Sunteți pe pagina 1din 23

RAZBOAIELE BALCANICE

PARTICIPANTI:

Visan Mariana Georgiana Stroescu Andrei Nitu Alexandru

Rzboaiele Balcanice
au fost dou rzboaie n Europa de sud-est n 1912-1913 n timpul crora statele Ligii Balcanice (Bulgaria, Muntenegru, Grecia, i Serbia) nti au cucerit teritoriile otomane Macedonia, Albania i majoritatea Traciei, i apoi nu s-au neles asupra mpririi teritoriilor cucerite. Cadrul rzboaielor se afl n incompleta apariie a statelor naionale n rmiele Imperiului Otoman n secolul al XIX-lea. Srbii au obinut importante teritorii n urma rzboiului rusoturc 1877-78, iar Grecia a obinut Tesalia n 1881 (dei a pierdut o mic parte n favoarea Imperiului Otoman n 1897) iar Bulgaria (un principat autonom ncepnd cu 1878) a incorporat fosta provincie separat Rumelia Oriental (1885). Toate trei, mpreun cu Muntenegru, doreau teritorii adiionale din ntinsele regiuni otomane cunoscute colectiv sub numele de Rumelia

Tensiunile dintre statele balcanice legate de aspiraiile rivale n Macedonia i Tracia s-au potolit oarecum n urma interveniilor Marilor Puteri de la jumtatea secolului al XIX-lea, care vizau asigurarea unei mai bune protecii pentru cretinii majoritari, precum i pentru pstrarea status quo. Problema viabilitii stpnirii otomane a fost ns din nou pus dup Revoluia Junilor Turci din iulie 1908 care l-a obligat pe sultan s revin asupra constituiei susupendate. n timp ce Austro-Ungaria a profitat de nesigurana politic otoman pentru a anexa oficial provincia otoman BosniaHeregovina, pe care o ocupase nc din 1878, Bulgaria i-a declarat independena complet (Octombrie 1908), iar grecii din Creta au proclamat unificarea cu Grecia, dei opoziia marilor puteri a mpiedicat punerea n practic a ultimei aciuni.

Frustrat n nord de incorporarea Bosniei de ctre AustroUngaria, cu cei 825 000 de srbi ortodoci (i mult mai muli srbi i simpatizani ai srbilor de alte confesiuni), i obligat (martie 1909) s accepte anexarea i s rstrng demonstraiile anti-habsburgice printre grupurile naionaliste srbe, guvernul acestei ri a privit ctre fostele teritorii srbe din sud, n special "Vechea Serbia" (Sngeacul Novi Pazar i provincia Kosovo). Iniial sub ncurajarea agenilor rui, au fost ncheiate o serie de nelegeri: ntre Serbia i Bulgaria n martie 1912 i ntre Grecia i Bulgaria n mai 1912. n octombrie acelai an Muntenegru a ncheiat de asemenea nelegeri cu Serbia i Bulgaria. Primul rzboi balcanic a urmat imediat. Rzboaiele au fost un precursor important al primului rzboi mondial, deoarece Austro-Ungaria s-a alarmat de creterea teritoriului i statutului regional al Serbiei. Aceast temere era mprtit de Germania, care considera Serbia un satelit al Rusiei. Creterea puterii srbeti a constribuit astfel la dorina celor dou Puteri Centrale de a risca un rzboi dup atentatul de la Sarajevo asupra arhiducelui Franz Ferdinant al Austriei n iunie 1914.

Mai apoi, armata austro-ungar a luptat timp de trei ani pentru a reui anexarea Serbiei i Muntenegrului, lucru reuit atunci cnd Bulgaria, Austro-Ungaria i Imperiul Otoman s-au alturat Puterilor Centrale alturi de Germania. Urlanis a estimat n Voini I Narodo-Nacelenie Europi (1960) c n rzboaiele balcanice au fost 122 000 de mori n lupt, 20 000 mori n urma rnilor i 82 000 n urma bolilor

PRIMUL RAZBOI BALCANIC


Primul razboi balcanic din 1912, marca hotararea popoarelor din Balcani . (greci, bulgari, sarbi) de a imparti definitiv si ceea ce mai ramasese din partea europeana a Imperiului Otoman. Doar neintelegerea statelor balcanice asupra conditiilor de impartire a prazii a inlesnit iesirea cu pierderi putine a Turciei din aceasta criza fatala, ca si in multe alte cazuri din trecut. Astfel Turcia recucereste Adrianopolul si Tracia orientala. Tot acum se formeaza si statul independent albanez. La 13 martie 1912, se incheie Tratatul de prietenie si alianta bulgarosarb la Sofia. Acest tratat constituie nucleul Aliantei Balcanice, indreptat impotriva Turciei.

La 29 mai 1912, se incheie la Sofia tratatul de alianta defensiva grecobulgar. La 6 octombrie 1912 are loc conventia politica si militara sarbomuntegreana,privind actiunile comune impotriva turciei. La 9 octombrie 1912 Muntenegru incepe operatiunile militare impotriva Turciei. La 17 octombrie 1912 Serbia declara razboi Turciei. Primul razboi balcanic a avut loc intre 18 octombrie 1912 si 30 mai 1913. La 8 octombrie 1912 incep ostilitatile in primul razboi balcanic : Bulgaria, Serbia, Grecia si Muntenegru impotriva Turciei. La 26 octombrie 1912 insula Creta se uneste cu Grecia. La 8 octombrie 1912 trupele grecesti ocupa Salonicul. Batalia decisiva intre Grecia si Turcia are loc la Tenedos (azi insula turceasca Bozcaada) la 18 ianuarie 1913. La 26 noiembrie1912 armata bulgara incepe ofensiva impotriva Turciei la Ceatalgea si la 26 martie 1913 Armatele bulgare cuceresc Adrianopolul.

Toate aceste lupte s-au incheiat prin tratatul de pace de la Londra din 30mai 1913, intre Turcia si Alianta Balcanica. In urma acestui tratat, Tracia rasariteana cu Adrianopolul se uneste cu Bulgaria, iar Macedonia se imparte intre aliati.

Primul rzboi balcanic

Perioada:8 octombrie 1912 - 18 mai 1913 Locaia:Peninsula Balcanic Rezultat:victoria Ligii Balcanice, Tratatul de la Londra CombataniImperiul Otoman Liga Balcanic: Bulgaria Grecia Muntenegru Serbia Comandani : Nizam Paa, Zekki Paa, Esat Paa, Abdulach Paa, Ali Rizah Paa Constantin I al Greciei, Vladimir Vazov, Petar Bojovic, Radomir Putnik , Pavlos Kountouriotis

Efective :350,000 oameni Grecia 115,000 oameni, Bulgaria 300,000 oameni, Serbia 220,000 oameni, Muntenegru 35,000

Btliile primului rzboi balcanic Btlia de la Sarantaporo Greci Prinul Constantin otomani: 9 octombrie 19121 Btlia de la Giannitsa greciPrinul Constantin -otomaniHasan Tain Paa:19 octombrie 1912 Btlia de la Kumanovo srbiGen. Radomir Putnik (promovat la rengul de Vojvoda dup btlie)otomaniZekki-Paa (Gen.) :23 octombrie 19121 Btlia de la Kirk Kelesse bulgari otomani:24 octombrie 19121 Btlia de la Pente PigadiagreciLt Gen K. Sapountzakis -otomaniEsat Paa :24-30 octombrie 1912 Btlia de la Prilep srbi_otomani :3 noiembrie 1912 Btlia de la Lule-Burgas bulgari otomani :28-31 octombrie 1912 Btlia de la Vevigreci -otomani :2 noiembrie 1912 Btlia de la Bitola srbiGen. Petar Bojovic -otomaniZekki-Paa (Gen.):16-19 noiembrie 19121 Btlia naval de la Ellimaregrecicontraamiralul Pavlos Kountouriotis otomani amiralul Ramiz Bei3 decembrie 1912 Asediul Adrianopoluluibulgari i srbiGen. Vladimir Vazov, Gen. Stepa Stepanovic -otomaniGen Ghazi Shulkri Paa :17 noiembrie-3 decembrie 1912 Btlia naval de la Lemnos maregreci contra amiralul Pavlos Kountouriotis otomani : 5-18 ianuarie 1913 Btlia de la Bizani greci prinul Constantin -otomaniEsat Paa :L20-21 februarie 1913

Graniele balcanilor dup primul i repectiv cel de-al doilea rzboi balcanic (1912-1913)

AL DOILEA RAZBOI BALCANIC


Principalul atac bulgar era ndreptat mpotriva srbilor cu armatele I, a III-a, a IV-a i a V-a, n timp ce armata a II-a era nsrcinat cu atacarea poziiilor greceti de la Gevgeli i Salonic. Bulgarii au fost copleii numeric pe frontul grecesc, i n curnd luptele uoare s-au transformat ntr-o ofensiv greceasc pe ntreaga linie a frontului la 19 iunie.

Forele bulgare s-au retras imediat de pe poziiile lor de la nord de Salonic (cu excepia garnizoanei izolate din Salonic, care a fost copleit) pe poziii defensive la Kilkis. Planul de a distruge armata srb n Macedonia central printr-un atac concentrat a euat.

Cel de-al doilea rzboi balcanic a avut loc n 1913 ntre Bulgaria pe de o parte i Grecia i Serbia pe cealalt. Rezultatul a fcut din aliatul Rusiei, Serbia,o putere regional important, alarmnd astfel Austro-Ungaria i fiind astfel o cauz important a primului rzboi mondial

Btlia de la Kilkis
Armata a II-a bulgar din Macedonia central comandat de generalul Ivanov ocupa o linie de la Lacul Doiran la sud-est ctre lacurile Langaza (astzi Lacul Koronia) i Beik (astzi Lacul Volvi), apoi pe la portul Kavala la Marea Egee. Armata era de poziii nc din mai (luptase la asediul Adrianopolului n primul rzboi balcanic), ns trupele erau supraextinse i probabil nu numrau mai mult de 40 000 de oameni n dou divizii slbite. Grecii au afirmat c li s-au opus cel puin 80 000 de oameni. Armata greac, comandat de regele Constantin avea nou divizii i o divizie de cavalerie (120 000 de oameni), ntr-un raport de doi la unu sau trei la unu fa de trupele bulgare.

La Kilkis bulgarii construiser defensive puternice, care includeau tunurile capturate de la otomani i care dominau cmpia de mai jos. La 3 iulie, diviziile a II-a, a IV-a i a V-a greceti au atacat peste cmpie n arje, sprijinite de artilerie. Au suferit pierderi grele dar pn n ziua urmtoare ocupaser traneele. ntre timp, n stnga bulgarilor divizia a VII-a greceasc a ocupat Nigrita iar diviziile I i a VI-a Lahana. Pe flancul drept al bulgarilor Evzoni a cucerit Gevgeli i nlimile Matsikovo. n consecin, calea de retragere bulgarilor prin Doiran era ameninat, iar armata lui Ivanov a nceput o retragere disperat care n unele momente amenina s devin o fug dezorganizat. ntririle, sub forma diviziei a XIV-a au sosit prea trziu, i s-au alturat retragerii spre Strumnitza i grania bulgar

Grecii au cucerit Doiranul la 5 iulie, dar nu au reuit s taie retragerea bulgarilor prin pasul Struma. La 11 iulie, grecii mpreun cu srbii au avansat n amonte pe rul Struma pn ce au ajuns n Defileul Kresna la 24 iulie. n acest punct, logistica greac era ntins la maxim, i naintarea s-a oprit. Bulgarii au pierdut 7 000 de oameni la Kilkis. Ali 6 000 au fost luai prizonieri cu 130 de tunuri. Grecii au suferit i ei pierderi grele, de 8 700 de oameni. A fost btlia decisiv pe acest front, i cel mai mare succes grecesc din ambele rzboaie.

Bregalnica, Kalimantsi i Defileul Kresna


Pe frontul din Macedonia central srbii au mpins forele bulgare ctre est prin btlia de la Bregalnica (30 iunie 9 iulie). ntre timp, n nord, bulgarii au nceput s avanseze ctre oraul srbesc Pirot (n apropiere de grania srbo-bulgar), oblignd srbii s trimit ntriri armatei a II-a care apra Pirutul i Niul. Acest lucru le-a permis bulgarilor s opreasc ofensiva srb din Macedonia la Kalimantsi la 18 iulie.

Armata Romn trecnd Dunrea pe un pod de vase la Zimnicea, n cadrul Campaniei pentru Turtucaia

Al doilea rzboi balcanic


Parte a Rzboaielor balcanice Perioada:16 iunie 1913 - 18 iulie 1913 Locaia:Peninsula BalcanicRezultat:nfrngerea Bulgariei, Tratatul de la Bucureti, 1913 CombataniBulgaria - Grecia Serbia Muntenegru Romnia Imperiul Otoman ComandaniNikola Ivanov, Vasil Kutincev, Radko Dimitriev Serbia: Radomir Putnik, Grecia:Regele Constantin, Romnia: prinul Ferdinand, Alexandru Averescu Efective300 000 de oameni Serbia 220 000 Romnia 200 000 Grecia 150 000 Muntenegru 12 000

Grupurile etnice din Peninsula Balcanic i Asia Mic n 1923, Historical Atlas de William R. Shepherd, New York (harta nu reflect rezultatele transferului de populaie dintre Grecia i Turcia)

ROMANIA IN RAZBOIUL BALCANIC


Al doilea razboi balcanic izbucneste in 1913 si atunci Romania intervine ca un fel de a patra putere care sa restabileasca echilibrul, alaturi de greci si sarbi impotriva bulgarilor. Interventia Romaniei in 1913 a fost o simpla plimbare militara, bulgarii fiind luati prin surprindere. Nu a existat nici o rezistenta, romanii nu au avut de dat lupte impotriva bulgarilor, iar acestia capituleaza in fata atacului tripartit al grecilor, sarbilor si romanilor. Pacea se incheie la Bucuresti, Titu Maiorescu fiind presedintele Consiliului de ministri. Romania nu sa multumit numai sai impiedice pe bulgari de a obtine hegemonia in balcani, ci a cerut si o cerut si o portiune de teritoriu in Dobrogea, unde de altfel nu erau majoritari nici bulgarii, nici romanii, ci turcii si tatarii. Pentru Romania nu era indispensabila aceasta marire a Dobrogei, pentru Bulgaria era vitala din punct de vedere agricol si fiindca tara era mai mica.

Romania si-a facut in acest moment dusmani din oameni care au fost intotdeauna alaturi de ea in cursul istoriei. Preluarea Cadrilaterului de la bulgari in 1913 a fost o greseala politica.. Totusi era prevazuta o contraparte. Obtinerea Cadrilaterului era legata de ideea de a-i aduce acolo pe vorbitorii de limba romana, pe aromani si pe meglenoromani, cei vorbind dialecte romanesti si aflati in Balcani. Era insa un proiect prost realizat si, dupa parerea mea, chiar imoral, fiindca noi am fi luat niste aromani din Grecia sau din Albania pentru a-i aseza intr-o parte a Bulgariei, sau intr-o regiune ce s-ar fi cuvenit Bulgariei. De fapt, proiectul nu s-a putut realiza decat la o scara foarte redusa, cateva mii de familii, iar tragedia din 1940 ne-a silit sa retrocedam Cadrilaterul si sa mutam grabnic pe imigrati in alte zone ale tarii.Aducerea unui numar de aromani in Cadrilater a fost un esec politic grav nici aromanii n-au fost multumiti, intrucat noi, in schimbul acestui targ", am renuntat sa-i fortam pe ceilalti semnatari ai tratatului de la Bucuresti sa accepte un articol asigurand ocrotirea vorbitorilor de dialect romanesc acolo unde se aflau.

DUPA RAZBOAIELE BALCANICE