida = 9622 Gajuri cu deposedare 11.000.000
10.Se încasează creditul acordat anterior altei bănci, în sumă de 500.000.000 lei, cu
dobândă de 30.000.000.
1
1111 Cont curent la BNR = % 530.000.000

141 Credite acordate băncilor 500.000.000
1417 Creanțe atașate 30.000.000
11.și se restituie titlurile cu care a fost garantat acest credit, în valoare de 600.000.000 lei.
9612 Gajuri cu deposedare = 999 Contrapartida 600.000.000
12.Se înregistrează dobânda cuvenită pentru depozitul deținut la altă societate bancară
13171 Creanțe atașate = 7013 Dobânzi la conturile
de depozite la bănci
13.Se înregistrează dobânda de 6% (aceasta este rata anuală a dobânzii) pentru un credit de
800.000 acordat băncii partenere pe 2 luni
- dobânda pentru prima lună
14171 Creanțe atașate = 7014 Dobânzi la creditele 4.000
acordate băncilor
- dobânda pentru a doua lună
14171 Creanțe atașate = 7014 Dobânzi la creditele 4.000
acordate băncilor
14.sau, pentru aceeași problemă, inițial se cuantifică dobânda totală cuvenită instituției de
credit:
14171 Creanțe atașate = 14172 Sume de amortizat 8.000
și apoi lunar, la sfârșitul lunii, timp de două luni consecutiv,
-dobânda pentru prima lună
14172 Sume de = 7014 Dobânzi la creditele 4.000
amortizat acordate băncilor
- și dobânda pentru a doua lună
14172 Sume de = 7014 Dobânzi la creditele 4.000
amortizat acordate băncilor
15.Înregistrarea unor sume reprezentând împrumuturi de refinanțare primite de la BNR
1111 Cont curent la BNR = 112 Împrumuturi de
refinanțare primite de
la BNR
16.Încasări din vânzări de titluri
1111 Cont curent la BNR = 30x Titluri .....
17.Încasarea de la societățile de bursă a unor sume aferente vânzărilor de titluri sau
reprezentând dividende, dobânzi sau alte venituri încasate prin societăți de bursă
1111 Cont curent la BNR = 333 Conturile societăților
de bursă
2
18.Încasări din rambursări de obligațiuni, dobânzi, încasări din dividende aferente titlurilor
obținute
1111 Cont curent la BNR = 336 Alte conturi de de-
contare privind ope-
rațiunile cu titluri
19.Încasarea TVA de recuperat de la bugetul de stat
1111 Cont curent la BNR = 35324 TVA de recuperat
20.Subvenții și alocații de la buget
1111 Cont curent la BNR = 3534 Subvenții
21.Înregistrarea diferențelor favorabile între prețul de vânzare și prețul de înregistrare a
titlurilor de tranzacție
1111 Cont curent = 7031 Câștiguri aferente activelor și
la BNR datoriilor financiare deținute în
vederea tranzacționării
22.Se înregistrează comisioane reprezentând sume încasate pentru serviciile de schimb și
pentru cecuri de călătorie în valută.
1111 Cont curent la BNR = 7069 Comisioane
23.Cumpărarea de titluri
30x Titluri ........... = 1111 Cont curent la BNR
24.Sume plătite reprezentând impozit pe profit
35311 Impozit pe profit = 1111 Cont curent la BNR
25.Sume plătite furnizorilor
3566 Alți creditori diverși = 1111 Cont curent la BNR
26.Constituire de ajustări pentru creditele interbancare
6611 Cheltuieli cu ajustări pen- = 1911 Ajustări pentru depre-
tru deprecierea creditelor cierea creditelor
27.Corecția ajustării pentru creditul reabilitat
1911 Ajustări pentru depre- = 7611 Venituri din depre-
cierea creditelor cierea creditelor
28.La bancomat retrage numerar un deținător al unui card emis de altă instituție de credit
1611 Valori de recuperat = 102 Numerar din ATM-uri și ASV-uri
29.Recuperarea creanței de mai sus, de la banca titularului
1111 CCBNR = 1611 Valori de recuperat
30.Instituția de credit închide, la maturitate, un depozit la termen pe care îl avea la BNR
1111 CCBNR = 1113 Depozit la termen la BNR
31.Instituția de credit își recuperează de la BNR un depozit cu care garantase un împrumut
primit anterior de la aceasta.
3
1111 CCBNR = 1114 Depozite colaterale la BNR

32.Instituția de credit primește de la BNR un împrumut de refinanțare
1111 CCBNR = 112 Împrumuturi de refinantare de la BNR
33.Instituția de credit A își constituie un cont Nostro la banca B, prin transfer din contul
său curent de la BNR
121 Nostro/B = 1111 CCBNR
34. Din perspectiva băncii B, suma încasată este înregistrată astfel:
1111 CCBNR = 122 Loro/A
35.Instituția de credit primește de la o bancă parteneră, M, un depozit având destinația de
garanție pentru un credit anterior
1111 CCBNR = 1323 Depozite colaterale/M
36.La finalul operațiuni, după rambursarea creditului de către M și încasarea dobânzii de
la aceasta, instituția de credit restituie băncii M garanția.
1323 Depozite colaterale/M =1111 CCBNR
37.Banca M recuperează un depozit colateral pe care îl avea la banca Q.
1111 CCBNR = 1313 Depozite colaterale/Q
38.O bancă își lichidează la scadență depozitul la termen de la banca N și încasează
dobânda cuvenită.
1111 CCBNR = %
1312 Depozite la termen /N
13171 Creanțe atașate
39.O bancă (A) își lichidează la scadență depozitul la termen de la banca Z și încasează
dobânda cuvenită, există cont nostro al său la banca Z
121 Nostro/Z = %
1312 Depozite la termen /Z
4.3.3. CONTURILE GRUPEI 18

Creanțele restante reprezintă credite al căror serviciu se deteriorează, apărând rate
restante.
Creanțele incerte sunt cele în care debitorul este insolvabil, în stare falimentară.
În relațiile interbancare, dar și în cazul celorlalte operațiuni bancare, există reguli în
ce privește înregistrarea creanțelor restante și îndoielnice, și anume:
- în momentul trecerii unei creanțe la creanțe restante, se utilizează primul cont Creanțe
restante (1811 sau 2811 etc) pentru a prelua creanța propriu-zisă;
- concomitent la contul 1817, 2817 etc se preia dobânda scursă până în acel moment și
neîncasată la scadență;
4
- când aceste creanțe vor fi etichetate drept îndoielnice, creanța propriu–zisă care fusese
restantă se preia la Creanțe depreciate (1821, 2821 etc);
- la Creanțe atașate (1827, 2827 etc) se preiau dobânzile de până în acel moment (din
conturile 1817, 2817);
- după trecerea creanței la creanțe îndoielnice / depreciate, banca va continua să calculeze
dobândă, aceasta fiind și ea înregistrată la conturile 1827, 2827 etc.
Exemplu
1.Un credit interbancar este trecut la creanțe restante
1811 Creanțe = 1412 Credite la termen 1.000.000.000
restante acordate băncilor
2.Înregistrarea dobânzii restante
1817 Creanțe = 1417 Creanțe atașate 200.000.000
atașate
3.Creditul devine incert
1821 Creanțe = 1811 Creanțe restante 1.000.000.000
depreciate
4.Preluarea dobânzilor scurse până în acel moment la dobânzile îndoielnice.
1827 Creanțe = 1817 Creanțe 200.000.000
atașate atașate
5.Banca înregistrează dobânda cuvenită ulterior, care continuă să curgă.
1827 Creanțe = 7018 Dobânzi la creanțe 90.000.000
atașate depreciate
6.Cu trecerea unei creanțe la creanțe incerte, este necesară ajustarea creanței respective.
661 Cheltuieli cu ajustări = 191 Ajustări pentru
pentru deprecierea deprecierea creanțelor
creanțelor din operațiuni din operațiuni
interbancare interbancare
REZUMAT cap. 4
Contabilitatea operațiunilor de trezorerie și a operațiunilor interbancare asigură, în

principal, evidența:
- operațiunilor de casă (operațiuni cu numerar și evidența altor valori);
- operațiunilor de decontare cu Banca Națională privind rezervele obligatorii ale băncilor,
conturile lor curente, compensarea interbancară și plățile interbancare;
- operațiunilor privind împrumuturile de refinanțare de la Banca Națională;
5
- operațiunilor privind conturile de corespondent, depozitele, creditele și împrumuturile

interbancare;
- operațiunilor de pensiune interbancară.
Contul curent la BNR funcționează ca un cont de disponibilități pe care o entitate le are la
o unitate bancară.
Conturile de credite desemnează fondurile date cu împrumut, iar conturile de împrumuturi
arată sumele primite de bancă cu împrumut.
Dobânzile cuvenite băncii apar la creanțe și venituri; dobânzile datorate apar la cheltuieli
și creanțe atașate.
6
Curs 7
Cap. 5 OPERAȚIUNI DE CREDITARE CU CLIENTELA ÎN LEI – 2 ore
Operațiunile cu clientela sunt operațiuni efectuate cu agenții economici, alții decât

instituțiile de credit, sub formă de credite, depozite, conturi curente ș.a.
Aceste operațiuni se înregistrează utilizând preponderent clasa a doua de conturi.
5.1. OPERAȚIUNI DE CREDITARE
Operațiunile de creditare a clientelei sunt cele prin care banca pune sau se obligă să
pună la dispoziția clienților săi fondurile solicitate de aceștia sau își ia un angajament prin
semnătură de natura avalului sau garanției în favoarea acestora.
Din definiția creditului se observă că putem deosebi două forme de creditare:
- punerea fondurilor la dispoziția clientului, operațiunile de acest gen înregistrându – se în
conturile bilanțiere;
- angajamentele, operațiunile de acest gen înregistrându-se în conturile din afara bilanțului.
Creditele propriu–zise acordate clienților instituției de credit nebancari cu excepția
creanțelor materializate printr–un titlu se evidențiază în principal cu ajutorul grupei 20
Credite acordate clientelei.
În structura acestei grupe se distinge o clasificare a creditelor în baza trăsăturilor
specifice:
În funcție de destinație, creditul este împărțit în:
- credit global de exploatare,
- credit pentru necesitățile specifice.
După forma de acordare descoperim:
- credite sub forma unei autorizări (se stabilește un plafon, clientul instituției de credit
având posibilitatea să folosească fonduri până la această limită),
- credite sub forma unui avans la termen fix,
- credite pentru vânzări în rate,
- credite pentru dezvoltare.
Din punct de vedere contabil creditele se împart în:
- creanțe comerciale,
- credite de trezorerie,
- credite de consum și pentru vânzări în rate,
- credite pentru comerț exterior,
- credite pentru stocuri și pentru echipamente,
- credite pentru investiții imobiliare.
1
5.1.1. OPERAȚIUNEA DE SCONTARE

Scontul comercial reprezintă operațiunea prin care, în schimbul unui efect de
comerț, banca pune la dispoziția posesorului creanței o sumă mai mică decât valoarea
nominală a acestuia fără a aștepta scadența efectului respectiv.
Contul folosit este 20111 Scont, având funcție contabilă de activ.

În acest cont se înregistrează creanțele față de persoanele y și z, care în cambiile
scontate figurează în postura de tras (în imaginea de mai sus, trasul este C).
Valoarea nominală a cambiilor se trece în debitul contului 20111, iar la stingerea
creanțelor contul se creditează pe măsura încasării de la aceștia a sumelor cuvenite.
Exemplu
O societate bancară scontează cu o lună înainte de scadență efecte, a căror valoare
este de 50000 lei, aparținând clientului x (în imagine, A).
Scontul perceput (determinat în funcție de mărimea valorii nominale și de timpul
până la scadență) este de 300 lei.
Banca percepe un comision de gestiune pentru această operațiune de 80 lei.
Banca reține beneficiarului x până la încasarea creanțelor o garanție de 20% din
valoarea nominală a efectelor scontate.
Se cere să înregistrați operațiunea de scontare, garanția reținută clientului, veniturile
instituției de credit, încasarea la scadență a efectelor și restituirea garanției.
a)Scontarea propriu – zisă – trașii sunt y și z
20111 Scont y,z/C = 2511 Conturi curente x/A 50000
2
b)Agio perceput (scont și comision de gestiune)

2511 Conturi curente = % 380
x/A
70211 Dobânzi de la operațiunile 300
de scont
7029 Comisioane 80
c)Garanția reținută clientului x (20% din 50000 lei)
2511 Conturi curente = 25336 Alte depozite colaterale 10000
x/A x/A
d) La scadență se încasează efectele de la y și z:
101 Casa = 20111 Scont și operațiuni asimilate/ 50000
y, z/C
sau
2511y,z,C Conturi curente = 20111y,z,C Scont și operațiuni asimilate 50000
sau, dacă aceștia sunt clienții altor bănci,
1111 Cont curent = 20111y,z,C Scont și opera- 50000
la BNR țiuni asimilate
ori clienți ai altor subunități ai instituției de credit
341 Decontări = 20111 Scont și opera- 50000
intrabancare y,z,C țiuni asimilate
e)Restituirea garanției în contul curent al clientului x
25336 x,A Alte depozite = 2511 x,A Conturi 10000
colaterale curente
5.1.2. OPERAȚIUNEA DE FACTORING

Factoringul este o operațiune relativ asemănătoare scontului, deosebindu-se doar
prin aceea că este vorba despre preluarea unor facturi ale clientului, nu unor efecte
comerciale.
Factoringul este definit ca operațiunea prin care clientul instituției de credit, denumit
aderent, transferă instituției de credit, denumită factor, proprietatea asupra creanțelor sale
comerciale. Banca își asumă riscul încasării acestora (parțial) și achită aderentului valoarea
acestor creanțe diminuată cu agio (o dobânda și un comision).
Clientul poate intra în posesia acestor fonduri fie imediat, fie la o scadență stabilită
prin contract, fie chiar la scadența facturilor. Ca și în cazul operațiunii de scontare, debitorii
pot fi clienții instituției de credit factor sau nu.
Conturile 20112 Factoring cu recurs / 20114 Factoring fără recurs funcționează ca
un cont de activ, se debitează la cumpărarea facturilor de către bancă și se creditează cu
3
sumele încasate de la diverșii beneficiari din facturi, îndatorați inițial față de aderent din
relații comerciale cu acesta.
Exemplu
a)cumpărarea facturilor de către bancă, la valoarea nominală a acestora
20112y,z Factoring = 2511x Conturi curente
b)reținerile
2511x Conturi curente = %
70212 Dobânzi de la
operațiunile de factoring
7029 Comisioane
25336x Alte depozite colaterale
c)încasarea facturilor la scadență
2511y,z Conturi curente = 20112y,z Factoring
sau
101 Casa = 20112y,z Factoring
sau
1111 Cont curent la BNR = 20112y,z Factoring
sau
341 Decontări intrabancare = 20112y,z Factoring
d)restituirea garanției
25336x Alte depozite = 2511x Conturi curente
colaterale
Realizarea operațiunii de factoring numai în scopul de a transfera instituției de credit
gestiunea acelor creanțe, fără însă a se plăti aderentului fonduri înainte de scadența
facturilor, anulează obiectul comisionului de finanțare și necesitatea existenței unei garanții
din partea acestuia.
5.1.3. OPERAȚIUNILE DE CREDITARE PROPRIU-ZISE

Cu ajutorul contului 202 Credite de trezorerie se asigură evidența creditelor acordate
clientelei pe termen scurt pentru acoperirea necesarului de lichidități privind activitatea de
exploatare curentă.
Contul 2021 Credite de trezorerie este cont de activ și se debitează în corespondență
cu conturile de numerar, conturile curente ș.a. pe măsura acordării creditelor și se
creditează pe măsura rambursării acestora.
La contul 20211 Utilizări din deschideri de credite permanente se evidențiază partea
utilizată din creditele acordate în baza unui contract, prin care banca se angajează ca pe o
4
anumită perioadă să împrumute clientului fonduri utilizabile fracționat, în funcție de

nevoile acestuia.
Partea neutilizată din creditele acordate se înregistrează prin conturi în afara
bilanțului.
La contul 20212 Credit global de exploatare se înregistrează creditele acordate
clienților pentru plățile curente nespecificate.
La contul 20213 Diferențe de rambursat legate de utilizarea cărților de plată se
evidențiază facilitățile de trezorerie acordate titularilor cărților de plată, conform
contractelor, prin admiterea acoperirii ulterioare a sumelor plătite.
La contul 203 Credite de consum și vânzări în rate se evidențiază creditele destinate
finanțării nevoilor generale sau cumpărării de bunuri de consum de folosință îndelungată;
aceste credite se rambursează prin vărsăminte periodice, cel mai adesea lunare sau uneori
trimestriale. La contul 20311 Credite de consum pentru nevoi personale se evidențiază
creditele acordate în baza unui contract de credit în funcție de volumul și regularitatea
veniturilor, iar rambursările sunt efectuate prin vărsăminte periodice. La contul 20312
Credite de consum pentru achiziționarea de bunuri se evidențiază creditele destinate
cumpărării de bunuri de consum în rate. La contul 2032 Vânzări în rate se evidențiază
creditele destinate vânzării în rate acordate comercianților.
Creditele pentru finanțarea activității de comerț exterior sunt destinate sprijinirii
importului sau exportului. În contul 2041 Credite pentru import sunt contabilizate creditele
acordate importatorilor pe termen scurt pentru realizarea operațiunilor de import. Contul
2042 Credite pentru export asigură evidența fondurilor pentru finanțarea exportului.
În contul 205 Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente sunt
evidențiate creditele pentru operațiunile cu caracter ciclic și respectiv cele pentru finanțarea
cumpărărilor de utilaje. Contul 2051 Credite pentru finanțarea stocurilor urmărește
creditele pentru operațiunile cu caracter ciclic, credite de campanie, de stocare de cereale,
warante agricole, industriale, hoteliere, petroliere. În această categorie se includ și creditele
acordate agricultorilor pentru investiții productive (și cele, eventual, subvenționate de stat).
Contul 2052 Credite pentru echipamente urmărește creditele acordate pe termen mediu și
lung pentru finanțarea investițiilor productive efectuate de clienți, cum ar fi, de exemplu,
cele pentru cumpărări de materiale, construcții sau amenajări de imobilizări corporale de
uz profesional sau achiziții de imobilizări necorporale.
Contul 2061 Credite pentru investiții imobiliare urmărește creditele care se acordă
de obicei direct investitorului pentru achiziții, amenajări sau reparații de bunuri imobiliare
cu destinație de locuință.
5
Exemple de operațiuni de creditare propriu-zisă

1.În situația în care există un angajament prealabil de creditare, acesta se înregistrează în
conturile din afara bilanțului.
903 Angajamente în favoarea clientelei / .... = 999 Contrapartida
2.Acordarea creditului
2021 Credite de = 2511 Conturi curente / ....
trezorerie / ....
3.și concomitent anularea sau diminuarea angajamentului
999 Contrapartida = 903 Angajamente în favoarea clientelei / ....
4.Lunar, se calculează dobânda cuvenită instituției de credit
20271 Creanțe atașate = 70213 Dobânzi de la creditele de trezorerie
5.Rambursarea creditelor și încasarea dobânzilor
2511 Conturi curente = %
2021 Credite de trezorerie
6.Acordarea unui credit pentru export :
2042 Credite pentru = 2511 Conturi curente /
export / .... ....
7.Înregistrarea dobânzilor :
20471 Creanțe = 70215 Dobânzi de la creditele pentru
atașate finanțarea operațiunilor de comerț
exterior
8.Restituirea (rambursarea) creditului, din contul lui curent:
2511 Conturi curente = %
2041 Credite pentru export
5.2. EXEMPLE DE OPERAȚIUNI CU CLIENTELA - CREDITELE
5.2.1. Creanțe comerciale
1.Înregistrarea valorii nominale a efectelor scontate

20111y,z Scont și operațiuni = 2511/x Conturi curente
asimilate
2.Încasarea efectelor
2511/y,z Conturi curente = 20111y,z Scont și operațiuni
asimilate
6
sau
1111 Cont curent la BNR = 20111y,z Scont și operațiuni
asimilate
3.Încadrarea efectelor ce devin probabile a nu mai fi încasate, drept creanțe restante sau
incerte
2811/y,z Creanțe restante = 20111y,z Scont și operațiuni
asimilate
sau
2821/y,z Creanțe = 20111y,z Scont și operațiuni
depreciate asimilate
4.Acoperirea din rezervă a efectelor ce în mod sigur nu vor mai fi încasate
514 Rezerva pentru = 20111y,z Scont și operațiuni
riscuri bancare asimilate
5.Achiziționarea de către bancă a facturilor și înregistrarea valorii nominale a acestora într-
o operațiune de factoring
20112y,z Factoring = 2511/x Conturi curente
6.Încasarea creanțelor conform facturilor cumpărate de bancă
2511y,z Conturi curente = 20112y,z Factoring
sau
101 Casa = 20112y,z Factoring
7.Reținerea sumelor neîncasate sau a unei părți din sumele neîncasate din garanțiile
constituite (realizarea riscului de neîncasare acționează în detrimentul aderentului).
25336x Alte depozite = 20112y,z Factoring
colaterale
8.Înregistrarea creanțelor restante sau îndoielnice / depreciate
2811y,z Creanțe restante = 20112y,z Factoring
2821y,z Creanțe depreciate = 20112y,z Factoring
5.2.2. Credite de trezorerie
1.Acordarea unor credite de trezorerie

2021 Credite de trezorerie = 2511 Conturi curente
2.Operațiuni cu cărți de plată
2021 Credite de = 102 Numerar în ATM-uri și
trezorerie ASV-uri
3.Încasarea creanței față de un agent economic din contul său curent
2511 Conturi curente = 2021 Credite de trezorerie
7
4.Înregistrarea creditelor nerambursate la scadență

2811 Creanțe restante = 2021 Credite de trezorerie
sau devenite incerte
2821 Creanțe depreciate = 2021 Credite de trezorerie
5.Acoperirea creditelor neîncasate, din rezervă
514 Rezerva pentru = 2021 Credite de trezorerie
riscuri bancare
6.Acordarea angajamentului de creditare
903 Angajamente = 999 Contrapartida suma plafonului
în favoarea total sau tranșei
clientelei disponibile
7.Acordarea efectivă a creditului
2021 Credite de trezorerie = 2511 Conturi curente
8.și concomitent diminuarea angajamentului rămas de onorat de către bancă la solicitarea
viitoare a clientului
999 Contrapartida = 903 Angajamente în favoarea Suma
clientelei utilizată
9.Înregistrarea lunară a dobânzii cuvenite, aceasta fiind calculată în funcție de creditul
efectiv1.
2027 Creanțe atașate = 70213 Dobânzi de la creditele de
trezorerie
8.Rambursarea creditului
2511 Conturi curente = % suma totală
2021 Credite de creditul
trezorerie
2027 Creanțe atașate dobânda
5.2.3. Credite de consum
1.Acordarea angajamentului de creditare

903 Angajamente = 999 Contrapartida
în favoarea clientelei
2031 Credite de consum = 2511 Conturi curente
1
Contractele de credit pot prevedea și clauze de comisionare a plafonului contractat și neutilizat de client; o
recunoaștere și chiar o încasare a creanței de dobândă anterior lunii în care trebuie reflectat acest venit va da naștere
sumelor de amortizat.
8
3.Concomitent diminuarea angajamentului rămas de onorat de către bancă la solicitarea

viitoare a clientului
999 Contrapartida = 903 Angajamente în
favoarea clientelei
4.Înregistrarea lunară a dobânzii cuvenite, aceasta fiind calculată în funcție de creditul
efectiv2
2037 Creanțe atașate = 70214 Dobânzi de la creditele de
consum
5.Rambursarea creditului
2511 Conturi = % suma
curente totală
2031 Credite de consum creditul
5.2.4. Credite pentru export
1.Înregistrarea angajamentului de creditare

2042 Credite pentru export = 2511 Conturi curente
3.Ștergerea părții respective, consumate din angajamentul de creditare asumat de bancă
999 Contrapartida = 903 Angajamente în favoarea clientelei
4.Înregistrarea dobânzii lunare

2047 Creanțe atașate = 70215 Dobânzi de la creditele pentru
finanțarea operațiunilor de comerț
exterior
5.Încasarea creditului și dobânzii
2042 Credite pentru export creditul
6.Dacă creanța rămâne restantă sau devine incertă se înregistrează

2811 Creanțe restante = 2042 Credite pentru export
sau devenite incerte
2
Contractele de credit pot prevedea și clauze de comisionare a plafonului contractat și neutilizat de client.
9
2821 Creanțe depreciate = 2042 Credite pentru export

7.Înregistarea acoperirii creditului din rezerva de risc de credit
514 Rezerva pentru = 2042 Credite pentru
riscuri bancare export
5.2.5. Credite pentru echipamente
1.Înregistrarea angajamentului de creditare

2052 Credite pentru = 2511 Conturi curente
echipamente
3.Ștergerea angajamentului
favoarea clientelei
4.Înregistrarea dobânzii lunare
2057 Creanțe = 70216 Dobânzi de la creditele pentru finanțarea
atașate stocurilor și pentru echipamente
5.Rambursarea creditului și încasarea dobânzii
2052 Credite pentru creditul
echipamente
5.2.6. Credite pentru bunuri imobiliare
1.Angajamentul de creditare
2.Acordarea creditului direct celui care-și cumpără sau construiește locuința
20611 Credite ipotecare = 2511 Conturi curente
3.Acordarea creditului celui care construiește locuința pentru a o vinde ulterior
(promotorului imobiliar)
20619 Alte credite pentru = 2511 Conturi curente
investiții imobiliare
10
4.În ambele cazuri se stornează partea din angajamentul respectiv de creditare, devenită
acum un credit efectiv
favoarea clientelei
5.Înregistrarea dobânzii (pentru ambele cazuri)
2067 Creanțe = 70217 Dobânzi de la creditele
atașate imobiliare
2511 Conturi = % suma
curente totală
2061 Credite pentru bunuri creditul
imobiliare
REZUMAT cap. 5
În creditarea clientelei nefinanciare, banca poate să își asume un angajament

prealabil, reflectat în conturi în afara bilanțului și ajustat pe parcursul derulării contractului
de creditare.
Creditarea poate apărea prin mobilizarea creanțelor comerciale ale clienților sau în
relații directe cu clienții băncii. Creditele sunt clasificate în principal în funcție de scop, de
destinația fondurilor și modul de garantare.
Pentru creditele acordate clienților băncile percep dobânzi și comisioane. Acestea
se recunosc la creanțe atașate și la conturile de venituri.
11
Curs 8
Cap. 6 ALTE OPERAȚIUNI CU CLIENTELA – 2 ore
6.1. OPERAȚIUNI CU CLIENTELA FINANCIARĂ, CONTURILE CURENTE,

GRUPELE 23 – 29
Grupa 23 Credite și împrumuturi privind instituțiile financiare evidențiază creditele
și împrumuturile privind clientela financiară, și anume operațiunile efectuate în baza unor
convenții încheiate cu instituții financiare autohtone sau străine, ca: societățile de leasing,
societățile de factoring, societățile de plasament, societățile de investiții de portofoliu sau
mijlocitorii de valori mobiliare.
Grupa 23 separă creditele de împrumuturile cu clientela financiară, această distincție
este proprie planului de conturi pentru instituțiile de credit1. Terminologia aceasta specifică
se înțelege astfel: creditele sunt fonduri acordate partenerilor, iar împrumuturile sunt
fonduri primite de la parteneri.
Contul 231 Credite acordate instituțiilor financiare este cont de activ, are sold inițial
debitor; se debitează pe măsura acordării de credite, în contrapartidă cu conturile de bani
(1111, 121, 122, 341, 2511 ). Contul 231 Credite acordate instituțiilor financiare se
creditează pe măsura rambursării creditelor.
Contul 232 Împrumuturi primite de la instituțiile financiare este cont de pasiv, are
sold inițial creditor. Acesta se creditează cu împrumuturile primite și se debitează apoi la
rambursarea acestor împrumuturi.
Grupa 24 Operațiuni repo / reverse repo (Valori primite sau date în pensiune) 2 este
destinată evidenței pensiunilor simple cu clientela. Cu ajutorul sau se evidentiază
operațiunile de pensiune cu clientela efectuate pe baza de valori mobiliare (obligațiuni) și
de titluri de creanțe negociabile (bonuri de tezaur, certificate de depozit) și care nu fac
obiectul unei livrări.
Din punct de vedere al trezoreriei, operațiunile de pensiune reprezintă operațiuni de
credit sau împrumut în baza unor convenții, prin afectarea în garanție a unor valori pe care
banca le primește sau le dă în garanție.
Contul 241 Operațiuni repo / Valori date în pensiune este un cont de pasiv și înregistrează
împrumuturile primite de bancă.
Contul 241 Operațiuni repo / Valori date în pensiune are sold inițial creditor, se creditează
cu împrumuturile primite și se debitează la rambursarea acestora.
Contul 243 Operațiuni reverse repo / Valori primite în pensiune este un cont de activ și
evidențiază creditele acordate de către bancă și garantate de clienți cu acele valori.
1
Aceeași diferențiere am găsit-o deja în conturile pentru operațiuni interbancare.
2
A nu se confunda cu grupa 15, folosită pentru operațiuni similare în relațiile interbancare
Contul 243 Operațiuni reverse repo / Valori primite în pensiune are sold inițial debitor, se
debitează pe măsura acordării de credite și se creditează la rambursarea acestora.
Grupa 25 Conturile clientelei reunește conturile curente și depozitele clienților.
La contul 251 sunt conturile curente; este un cont bifuncțional, unde găsim:
- contul 2511 – contul propriu-zis de conturi curente;
- contul 25172 – contul pentru dobânzi.
Contul 2511 Conturi curente evidențiază disponibilitățile clientului și operațiunile
de încasări și plăți dispuse de acesta. Evidența analitică a conturilor curente se ține pe
fiecare client în parte, separat pentru conturile în lei și în valută, iar la conturile în valută,
pe fiecare monedă de cont.
Conturile curente au sold creditor în mod normal, arătând sumele deținute de clienți.
Soldul este debitor numai atunci când se dispun operațiunile de plată în urma cărora se
depășesc disponibilitățile existente.
Sumele aparținând titularilor de cont curent pot să fie retrase de aceștia în orice moment,
fără preaviz.
Contul 2511 se creditează pe măsura încasărilor clienților, provenind din :
- depuneri în numerar efectuate de către clientelă la casieria băncii (101);
- depuneri în numerar efectuate de către clientelă la ATM-urile băncii (102);
- încasări de la clienții aceleiași bănci (2511);
- credite acordate clientelei prin scontarea efectelor de comerț (20111);
- diferite credite acordate clienților (202 sau 203, 204, 205, 206);
- împrumuturi rambursate de societatea bancară în conturile curente ale clientelei financiare
(232);
- credite acordate clientelei financiare (231);
- credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune (243);
- rambursări de împrumuturi pe baza valorilor date în pensiune (241);
- diferite plăți de dobândă în contul current al clientului (23271, 24171, 25371, 25471,
25172);
- în situația în care s-a închis la sfârșitul zilei cu sold debitor (descoperire de cont
neautorizată), atunci contul se creditează în contrapartidă cu contul 2811 Creanțe restante;
- sume acordate personalului în conturi curente reprezentând salarii (3511), ajutoare
materiale (3512), avansuri (3515), salarii restante (3516), dividendele plătite acționarilor
titulari de cont curent (354), avansuri acordate furnizorilor (3556) sau cu plățile făcute
furnizorului (3566).
Contul 2511 se debitează cu toate plățile în numele clientului :
- ridicări de numerar de către clientelă de la casierie (101);
- ridicări de numerar de către clientelă de la ATM (102);
- valoarea creanțelor comerciale încasate de bancă de la clienții cu statut de trași în efectele
scontate (20111);
- rambursările de credite acordate anterior clientelei financiare (231);
- rambursări de credite acordate pe baza valorilor primite în pensiune de la clientelă (243);
- primirea de împrumuturi de la clientela financiară (232);
- primirea de împrumuturi garantate cu valori date în pensiune – operațiuni repo cu clientela
(241);
- diferite plăți ordonate de clienții băncii (1111, 121, 122, 2511);
- constituirea de depozite ale clienților (253);
- constituirea de depozite pe bază de certificate, carnete, librete (254);
- rambursări de diferite credite (202, 203, 204, 205, 206);
- încasarea de către bancă a dobânzii (24371, 25171, 20171, 20271, 20371, 20471, 20571,
20671);
- plăți ordonate de clienți reprezentând creanțe și dobânzi restante și îndoielnice (28xx);
- retrageri de numerar de către clientela deținătoare de cărți de plată la ATM-urile altor
instituții de credit (162)
- dobânzi, sconturi încasate în avans de la clientelă (sume de amortizat);
- diferite comisioane încasate de către bancă de la client (7029, 7039, 7069, 7022, 7077,
7087).
Contul 253 Conturi de depozite reunește depozitele clientelei. Depozitele reprezintă
o formă de mobilizare a disponibilităților bănești ale clientelei, menită să asigure
fructificarea acestora. Evidența depozitelor se ține pe categorii de depozite și, la fiecare
categorie, în conturi analitice distincte pe clienți.
Contul 253 Conturi de depozite este un cont de pasiv.
Se creditează în momentul în care sunt constituite depozitele:
- 101 Casa / 2511 Conturi curente = 253... Conturi de depozite ..., pe tipurile diferite de
depozite constituite în numerar;
- 2511 Conturi curente / 20211 Conturi de factoring = 25336 Alte depozite colaterale,
pentru garanția reținută beneficiarului în cadrul unei operațiuni de scontare / factoring;
- 25371 Datorii atașate = 253 Conturi de depozite, pentru dobânda capitalizată;
- 1111 Cont curent la BNR = 253 Conturi de depozite, pentru depozitele constituite
clienților prin transfer interbancar.
Contul 253 Conturi de depozite se debitează cu ocazia diminuării sau lichidării
depozitelor:
- 253 Conturi de depozite = 101 Casa, pentru sume restituite clienților în numerar;
- 253 Conturi de depozite
= 2511 Conturi curente, depozitele transferate în conturile curente ale clienților.
Contul 254 Certificate de depozit, carnete și librete de economii funcționeaza în
mod asemănător, el se creditează cu sumele depuse și se debitează cu sumele ridicate de
clienți. Funcționează asemănător conturilor 253 Conturi de depozite.
Grupa 26 Valori de recuperat și alte sume datorate evidențiază: cecuri, efecte de
comerț, alte valori remise la încasare, alte valori neplătite și restituite, sume primite și care
urmează să fie puse la dispoziția clientului sau sume în curs de clarificare.
Contul 261 Valori de recuperat este un cont de activ:
- se debitează pe măsura efectuării de către bancă a unor plăți, în contrapartida cu conturi
de bani:
261 Valori de recuperat = 1111 Cont curent la BNR, sau
261 Valori de recuperat = 2511 Conturi curente;
- se creditează la recuperarea creanțelor
2511 Conturi curente = 261 Valori de recuperat, sau
341 Decontări intrabancare = 261 Valori de recuperat
1111 Cont curent la BNR = 261 Valori de recuperat.
Contul 262 Alte sume datorate este un cont de pasiv.
Acesta se creditează la apariția datoriei:
1111 Cont curent la BNR = 262 Alte sume datorate
și se debitează la stingerea datoriei:
262 Alte sume datorate = 2511 Conturi curente.
La grupa 28 Creanțe restante și depreciate se evidențiază în aceeași manieră ca și
în cazul grupei 18, cu aceeași denumire, creanțele față de clienți devenite restante sau
îndoielnice.
Grupa 29 Ajustări pentru deprecierea creanțelor din operațiuni cu clientela este
destinată evidenței ajustărilor pentru risc de credit și de dobândă, care sunt ocazionate de
deprecierea creditelor acordate clienților.
6.2. EXEMPLE PRIVIND CREDITE ȘI ÎMPRUMUTURI CU CLIENTELA

FINANCIARĂ
A. Credite acordate clientelei financiare

1.Angajamentul de creditare
2312 Credite la termen acordate instituțiilor = 1111 Cont curent la BNR
financiare
sau
2312 Credite la termen acordate = 2511 Conturi curente
instituțiilor financiare
3.Concomitent, diminuarea angajamentului
999 Contrapartida = 903 Angajamente în favoarea clientelei
4.Înregistrarea dobânzii calculate (după cum este încadrat creditul: de pe o zi pe alta sau la
termen)
23171 Creanțe = 70221 Dobânzi de la creditele
atașate de pe o zi pe alta
sau, în cazul de față,
23171 Creanțe atașate = 70222 Dobânzi de la creditele la termen
1111 Cont curent la = % suma totală
BNR
2312 Credite la termen acordate creditul
sau direct din contul clientului
2511 Conturi = % suma totală
curente
2312 Credite la termen acordate creditul
B. Împrumuturi primite de la clientela financiară

1.Primirea angajamentului
999 Contrapartida = 904 Angajamente primite de la clientelă
2.Primirea împrumutului propriu-zis
1111 Cont curent la = 2321 Împrumuturi de pe o zi pe alta
BNR de la instituțiile financiare
sau
2511 Conturi = 2321 Împrumuturi de pe o zi pe alta
curente de la instituțiile financiare
3.Concomitent se stornează angajamentul
904 Angajamente primite de la = 999 Contrapartida
clientelă
4.Înregistrarea dobânzii
60221 Dobânzi de la împrumu- = 23271 Datorii
turile de pe o zi pe alta atașate
5.Restituirea împrumutului și plata dobânzii
% = 1111 Cont curent la BNR
2321 Împrumuturi de pe o zi
pe alta de la instituțiile
financiare
6.3. VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE
A.Valori primite în pensiune

243 Operațiuni reverse repo = 2511 Conturi curente
sau
243 Operațiuni reverse repo = 1111 Cont curent la BNR
2. Înregistrarea dobânzii
24371 Creanțe atașate = 7023 Dobânzi de la operațiuni
reverse repo
2511 Conturi = % suma totală
curente
243 Operațiuni reverse repo creditul
sau
1111 Cont curent la = % suma
BNR totală
243 Operațiuni reverse creditul
repo
24371 Creanțe dobânda
atașate
B. Valori date în pensiune

1.Primirea unui împrumut pentru care banca acordă drept garanție valorile respective
2511 Conturi curente = 2411 Operațiuni repo de pe o zi pe alta
sau
1111 Cont curent la BNR = 2411 Operațiuni repo de pe o zi pe alta
2.Înregistrarea dobânzii datorate de bancă
60231 Dobânzi de la operațiuni = 24171 Datorii
repo de pe o zi pe alta atașate
3.Plata împrumutului la scadență și a dobânzii
% = 2511 Conturi curente
2411 Operațiuni repo de pe o zi
pe alta
sau
2411 Operațiuni repo de pe o zi
pe alta
REZUMAT cap. 6
Conturile curente și depozitele clienților sunt conturi de pasiv, reflectând obligațiile băncii
față de aceștia.
Pentru fondurile clienților banca datorează dobânzi, recunoscute la cheltuieli și ca datorii
atașate.
Un caz particular, relațiile cu clientela financiară pot fi atât de natura creditelor, cât și
împrumuturi.
Curs 9
Cap. 7 OPERAȚIUNI ÎN DEVIZE – 2 ore
INTRODUCERE
Pentru evidența operațiunilor cu devize se utilizează o serie de conturi speciale
extrabilanțiere din grupele 93 Operațiuni de schimb la vedere și 94 Conturi de ajustare
devize în afara bilanțului, precum și dintre conturile de bilanț 372 Conturi de ajustare /
regularizare.
Conturile 3721 Poziție de schimb și 3722 Contravaloarea poziției de schimb sunt
conturi de legătura între contabilitatea în devize și contabilitatea în lei, utilizate pentru
restabilirea echilibrului dintre active și pasive, prin înregistrarea în conturi de rezultate a
câștigurilor sau pierderilor provenind din evaluarea operațiunilor în devize din bilanț.1
Cele mai uzuale operațiuni în devize sunt cele de schimb valutar la vedere și la
termen, conturile curente și depozitele clientelei, creditele în valută, precum și titlurile în
monedă străină.
7.1. OPERAȚIUNI DE SCHIMB VALUTAR
1.Vânzare de devize
3721 Poziție de schimb = 101devize Casa
și concomitent se încasează contravaloarea în lei
101lei Casa = 3722 Contravaloarea poziției de schimb
2.Cumpărare devize
101devize Casa = 3721 Poziție de schimb
și
3722 Contravaloarea poziției = 101lei Casa
de schimb
3.Cumpărare de cecuri de călătorie în valută de la clientela

109devize Alte valori = 3721 Poziție de schimb
și
3722 Contravaloarea poziției = 101lei Casa
de schimb
sau
1
A se revedea precizările privind includerea acestor conturi în balanțe
1
3722 Contravaloarea poziției = 2511lei Conturi curente
de schimb
4.Comisioane percepute (în lei)

101lei Casa = 7069 Comisioane
sau
2511lei Conturi curente = 7069 Comisioane
4 bis
Reluăm înregistrările de față, presupunând că se percep comisioane în valută:
101devize Casa = 3721 Poziție de schimb
3722 Contravaloarea poziției = 7069 Comisioane
de schimb
respectiv
2511devize Conturi curente = 3721 Poziție de schimb
de schimb
5.Remiterea acestor cecuri spre încasare de la emitenți

1611 Valori de recuperat = 109devize Alte valori
6.Încasarea cecurilor
121 Conturi de corespon- = 1611 Valori de recuperat
dent la bănci (nostro)
7.2. OPERAȚIUNI ÎN DEVIZE ÎN CONTUL CLIENȚILOR
1.Transferul în contul în valută al clientului – am încasat într-un cont de corespondent la

altă bancă o sumă în valută, cuvenită unui client al nostru.
121 Conturi de corespon- = 2511devize Conturi curente / ...
dent la bănci (nostro)
2. Pentru transfer se reține comisionul în valută perceput clientului:

2511devize Conturi curente / ... = 3721 Poziție de schimb
și se recunoaște ca venit convertit în lei
de schimb
2
3. Transfer din contul clientului nostru, în beneficiul unui terț, având cont current deschis
la o instituție de credit, la care deținem un cont 121 Nostro.
2511devize Conturi = 121 Conturi de corespondent la bănci
curente / ... (nostro)
3 bis
Dacă nu avem cont de corespondent la banca beneficiarului, dar există un cont de
corespondent al ei, 122 Loro, înregistrăm:
2511devize Conturi = 122 Conturi de corespondent ale

curente / ... băncilor (loro)
4. Comisioane percepute (în devize)

2511devize Conturi curente = 3721 Poziție de schimb
și respectiv
de schimb
5. Depozit al clientului, a)la vedere și b)la termen, constituit în devize, prin transfer din
contul lui curent,
a)
2511devize Conturi curente = 2531 devize Depozite la vedere
b)
2511devize Conturi curente = 2532 devize Depozite la termen
6. Dobânzile calculate de bancă, datorate clientului, exprimate în valută, apar la cheltuieli

în lei, așa că devine necesară conversia:
3721 Poziție de schimb = 25371 devize Datorii atașate
și se recunosc la cheltuieli
6025 Dobânzi la conturile = 3722 Contravaloarea poziției
de depozite de schimb
7. Lichidarea depozitului și plata dobânzii

% = 2511 devize Conturi curente
2531 devize Depozite la vedere
25371 devize Datorii atașate
3
8. Credite pentru export în devize
2042 devize Credite pentru export = 2511devize Conturi curente
9.Dobânda cuvenită instituției de credit

20471devize Creante atașate = 3721 Poziție de schimb
exprimată în valută, dar care se înregistrează la venituri în lei
3722 Contravaloarea = 70215 Dobânzi de la creditele pentru finanțarea
poziției de schimb operațiunilor de comerț exterior

2511devize Conturi curente = %
2042 devize Credite pentru export
20471 devize Creanțe atașate
7.3. TITLURI ÎN DEVIZE
1.Cumpărarea unor titluri pe termen scurt2 care presupune plata efectuată pentru acestea în
valută:
301 Active financiare disponibile în = 121 Conturi de corespondent
vederea tranzacționării la bănci (nostro)
2.Diferența constatată la reevaluare - diferența favorabilă este recunoscută în valută direct

în contul de titluri
301 Active financiare disponibile în = 3721 Poziție de schimb
și concomitent ca venit, în lei
3722 Contravaloarea = 70311 Câștiguri din reevaluarea și cesiunea activelor
poziției de schimb financiare deținute în vederea tranzacționării
3.Diferența constatată la reevaluare - diferența nefavorabilă este recunoscută în valută

direct în contul de titluri
3721 Poziție de schimb = 301 Active financiare disponibile în
și concomitent la cheltuieli, în lei
2
Elementele teoretice privind titlurile sunt prezentate în capitolul 6.
4
60311 Pierderi din reevaluarea și cesiunea = 3722 Contravaloarea
activelor financiare deținute în vederea poziției de schimb
tranzacționării
4.Vânzarea titlurilor
121 Conturi de corespondent = 301 Active financiare disponibile
la bănci (nostro) în vederea tranzacționării
cu completare, în debit cont

60311 Pierderi din reevaluarea și cesiunea activelor financiare deținute în
dacă vânzarea se face în pierdere sau în credit cont dacă vânzarea se face în câștig:
70311 Câștiguri din reevaluarea și cesiunea activelor financiare deținute în vederea
tranzacționării
REZUMAT cap. 7
Operațiunile efectuate de bănci cu valute se înregistrează în jurnale speciale, exprimându-

se în lei și valută. Pentru transformarea în lei folosim conturile 3721 Poziție de schimb și
3722 Contravaloarea poziției de schimb.
Acestea sunt conturi de legătură între contabilitatea în devize și contabilitatea în lei.
Cap. 8 CLASA 3 – O STRUCTURĂ VARIATĂ. OPERAȚIUNI CU TITLURI
Cu o structură eterogenă, clasa 3 conține atât conturi de titluri, cât și conturi care în
contabilitatea întreprinderilor sunt catalogate drept conturi de terți.
8.1. OPERAȚIUNI CU TITLURI

Titlurile sunt valori mobiliare, titluri de stat, titluri de creanțe negociabile, titluri de
piață interbancară și alte creanțe reprezentate printr-un titlu și negociabile pe piață.
Valorile mobiliare reprezintă instrumente negociabile, fie emise în formă materială,
fie evidențiate prin înscrieri în cont care conferă deținătorilor drepturi patrimoniale asupra
emiten-tului, specifice condițiilor de emisiune a titlurilor.
Sunt recunoscute ca valori mobiliare : acțiunile, obligațiunile și alte instrumente
încadrate de CNVM în această categorie.
O clasificare a titlurilor după natura drepturilor pe care le conferă deținătorilor duce
la identificarea categoriilor: instrumente de capitaluri proprii și instrumente de datorie.
5
Din perspectivă contabilă, băncile separă categoriile de titluri după modul de
evaluare, la rândul lui corelat cu destinația titlurilor.
Titlurile de stat se emit de organele de specialitate ale administrației publice
centrale, de regulă sub formă dematerializată. Proprietatea asupra acestor titluri se
înregistrează la BNR, iar schimbarea acesteia se anunță.
Titlurile de creanțe negociabile sunt certificate de depozit, bilete de trezorerie și alte
titluri emise de bănci în baza unor reglementări specifice.
Titlurile de piață interbancară sunt titluri emise și negociabile pe piața interbancară.
În funcție de veniturile pe care le generează, titlurile sunt împărțite în:
- titluri cu venit fix, cele cu o rată fixă a dobânzii (exemple: obligațiuni, certificate de
trezorerie); - titluri cu venit variabil (exemplu: acțiuni).
O altă clasificare a titlurilor ține cont de intenția instituției financiare cu privire la
durata de deținere a titlurilor, în momentul achiziționarii acestora sau la reclasarea lor.
- titluri de tranzacție - titluri de plasament - titluri de investiții - părți în societăți
comerciale legate - titluri de participare - titluri ale activității de portofoliu
Primele trei categorii de titluri sunt active imobilizate și se contabilizează cu ajutorul
clasei a 3-a, iar următoarele trei cu ajutorul clasei a 4-a.
Titlurile de tranzacție sunt titlurile care răspund simultan următoarelor trei condiții:
- intenția de tranzacționare a acestor titluri în cel mai scurt termen, înainte de scadență, de
regulă în mai puțin de șase luni;
- titlurile să fie tranzacționabile în orice moment pe o piață lichidă;
- prețul de piață al titlurilor să fie în mod sistematic accesibil terților.
În categoria titlurilor de tranzacție se includ:
- titluri cu venit fix: obligațiuni, efecte publice;
- titluri cu venit variabil: acțiuni.
Periodic, băncile și IFN analizează portofoliul lor de titluri de tranzacție și
reclasează titlurile deținute în titluri de plasament sau de investiție, după caz.
Reclasarea titlurilor de plasament sau de investiție în titluri de tranzacție nu este
posibilă.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de tranzacție se evaluează la valoarea de achiziție,
formată din prețul de cumpărare + cheltuieli de achiziție + dobânzi calculate în cazul
titlurilor cu venit fix, pentru perioada scursă.
Periodic, titlurile de tranzacție se evaluează la prețul pieței, diferențele constatate
(pozitive sau negative) înregistrându-se după caz în conturile de venituri sau de cheltuieli.
Contabilizarea cesiunii titlurilor de tranzacție se face la prețul de vanzare, iar
diferențele între prețul de vânzare și prețul de înregistrare se operează în conturile de
venituri sau de cheltuieli, după caz.
6
La inventar, titlurile de tranzacție se evaluează la prețul pieței din ziua cea mai
recentă datei inventarului.
Titlurile de plasament sunt titlurile achiziționate cu intenția de a le deține pe o
perioadă mai mare de 6 luni, însă fără ca această deținere să implice o conservare a lor până
la scadență.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de plasament se evaluează la valoarea de achiziție,
formată din prețul de cumpărare, fără să se includă cheltuielile de achiziție ori dobânzile
pentru perioada scursă.
În cazul titlurilor de plasament, cheltuielile de achiziție (comisioane, curtaje 3) se
înregistrează în conturile de cheltuieli. Dobânzile (cupoanele) scurse (în cazul
obligațiunilor) se înregistrează în conturile de creanțe atașate.
Dobânzile cuvenite pe perioada reziduală (cupoanele nescurse aferente titlurilor cu
venit fix) se înregistrează de asemenea în conturile de creanțe atașate, în contrapartida
conturilor de venituri corespunzătoare. Dividendele încasate aferente titlurilor de
plasament cu venit variabil se înregistrează de asemenea ca venituri.
Contabilitatea cesiunii titlurilor de plasament se face la prețul de vânzare, iar
diferențele dintre prețul de vânzare și prețul de înregistrare al titlurilor cedate se
înregistrează în conturile de venituri sau de cheltuieli, după caz.
Titlurile de plasament provenite din reclasarea portofoliului de titluri de tranzacție
se înregistrează în contabilitate la cursul (prețul) pieței din ziua transferului. Periodic
titlurile de plasament se evaluează la prețul pieței, pentru diferențele favorabile
neînregistrându-se nimic4, iar pentru diferențele nefavorabile constituindu-se ajustări
pentru depreciere.
În situațiile în care se cesionează o parte dintr-un ansamblu de titluri de aceeași
natură si care conferă aceleași drepturi, prețul de intrare al titlurilor cedate se stabilește pe
baza metodei FIFO sau pe baza costului de achiziție mediu ponderat.
În situația în care o parte din titlurile cedate provin dintr-un transfer de titluri de
tranzacție, pentru acestea data primei intrări ce se ia în calcul pentru metoda FIFO este
considerată ziua transferului.
La inventar, titlurile de plasament se evaluează la prețul pieței. Valoarea de inventar
a titlurilor cotate se stabilește pe baza celui mai recent curs. Valoarea titlurilor necotate se
determină în funcție de valoarea probabilă de negociere, care se stabilește în funcție de
prețurile utilizate în tranzacțiile cele mai recente.
3
Comisioane încasate de curtieri
4
Principiul prudenței dictează o atitudine rezervată față de creșterea valorii titlurilor, ca pentru orice active pentru
care plusurile de valoare nu sunt încă realizate (încasate)
7
Titlurile de investiții sunt titlurile cu venit fix care au fost achiziționate cu intenția
de a le deține de o manieră durabilă, în principiu până la scadență. În categoria titlurilor de
investiții intră numai titlurile cu venit fix.
La intrarea în patrimoniu, titlurile de investiții se evaluează la valoarea de achiziție.
Cheltuielile de achiziție aferente acestora se înregistrează în conturile de cheltuieli,
ca și în cazul titlurilor de plasament. Dobânzile pentru perioada scursă se înregistrează ca
și creanțe atașate, ele urmând să fie recuperate de la emitentul titlurilor, inițial fiind achitate
vânzătorului cu prilejul cumpărării (incluse în prețul tranzacției). Dobânzile pe perioada
reziduală se înregistrează la creanțe atașate, prin conturile de venituri, urmând ca și ele să
fie încasate la scadența titlurilor.
Dacă prețul de achiziție al titlului este superior prețului de rambursare, diferența,
care se numește primă, trebuie amortizată treptat pe durata de viață rămasă a titlului, pe
seama cheltuielilor.
Dacă prețul de achizitie al titlului este mai mic decât prețul de rambursare, atunci
diferența se numește decotare. Aceasta se eșalonează și ea pe perioada rămasă, pe seama
veniturilor.
Titlurile de investiții provenite din portofoliul de titluri de plasament se înregistrează
la valoarea lor de achiziție. În cazul în care pentru aceste titluri de plasament s-au constituit
între timp ajustări pentru depreciere, acestea vor fi preluate la venituri, tot treptat.
Titlurile de investiții provenite din portofoliul de titluri de tranzacție se înregistrează
în contabilitate la valoarea din ziua transferului (prețul pieței).
Periodic, titlurile de investiții se evaluează la prețul pieței, dar nu se înregistrează
diferențele (pentru că în principiu firma va recupera de la emitent valoarea acestor titluri).
Doar în situația în care este posibilă o vânzare a unor titluri de investiții înainte de scadență
sau în cazul riscului de faliment al emitentului, se va înregistra ajustare pentru depreciere.
Cesiunea titlurilor de investiții se contabilizează conform regulilor aplicabile
imobilizărilor financiare (deoarece pentru titlurile de investiții vânzarea este doar
ocazională).
Principalele operațiuni privind titlurile sunt:5
- cumpărare și vânzare;
- operațiuni de pensiune și de împrumut;
- operațiuni de vânzare cu posibilitatea de răscumpărare;
- operațiuni de emisiune de titluri.
Confom IFRS, se consideră titluri activele financiare de natura instrumentelor de
datorie sau a instrumentelor de capitaluri proprii, reprezentate printr-un titlu negociabil pe
o piaţă organizată sau pe pieţele la buna înţelegere.
5
Clasificarea operează în cazul instituțiilor financiare nebancare.
8
Activele şi datoriile financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere
(incluzând activele şi datoriile financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi activele şi
datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere),
activele financiare disponibile în vederea vânzării, investiţiile păstrate până la scadenţă şi
instrumentele de capitaluri proprii evaluate la cost se înregistrează în contabilitate cu
ajutorul conturilor din grupa 30 Operaţiuni cu titluri şi alte instrumente financiare, cu
excepţia instrumentelor derivate, care se înregistrează în conturile deschise în cadrul grupei
31 Instrumente derivate şi a titlurilor de participare deţinute în filiale, în entităţi asociate şi
în entităţi controlate în comun, care sunt înregistrate cu ajutorul conturilor din Clasa 4
Active imobilizate.
Activele financiare încadrate în categoria Împrumuturi şi creanţe se înregistrează cu
ajutorul conturilor corespunzătoare de credite, depozite constituite şi alte creanţe prevăzute
de Planul de conturi.
Datoriile financiare evaluate la cost amortizat se înregistrează cu ajutorul conturilor
corespunzătoare de împrumuturi, depozite primite şi alte datorii prevăzute de Planul de
conturi.
În conturile de active şi datorii financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea
justă prin profit sau pierdere sunt evidenţiate instrumentele financiare astfel clasificate de
către instituţia de credit, altele decât instrumentele financiare deţinute în vederea
tranzacţionării.
Costurile de tranzacţionare (comisioanele) direct atribuibile achiziţiei de active şi
datorii financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (active şi datorii
financiare deţinute în vederea tranzacţionării, respectiv active şi datorii financiare
desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere) sunt înregistrate în
contul 60313 Costuri de tranzacţionare, respectiv 60323 Costuri de tranzacţionare.
În situaţia aplicării contabilităţii la data decontării, activele financiare evaluate la
valoarea justă prin profit sau pierdere ce urmează a fi primite se înregistrează în afara
bilanţului în contul 921 Titluri şi alte active financiare de primit. Diferenţele din reevaluare
constatate până în momentul decontării se înregistrează în contul 3729 Conturi de ajustare
privind alte elemente din afara bilanţului, în contrapartidă cu conturile de câştiguri sau
pierderi din reevaluare şi cesiune corespunzătoare, după caz.
Diferenţele favorabile sau nefavorabile din evaluarea ulterioară a instrumentelor
evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, precum şi cele rezultate în urma
derecunoaşterii acestora, se înregistrează în conturile de câştiguri sau pierderi din
reevaluare şi cesiune corespunzătoare, după caz.
În momentul achiziţiei instrumentelor de datorie, precum şi creditelor şi creanţelor
clasificate în categoria activelor financiare disponibile în vederea vânzării, valoarea
9
dobânzilor calculate (cuponul scurs sau dobânda contractuală) poate fi înregistrată fie în
contul 3037 Creanţe ataşate, fie în conturile de active financiare.
Valoarea dobânzilor (cuponul scurs sau dobânda contractuală) calculate ulterior este
înregistrată în contul 3037 Creanţe ataşate, în contrapartidă cu contul 70331 Dobânzi.
Celelalte sume care sunt avute în vedere la calculul ratei efective a dobânzii şi care
trebuie recunoscute prin metoda dobânzii efective sunt înregistrate în conturile de active
financiare în contrapartidă cu contul 70331 Dobânzi.
Veniturile din dividende şi asimilate, aferente instrumentelor de capitaluri proprii
clasificate în categoria activelor financiare disponibile în vederea vânzării sunt înregistrate
în contul 70333 Dividende şi venituri asimilate.
În momentul achiziţiei investiţiilor păstrate până la scadenţă, valoarea dobânzilor
calculate (cuponul scurs sau dobânda contractuală) poate fi înregistrată fie în contul 3047
Creanţe ataşate, fie în conturile de active financiare.
Valoarea dobânzilor (cuponul scurs sau dobânda contractuală) calculate ulterior este
înregistrată în contul 3047 Creanţe ataşate în contrapartidă cu contul 70341 Dobânzi.
Celelalte sume care sunt avute în vedere la calculul ratei efective a dobânzii şi care trebuie
recunoscute prin metoda dobânzii efective sunt înregistrate în conturile de active financiare
în contrapartidă cu contul 70341 Dobânzi.
Câştigurile sau pierderile din derecunoaşterea investiţiilor păstrate până la scadenţă
se înregistrează în contul 70342 Câştiguri din cesiune, respectiv 6034 Pierderi din cesiunea
investiţiilor păstrate până la scadenţă, după caz.
Veniturile din dividende şi asimilate, aferente instrumentelor de capitaluri proprii
evaluate la cost sunt înregistrate în contul 70351 Dividende şi venituri asimilate.
Ajustările pentru depreciere aferente instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la
cost se înregistrează în contul 3912 Ajustări pentru deprecierea instrumentelor de capitaluri
proprii evaluate la cost, în contrapartidă cu conturile de cheltuieli adecvate. În situaţia
derecunoaşterii, ajustările pentru depreciere sunt reluate în contrapartidă cu contul în care
sunt evidenţiate activele respective.
Câştigurile sau pierderile din derecunoaşterea instrumentelor de capitaluri proprii
evaluate la cost se înregistrează în contul 70352 Câştiguri din cesiune, respectiv 6035
Pierderi din cesiunea instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la cost, după caz.
Datoriile constituite prin titluri reprezintă împrumuturile obţinute de o instituţie de
credit, pe baza emisiunii de titluri, pentru asigurarea necesităţilor de lichidităţi, pe termen
scurt, mediu şi lung. Titlurile care pot fi emise în acest scop sunt, în principal, următoarele:
certificate de depozit, carnete şi librete de economii, obligaţiuni şi alte titluri.
Împrumuturile primite pe baza titlurilor negociabile emise, care sunt evaluate la cost
amortizat, se înregistrează în conturile din cadrul grupei 32 Datorii constituite prin titluri.
10
Împrumuturile primite pe baza titlurilor negociabile emise, care sunt deţinute în vederea
tranzacţionării sau sunt desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau
pierdere, se înregistrează în conturile de datorii constituite prin titluri din cadrul grupei 30
Operaţiuni cu titluri şi alte instrumente financiare.
Dobânzile datorate pentru împrumuturile primite evidenţiate în conturile din cadrul
grupei 32 Datorii constituite prin titluri se înregistrează în conturile de datorii ataşate
adecvate.
Cheltuielile de emisiune (cheltuieli de publicitate, tipărire sau pentru diverse
documente informative, precum şi comisioanele plătite eventualilor intermediari), primele
de emisiune, primele de rambursare, precum şi celelalte sume care sunt avute în vedere la
calculul ratei efective a dobânzii şi care trebuie amortizate prin metoda dobânzii efective
(diferenţa dintre valoarea nominală a titlurilor şi costul amortizat al acestora) aferente
titlurilor emise care sunt evidenţiate în conturile din cadrul grupei 32 Datorii constituite
prin titluri sunt înregistrate în conturile de sume de amortizat din cadrul grupei respective.
Contabilizarea operaţiunilor de cumpărare şi de vânzare a titlurilor, în cont propriu,
în contul clientelei şi al altor instituţii de credit, inclusiv mişcarea fondurilor legate de
aceste operaţiuni, se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 33 Conturi de decontare
privind operaţiunile cu titluri.
8.2. OPERAȚIUNI DE PENSIUNE ȘI ÎMPRUMUT - IFN

Operațiunile de pensiune6 reprezintă cesiuni ale elementelor de activ pe o bază
contractuală irevocabilă, prin care instituția cedentă se angajează să reprimească, iar
instituția cesionară să retrocedeze aceleași elemente de activ la un preț și o dată stabilite
prin contractul de pensiune.
În funcție de livrarea sau nelivrarea efectivă a titlurilor, operațiunile de pensiune se
clasifică în:
- pensiune simplă,
- pensiune livrată.
Operațiunile de pensiune simplă sunt operațiuni de pensiune ce reprezintă credit sau
împrumut garantat prin transferul temporar de proprietate asupra unor titluri care nu fac
obiectul unei livrări efective sau asupra unor efecte de comerț, indiferent că sunt sau nu
livrate.
Astfel de operațiune se contabilizează cu ajutorul clasei 1 de conturi pentru
operațiunile interbancare sau cu ajutorul clasei 2 pentru operațiunile cu clientela.
6
Derulate de instituțiile financiare nebancare
11
Cedentul (instituția care primește împrumutul) menține în activ elementele cedate și
contabilizează în pasiv prețul cesiunii, în cadrul valorilor cedate în pensiune, reprezentând
datoriile față de cesionar.
Cesionarul (instituția care acordă creditul) contabilizează aceeași sumă în activ, în
contul Valori primite în pensiune, reprezentând creanță față de cedent. Cesionarul, la rândul
său, poate să redea în pensiune, caz în care va înregistra în pasiv, în contul Valori date în
pensiune, suma încasată, reprezentând datoria sa față de cesionar.
Operațiunile de pensiune livrată sunt operațiuni ce se realizează cu titluri care
îndeplinesc una din următoarele condiții:
- sunt titluri create material, care în momentul punerii în pensiune sunt livrate efectiv (și
fizic) cesionarului sau mandatarului acestuia;
- sunt titluri dematerializate sau create material păstrate la o societate depozitară, dar
circulând prin virament din cont în cont, și care fac obiectul unei înregistrări în contul
deschis pe numele cesionarului la un intermediar abilitat, la societatea depozitară sau la
emitent.
Operațiunile de pensiune livrată se înregistrează în contabilitate exclusiv cu ajutorul
conturilor din clasa 3 indiferent de calitatea contrapartidei.
În contabilitatea cedentului (instituția financiară nebancară care primește împrumutul), pensiunile livrate se evidențiază
astfel:
1.La începutul operațiunii, titlurile se mențin în activ, iar prețul cesiunii se înregistrează în contul de pasiv 30121 Titluri date în
pensiune livrată.
2711 Conturi curente la instituții = 30121 Titluri date în pensiune livrată
de credit
2.La fiecare închidere contabilă titlurile cedate se mențin în activ și se evaluează după regulile proprii categoriei în care sunt clasate.
3.Dobânzile aferente împrumuturilor primite privind titlurile, se contabilizează la contul 30127 Datorii atașate:
6031 Dobânzi la titlurile date în pensiune livrată = 30127 Datorii atașate
4.La scadență, cedentul reprimește titlurile, rambursează împru-mutul și platește dobânzile
% = 2711 Conturi curente la instituții de credit
30121 Titluri date în pensiune livrată
În evidența contabilă a cesionarului, pensiunile livrate se contabilizează astfel:
1.La începutul operațiunii nu se înscriu în activ titlurile primite, ci de fapt ieșirea de lichidități
30111 Titluri primite în pensiune livrată = 2711 Conturi curente la instituții de
credit
2.La fiecare închidere contabilă, dobânzile aferente acestor credite se înregistrează în contul 30117 Creanțe atașate
30117 Creanțe atașate = 7031 Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livrată
3.Titlurile primite în pensiune nu fac obiectul reevaluării, ele neaparținând decât temporar instituției de credit;
4.La scadență, cesionarul retrocedează titlurile și încasează creditul și dobânzile aferente
2711 Conturi curente la instituții de credit = %
30111 Titluri primite în pensiune livrată
Titlurile livrate primite în pensiune pot fi redate de către cesionar în pensiune, vândute ferm7 sau date cu împrumut.
7
Deși nu îi aparțin acestuia
12
În cazul titlurilor primite în pensiune și date dinnou în pensiune, cesionarul devine el însuși cedent. La vânzarea fermă a
titlurilor primite în pensiune livrată, cesionarul va trebui să înregisteze această datorie de titluri la contul 30272 Alte datorii privind
titlurile și va trebui să evalueze această datorie la fiecare închidere contabilă, înregistrând diferențele la venituri și cheltuieli.
În cazul titlurilor date cu împrumut provenind din operațiuni de pensiune, instituția evidențiază pe de o parte, în contul
3025 Titluri date cu împrumut, creanța, și pe de altă parte datoria, în contul 30272 Alte datorii privind titlurile. Această datorie va
fi reevaluată la fiecare închidere contabilă. Pentru că banca nu urmează să procure dinnou titluri, ci și le va recupera de la cel pe
care l-a împrumutat, diferența se contabilizează la fel ca și împrumutul inițial. În acest fel nu apar venituri sau cheltuieli.
În afara operațiunilor de pensiune, instituțiile financiare8 pot efectua împrumuturi de titluri. Astfel de operațiuni se
evidențiază, la cel care dă cu împrumut, în contul 3025 (sau 3035 sau 3045) – titluri date cu împrumut, în contul sintetic de gradul
3 respectiv, în contrapartida conturilor de titluri (3021, 3031, 3041) – conturile de titluri.
În situația în care un astfel de împrumut este garantat cu altfel de titluri, acestea vor fi evidențiate în conturile în afara
bilanțului 9612 Gajuri cu deposedare.
La fiecare închidere contabilă, titlurile se reevaluează după regulile categoriei în care au fost clasate, diferența constatată
înregistrându-se, după caz, iar dobânda se înregistrează la creanțele atașate.
La scadență se înregistrează primirea titlurilor, încasarea dobânzilor și restituirea titlurilor cu care a fost garantat
împrumutul.
Titlurile luate cu împrumut pot la rândul lor să fie date în pensiune livrată, vândute
ferm sau redate cu împrumut.
În cazul pensiunii livrate, împrumutatul constată o datorie pentru valoarea primită
în contul Titluri date în pensiune livrată care se creditează cu valoarea de piață a titlurilor.
Pentru titlurile luate cu împrumut și vândute, datoria vă trebui reevaluată la fiecare
închidere, după regulile titlurilor de tranzacție.
8.3. EMISIUNEA DE OBLIGAȚIUNI – IFN și IC

Operațiunile privind obligațiunile emise de către societatea bancară sau de către
instituția de credit se tratează în mod similar acelorași operațiuni, pe care le cunoaștem,
care apar în contabilitatea întreprinderilor.
1.În momentul subscrierii se recunoaște creanța față de obligatari și datoria pe bază de
obligațiuni:
% = 3251 Obligațiuni împrumutul
3556 Alți debitori diverși creanța
3741 Prime de emisiune primele
privind titlurile cu
venit fix
2.La încasarea împrumutului, la IFN:
2711 Conturi curente la = 3556 Alți debitori diverși
instituții de credit
Respectiv, la IC
1111 Cont curent la BNR = 3556 Alți debitori diverși
3.Înregistrarea dobânzilor datorate:
8
Se prezintă înregistrările efectuate în contabilitatea instituțiilor financiare nebancare. Pentru instituțiile de credit se
folosesc conturile adecvate din grupele 15 și 24.
13
60363 Dobânzi privind = 3257 Datorii atașate
obligațiunile
4.Primele se amortizează treptat până la scadența obligațiunilor:
60369 Alte cheltuieli privind = 3741 Prime de emisiune
datoriile constituite privind titlurile cu
prin titluri venit fix
5.Rambursarea împrumutului:
3251 Obligațiuni = 2711 Conturi curente la
(împrumut) instituții de credit
3251 Obligațiuni = 1111 CCBNR
6.Eventuala răscumpărare a propriilor obligațiuni și anularea acestora:
-răscumpărarea
379 Alte conturi de = 27119 Conturi curente la
regularizare instituții de credit
-anularea:
3251 Obligațiuni = 379 Alte conturi de
regularizare
REZUMAT cap. 8
Titlurile sunt contabilizate după caz, ca active circulante sau imobilizate.
Titlurile sau instrumentele financiare se recunosc ca active pe măsura dobândirii lor.
Clasificarea titlurilor ia în calcul modul de evaluare și destinația lor.
Contabilitatea tilurilor include atât activele, cât și datoriile pe bază de titluri – emisiunea
de obligațiuni.
9
După caz
14
Material studiu facultativ
EXEMPLE DE OPERAȚIUNI CU TITLURI

A. Cumpărare de titluri de tranzacție - IFN
1. În situația în care acestea vor fi primite ulterior, se va înregistra angajamentul de
cumpărare, în conturi în afara bilanțului:
9219 Alte titluri de primit = 999 Contrapartida
2. Dacă până la primirea titlurilor, valoarea lor se schimbă, diferența se înregistrează1 astfel:
- cea pozitivă
3729 Conturi de ajustare = 7032 Venituri din titlurile
privind alte elemente de tranzacție
în afara bilațului
- iar cea negativă
6032 Pierderi din = 3729 Conturi de ajustare
titlurile de privind alte elemente în afara
tranzacție bilațului
3.Cumpărarea propriu-zisă:
3021 Titluri = 2711 Conturi curente Prețul de achiziție
de la instituții de stabilit în contract + alte cheltuieli
tranzacție credit de achiziție
4.Prețul rămâne cel stabilit în contract, dar diferența contabilizată cu ocazia reevaluării va
fi preluată astfel :
- dacă între timp cursul a crescut:
3021 Titluri de = 3729 Conturi de ajustare privind alte
tranzacție elemente din afara bilanțului
- dacă între timp cursul a scăzut:
3729 Conturi de ajustare privind alte = 3021 Titluri de
elemente din afara bilanțului tranzacție
5.La primirea titlului se stornează angajamentul:
999 Contrapartida = 9219 Alte titluri de primit
6.Reevaluarea ulterioară cumpărării titlurilor de tranzacție:
- diferențe favorabile2
3021 Titluri de = 7032 Venituri din titlurile
tranzacție de tranzacție
- diferențe nefavorabile
1
În contabilitatea instituțiilor financiare nebancare
2
se observă semnalarea venitului pentru creşterea de valoare
6032 Pierderi din titlurile = 3021 Titluri de
de tranzacție tranzacție
7.Cumpărarea titlurilor de tranzacție fără existența unui angajament:
- cumpărarea propriu-zisă
3021 Titluri de = 2711 Conturi curente la instituții
tranzacție de credit
- reevaluarea :
- diferențe pozitive
- diferențe negative
6032 Pierderi din titlurile = 3021 Titluri de
de tranzacție tranzacție
B.Vânzări de titluri de tranzacție - IFN

1.Dacă există decalaj între vânzarea și livrarea efectivă, atunci vom înregistra mai întâi
angajamentul de vânzare:
999 Contrapartida = 9229 Alte titluri de livrat
2.Titlurile de tranzacție vândute și nelivrate se reevaluează, înregistrându-se diferențele,
cu formulele:
- pentru diferența favorabilă
- și concomitent
6032 Pierderi la = 3729 Conturi de ajustare pri-
titlurile de vind alte elemente din
tranzacție afara bilanțului
- pentru diferența nefavorabilă
6032 Pierderi la titlurile de = 3021 Titluri de
tranzacție tranzacție
- și concomitent
3729 Conturi de ajustare = 7032 Venituri din titlurile
privind alte elemente din de tranzacție
afara bilanțului
3.În momentul livrării se înregistrează ieșirea titlurilor, la prețul de vânzare
2711 Conturi curente la = 3021 Titluri de tranzacție
4.Se închid conturile de diferențe:
3021 Titluri de = 3729 Conturi de ajustare privind alte
tranzacție elemente din afara bilanțului
sau
3729 Conturi de ajustare privind alte = 3021 Titluri de
elemente din afara bilanțului tranzacție
5.Se închid conturile în afara bilanțului:
9229 Alte titluri de livrat = 999 Contrapartida
6.Dacă nu există decalaj între vânzarea și livrarea efectivă:
- vânzarea când diferența este favorabilă:
2711 Conturi curente la = % prețul de vânzare
instituții de credit 3021 Titluri de tranzacție prețul de înregistrare
7032 Venituri din titlurile diferența favorabilă
de tranzacție
- când prețul obținut nu este la nivelul prețului de înregistrare:
% = 3021 Titluri de prețul de
tranzacție înregistrare
2711 Conturi curente la prețul de
instituții de credit vânzare
6032 Pierderi la titlurile diferența
de tranzacție nefavorabilă
C. Reclasarea titlurilor - IFN

1.Se reclasează titluri de tranzacție în titluri de plasament și în titluri de investiții3:
% = 3021 Titluri de tranzacție
3031 Titluri de plasament
3041 Titluri de investiții
2.Reclasarea titlurilor de plasament în titluri de investiții:
3041 Titluri de investiții = 3031 Titluri de plasament
3.În ultimul caz putea să existe o ajustare pentru deprecierea titlurilor, înregistrată la contul
3911 Ajustări pentru deprecierea titlurilor de plasament, care trebuie transferată la contul
3912 Ajustări pentru deprecierea titlurilor de investiții:
3911 Ajustări pentru = 3912 Ajustări pentru
deprecierea titlurilor de deprecierea titlurilor de
plasament investiții
Pentru titlurile de investiții nu este însă normal să se calculeze și să se înregistreze ajustare,
3
Operaţiunea inversă nu este posibilă
deoarece valoarea titlurilor va fi recuperată în întregime în principiu, la scadența acestora,
de la emitent.
4.Din acest motiv, pe perioada reziduală, deprecierea va fi reluată treptat la venituri:
3912 Ajustări pentru = 76312 Venituri din ajustări
deprecierea titlurilor pentru deprecierea
de investiții titlurilor de investiții
D. Cumpărare de titluri de plasament – acțiuni și alte titluri cu venit variabil - IFN
1.Dacă există decalaj între momentul cumpărării și momentul primirii titlurilor, atunci
prețul de cumpărare va fi înregistrat în conturile în afara bilanțului:
2.La data livrării efective :4
% = 2711 Conturi curente la suma plătită

3031 Titluri de plasament instituții de credit valoarea titlurilor
60331 Cheltuieli de achiziție cheltuieli de achiziție
3.Concomitent se anulează angajamentul:
4.La reevaluările periodice, dacă se constată deprecieri se înregistrează ajustări.
pentru deprecierea deprecierea titlurilor de
titlurilor de plasament plasament
5.Dividendele încasate de IFN sau bancă pentru titlurile de plasament – acțiuni deținute:
2711 Conturi curente la = 7033 Venituri din titlurile de plasament
instituții de credit (70333)
E. Cumpărare de titluri de plasament – obligațiuni - IFN
În cazul obligațiunilor apare în plus față de situația prezentată anterior și plata
dobânzii, pentru perioada scursă, în beneficiul fostului deținător al obligațiunilor, iar la
venituri, în loc de dividende, în contabilitatea instituției financiare nebancare se vor
înregistra dobânzile fiecărei perioade.
1.Angajamentul de cumpărare :
2.Achiziția propriu-zisă:
% = 2711 Conturi curente la suma plătită
30312 Obligațiuni instituții de credit valoarea de
înregistrare
3037 Creanțe atașate cuponul scurs
(dobânda)
4
idem
sau
% Conturi curente la suma plătită
= 2711
30312 Obligațiuni instituții de credit valoarea de
înregistrare
3037 Creanțe atașate cuponul scurs
(dobânda scursă)
60331 Cheltuieli de cheltuieli de
achiziție achiziție
3.Concomitent, se anulează angajamentul:
4.Se înregistrează dobânda cuvenită5 pentru aceste obligațiuni:
3037 Creanțe atașate = 70331 Dobânzi
5.Încasarea cupoanelor:
2711 Conturi curente la = 3037 Creanțe atașate
F. Vânzare de titluri de plasament - IFN
1.La vânzare, dacă exista un angajament prealabil:
6
2.Vânzarea (cedarea) propriu-zisă :
2711 Conturi curente la = % prețul de
3031 Titluri de prețul de
plasament înregistrare
70336 Venituri din diferența
cesiune favorabilă
sau, în cazul pierderii:
% = 3031 Titluri de prețul de
plasament înregistrare
2711 Conturi curente la prețul de
6033 Pierderi din cesiunea diferența
titlurilor de plasament favorabilă
3.Separat, se înregistrează eventualele cheltuieli de vânzare:
5
Trebuie să remarcăm că veniturile din dividende pentru titlurile de plasament se recunosc pe măsura încasării lor, iar
dobânzile pentru obligațiuni se calculează și se înregistrează lunar
6
La instituțiile financiare nebancare
6039 Comisioane = 2711 Conturi curente la
4.Dacă a existat o ajustare constituită pentru deprecierea titlurilor respective, aceasta se
anulează:
3911 Ajustări pentru deprecierea = 76311 Venituri din ajustări pentru de-
titlurilor de plasament precierea titlurilor de plasament
5.Se anulează angajamentul din afara bilanțului:
G. Vânzare de titluri de plasament obligațiuni - IFN
La vânzarea de obligațiuni suita de înregistrări este asemănătoare, dar vor interveni
conturile de dobânzi.
1.Angajamentul de vânzare:
2.Vânzarea propriu-zisă, atunci când diferența de preț este favorabilă:
2711 Conturi curente = % prețul de
la instituții de vânzare
credit
30312 Titluri de prețul de
plasament/ înregistrare
obligațiuni
3037 Creanțe atașate dobânzile
scurse
cesiune favorabilă
3.Dacă diferența este nefavorabilă:
total % = % total
prețul de 2711 Conturi 30312 Titluri de prețul de
vânzare curente la plasament înregis-
instituții de obligațiuni trare
credit
diferența 6033 Pierderi 3037 Creanțe dobânzile
nefavo- din atașate scurse
rabilă cesiunea
titlurilor de
plasament
4.Eventualele cheltuieli de vânzare:
6039 Comisioane = 2711 Conturi curente la
5.Anularea angajamentului:
H.Titluri date cu împrumut - IFN
În cazul titlurilor de plasament date cu împrumut, împrumutătorul evidențiază:
1. Primirea titlurilor cu care este garantat împrumutul:
999 Contrapartida = 9612 Gajuri cu deposedare
2.Titlurile date cu împrumut:
3035 Titluri date cu împrumut = 3031 Titluri de plasament
3.„Dobânzile” calculate pentru împrumutul de titluri:
3037 Creanțe atașate = 7037 Venituri diverse din
operațiunile cu titluri
4.Restituirea titlurilor:
3031 Titluri de plasament = 3035 Titluri date cu împrumut
5.Restituirea garanției:
9612 Gajuri cu deposedare = 999 Contrapartida
6.Încasarea „dobânzilor”:
2711 CC la instituții de = 3037 Creanțe atașate
credit
În evidența instituției care ia titlurile cu împrumut, înregistrarea se va face tot cu
ajutorul contului 3026 Titluri luate cu împrumut, ca și la titlurile de tranzacție luate cu
împrumut.
I.Vărsăminte de efectuat – IFN
1.Pentru titlurile de plasament se evidențiază achiziționarea în situația în care în momentul
cumpărării nu se achită integral valoarea titlurilor:
3031 Titluri de = % valoarea totală
plasament
2711 CC la instit. de credit Suma achitată
3036 Vărsăminte de efectuat vărsământul de
privind titlurile de efectuat
plasament
2.Efectuarea plății:
3036 Vărsăminte de efectuat = 2711 Conturi curente la
privind titlurile de instituții de credit
plasament
J.Cumpărare de titluri de investiții - IFN
1.Un angajament de cumpărare:
2.Achiziționarea :
% = 2711 CC la instituții de credit suma totală
3041 Titluri de suma achitată
investiții
3047 Creanțe dobânzile
atașate scurse
6039 Comisioane cheltuielile
de achiziție
3.Se anulează angajamentul:
4.Se înregistrează dobânzile curente, lunar:
3047 Creanțe atașate = 70341 Dobânzi dobânda
5.Încasarea dobânzilor:
2711 Conturi curente = 3047 Creanțe dobânda
la instituții de atașate
credit
6.În cazul titlurilor de investiții, dacă valoarea titlurilor achiziționate diferă de valoarea lor
de rambursare, diferența va fi preluată, treptat, pe perioada reziduală, la cheltuieli sau la
venituri:
-prima se trece treptat la cheltuieli până la scadență
60341 Cheltuieli cu = 3041 Titluri de investiții
amortizarea primelor
-decotarea se reia treptat la venituri
3041 Titluri de investiții = 70342 Venituri din prime
K.Vânzarea de titluri de investiții - IFN
În caz excepțional7, se înregistrează vânzarea de titluri de investiții.
1.Evidența unui angajament de vânzare:
2.Vânzarea propriu-zisă, când prețul este unul avantajos:
2711 Conturi curente = % suma încasată
la instituții de
credit
7
Întrucât astfel de titluri ar trebui păstrate până la scadență
3041 Titluri de valoarea de înregistrare
investiții
3047 Creanțe dobânda scursă
atașate
70343 Venituri din diferența favorabilă
cesiune
3.sau când diferența este nefavorabilă:
total % = % total
prețul de 2711 Conturi crt. 3041 Titluri de valoarea de
vânzare la instituții investiții înregistrare
de credit
diferența 60342 Pierderi 3047 Creanțe dobânda
nefavor. din cesiune atașate scursă
4.Concomitent, anularea angajamentului:
L.Titluri date cu împrumut - IFN
1.Garanția primită:
999 Contrapartida = 9612 Gajuri cu deposedare
2.Împrumutul propriu-zis:
3045 Titluri date cu împrumut = 3041 Titluri de investiții
3.Dobânda pentru împrumut:
3047 Creanțe atașate = 7037 Venituri diverse din
operațiuni cu titluri
4.Restituirea titlurilor:
3041 Titluri de investiții = 3045 Titluri date cu împrumut
5.Încasarea dobânzii:
2711 Conturi curente la = 3047 Creanțe atașate
6.Restituirea garanției:
9612 Gajuri cu deposedare = 999 Contrapartida
Evidența operațiunii de mai sus la societatea bancară care a primit titlurile cu
împrumut se ține tot la 3026 Titluri luate cu împrumut, întrucât pentru banca respectivă
clasarea titlurilor la împrumutător nu este relevantă.
M. Exemple cu titluri pentru instituțiile de credit
1.Achiziții de titluri pe care instituția de credit le evaluează la valoare justă.
% = 1018 Casa
8
alte conturi de plăți, ca 333 ș.a.
30211 Instrumente de capitaluri
proprii (acțiuni)
30212 Instrumente de datorie
(obligațiuni)
2.Costurile de tranzacţionare (comisioanele)
60323 Costuri de tranzacţionare = 101 Casa
3.Diferențe la reevaluare aferente titlurilor evaluate la valoarea justă
a)diferențe constatate în plus
% = 70321 Câștiguri din reevaluarea și cesiunea activelor

financiare desemnate ca fiind evaluate la
valoarea justă prin profit sau pierdere
30211 Instrumente de capitaluri
proprii (acțiuni)
30212 Instrum. de datorie (oblig.)
b)diferențe constatate în minus
66321 Cheltuieli cu depre- = %
cierea activelor finan- 30211 Instrumente de capitaluri proprii
ciare desemnate ca (acțiuni)
fiind evaluate la 30212 Instrumente de datorie
valoarea justă prin (obligațiuni)
profit sau pierdere
4.Dobânda scursă pentru obligațiuni
3037 Creanțe atașate = 1019 Casa
5. Dobânda pe parcursul deținerii în continuare a obligațiunilor
3037 Creanțe atașate = 70331 Dobânzi
6.Veniturile din dividende se recunosc la încasare
1111 CCBNR = 70333 Dividende şi venituri asimilate
7.Cesiuni de titluri contabilizate la valoarea justă – varianta câștigului
10110 Casa = %
30211 Instrumente de capitaluri proprii (acțiuni)
30212 Instrumente de datorie (obligațiuni)
70336 Câştiguri din cesiune
9
idem
10
idem
Cap. 9 OPERAȚIUNI DIVERSE – 2 ore
9.1. INTRODUCERE
Operațiunile intitulate operațiuni diverse ne sunt relativ accesibile, deorece sunt cele
cunoscute de noi deja, acestea fiind acum doar transpuse într-un nou plan de conturi.
Contabilitatea acestor tranzacții se ține cu ajutorul clasei 3, având o structură eterogenă,
asemănătoare clasei 4 din planul de conturi pentru întreprinderi.
În contabilitatea operațiunilor uzuale ale instituției de credit cu terții, puține sunt diferențele
pe care le găsim față de contabilitatea întreprinderilor.
De aceea, vom reda doar câteva exemple de astfel de operațiuni.
9.2. OPERAȚIUNI DIVERSE
Contabilitatea operaţiunilor diverse asigură evidenţa:

a) decontărilor intrabancare;
b) decontărilor între organizaţiile cooperatiste din cadrul aceleiaşi reţele;
c) debitorilor şi creditorilor;
d) stocurilor şi a activelor asimilate;
e) operaţiunilor de regularizare.
Contabilitatea decontărilor intrabancare cuprinde operaţiunile efectuate între sediu şi
sediile secundare din ţară, precum şi cele efectuate între sediile secundare.
La sfârşitul perioadei (de regulă la sfârşitul lunii), acest cont nu trebuie să prezinte sold.
Eventualul sold debitor sau creditor, înregistrat cu totul excepţional, se regularizează în cel
mai scurt timp posibil.
Contabilitatea debitorilor şi creditorilor asigură evidenţa creanţelor şi datoriilor instituţiei
de credit în relaţiile acesteia cu: angajaţii, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului
şi fondurile speciale, asociaţii sau acţionarii, precum şi cu diverşi debitori şi creditori.
Contabilitatea beneficiilor angajaţilor cuprinde:
a) contabilitatea beneficiilor pe termen scurt;
b) contabilitatea beneficiilor postangajare;
c) contabilitatea altor beneficii pe termen lung ale angajaţilor;
d) contabilitatea beneficiilor pentru terminarea contractului de muncă.
Contabilitatea beneficiilor pe termen scurt ale angajaţilor cuprinde indemnizaţii şi salarii,
contribuţiile la asigurările sociale plătite de către angajator, concediul anual şi concediul
medical plătit, participarea la profit, prime de plătit precum şi beneficiile nemonetare.
Concediile de odihnă neefectuate, respectiv costul absenţelor compensate acumulate,
precum şi beneficiile pe termen scurt sub forma planurilor privind participarea la profit şi
primelor sunt înregistrate în cursul exerciţiului financiar cu ajutorul contului 5521
Provizioane pentru beneficii ale angajaţilor sub forma absenţelor compensate pe termen
scurt, respectiv, 5522 Provizioane pentru participarea angajaţilor la profit şi prime de plătit.
În momentul recunoaşterii acestora ca datorii faţă de angajaţi, valoarea provizioanelor va
fi reluată prin conturile de venituri corespunzătoare.
Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung acordate angajaţilor, precum şi cele
acordate la terminarea contractului de muncă se înregistrează în contabilitate în celelalte
conturi sintetice de gradul II din cadrul contului sintetic de gradul I, 552 Provizioane pentru
beneficiile angajaţilor.
În momentul recunoaşterii acestora ca datorii, valoarea provizioanelor va fi reluată prin
conturile de venituri corespunzătoare.
Beneficiile angajaţilor neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct,
3516 Beneficii ale angajaţilor neridicate, pentru fiecare persoană. Câtă vreme angajații
băncii dețin în mod normal conturi curente destinate virării salariilor, probabilitatea de
apariție a beneficiilor neridicate în termen este redusă.
Reţinerile din salarii pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii
opozabile angajaţilor şi datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează
numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.
Beneficiile datorate şi neachitate angajaţilor (concediile de odihnă şi alte drepturi ale
angajaţilor), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la aceştia, aferente
exerciţiului în curs, se recunosc ca alte datorii şi creanţe în legătură cu angajaţii.
Debitele provenite din avansuri nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipament de
lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile pretinse,
stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti definitive, şi alte creanţe faţă de
angajaţii instituţiei de credit se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu angajaţii.
Creanţele față de alte persoane fizice sau juridice se înregistrează în conturile de debitori
diverşi.
Beneficiile sub forma acţiunilor proprii ale instituţiei de credit (sau alte instrumente de
capitaluri proprii), acordate angajaţilor sunt înregistrate în contul 6115 Cheltuieli cu
beneficiile angajaţilor sub forma plăţilor pe bază de acţiuni în contrapartida contului 525
Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii.
Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale cuprinde obligaţiile pentru
contribuţia la asigurări sociale, contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi contribuţia
pentru şomaj.
Eventualele sume datorate sau care urmează a se încasa în perioadele următoare, aferente
exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale.
În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe
profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile
guvernamentale de primit şi alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate precum şi
contribuţii la fondurile speciale.
Taxa pe valoarea adăugată se determină şi se înregistrează în contabilitate potrivit legii.
Impozitul pe veniturile de natura salariilor cuprinde totalul impozitelor individuale,
calculate potrivit legii.
La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului statului sau bugetelor locale se
cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa
asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte
impozite şi taxe.
Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte
datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Reflectarea în contabilitate a accizelor şi fondurilor speciale incluse în preţuri sau tarife se
face pe seama conturilor corespunzătoare de datorii, fără a tranzita prin conturile de
venituri şi cheltuieli.
Subvenţiile guvernamentale se înregistrează în contul 379 Subvenţii guvernamentale şi alte
conturi de regularizare în funcţie de natura acestora, ca subvenţii privind activele sau
subvenţii privind veniturile. Tot în conturile de subvenţii guvernamentale se înregistrează
şi împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii.
Subvenţiile guvernamentale de primit sunt evidenţiate cu ajutorul contului 3534 Subvenţii
guvernamentale de primit.
Subvenţiile primite pentru care nu există nicio bază pentru alocarea lor în alte perioade (ele
nu se amortizează, recunoscându-se integral în perioada în care au apărut) se înregistrează
în contul 7493 Venituri din subvenţii privind veniturile.
Sumele reprezentând dividende sunt evidenţiate în rezultatul reportat urmând ca, după
aprobarea de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor a acestei destinaţii, să
fie reflectate în contul 354 Dividende de plată.1
Contabilitatea clienţilor (debitorilor) şi furnizorilor (creditorilor), a celorlalte creanţe şi
datorii se ţine pe categorii şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.
În evidenţa analitică, debitorii şi creditorii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul
acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.
În cadrul conturilor de debitori şi creditori se grupează separat datoriile şi creanţele care
decurg din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.
1
O repartiție/ plată anterioară închiderii exercițiului duce la recunoașterea unui avans din dividende
În evidenţa analitică se grupează distinct debitorii şi creditorii la care instituţia de credit
deţine titluri de participare.
Debitele aferente depozitelor de garanţii vărsate, avansurilor spre decontare, precum şi alte
sume datorate instituţiei de credit de debitori diverşi se înregistrează în contul 355 Debitori
diverşi.
Sumele datorate terţilor pentru furnizări de materiale, prestări de servicii şi executări de
lucrări, depozite de garanţii pentru leasing şi alte depozite de garanţii primite ș.a. se
înregistrează în contul 356 Creditori diverşi.
Contabilitatea decontărilor din operaţiuni în asocieri în participaţie, respectiv a decontării
cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în asocieri în participaţie, precum şi a
sumelor virate între coparticipanţi, se realizează cu ajutorul contului 357 Decontări din
operaţiuni în asocieri în participaţie.
Contabilitatea stocurilor asigură evidenţa existenţei şi mişcării activelor deţinute în vederea
vânzării, cum sunt valorile din aur, metale şi pietre preţioase, a materialelor şi a altor
consumabile deţinute pentru necesităţi interne, şi a activelor imobilizate clasificate drept
deţinute în vederea vânzării.
Bunurile de natura stocurilor şi a activelor asimilate, aflate în custodie, în prelucrare sau
consignaţie la terţi se înregistrează în conturi analitice distincte, deschise în cadrul
conturilor de stocuri.
Bunurile mobile şi imobile, altele decât titlurile şi numerarul, care au intrat în posesia
instituţiei de credit ca urmare a executării silite a creanţelor sau rezilierii contractelor de
leasing financiar sunt evidenţiate în contul 3612 Alte active deţinute în vederea vânzării,
în contrapartidă cu contul 767 Venituri din recuperări de creanţe şi contul 3566 Alţi
creditori diverşi (pentru eventuala diferenţă de restituit).
În situaţiile financiare, câştigurile sau pierderile nete rezultate în urma derecunoaşterii
creanţelor se determină ca diferenţă între veniturile înregistrate în contul 767 Venituri din
recuperări de creanţe şi cheltuielile generate de trecerea la pierderi a valorii creanţelor
aferente, neacoperite de ajustări pentru depreciere (evidenţiate în contul 668 Pierderi din
creanţe neacoperite cu ajustări pentru depreciere).
Pentru bunurile destinate vânzării, preţul vânzării se înregistrează în contul 7495 Venituri
privind bunurile mobile şi imobile din executarea creanţelor, iar respectivul activ este scos
din evidenţă prin creditarea contului 3612 Alte active deţinute în vederea vânzării în
contrapartidă cu contul 6497 Alte cheltuieli diverse din exploatare2.
Bunurile destinate vânzării, deţinute de instituţia de credit în calitate de brokertrader sunt
evidenţiate în contul 3613 Bunuri la valoarea justă. Diferenţele din evaluarea acestora sunt
2
Regăsim modelul cunoscut din studiul contabilității financiare a întreprinderii
înregistrate în contul 6312 Pierderi din reevaluarea bunurilor evaluate la valoarea justă sau
742 Câştiguri din reevaluarea bunurilor evaluate la valoarea justă, după caz.
Activele imobilizate şi toate grupurile destinate cedării clasificate ca deţinute în vederea
vânzării se înregistrează în contul 363 Active imobilizate deţinute în vederea vânzării.
Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că aceasta
este deţinută în vederea vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea
destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări
corporale în cea de stocuri, respectiv în contul 363 Active imobilizate deţinute în vederea
vânzării.
În cazul activelor care iniţial erau destinate vânzării (inclusiv cele care au intrat în posesia
instituţiei de credit ca urmare a executării silite a creanţelor sau rezilierii contractelor de
leasing financiar) şi care ulterior îşi schimbă destinaţia, încadrându-se în categoria
imobilizărilor, în contabilitate se înregistrează un transfer de la stocuri în conturile de
imobilizări.
Instituţiile de credit ţin contabilitatea stocurilor cantitativ şi valoric, prin folosirea metodei
inventarului permanent.
Reducerea valorii contabile a stocurilor faţă de nivelul costului, la valoarea realizabilă netă,
presupune constituirea de ajustări pentru depreciere care se înregistrează cu ajutorul
contului 393 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi activelor asimilate în contrapartidă
cu contul 6633 Cheltuieli cu ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a activelor asimilate.
Orice reducere a diminuării valorii contabile a stocurilor ca urmare a creşterii valorii
realizabile nete se va înregistra ca reluare a ajustării pentru depreciere constituite anterior
prin contul 7633 Venituri din ajustări pentru deprecierea stocurilor
şi a activelor asimilate.
Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în perioada curentă, dar care privesc perioadele
următoare, se înregistrează distinct în contabilitate prin folosirea conturilor de regularizare
375 Cheltuieli înregistrate în avans, respectiv 376 Venituri înregistrate în avans. În aceste
conturi seînregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri înregistrate în avans:
comisioane şi alte sume plătite sau încasate aferente angajamentelor în afara bilanţului,
abonamente, chirii, poliţe de asigurare şi alte cheltuieli sau venituri aferente perioadelor
următoare.
Datoriile constatate, de regulă, la fiecare închidere contabilă, reprezentând: datorii faţă de
terţi privind telecomunicaţiile şi energia electrică; comisioane pentru angajamente în afara
bilanţului, precum şi alte datorii similare, care nu se regăsesc în conturile de datorii ataşate
sau sume de amortizat, se înregistrează într-un cont distinct 377 Cheltuieli de plătit.
Creanţele constatate, de regulă, la fiecare închidere contabilă, reprezentând: comisioane
pentru angajamente în afara bilanţului şi alte creanţe similare, care nu se regăsesc în
conturile de creanţe ataşate sau sume de amortizat, se înregistrează într-un cont distinct 378
Venituri de primit.
Dobânzile (de primit şi de plătit) calculate potrivit înţelegerilor contractuale şi neajunse la
scadenţă, precum şi celelalte sume care sunt avute în vedere la calculul ratei efective a
dobânzii şi care trebuie amortizate prin metoda dobânzii efective (diferenţa dintre valoarea
nominală a respectivelor instrumente financiare şi costul amortizat al acestora, înainte de
determinarea ajustărilor pentru depreciere, după caz) sunt înregistrate în conturile
corespunzătoare din cadrul grupelor de conturi.
Creanţele din operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse, inclusiv dobânzile şi sumele de
amortizat aferente, care înregistrează restanţe dar nu sunt depreciate, se evidenţiază în
contul 381 Creanţe restante nedepreciate, iar cele care sunt depreciate în contul 382 Creanţe
depreciate.
Ajustările pentru depreciere privind creanţele din operaţiunile cu titluri şi operaţiunile
diverse se constituie/ regularizează similar celor din grupelor 19, 29.
Constituirea, regularizarea şi reluarea pierderilor din depreciere aferente activelor
financiare disponibile în vederea vânzării, investiţiilor păstrate până la scadenţă,
instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la cost şi stocurilor se înregistrează după
aceleași reguli ca și cele aferente claselor 2 și 3 de conturi.
În situaţia executării silite a creanţelor aferente operaţiunilor cu titluri şi operaţiunilor
diverse se utilizează contul 767 Venituri din recuperări de creanțe.
Pierderile din creanţele derecunoscute, neacoperite cu ajustări pentru depreciere, aferente
operaţiunilor cu titluri şi operaţiunilor diverse, sunt înregistrate în contul 668 Pierderi din
creanţe neacoperite cu ajustări pentru depreciere, analitic distinct.
9.3. DECONTĂRI CU SALARIAȚII
Instituțiile de credit / IFN acordă angajaților lor salariile lunare, de obicei, în două tranșe.
1. Plata avansului chenzinal

-în numerar
3514/ Avansuri acordate = 101 Casa
3515 personalului
-pe card – la bancă
3515 Avansuri acordate = 2511 Conturi curente
personalului
-la altă bancă
3515 Avansuri acordate = 1111 Cont curent la BNR
personalului
-pe card – operațiune înregistrată la IFN
3514 Avansuri acordate = 2711 Conturi curente la
personalului instituții de credit
2.Salarii brute datorate:

6111 Cheltuieli cu salariile = 3511 Personal – salarii
personalului datorate
3.Rețineri din salarii:

3511 Personal – salarii = %
datorate
3514/ Avansuri acordate
3515 personalului
3516/ Rețineri din salarii
3517 datorate terților
3519 Alte datorii și creanțe
cu personalul
35212 CAS
35213 CASS
3533 Impozit pe venituri de
natura salariilor
4.Plata chenzinei a doua în numerar:

3511 Personal – salarii = 1013 Casa
datorate
5.Evidența drepturilor de participare a salariaților la profitul instituției de credit:

592 Repartizarea = 3513 Participarea personalului la
profitului profit și prime de plătit
6.Impozitarea drepturilor de participare la profit:

3513 Participarea perso- = 3536 Alte impozite, taxe și
nalului la profit vărsăminte asimilate
3
Sau 2511 Conturi curente,1111Cont curent la BNR
7.Plata drepturilor cuvenite:
3513 Participarea personalului la = 1014 Casa
profit
8.Evidența sumelor neridicate din salarii și alte drepturi de personal:

% = 3515/ Drepturi de per-
3516 sonal neridicate
3511 Personal – salarii datorate
3513 Participarea personalului la
profit și prime de plătit
9.Achitarea drepturilor de personal neridicate:

3515/ Drepturi de personal = 1015 Casa
3516 neridicate
10.Drepturile de personal neridicate prescrise:

3515/ Drepturi de personal = 3539 Alte datorii față de bugetul
3516 neridicate statului
11.Sume încasate din creanțe asupra personalului

101 Casa = 3519 Alte datorii și creanțe în legătură cu
personalul
12.Sume reținute de la salariați în favoarea terților și virate acestora

3516/ Rețineri din renumerații = 11116 Cont curent la
3517 datorate terților BNR
9.4. DECONTĂRI CU ASIGURĂRILE ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI ALTE

OPERAȚIUNI CU BUGETUL DE STAT
Urmărim în cele de mai jos înregistrarea decontării obligațiilor de asigurări sociale

și altor datorii față de stat.
1.Achitarea impozitului pe salarii:
4
5
6
Sau alte conturi de disponibilități
3533 Impozit pe salarii = 11117 Cont curent la BNR
2.Contribuția asiguratorie pentru muncă, o contribuție în sarcina instituției de credit:

613 Cheltuieli privind = 35217 Contribuția
contribuția asiguratorie asiguratorie pentru
pentru muncă muncă
3.Virarea obligațiilor totale reprezentând CAS, CASS, contribuție asiguratorie:

35212 CAS
35213 CASS
35217 Contribuția asiguratorie
pentru muncă
4.Achitarea altor impozite:

3536 Alte impozite, taxe = 1111 Cont curent la BNR
și vărsăminte
5.Alte datorii față de buget (fonduri speciale):

621 Cheltuieli cu alte = 3538 Fonduri speciale –
impozite, taxe și taxe și vărsăminte
vărsăminte asimilate
6.Plata acestor sume:

3538 Fonduri speciale – taxe = 1111 Cont curent la BNR
și vărsăminte asimilate
7.Amenzi și penalități datorate:

6491 Despăgubiri, amenzi și = 3539 Alte datorii și creanțe
penalități cu bugetul statului
8.Plata acestor sume:

3539 Alte datorii și creanțe = 1111 Cont curent la BNR
cu bugetul statului
7
În cazul instituțiilor financiare nebancare folosim 2711 Conturi curente la instituții de credit
9.6. EXEMPLE SPECIFICE INSTITUȚIILOR DE CREDIT
1.Se primește de la un client o filă de cec spre decontare

371 Valori primite la = 2511 Conturi curente
încasare
2.Un client depune la bancă un ordin de plată, beneficiarul având contul curent deschis la
o altă subunitate a băncii
2511 Conturi curente = 341 Decontări intrabancare
3.Sume plătite reprezentând impozit pe profit

35311 Impozit pe profit = 1111 Cont curent la BNR
4.Sume plătite reprezentând datorii față de creditori diverși

3566 Creditori diverși = 1111 Cont curent la BNR
5.Sume încasate reprezentând creanțe față de debitori diverși

1111 Cont curent la BNR = 3556 Debitori diverși
sau
2511 Conturi curente = 3556 Debitori diverși
6.Primirea unei facturi de utilități
% = 377 Cheltuieli de plătit
6342 Cheltuieli privind
energia și apa
35326 TVA deductibilă
REZUMAT cap. 9
Operațiunile denumite diverse coincid semnificativ cu cele pe care le găsim în

contabilitatea întreprinderii sub denumirea de operațiuni cu terții – decontări între
subunități, decontări cu salariații, decontări privind asigurările sociale, decontări cu bugetul
de stat, debitori diverși, creditori diverși, dar și cu o infimă parte din operațiunile cu stocuri
– cele privind materialele.
Cap. 9 surprinde contabilitatea salariilor, cumpărarea și consumul de materiale, relațiile cu
bugetul de stat ș.a.
Cap. 10 OPERAȚIUNILE PRIVIND IMOBILIZĂRILE ȘI CAPITALUL INSTITUȚIEI
DE CREDIT
10.1. INTRODUCERE
Evidența imobilizărilor și capitalului permanent abordează o tematică familiară deja
cursanților.
Parcurgerea acestei etape de curs trebuie să le asigure abilitățile necesare pentru a
recunoaște și înregistra aceste operațiuni, utilizând în principal conturile din clasele 4 și 5.
O noutate față de structurile întâlnite în cadrul disciplinelor de contabilitate studiate
o reprezintă categoriile de credite și datorii subordonate.
10.2. CONTABILITATEA VALORILOR IMOBILIZATE

Valorile imobilizate reprezintă bunuri și alte active destinate să fie deținute o
perioadă îndelungată.
Contabilitatea valorilor imobilizate deținute de societățile bancare prezintă o serie
de particularități.
Structurile de imobilizări se prezintă în planul de conturi pentru societățile bancare
într-o altă ordine decât cea cunoscută din contabilitatea întreprinderilor:
1) Imobilizările financiare, care includ:
- credite subordonate
- părți în societăți comerciale legate
- titluri de participare
- titluri ale activității de portofoliu
2) Imobilizările necorporale și corporale
3) Imobilizările în leasing.
Creditele subordonate sunt creanțe pe termen lung nereprezentate de un titlu, pentru
care împrumutătorul acceptă ca drepturile sale să fie restituite numai după satisfacerea
celorlalți creanțieri.
În această categorie se includ creditele subordonate la termen și creditele
subordonate pe durata nedeterminată.
Acțiunile și părțile imobilizate în societăți comerciale legate sunt titluri deținute la
societățile controlate de o manieră exclusivă, susceptibile a fi consolidate prin metoda
integrării globale.
Titlurile de participare sunt acțiuni, altele decât părțile în societăți legate, deținute
de o manieră durabilă, reprezentând cel puțin 10% din capitalul unei societăți comerciale,
fără ca aceasta să fie controlată de o manieră exclusivă.
Titlurile activității de portofoliu sunt titluri deținute pe perioadă îndelungată în
vederea realizării unor venituri, fără posibilitatea de a interveni în gestiunea emitenților.
Iată câteva exemple de operațiuni privind imobilizările, așa cum apar ele în evidența
societăților bancare.
10.3. OPERAȚIUNI PRIVIND IMOBILIZĂRILE FINANCIARE
A. Cumpărarea de titluri imobilizate:

1.Angajamentul de cumpărare:
9219 Titluri și alte active financiare = 999 Contrapartida
de primit/Alte titluri de primit
2.Achiziționarea titlurilor:
a)la instituția de credit
411 Titluri contabilizate la
cost
412 Titluri evaluate la
valoarea justă prin
profit sau pierdere
6099 Cheltuieli diverse de
exploatare
b)la instituția financiară nebancară
% = 2711 Conturi curente la
412Titluri de participare
413Titluri ale activității de
portofoliu
6099 Cheltuieli diverse de
exploatare
3.Concomitent se anulează angajamentul:
999 Contrapartida = 9219 Titluri și alte active
financiare de primit/
Alte titluri de primit
4.Pentru deprecierile constatate la reevaluarea titlurilor imobilizate evaluate la cost se
înregistrează ajustări pentru depreciere.
1
Sau alte conturi de disponibilități – 333 ș.a.
pentru deprecierea deprecierea titlurilor
titlurilor imobilizate imobilizate
5.Încasarea dividendelor:
11112 Cont curent la = 70351 Dividende și venituri
BNR asimilate
sau
2711 Conturi curente la = 7053 Dividende și venituri
instituții de credit asimilate
B. Vânzarea de titluri de participare și de titluri ale activității de portofoliu:

1.Angajamentul de vânzare:
999 Contrapartida = 9229 Titluri și alte active
financiare de livrat/
Alte titluri de livrat
2.Vânzarea propriu-zisă în varianta în care avem o diferență favorabilă:
2711 Conturi = % prețul de
curente la vânzare
instituții de
credit
4123 Titluri de prețul de înreg.
participare
cesiunea favorabilă
imob.financiare
3.Anularea angajamentului:
4.Dacă diferența de preț era nefavorabilă:
= 4124 Titluri de prețul de
participare înregistrare
2711 Conturi curente prețul de
la instituții de vânzare
credit
2
3
Sau 413 Titluri ale activității de portofoliu
4
645 Pierderi din cesi- diferența
unea imob. fin. nefavorabilă
5.Anularea sau diminuarea ajustărilor:
491 Ajustări pentru depre- = 7641 Venituri din ajustari
cierea titlurilor imo- pentru deprecierea
bilizate titlurilor imobilizate
C. Vărsăminte de efectuat, apărute în cazul în care titlurile nu sunt integral achitate în

momentul achiziționării lor:
1.Înregistrarea achiziției
4125 Titluri de participare = %
2711 Conturi curente la instituții de credit
418 Vărsăminte de efectuat
pentru titluri imobilizate
2.Înregistrarea plăților ulterioare
418 Vărsăminte de efectuat = 2711 Conturi curente la
pentru titluri imobiliz. instituții de credit
10.4. OPERAȚIUNI PRIVIND IMOBILIZĂRILE NECORPORALE ȘI

IMOBILIZĂRILE CORPORALE
Ca și în cazul întreprinderilor, vom găsi în patrimoniul instituției de credit diferite

elemente de imobilizări necorporale și corporale, provenind din producție în regie proprie,
cumpărări, donații ș.a.
Pentru acestea instituțiile de credit înregistrează lunar amortizare.
Vom vedea mai jos câteva înregistrări privind imobilizările necorporale și corporale.
1.Obținerea de imobilizări necorporale, de exemplu obținerea unui program informatic, din

producție proprie:
4419 Alte imobilizări necorp. = 7494 Venituri din producția de imobilizări
2.Obținerea de imobilizări corporale:
4422 Construcții = 7494 Venituri din producția de imobilizări
3.Achiziționarea de imobilizări de la terți:
% = 3566 Alți creditori diverși
4423 Mijl. de transport
35326 TVA deductibilă
5
4.Amortizarea imobilizărilor necorporale:
651 Cheltuieli cu amortizarea = 4611 Amortizarea imobi-
imobilizărilor necorporale lizărilor necorporale
5.Amortizarea imobilizărilor corporale:
652 Cheltuieli cu amortizarea = 4612 Amortizarea imobi-
imobilizărilor corporale lizărilor corporale
6.Ieșirea de imobilizări corporale și necorporale prin vânzarea acestora:
3556 Alti debitori = %
diverși
7461 Venituri din cedarea și casarea
imobilizărilor necorporale
7462 Venituri din cedarea și casarea
imobilizărilor corporale
35327 TVA colectată
7.Scăderea din gestiune a imobilizărilor necorporale cedate; partea rămasă neamortizată se
înregistrează ca o cheltuială:
% = 441 Imobilizări necorporale
6461 Pierderi din cesiunea
imobilizărilor necorporale
4611 Amortizarea imobilizărilor
necorporale
8.Scăderea din gestiune a imobilizărilor corporale cedate; partea rămasă neamortizată se
înregistrează ca o cheltuială:
% = 442 Imobilizări corporale
6462 Pierderi din cesiunea
imobilizărilor corporale
4612 Amortizarea imobilizărilor
corporale
9.Cu prilejul reevaluării imobilizărilor, constituirea de ajustări:
6642 Cheltuieli cu ajustări = 492 Ajustari pentru
pentru deprecierea deprecierea
imobilizărilor imobilizarilor
10.Anularea, diminuarea acestora:
492 Ajustari pentru deprecierea =7642 Venituri din ajustări pentru
imobilizarilor deprecierea imobilizărilor
10.5. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII ȘI ASIMILATE
Elementele de capital (permanent), asemănătoare celor deja cunoscute, sunt

evidențiate prin intermediul clasei 5.
O structură pe care trebuie să o identificăm sunt datoriile subordonate.
Clasa cuprinde conturile obișnuite, de capital social, prime, rezerve, provizioane ș.a.
10.5.1. CAPITALURILE PROPRII
Operațiunile privind capitalurile proprii nu ridică probleme noi, întrucât sunt

similare celor studiate anterior, la alte discipline de contabilitate.
Iată câteva exemple:
1.Emisiunea de acțiuni și aportul acționarilor la capitalul social
a)subscrierea la capitalul social
508 Acționari sau = 5011 Capital subscris nevărsat
asociați 1
b)aportul propriu-zis – în numerar

1012 Casa = 508 Acționari sau asociați
c)concomitent se înregistrează vărsarea capitalului
5011 Capital subscris = 5012 Capital subscris
nevărsat vărsat
2.Restituirea unei părți din capital către un acționar al instituției de credit, diminuarea
capitalului social
5012 Capital subscris = 508 Acționari sau
vărsat asociați
3.Plata acestei datorii, restituirea propriu-zisă a sumei
508 Acționari sau asociați = 1013 Casa
4.Emisiunea de acțiuni cu primă
508 Acționari sau = %
asociați
5011 Capital subscris nevărsat
511 Prime legate de capital
5.Încorporarea profitului la capitalul social
1
Remarcăm prezența acestui cont în vecinătatea conturilor de capital social, nu între conturile de terți, cum se întâmplă
în cazul societăților comerciale cu contul 456 Decontări cu asociații privind capitalul
2
3
592 Repartizarea profitului = 50124 Capital subscris vărsat
6.Încorporarea rezultatului reportat
581 Rezultat reportat = 5012 Capital subscris vărsat
7.Încorporarea rezervelor la capitalul social
5125 Rezerve legale = 5012 Capital subscris vărsat
8.Încorporarea primelor de capital
511 Prime legate de capital = 5012 Capital subscris vărsat
9.Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor instituției
5012 Capital subscris vărsat = 581 Rezultat reportat
sau
5012 Capital subscris vărsat = 591 Profit sau pierdere
10.Înregistrarea prețului de răscumpărare a acțiunilor proprii
503 Acțiuni proprii = 1016 Casa
10.5.2. DATORIILE SUBORDONATE ȘI PROVIZIOANELE
1.Primirea de împrumuturi de natura datoriilor subordonate

% = 5312 Datorii subordonate la
termen
121 Conturi de corespondent la sau Datorii subordonate
bănci (nostro) 5322 pe durată nedetermin.
2511 Conturi curente
2. Dobânzi datorate
6051 Cheltuieli privind datoriile = 5371 Datorii atașate
subordonate la termen
sau
6052 Cheltuieli privind datoriile = 5371 Datorii atașate
subord. pe durată nedeterm.
3. Restituirea datoriilor și plata dobânzilor urmează tiparul obișnuit
% = 121 Conturi de corespondent la
ș.a. bănci (nostro)
5312 Datorii subord. la termen
5322 Datorii subordonate pe
durată nedeterminată
4
Reamintim că în aceste situații utilizăm direct contul de capital vărsat
5
Sau alte conturi de disponibilități: 513 rezerve statutare, 519 Alte rezerve
6
Sau alte conturi pentru plăți: 333 ș.a.
4.Constituirea de provizioane pentru angajamente prin semnătură/ de creditare
6651 Cheltuieli cu = 551 Provizioane pentru riscuri de
provizioane pentru executare a angajamentelor prin
riscuri de semnatură/ Provizioane pentru
executare a angajamente de creditare, garantii
angajamentelor financiare si alte angajamente date
prin semnatură
5.Constituirea de provizioane pentru facilități acordate personalului
6652 Cheltuieli cu = 552 Provizioane pentru pensii și
provizioane pentru obligații similare/ Provizioane
pensii și obligații pentru beneficiile angajatilor
similare
6.a)Constituirea de provizioane pentru riscuri de țară – la IFN
6653 Cheltuieli cu provizioane = 553 Provizioane pentru
pentru riscuri de țară riscuri de țară
6.b)Constituirea de provizioane pentru litigii – la instituțiile de credit
6653 Cheltuieli cu provizioane = 553 Provizioane pentru
pentru litigii litigii
7.Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnatură
551 Provizioane pentru riscuri de = 7651 Venituri din
executare a angajamentelor provizioane pentru
prin semnatură/ Provizioane riscuri de executare
pentru angajamente de a angajam. prin
creditare, garantii financiare si semnatură ....
alte angajamente date
8.Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru pensii și obligații similare
552 Provizioane pentru = 7652 Venituri din provizioane
pensii și obligații pentru pensii și obligații
similare/ Provizioane similare
pentru beneficiile
angajatilor
REZUMAT cap. 10
Imobilizările și capitalul reiau sub aspect contabil problematica familiară studentului.

Apar relativ puține structuri contabile noi: credite și datorii subordonate.
Construcția claselor de conturi 4 și 5 se adaptează nevoilor proprii de informare ale
instituțiilor financiare.
TESTE DE AUTOEVALUARE cap. 10
Enunțuri
1.Care este articolul contabil ce reflectă transferul capitalului nevărsat la capital vărsat?
2.Înregistrați amortizarea lunară a unei clădiri.
3.Cum se reflectă rambursarea unei datorii subordonate la termen în contul de corespondent
deschis la o bancă parteneră?
4. Se înregistrează obținerea unui program informatic în cadrul departamentului TIC al
băncii.
5. Emisiunea de acțiuni.
6. Se scoate din funcțiune un autoturism complet amortizat.
7. Se înregistrează vărsarea capitalului.
Răspunsuri
1.
5011 Capital subscris = 5012 Capital subscris
nevărsat vărsat
2.
652 Cheltuieli cu amortizarea = 46122 Amortizarea
imobilizărilor corporale construcțiilor
3.
5312 Datorii subordonate la = 121 Conturi de corespondent la
termen bănci (nostro)
4. Se înregistrează obținerea unui program informatic în cadrul departamentului TIC al
băncii.
[4419 Alte imobilizări necorporale = 7494 Venituri din producția de imobilizări]
5. Emisiunea de acțiuni
[508 Acționari sau asociați = 5011 Capital subscris nevărsat]
6. Se scoate din funcțiune un autoturism complet amortizat
[46123 Amortiz. instalațiilor tehnice și a mijloacelor de transport
= 4423 Instalații tehnice și mijloace de transport]
7. Se înregistrează vărsarea capitalului
[5011 Capital subscris nevărsat = 5012 Capital subscris vărsat]
LUCRARE DE VERIFICARE cap. 10
1.Explicați cum funcționează contul 508 Acționari sau asociați.

2.Înregistrați anularea unui provizion pentru pensii.
3.Se vinde o construcție incomplet amortizată. Arătați cum se înregistrează această
tranzacție.

Cotabilitate Bancara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cotabilitate Bancara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 – 3 martie

PARTEA I - NOȚIUNI TEORETICE

1. ELEMENTE TEORETICE CONCEPTUALE PRIVIND ORGANIZAREA

1.1. BĂNCILE – UNITĂȚI PATRIMONIALE

Activitatea bancară în România se desfăşoară în instituţii de credit autorizate, în

- întocmirea documentelor justificative pentru orice operațiune care afectează

Clasa 2 – Operațiuni cu clientela

1.2. REGULI PRIVIND EVALUAREA ÎN CONTABILITATEA BANCARĂ /

Cele mai multe reguli privind evaluarea contabilă a elementelor patrimoniale

4. Titlurile de tranzacție (sunt achiziționate cu intenția de a le păstra mai puțin de 6

1.3. PRINCIPIILE CONTABILE / DE RAPORTARE FINANCIARĂ

Elementele prezentate în situațiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu

3) Principiul prudenței, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de

- tratarea rezultatelor din operațiuni de piață;

Curs 2 – continuare capitol 1

1.4. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII CONTABILE

Din punct de vedere organizatoric, contabilitatea băncilor se derulează în cadrul

Administratorul are obligaţia gestionării instituţiei de credit, el stabilește atribuţiile

Contabilitatea instituţiilor de credit trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi

Cap. 2 DOCUMENTELE ȘI REGISTRELE CONTABILE BANCARE – 2 ore

Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul

- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii;

Se întocmeşte zilnic prin înregistrare cronologică, fără ştersături şi spaţii libere, a

efectuate în devize, se stabilesc în funcţie de cursurile de schimb specificate în documentul

Se menţionează că la întocmirea balanţei de verificare sub formă centralizată, în lei,

Documentele folosite în contabilitatea bancară se clasifică în: documente primare,

Balanţa de verificare, în lei pentru operaţiunile efectuate în lei, se întocmeşte pe baza

3 SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE – 3 ore

Informațiile sintetice privind activitatea instituțiilor de credit se organizează și se

3.1. FORMATUL BILANȚULUI, PRECIZĂRI

Bilanțul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de

c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acționarilor în activele unei instituții

- Angajamente de creditare şi garanţii

Formatul bilanțului instituțiilor financiare nebancare este următorul:

- emise de organisme publice

alte entități se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când depășește un

Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente / ireversibile, denumite amortizări,

Dacă cesionarul se angajează să retrocedeze elementele de activ la o dată

Precizări cu privire la conținutul principalelor structuri de bilanț:

3.2. FORMATUL CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE, PRECIZĂRI

Contul de profit și pierdere cuprinde veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate

Câştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare deţinute în vederea

Total profit sau pierdere din operaţiuni continue după impozitare

Pentru instituțiile financiare nebancare, contul de profit și pierdere conține:

Rezultatul activității extraordinare

a) veniturile realizate; trebuie să includă și veniturile generate de eșalonarea discountului

a) rezultatul net din tranzacții cu titluri care nu au caracter de imobilizări financiare, și

Bilanțul băncii conține:

Contul de rezultate conține:

Cap. 4. OPERAȚIUNI DE TREZORERIE ȘI INTERBANCARE – 4 ore

4.1. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE CASĂ

- popriri achitate terților;

4.2. CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE DECONTARE CU BANCA

decontările atât cu BNR, cât și în cadrul operațiunilor de compensare multilaterală a plăților

- Contul 122 Conturi de corespondent ale băncilor (loro)

Creanțele interbancare restante și dobânzile aferente acestora se evidențiază separat

4.3. EXEMPLE DE OPERAȚIUNI DE TREZORERIE ȘI INTERBANCARE

4.3.1. EXEMPLE PENTRU CONTURILE 101 CASA, 102 NUMERAR ÎN ATM-URI ȘI

341 Decontări intrabancare / A = 101 Casa

19.Virarea (plata) acestei dobânzi în contul clientului apare în conturile clasei 2:

6493 Cheltuieli privind = 101 Casa

4.3.2. EXEMPLE PENTRU CONTURILE GRUPELOR 11 – 19

1111 Cont curent la BNR = % 530.000.000