Apa potabilă din

Republica Moldova -
prezent și viitor
Elaborat de:
Roșca Constanța
Vițu Daniela
Clasa a IX-a C
Ce reprezintă apa?
Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de
cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar
verzui în straturi groase. Apa este o substanță
absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma
acesteia, fiind unul dintre cei mai universali
solvenți. Apa este un compus chimic al
hidrogenului și al oxigenului, având formula
chimică brută H2O. Apa este una din substanțele
cele mai răspândite pe Planeta Pământ, formând
unul din învelișurile acesteia, hidrosfera.
 Apa potabilă
Prin apă potabilă se înțelege apa destinată consumului
uman. Aceasta poate fi:
● orice tip de apă în stare naturală sau după tratare,
folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru
alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și
indiferent dacă este furnizată prin rețea de
distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle
ori în alte recipiente;
● toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria
alimentară pentru fabricarea, procesarea,
conservarea sau comercializarea produselor ori
substanțelor destinate consumului uman
 Măsuri de prevenire a poluării apei

1 3

Construirea de baraje Organizarea corectă a

și zone de protecție a sistemelor de apă
apelor potabilă și canalizare la
nivel local
2 4

Interzicerea aruncării
și depozitării la
întâmplare pe malurile
sau albiile râurilor a
deşeurilor de orice fel
Construirea de staţii
sau sisteme de epurare
a apelor uzate ale
localităților
 ❖ Resursele de apă - RM
Resursele de apă din Republica Moldova sunt reprezentate de apele de suprafață (două bazine
majore ale râurilor Nistru și Prut) și de apele subterane.

Regimul natural al apelor din râuri în aceste bazine a fost modificat prin construirea de baraje și
rezervoare, create în scopul prevenirii inundațiilor, captării sedimentelor, asigurării cu apă pentru
consumul agricol, industrial și casnic, precum și pentru piscicultură.

Rețeaua de ape subterane include circa 112 mii de izvoare și fântâni (publice și private) și peste
3000 de fântâni arteziene funcționale. În Republica Moldova apele subterane constituie sursa
principală de asigurare cu apă potabilă pentru 100% din populația rurală și 30% din populația
urbană sau 65% din populația totală a țării. Restul, 35% din populația totală, întrebuințează ca
sursă de apă potabilă apele de suprafață.

Aproximativ 44% din populația țării nu are acces la apă potabilă sigură. Deși, toate orașele și
municipiile și peste 65% din localitățile rurale au sisteme centralizate de aprovizionare cu apă
potabilă, doar 50 la sută se află în stare tehnică satisfăcătoare, restul necesită reparații capitale
sau reconstruire.
Securitatea apei și perspective pe viitor
Moldova este o țară fără ieșire la mare, la hotar cu România și Ucraina în Europa de Est, cu
o populație de aproximativ 3 milioane și cu 60% din populația țării locuind în mediul rural.
Țara se confruntă cu un traseu de dezvoltare plin de provocări, exacerbate de pandemia
curentă de COVID-19 și recesiunea economică. Aceste provocări de dezvoltare sunt
interconectate cu sectoarele conexe apei. Dotarea cu resurse de apă a Moldovei trebuie să
fie valorificată pentru a releva dimensiunile productive ale apei pentru economie, cum ar fi
dezvoltarea agriculturii și ramurii agro-alimentare, care ar putea ajuta în diversificarea
economiei și sporirea exporturilor. Securitatea apei mai înseamnă că populația – atât cea
urbană, cât și cea rurală – poate duce o viață productivă, dispune de un mediu curat,
servicii fiabile de apă și mijloace de trai rezistente față de inundații și secete, poluare și
degradarea mediului. Climat pe viitor a Moldovei este nesigură, existând previziuni
climatice divergente. Majoritatea modelelor climatice prezic efecte de încălzire și uscare, cu
un nivel mediu mai mic de scurgere a apelor, secete și inundații mai frecvente și mai
intense, care la rândul lor vor induce riscuri adițional pentru securitatea apei. Pentru a
atinge aspirațiile cetățenilor moldoveni de venituri mai mari și stil de viață precum cel din
țările vecine cu venituri medii și mari, este necesară o strategie tridimensională din partea
guvernului care să se axeze pe (1) stimularea productivității și creșterii sectorului privat, (2)
fortificarea capitalului uman și incluziunii sociale, (3) promovarea gestionării durabile a
resurselor.
 Factorii principali de poluare

01 Apele uzate 02 Ploile acide 03 Substanțe chimice

Scurgeri de Poluarea
04 Deșeuri solide 05 petrol 06 termică a apei
01
Problema apei
potabile
 Apa potabilă în RM
Problema apei potabile este una dintre cele mai importante pentru omenire. Specialiștii spun că
în Republica Moldova, deja de ani buni, există o problemă majoră în ceea ce privește rezervele de
apă potabilă, chiar dacă există percepția că acestea ar fi considerabile. Problema ar fi că apa în
țara noastră este poluată și adesea nu este bună pentru consum. Însă oamenii o consumă totuși,
pentru că nu cunosc acest lucru sau pentru că nu au alternativă.O problemă gravă prezintă și râul
Nistru, sursa principală de apă pentru mai multe orașe din Moldova, care este însă poluat cu ape
reziduale,

Asigurarea cu apă potabilă a localităților din țară se bazează pe trei surse: apele subterane,
cărora le revin 65% din volumul total al apei consumate, și apele de suprafață, cărora le revine
34,8% din volumul apei consumate. A treia sursă sunt lacurile de acumulare și izvoarele.Specialiștii
spun că apă acumulată în sursele subterane este suficientă pentru asigurarea consumului de apă
într-un viitor apropiat, însă acestea nu sunt repartizate uniform pe teritoriul țări.Cea mai mare
concentrate a apelor subterane este în bazinul râului Nistru, în special în partea de jos a acestuia.
în zona Prutului, în regiunile de centru şi de sud, rezervele de ape subterane de bună calitate
practic lipsesc.Responsabilii din domeniu au elaborat un șir de măsuri care ar trebui întreprinse
neîntârziat pentru a ameliora situația în domeniu.
 Alimentarea cu apă a localităților din
țară de bazează pe 3 surse:
65% 34,8% 0,2%
Lacurile de acumulare
Apele subterane Apele de suprafață
și izvoarele

Nistrului îi revin 32% din totalul

apelor utilizate Rezerva apelor
subterane este de 0,
5 miliarde m2/an
Prutului îi revin 2,8% din totalul apelor
utilizate

Rezervele apelor de suprafață au un volum de cca 1,

32 miliarde m2/an
02
Calitatea apei
 Calitatea apei în RM
Calitatea apei potabile în Moldova are constant un nivel scăzut. Cel puțin așa arată rezultatele investigațiilor de
laborator a celor 850 de probe de apă, efectuate de către specialiștii S.A. „Apă-Canal Chișinău”.Au fost
colectate probe din localitățile din preajma municipiului Chișinău, cum ar fi: Suruceni, Drasliceni, Ghidighici,
Zâmbreni, Stăuceni, Ialoveni, Strășeni, dar și din cele mai îndepărtate raioane cum ar fi: Ungheni, Criuleni,
Rezina, Cantemir, Florești, Căușeni, Cimișlia, Telenești. În total s-au înregistrat 855 de probe pentru testarea
calității apei, dintre care:

– 42 din sonde arteziene; – 522 din fântâni sau izvoare locale ;

–148 de la robinet; – 26 apă îmbuteliată;

– 59 probe de apă filtrată.

Rezultatele testării arată că cea mai gravă situaţie se atestă în localităţile rurale, unde principala sursă de apă
sunt fântânile. Cca 61% din apeductele legate de sursele subterane de apă şi aproximativ 84% a apei din
fântâni nu corespund normelor sanitare după componenţa chimică. Astfel, apa are fie o duritate joasă fie o
duritate prea înaltă, cloruri și conductivitate care depășesc Concentrația maxim admisibilă. Apa conţine o
cantitate sporită de fluor, sulfaţi, sulfură de hidrogen şi alte elemente chimice. Calitatea apei potabile din sursele
subterane nu corespunde nici după indicii bacteriologici. Cel mai mult sursele subterane de apă sunt afectate
de fermele zootehnice, gunoişti, depozitele de îngrăşăminte şi deşeuri, precum şi de lispa sistemelor de
epurare.
 Accesul populației la apă

Orașe Sate Situație generală

● 80% au acces la apă
centralizată
● 63% au acces la servicii
de canalizare
● 50% au acces la apă ● 44% din populația țării nu
centralizată are acces la apă curată
● 40% au acces la ● În 63% din grădinițele din
servicii de canalizare țară, apa prezintă un
pericol
 03
Efectul schimbărilor
climatice asupra
resurselor de apă
 Modernizarea agriculturii irigate și rezistente la
schimbări climatice

Pe termen mediu (3–5 ani)

Fundamental (imediat) Crearea Fundamental (imediat) Crearea unui
unui mediu productiv propic mediu productiv propice

1 3

2 4

În mod continuu,etapizat
Pe termen scurt (1–2 ani)
Extinderea direcționată a irigării
Dezvoltarea capacităților pentru
prestarea serviciilor de irigare și
oferirea de control

Impactul posibil al schimbării climei asupra resurselor acvatice din Moldova

Schimbarea climei constituie doar unul din factorii, care vor determina viitorii indici de disponibilitate şi utilizare a apei.
Factorii non-climatici ar putea agrava sau atenua efectele adverse ale schimbării climei asupra disponibilităţii şi calităţii apei.
Ei, de asemenea, ar putea avea o influenţă semnificativă asupra cererii de apă. Creşterea poluării şi dezvoltarea economică vor
juca un rol dominant. Conform ţintei cu utilizare intensivă a apei, asociate cu dezvoltarea economică naţională, asigurarea cu
apă sigură pentru toţi utilizatorii de apă va fi ameninţată de schimbarea resurselor de apă asociată cu schimbarea climei,
 Impactul calității apei asupra sănătății
Specialiștii atenționează - apa de calitate proastă duce la diferite patologii, în funcție de deficitul sau surplusul unor
componenți chimici. Ea afectează aparatul digestiv, ficatul și poate provoca apariția gastritei.

În cazul concentrațiilor de săruri minerale, adică mineralizării excesive a apei sau cum i se mai spune în popor, apa dură, ea
poate duce la anumite tulburări ale tractului gastro-intestinal, poate scădea pofta de mâncare, slăbiciuni generale. Dacă se
înregistrează o cantitate sporită de calciu, magneziu, atunci poate duce la dezvoltarea litiazelor biliare sau urinare sau cum
cunoaște populația, formarea calculelor în vezica urinară, vezica biliară. Apa care are o mineralizare scăzută poate contribui
la dereglarea balanței hidrosaline, la dezvoltarea maladiilor cardiovasculare. Din cauza fluorului din apă, apare fluoroza
dentară, iar insuficiența de iod poate afecta glanda tiroidă. În cazul surplusului de fluor în apa potabilă, apar pete pe dinți, fie
cafenii sau sure, care ulterior pot duce la distrucția dintelui, iar insuficiențe de fluor, apar cariile din cauza fragilității dinților.
Dacă este insuficiență de iod în apă, atunci apar manifestări la nivelul glandei tiroide. Populația a auzit de gușă endemică. În
cazul poluării apei cu nitrați, apar manifestări la nivelul organismului în felul următor: se poate înregistra o scădere a
dezvoltării biologice, scade imunitatea, cresc numărul de infecții virale, morbiditatea generală crește.

Se recomandă folosirea filtrelor, dar nu înainte de a verifica și componența minerală a apei, întrucât există aparate de mai
multe feluri. De asemenea, medicul igienist atenționează asurpa

alegerii pastei de dinți, cu sau fără fluor. E nevoie de consumat sare

și apăiodată, iar cea fiartă poate fi folosită nu mai mult de câteva ore.

Calitatea apei în RM