Manastirea Golia

Cu o vechime din secolul al XVI-lea, târgul Iaşi încă nu ajunsese la acea vreme în
fruntea oraşelor Moldovei. 1Tot în acest secol împrejurările noi din istoria Moldovei aveau să
aducă creşterea importanţei târgului de pe Bahlui până când, în jurul mijlocului secolului, s-a
ridicat la rang de capitală a Moldovei.

Mutarea scaunului domnesc de la Suceava la Iaşi avea să dea un impuls dezvoltării

oraşului,dezvoltarea reflectată prin creşterea economică, prin sporul demografic ridicat şi prin
apariţia unor noi cartiere. Aici şi-au găsit momentele ctitoriile de după mijlocul secolului al XVI-
lea care aveau rolul de a dezvolta şi de a reda strălucirea bine meritată a acestei capitale, printre
care şi mănăstirea Golia.

Mănăstirea face parte din monumenele a căror înfăţişare cotidiană se datoreză

unui proces îndelungat de prefaceri şi adăugiri din epoci diferite. Cea mai veche dovadă ca fiind
socotită autentică, pentru datarea mănăstirii este crucea de aur, dăruită de Maxim Burnau şi de
soţia sa Antimina bisericii cu hramul Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos, la anul 7072, adică
în 1563-1564.2 Maxim Burnau apare într-un arbore genealogic, întocmit de Zotta Sever, unde,
apoximativ în 1488 este întâlnită obârşia familiei Golia, familiei din care se trage şi ctitorul
nostru Ioan Golăi sau Golăi din Rebricea, originar din Vaslui, satul Dăneşti, căruia Ştefan cel
mare tot în 1488 îi întărea satul Golăiesti, pe Rebricea, pentru ca o parte a satului era în
proprietatea Anei-văduva lui Ioan Golăi. Se crede că Golăi ar fi cumpărat un sat care-i poartă
numele, se pare că familia sa era vecină cu Golăieştii sau satul a fost descălecat de vrun înaintaş
de al său.3 Ana, soţia acestuia se pare să fi fost o femeie enegică şi respectată, ne infomează
Sever, mai mult de un sfert de veac a ştiut cum să ţină 12 domnii tradiţia soţului -ctitoria
neamului: Golia.

Desprea zidirea bisericii prima dată este menţionat ca cel mai vechi voievod Alexandru
Lăpuşneanul în a doua domnia a sa (1564-1568 ) în pomelnicul bisericii. Aceasă menţiune duce
1
Radu Popa, Mănăstirea Golia, Bucureşti, 1966, p. 6.
2
Zotta Sever, Mănăstirea Golia-schiţă istorică, Bucureşti, 1954, p. 2.
3
Ibidem, p. 26.
la eliminarea ipotezei că mănăstirea s-a fi zidit în 1546, pentru că dacă ar fi fost aşa în pomelnic
ar fi trebuit să fi fost scris numele lui Petru Rareş.

Alt argument al datării ctitoriei ar fi acela că anul 1606 găseşte biserica refăcută de către
fiul lui Vasile Lupu, Ştefăniţă Vodă, beneficiarul vindecării miraculoase, cu ajutorul unei icoane
făcătoare de minuni. După aceasta, Ana, împreună cu fiul ei Mihail, închină mănăstirea către
Vatoped, lăcaş din Sfântul Muntele Athos, statutul de mănăstire mentionându-se şi în umătoarele
două secole.4 Menţiunea nouă a Goliei-1614-1615- la rostirea unor boieri: “ au venit înaintea
noastră a tuturora părintele Grigore egumenul de la sfânta mănăstire a lui Golia Logofătul cu tot
cu soborul de la Vatoped“,5 adică cu călugării ce aduceau vestea că au vândut Rujinţi de pe apa
Ciuhurului pe 500 galbeni ungureşti pentru că Vatoped ajunsese la mare sărăcie din cauza
păgânilor. Cumpărătorul a fost Nechifor Beldiman- logofăt al lui Ştefan Tomşa, Ştefan care
miluieşte mănăstirea ca metoh al Sfintei Lavre Vatoped. Sub domnia lui Moise Movilă, Golia se
va întinde spre Tătăraşi.

Referitoare la acestea sunt şi cele două inscripţii, după cum arată G.Balş, una în limba
slavonă şi una în limba greacă: “ Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului
Duh, iată eu robul Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos Io Vasile Voevod am zidit
această sfântă mănăstire şi netiind săvârşită de mine, cu ajutorul lui Dumnezeu, Io Ştefan
Voevod, fiul lui Vasile Voevod, am săvârşit-o în 7168(1660)mai 24. “şi cea grecească“S-a
ridicat din temelie şi s-a ispăvit această biserică[…]cu cheltuiala prea evlaviosului Domn şi
stăpân Vasile Voevod şi a fiului său Ştefan Voevod, pentru sufleteasca lor mântuire şi spre
amintirea lor veşnică şi a părinţilor lor, fiin arhiereu preaosfinţitul Mitropolit a toată Moldova,
domnul Varlaam, în anul de la facerea lumii 7168, iar de la întrupare 1660 prin mâna lui Matei al
lui Ioan. “6

La 1651 aşezământul de la Golia primeşte vizita patriarhului Macarie al Antiohiei, însoţit

de ahidiaconul Paul de Aleppo, care va descrie Golia, deşi nu era terminată: “Biserica este foarte
frumoasă. Acolo se află şi o veche şi miraculoasă icoană a Maicii Domnului-mâinile şi braţele
erau de aur. În faţa sanctuarului erau 4 candelabre de bronz, lucrate în Danemarca şi plătite cu
greutatea lor în argint. Portretul lui Vasile Vodă era înconjurat de îngeri, după el nevasta sa
4
Fănică A. Ungureanu-Racoviţă, Mănăstirea Golia din Iaşi, Iaşi, 2001, p. 13.
5
Zotta Sever, op.cit., p. 4.
6
G.Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile XVII şi XVIII, Bucureşti, 1933, p. 168.
Doamna era înconjurată de fiicele sale-la acea dată una era în Polonia, una căsătorită cu fiul lui
Hmelniski “. Paul de Alep vorbeşte de existenţa clopotniţei şi de vechimea turnului încă din
perioada Movileştilor(1600-pomeniţi în pomelnic).

În 1672, alt călător străin, Cornelio Magni spunea: “ clădirea Goliei e de piatră pătrată,
are o cupolă înaltă, două turnuri şi stâlpi la pridvor. Găsesc aici, ca şi la Petru cel Mare stiluri
amestecate “, se presupune că meşterii au fost italieni, chiar din Roma.7 Alături de meşterii
italieni, Paul de Alep spune că: “ Nimeni nu a excelat în arta de a construi biserici şi mănăstiri în
piatră cioplită şi sculptată ca Vodă Vasile, căci a adus pentru acestea meşteri din Polonia.“8

Spre 1687 regele polon, Sobieski, ocupă Iaşul incendiindu-l, focul cuprinzând şi Golia.
Tot în această vreme este făcută cea mai veche cişmea, deci nu este o legendă că Vasile Lupu a
adus apa de Ciric la Golia9, mai târziu devenită fântână publică împodobită în stilul baroc al
epocii, cum fusese prefăcut la Constantinopol.10 1693 curtea Goliei să găzduiască o nuntă
domnească, cea a lui C. Duca cu Maria, fiica lui C. Brâncoveanul, după 3 ani, în 1696-altă nuntă
a altui domn al Moldovei: Antioh Cantemir cu Catrina, fiica lui Dumitraşcu Ceaur-fost mare
logofăt.

Trebuie menţionat că la ambele evenimente a cununat Iacov, Patriarhul de la Ţaringrad,

cae a murit la Golia, probabil fiind înmomântat în naos aproape de catapeteasmă.

La 1705, turnul mănăstirei servea domniei drept închisoare ocazională. În sfârsit, la 1711,
în timpul vizitei lui Petru cel Mare la Iaşi, Dimitrie Cantemir purtându-l prin oraş, ducându-l şi la
Golia, Petru cel Mare a fi relatat, după Neculce că “ din toate mănăstirile, Golia i-a plăcut cel
mai mult pentru că are trei feluri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc.”

După secularizare, Golia, lipsită de averi va trece printr-un proces de degradare fizică,
urmând să fie restaurată pentru ultima oară înainte de 2010, la 29 decembrie 1947 şi redată
cultului,ca din 1922 aşezământul de la Golia a revenit la statutul de mănăstire.11

7
Zotta Sever, op.cit., p. 7.
8
G.Balş, op.cit., p. 166.
9
Zotta Sever, op.cit., p. 12.
10
G.Balş, op.cit., p. 331.
11
Fănică A. Ungureanu-Racoviţă, op.cit., p. 16.
 Aşezământul ecleziastic de la Golia se prezină ca o fortăreaţă de tip medieval. O imagine
de sus redă privirii o impresie de formă pătrată, specific medievală, destinate nevoilor de apărare,
prrecum Cetăţuia, Galata, Trei Ierarhi. Biserica actual reprezintă o imbinare de stiluri, îndeosebi
gotic şi bizantin, construcţie realizată întru-un moment de afirmare a Renaşterii târzii in
Principatele Române.12 Două studii excelente datorate domnului architect N.Ghica-Budeşti-
pentru partea arhitectonică şi domnului Sever Zotta-pentru cea istorică au fost publicate în
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Se pare că lucrarea domnului Budeşti nu a
beneficiat de aceeaşi cunoştiinţă ca a lui Sever Zotta, totuşi lucrarea sa a oferit date importante,
precum: Golia-o reprezentare arhitecturală orientală: o serie de ocniţe de diferite forme: cu vârf,
în acoladă, în treflă sau încă în multe alte forme mai puţin usitate în arhitectura noastră şi care
dovedesc o înrăurire străină dintr-o epocă mai târzie: sfârsitul secolului XVIII şi începutul
secolului XIX.13 Se cunoaşte în secolul XVII o înrăurire occidentală din ce îm ce mai puternică
asupra artei moldoveneşti, în acelaşi timp în Europa cea orientală este covârsită de înrăurirea
stilului “baroco”.14 Balş exemplifică acestea prin asemănarea Goliei cu biserica Caşin, clădită
aproximativ în aceeaşi perioadă de Gheorghe Ştefan, care au avut în comun probabil meşterul ce
le-a zidit.

Din punct de vedere al proporţiilor, Golia este o construcţie masivă şi puţin

greoaie, lipsită de zvelteţea sobră ce cararcterizează arhitectura moldovenească.15 Planul exterior
este rectangular, cu zidurile înalte de peste 12 m înalţime, ancoraţi într-o cornişă. Turnul Goliei
este posibil să fi însoţit mica biserică a Goliei, anterioară actualei ctitorii a lui Vasile Lupu, aşa
cum sugerează Paul de Alep, când il găseşe fără pereche şi magnific, el pare a fi mai vechi decât
bisrica actual, spune Paul de Alep şi totodată il aseamănă cu intrarea cu bolţarii arcurilor chiar cu
bolta Dragomirnei, neexcluzând posibilitate să fie contemporane. 16În interiorul bisericii se
găsesc: stema Moldovei, trecerea spre naos se găseşte decorată cu decoraţiuni în stil baroc cu
forme zoomorfe şi fitomorfe. Interiorul este de factură bizantină, trilobat: pronaos, naos şi altar.

12
Ibidem, p. 17.
13
G.Balş, op.cit., p. 159.
14
Ibidem, p. 163.
15
Radu Popa, op.cit., p. 23.
16
G.Balş, op.cit., p. 331.
 O apreciere concludentă asupra ansamblului construcţiei, poate fi cea a lui Paul
de Alep, vestit călător în vastul orient creştin, care spunea că:” nimeni în lume nu a excelat în
arta de a construi biserici şi mănăstiri în piatră tăiată şi sculptată, ca voievodul Vasile.“17

Ca orice monument istoric şi aşezământul de la Golia conservă o serie de valori, care

aduc contribuţie reală la marele tezau naţional de artă şi cultură. Pe lângă elementele de
arhitectură şi casa stareţială reprezintă un punc muzeistic pentru observarea interiorul bisericii. În
faţa altarului se află 4 sfeşnice, donaţii din parta lui Vasile Vodă, aduse din Danemarca şi plătite
cu argint pur în contragreutate. Alte opera de artă sunt exprimate de cele două jeţuri voievodale.
Deasupra capului voievodului e o preţioasă infomaţie, înscrisul menţionând că Vasile Lupu este”
Domn a toată Moldova“.

Interesul pe care îl prezintă Golia priveşte valoarea ei ca monument de artă cât şi

senificaţia pe care a avut-o pentru istoria Iaşului şi, mai ales, pentru evoluţia ulterioară a
arhitecturei moldoveneşti. Pentru acesta din urmă, alături de mănăstirea Caşin, bisericile Sf.
Teodor, Curelari sau Sf Gheorghe din Iaşi se completează orientarea de occidentalizare a artei
18
româneşti moldoveneşti, iniţiată de Vodă Vasile.

În concluzie imaginea măreţiei Golia va dăinui şi peste secolul al XIX-lea, când un

observator critic Andreas Wolf spunea că : “ e o mănăstire cu turnul cel mai înalt şi cu o biserică
strălucită şi bogat înzestrată”, 19ea reprezentând o legendă, dintr-o legendă a unui neam descris
de cronici sub toate aspectele lui. Golia se străduieşte, azi, să revină la splendoarea de odinioară,
spre a pătrunde, în alte secole, de credinţă şi unitate. Se impune păstrarea cu pioşenie a urmelor
paşilor ce au trecut pe “aici” îndeosebi cei ai lui Creangă şi a păstrării relicvelor tombale ale
Anei Golia, a Sultanei Racoviţă şi membri ai familiilor Cantacuzino, Mavrogheni şi a Patriahului
de Ţaringras, Balş,îmbrăcate într-o linişte deplină cutremurată doar de sunetul clopotelo

17
Fănică A. Ungureanu-Racoviţă, op.cit., p. 23.
18
Radu Popa, op.cit., p. 36.
19
Zotta Sever, op.cit., p. 12.
 BIBLIOGRAFIE CONSULTATĂ

1.Balş.G, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veacurile XVII şi XVIII, Institutul de arte
grafice “E.Marvan”, Bucureşti, 1933, vol. II.

2.Popa Radu, Mănăstirea Golia, Editura Meridiane, Bucureşti, 1966.

3. Sever Zotta, Mănăstirea Golia-shiţă istorică, Editura Republica Populară Română, Bucureşti,
1954.

4. Ungureanu-Racoviţă Fănică A., Mănăstirea Golia din Iaşi, Editura Timpul, Iaşi, 2001.