Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOCIETĂȚILE COMERCIALE
LUCRU INDIVIDUAL
LA DREPTUL AFACERILOR
Autor:
student gr. FB-161,
învățământ cu frecvență redusă
PRAPORȘCIC VALERIA
______________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific:
doct. hab., conf. univ., OLESEA PLOTNIC
_____________________
(semnătura)
CHIŞINĂU – 2020
1
CUPRINS
I. Introducere ………………………………………………………
II. Dispoziții cu privire la : SNC, SC, SA, SRL...............................
III. Dispoziții cu privire la Cooperative.............................................
IV. Aspectul comparativ al normelor cu privre la societățile comerciale
privind actuala reglemnatre a Codului Civil vsv. Codul Civil în
vigoare până la 01.03.2019 .............................................................
V. Concluzii ..........................................................................................
2
INTRODUCERE
La etapa actuală atât la nivel mondial cât și national se atestă o tendință de dezvoltare
rapidă a persoanelor juridice, numărul acestora fiind într-o continua creștere, acestea sunt private
ca un subiect colectiv de drept, care întrunind condițiile cerute de lege, este titular de drepturi și
obligații, având un scop bine determinat. Am considerat necesară efectuarea acestei cercetări
deorece în RM sunt peste 60.000 întreprinderi, majoritatea cu scop lucrative, care înregistrează
un venit din vânzări peste 358 mlrd. Lei, reprezentând o suma seminifcativă pentru economia
statului.
3
I. Dispoziții cu privire la : SNC, SC, SA, SRL
Omul nu este în stare să-şi atingă singur toate scopurile sale şi, odată cu sporirea nevoilor
lui, asocierea a devenit inevitabilă. Ideea de „societate” s-a născut şi s-a dezvoltat din cauze de
ordin economico-social. Viaţa socială, fiind rezultatul unui întreg proces de sinteză, a transformat
raporturile umane de coexistenţă în raporturi de cooperare. În aceste condiţii, a generat ideea
cooperării între mai mulţi întreprinzători, care să realizeze împreună astfel de activităţi.Această idee
şi-a găsit expresia, în contextul dreptului, în conceptul de societate comercială, care implică
asocierea a două sau mai multe persoane, cu punerea în comun a unor resurse, în vederea
desfăşurării unei activităţi economice şi împărţirii beneficiilor obţinute
Baza juridică a societăţilor comerciale a fost pusă de Legea nr. 845 din 1992, care a
definit activitatea de întreprinzător, a stabilit subiectele care au dreptul să practice această
activitate, regulile generale de constituire înregistrare, reorganizare şi lichidare a acestora. După
procesul de privatizare a devenit necesară elaborarea unei noi legi cu privire la societăţile pe acţiuni,
adoptată la 2 aprilie 1997. Societăţile comerciale capătă o reglementare nouă în Codul civil adoptat
la 6 iunie 2002. Acesta a păstrat doar patru forme de societăţi comerciale: societatea în nume
colectiv, societatea în comandită, societatea cu răspundere limitată şi societatea pe acţiuni.
4
nelimitată pentru obligaţiile acestuia (comanditaţi), există unul sau mai mulţi membri-
finanţatori (comanditari) care nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi
suportă în limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii;
societatea cu răspundere limitată este societatea comercială al cărei capital social este
divizat în părţi sociale, conform actului de constituire, şi ale cărei obligaţii sunt garantate
cu patrimoniul societăţii;
societatea pe acţiuni este societatea comercială al cărei capital social este divizat în
acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii.1
Societatea în nume colectiv este cea mai veche, mai simplă, mai cunoscută şi mai personală
formă de societate comercială. Într-o formă embrionară, se găseşte în societatea civilă romană,
apoi în evul mediu, în societăţile-lombard, sub denumirea compagnia: ea era formată din
membrii unei familii.
Din dreptul feudal a fost preluată, prin Ordonanţa lui Colbert (1673), care o reglementează
sub numele de societate generală. Ulterior, este consacrată în Codul comercial francez (1807),
care o denumeşte societate în nume colectiv şi de legislaţia celorlaltor state europene, între care
şi Republica Moldova. Această formă de societate este potrivită pentru realizarea unor afaceri
mici, în care asociaţii realizează activitatea şi îşi asumă toate riscurile. Datorită structurii
sale, societatea în nume colectiv este considerată forma tipică a societăţilor de persoane.2
Codul civil al R.M., art. 256, defineşte societate în nume colectiv este societatea comercială
ai cărei asociați practică, în conformitate cu actul de constituire, activitate de întreprinzător în
numele societăţii şi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile acesteia. Clauza prin care se
limitează răspunderea nu este opozabilă terţilor.
Din definiția dată de Codul Civil, cât și de doctrinari, rezultă următoarele caractere ale
societății: asocierea are la bază încrederea deplină a asociaţilor , societatea fiind
constituită intuitu personae, adică asociaţii, înfiinţând societatea, au în vedere persoana
coasociaţilor. În caz de deces, retragere, declarare a incapacităţii sau a dispariţiei fără veste a
unui membru-persoană fizică, de insolvabilitate, deschidere a procedurii de reorganizare, de
lichidare a membrului-persoană juridică, societatea poate să-şi continue activitatea, dacă este
prevăzut de actul de constituire sau dacă hotărârea privind continuarea activităţii se adoptă în
unanimitate de către membrii rămaşi. În cazul în care actul constitutiv nu prevede nimic, iar
membrii societăţii nu iau nici o decizie în acest sens, atunci, ea se dizolvă.
1
http://www.stiucum.com/drept/drept-afacerilor/Societatile-comerciale14858.php, vizitat 05.01.2020
2
https://conspecte.com/Dreptul-afacerilor/societatile-de-persoane-societatea-in-nume-colectiv-si-societatea-in-comandita.html, vizitat
05.01.2020
5
Numărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 2 şi nici mai mare de 20 de persoane fizice
sau juridice. O persoană fizică sau juridică poate fi asociatul numai al unei societăţi în nume
colectiv.
Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să includă sintagma în limba de stat
„societate în nume colectiv” sau abrevierea „S.N.C.”, numele sau denumirea asociaţilor. Dacă nu
sînt incluse numele sau denumirea tuturor asociaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se
includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre asociaţi şi sintagma în limba de stat „şi
compania” sau abrevierea „şi Co”.3
Beneficiind de personalitate juridică, societatea în nume colectiv singură are calitatea de
întreprinzător. Astfel, prin participarea la constituirea unei societăţi în nume colectiv, asociaţii nu
dobândesc calitatea de întreprinzător individual;
capitalul social este divizat în participaţiuni, care nu sunt reprezentate prin titluri
(certificate);
obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi
solidară a tuturor membrilor.
Societatea în nume colectiv se constituie potrivit regulilor generale stabilite de Codul civil
al Republicii Moldova referitoare la constituirea societăţilor comerciale.Întrucât regulile generale
privind constituirea societăţilor comerciale au fost examinate, vom înfăţişa unele aspecte
specifice constituirii societăţii în nume colectiv.
Actul de constituire al societăţii în nume colectiv se încheie în formă autentică şi, pe lângă
clauzele prevăzute la art. 257 al Codului civil, trebuie să mai indice:
3
Codul Civil al RM, nr.1107, din 06.06.2002, în Monitorul Oficial Nr. 82-86 art. 661, Republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019
art.132
6
remarcat că legea nu stabileşte un plafon minim al capitalului social, ceea ce înseamnă că
asociaţii sunt liberi să determine mărimea acestuia, în funcţie de nevoile pe care le reclamă
realizarea obiectului societăţii.
Membrii societăţii în nume colectiv au anumite drepturi şi obligaţii care derivă din
calitatea de asociat dobândită prin participarea la constituirea societăţii sau în alte condiţii
prevăzute de Codul civil.
Drepturile asociaţilor:
dreptul de a participa la deliberări şi la luarea deciziilor, ce rezultă din art. 123, Cod civil
al R.M., conform căruia conducerea societăţii în nume colectiv se exercită prin acordul
unanim al membrilor, cu excepţia când actul constitutiv prevede cazurile în care
hotărârile se vor adopta cu majoritatea voturilor;
dreptul de administrare şi reprezentare;
dreptul la beneficii. Asociaţii au dreptul să participe la împărţirea beneficilor realizate de
societate. Veniturile societăţii se repartizează între membrii societăţii proporţional
participaţiunilor la capitalul social.
dreptul la restituirea valorii aporturilor la dizolvarea şi lichidarea societăţii
Obligaţiile asociaţilor.
Societatea în comandită îşi are originea într-un contract care se încheia în Evul Mediu, în
comerţul maritim. Acel contract purta numele de commenda, provenind din cuvântul
italian accomendare, care înseamnă a încredinţa cuiva. Prin contractul de commenda, o persoană
numită commendator încredinţa o cantitate de mărfuri sau o sumă de bani unui negustor sau
proprietarului unei corăbii denumite tractator, pentru a face comerţ cu ţări străine.
Conform legislaţiei în vigoare, asociaţi ai societăţii în comandită pot fi atât persoanele fizice,
cât şi cele juridice. Codul civil al R.M. nu prevede nemijlocit un număr minim de asociaţi, dar
este absolut obligatoriu să existe, cel puţin, un asociat comanditat şi un asociat comanditar. În
ceea ce priveşte numărul maxim de asociaţi, considerăm că societatea în comandită poate avea
un număr nelimitat de asociaţi comanditari şi maximum 20 de asociaţi comanditaţi.
6
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/SOCIETATILE-COMERCIALE-Formele89.php, vizitat 06.01.2020
9
În cazul dizolvării societăţii în comandită, inclusiv ca urmare a insolvabilităţii,
comanditarii au dreptul preferenţial faţă de comanditaţi la recuperarea aporturilor din patrimoniul
societăţii, rămas după satisfacerea tuturor pretenţiilor creditorilor. Societatea în
comandită poate fi reorganizată în societate pe acţiuni, în societate cu răspundere limitată sau în
cooperativă. În cazul reorganizării, comanditaţii continuă, în termen de trei ani, să răspundă
solidar şi nelimitat pentru obligaţiile apărute până la reorganizare.
Codul civil al R.M. art. 281 defineşte societatea pe acţiuni ca fiind acea societate
comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu
patrimoniul societăţii.
Societatea este obligată să dezvăluie public informaţia, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, în cazul în care corespunde unuia din următoarele criterii:
a) are capital social în mărime de cel puţin 500000 lei şi un număr de 50 şi mai mulţi acţionari,
împreună cu acţionarii reprezentaţi de deţinătorul nominal;
10
c) este bancă comercială, companie de asigurare, fond de investiţii, fond nestatal de pensii,
societate pe acţiuni în proces de privatizare sau societate pe acţiuni care a plasat public valori
mobiliare în perioada de circulaţie a acestora;
d) este o societate pe acţiuni alta decît cele enumerate la lit.a)-c) şi, în conformitate cu legislaţia
în vigoare, este calificată ca entitate de interes public.7
Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica
Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de
fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale,
apar autorităţile publice determinate de legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt în
drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor
societăţii pe acţiuni nu este limitat.
Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar)
numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o
singură persoană.Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea
societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate.Fondatorii societăţii nu pot
beneficia de drepturi suplimentare dacă aceste drepturi nu sînt date de acţiunile societăţii deţinute
de fondatori.
Fondatorii societăţii răspund solidar pentru obligaţiile lor:
a) legate de înfiinţarea societăţii, inclusiv în cazul măririi de către ei a valorii aporturilor
nebăneşti la capitalul social al societăţii;
b) apărute în cazul săvîrşirii de către ei a unor acţiuni în numele societăţii după ce s-a considerat
că fondarea societăţii nu a avut loc.
Societatea răspunde pentru obligaţiile fondatorilor legate de înfiinţarea ei numai în cazul în care
adunarea generală a acţionarilor aprobă ulterior acţiunile săvîrşite de aceştia.
Documente de constituire ale societăţii sînt: contractul de societate (declaraţia de constituire
a societăţii) şi statutul societăţii.
Contractul de societate (declaraţia de constituire a societăţii) are prioritate faţă de statutul
societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraţiei de
constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către
fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Contractul de societate se întocmeşte în limba română, se
semnează de către toţi fondatorii şi se autentifică notarial. 8
7
Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97
8
Codul Civil al RM, nr.1107, din 06.06.2002, în Monitorul Oficial Nr. 82-86 art. 661, Republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019
art.132
11
Capitalul social al societăţii determină valoarea minimă a activelor nete ale societăţii,
care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi acţionarilor. Capitalul social al societăţii pe
acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în
mijloace băneşti şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise.
Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.
Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii pe
acţiuni dacă aportul este în mijloace băneşti sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat
dacă aportul este în natură. În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la
expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea
generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se dizolvă.
Aporturi la capitalul social pot fi:
a) mijloace băneşti;
b) valorile mobiliare plătite în întregime;
c) alte bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale sau alte drepturi care pot fi evaluate în bani;
d) obligaţiile (datoriile) societăţii faţă de creditori.
Organele de conducere ale societăţii pe acţiuni
Organele de conducere ale societăţii sînt:
a)adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul societăţii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
În societatea cu un număr de acţionari mai mic de 50, atribuţiile consiliului societăţii pot fi
exercitate de adunarea generală a acţionarilor.
Avantajele de bază ale societăţii pe acţiuni în calitate de formă organizatorico-juridică
sunt:
-proprietarul poartă răspundere în limita valorii acţiunilor care îi aparţin. Societatea posedă cu
drept de proprietate bunuri care sînt separate de bunurile acţionarilor şi se trec în bilanţul ei
independent.
- Societatea răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul patrimoniu ce îi aparţine cu drept
de proprietate.
-durata de viaţă mai mare a societăților pe acțiuni, comparativ cu alte forme organizatorico-
juridice, datorită transmiterii libere și nestingherite a proprietăţii prin tranzacţiile de v-c.
-existența posibilității de atragere a resurselor financiare suplimentare prin emitere de
obligaţiuni.
Dezavantajele societăţii pe acţiuni sunt determinate de:
12
-existența unor formalități multiple și mai sofisticate pentru înfiinţarea și constituirea
societăților pe acțiuni, în comparaţie cu alte forme organizatorico-juridice, deoarece, pe lângă
înregistrarea la Camera Înregistrării de Stat, este necesară organizarea emisiunii de acţiuni şi
înregistrarea de stat a acestora la Comisia Naţională a Pieţei Financiare; -cheltuielile mai
considerabile pentru înregistrare;
-plafonul legal al capitalului social mai ridicat – minim 20000 lei;
-obligativitatea de a dezvălui public informaţia, prin publicarea în mijloacele de informare în
masă a situațiilor financiare în cazul în care corespunde anumitor criterii.9
Societatea pe acțiuni, ca formă organizatorico-juridică, este una dintre cele mai potrivite
pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat de proporții mai considerabile pe teritoriul
Republicii Moldova, care oferă cele mai largi, diverse posibilăţi de practicare a celor mai diverse
activităţi de diferită complexitate. Printre cele mai importante puncte forte ale acestei forme
organizatorico-juridice se numără răspunderea în limita valorii acţiunilor care îi aparţin
acționarului.10
Societatea cu răspundere limitată este o formă de societate comercială apărută mai
târziu în activitatea comercială. Prima oară a fost reglementată în anul 1892 în Germania, fiind
preluată în 1925 în Franţa, iar în Republica Moldova şi-a găsit consacrarea pentru prima dată
prin Hotărârea Guvernului R.Moldova 500/1991 şi apoi prin Legea cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi, nr. 845/1992, iar în prezent prin legea nr.135 din 14.06,2007 privind societățile cu
răspundere limitată, cât și Codul Civil al RM.
Conform art. 280 al Codului civil al Republicii Moldova, societatea cu răspundere limitată
este societatea comercială al cărei capital social este divizat în părţi sociale, conform actului de
constituire şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii.
Caracterele SRL-ului:
9
http://startin.opensource-entrepreneurship.org/ro/societatea-pe-actiunisa/, vizitat 06.01.2020
10
http://furtuna.pro/infiintare-societate-pe-actiuni-moldova/, vizitat 06.01.2020
13
Societatea cu răspundere limitată se constituie prin actul de constituire. Actul de
constituire a societăţii cu răspundere limitată. În cazul înfiinţării unei societăţi cu răspundere
limitată de către o singură persoană, fondatorul, în loc de contract de constituire, întocmeşte
declaraţia de constituire a societăţii. Declaraţia va cuprinde aceleaşi date ca şi actul de constituire
fiind întocmită în conformitate cu cerinţele înaintate faţă de perfectarea actului de constituire.
11
Legea nr.135 din 14.06,2007 privind societățile cu răspundere limitată
12
https://conspecte.com/Dreptul-afacerilor/societatea-cu-raspundere-limitata.html, vizitat 06.01.2020
14
fost înfiinţată în anul 1844, în Anglia, la Roocherdale, după care s-au creat şi altele. În Franţa s-
au fondat cooperative de producţie care îşi propuneau să efectueze în comun lucrări de
construcţie sau să realizeze diferite produse pe care să le vândă, iar beneficiile rezultate să fie
împărţite între asociaţi.
cooperativa de producţie
cooperativa de întreprinzător
cooperativa de consum
Reieşind din dispoziţiile Legii, cooperativa de consum nu constituie persoană juridică cu scop
lucrativ, din acest considerent vor fi examinate cooperativele de producţie şi de
întreprinzător.
Cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane,
în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi alte activităţi economice, bazate
preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la
capitalul acesteia, denumite în continuare cotă de participare.13
13
Legea cu privire la cooperativele de producţie nr. 1007/2002
15
Cooperativa constituie o persoană juridică cu scop lucrativ. Cooperativa de producţie poate fi
constituită de către persoane fizice care au atins vârsta de 16 ani, dar în număr nu mai mic de 5.
Constituirea cooperativei are loc de către adunarea constitutivă. Adunarea de constituire are
următoarele împuterniciri: alege organele de conducere a cooperativei; desemnează persoana
care va îndeplini formalităţile înregistrării de stat a cooperativei, precum soluţionează şi alte
probleme ce ţin de constituirea şi începutul activităţii cooperativei. Hotărârile în cadrul adunării
constitutive se iau cu votul a 2/3 din numărul total de fondatori. La adunarea constitutivă fiecare
fondator are dreptul la un singur vot. Desfăşurarea adunării constitutive se notifică într-un
proces-verbal, care este semnat de către preşedintele şi secretarul adunării.
Orice membru al cooperativei poate să deţină numai o cotă de participare. Mărimea cotei
de participare nu poate depăşi 20 % din capitalul social al cooperativei. Mărimea cotei trebuie să
fie divizibilă la 10.Membrii cooperativei de producţie, în baza transmiterea aportului la capitalul
social, nu dispun de dreptul de proprietate asupra patrimoniului cooperativei, ei au doar dreptul
de creanţă.
Această formă de organizare a activităţii de întreprinzător este nouă pentru Republica Moldova,
venind să reglementeze relaţiile de întreprinzător în sfera agricolă. Specific formei date este
16
faptul că membrii cooperativei trebuie să participe la relaţiile economice reciproce dintre
membrii cooperativei şi cooperativă. Art. 4 din Legea privind cooperativa de întreprinzător
nr. 73/2001, prevede că participarea la relaţiile economice cu cooperativa presupune procurarea
de către membrii cooperativei a producţiei (serviciilor acesteia) sau livrarea (prestarea) către
cooperativă de membrul acesteia a producţiei (serviciilor sale).
Dacă la expirarea perioadei de 3 luni condiţiile indicate mai sus nu sunt respectate, cooperativa
urmează a fi reorganizată sau lichidată.
Aporturile în capitalul social . Drept aporturi în capitalul social pot servi mijloacele băneşti
şi patrimoniul nebănesc (bunuri). Aporturile nebăneşti pot fi transmise cooperativei cu titlul de
proprietate sau folosinţă. Valoarea de piaţă a aportului nebănesc transmis cooperativei, cu titlu de
folosinţă în contul cotei ordinare, se determină pornind de la mărimea de piaţă a plăţii de arendă
şi termenele de utilizare a acestui aport, stabilite în contractul încheiat între membrul
cooperativei şi cooperativă. Nu pot servi drept aporturi în contul cotei ordinare: evaluarea în bani
a activităţilor privind constituirea cooperativei; bunurile imobile şi mobile neînregistrate,
inclusiv produsele activităţii intelectuale pasibile înregistrării de stat, bunurile a căror participare
în circuitul civil este interzisă sau limitată, împrumuturile primite de la cooperativă. Aporturile în
contul cotei preferenţiale pot fi efectuate doar cu mijloace băneşti, mărimea cotelor ordinare şi a
celor preferenţiale se exprimă în lei şi trebuie să fie divizibilă la 10. Mărimea totală a cotelor
ordinare şi preferenţiale deţinute de un membru al cooperativei nu poate depăşi 20 la sută din
capitalul social al acesteia; dacă mărimea cotelor deţinute de un membru al cooperativei
depăşeşte plafonul de participare la capitalul social, consiliul cooperativei este obligat în termen
de 6 luni să asigure micşorarea mărimii cotelor respective până la plafonul stabilit.
Noua redacție a Codului Civil a intrat în vigoare la 1 martie 2019, care are drept
scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova, conform ultimelor tendinţe europene şi
internaţionale în materie, ținându-se cont și de problemele interpretării și aplicării Codului civil
18
al RM de până la ora actuală. Aceasta reprezintă prima revizuire integrală a Codului civil al
Republicii Moldova din 06.06.2002 și este rezultatul unui efort consistent desfășurat pe parcursul
a peste patru ani, cu implicarea unui număr semnificativ de experți, practicieni și reprezentanți ai
mediului academic. În ceea ce privește modificările Codului Civil la secțiunea Persoana Juridică
și anume societățile comerciale sunt următoarele:
La art. 61 din Cod, se referă la mai multe tendinţe legislative moderne: posibilitatea ca
o persoană juridică să aibă mai mulţi administratori (fapt admis expres de Legea privind
societăţile pe acţiuni şi Legea privind societăţile cu răspundere limitată). Alin.(5) introduce
regula supletivă că fiecare administrator poate acţiona de sine stătător, contrariul (că mai mulţi
sau toţi administratorii trebuie să aprobe un act juridic al persoanei 5 juridice) poate fi prevăzut
în actul de constituire, dar este opozabil terţilor doar dacă în registrul de publicitate aferent acelei
persoanei juridice s-a făcut o menţiune expresă în acest sens. Ultima cerinţă are ca scop de a
scuti terţii de sarcina de a verifica actul de constituire al persoanei juridice în privinţa acestui
aspect;
15
https://particip.gov.md/public/documente/131/sinteza/ro_5067_TabelDCivilNew.pdf, vizitat 06.01.2020
21
fundaţii (acordându-se un termen de 5 ani). Până la efectuarea acestei transformări, instituțiilor
private li se vor aplica regimul juridic cu privire la fundații .
22
CONCLUZII
Persoanele juridice, spre deosebire de cetățeni, sunt subiecte de drept create artificial. Ele există
legal - din momentul înregistrării în registrul de stat la înregistrarea unui nou subiect de drept până
la momentul înregistrării la excluderea sa din Registrul unic al persoanelor juridice.
Baza legală a activităților societăților comerciale este formată nu numai din acte normative, ci și
din documentele sale constitutive, care trebuie să determine numele societății comerciale, locația
acesteia, procedura de gestionare a activităților persoanei juridice, precum și alte informații cerute de
lege pentru persoanele juridice de tipul respectiv.
Putem conluziona că reglementarea persoanei juridice este una amplă, iar odată ce dorești să
înființezi, înregistrezi o întreprindere trebuie să urmezi toți pașii menționați în lucrare. Părerea mea
este că daca-i dori să îți deschizi o afacere depinde mult de domeniul de activitatea ce ți-l alegi, dar
totuși conform tuturor criteriilor aș opta pentru SRL, de ce?! Posibilitatea alegerii a mai multor
obiecte de activitate, ceea ce conferă libertatea desfăşurării mai multor activităţi comerciale, la
înfiinţare nu sunt necesare documente doveditoare referitoare la pregătirea profesională a
administratorului sau asociaţilor, asociaţii societăţii răspund în faţa creditorilor cu patrimoniul
firmei, raspunderea fiind limitată la valoarea capitalului social depus;
Cât despre noile completări și modificări din Codul Civil le consider oportune, iar acestea ar
putea ajuta la îmbuntățirea afacerilor, prin crearea de condiții mai favorabile, după părerea mea. Cu
toate că sunt rezervată cu privire la SNC, SC, numărul cărora este într-o permanentă descreștere, ele
23
fiind considerate neavantajoase din cauza că fondatorii răspund și cu propriul patrimoniu, cât și a
altor condiții neavantajoase ale acestora. Propun modificarea acestei condiții pentru diversificarea
întreprinderilor ce vor fi înregistrate în Republica Moldova.
24
BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative
Codul Civil al RM, nr.1107, din 06.06.2002, în Monitorul Oficial Nr. 82-86 art.
661, Republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019 art.132
https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept-civil/infiintarea-unei-persoane-juridice-115967.html ,vizitat
02.01.2020
http://www.cis.gov.md/content/%C3%AEnregistrarea-persoanelor-juridice-%C8%99i-%C3%AEntreprinz
%C4%83torilor-individuali, vizitat 04.02.2020
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-civil-introducere/persoana-juridica/ ,vizitat
04.02.2020
https://monitorul.fisc.md/legal_assistance/procedura-de-lichidare-a-persoanei-juridice-unele-
25
https://conspecte.com/Dreptul-afacerilor/societatile-de-persoane-societatea-in-nume-colectiv-si-
26