RAMNICU S R A T Desfiinarea celei mai odioase nchisori: 13 aprilie 1963

Atributele care pot defini rul absolut n limba romna cred ca sunt depite de ceea ce s-a petrecut acolo. Numai mintea diabolic a lui Alexandru Nicolschi putea nscoci metode si gsi locuri de tortur unele mai grozave dect altele si s-l fac s regrete c n-a tiut n 1949 c o s urmeze 1989.Asa de strmt i era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea dect snge si oameni schilodii fr s se gndeasc i la un mine care este permanent si cu nimic nu poate fi mpiedicat. El, ce se mngia Sasa, mpreun cu Pantiusa, Mita, Serghei, Ana, Emil, Liuba, Miu, cu miile s-au npustit ca lcustele asupra plaiurilor mioritice devornd totul, si dup nruirea partidelor politice i alungarea Regelui, au trecut la distru gerea Ctitorilor Romniei, a tuturor celor care contribuiser la renaterea romneasc pe ntinsul plai strmoesc. La 4 ani dup ce Vsinschi trntise usa la Palatul Regal, pentru a impune guvernul comunist Petru Groza, n noaptea de 2/3 Martie 1949 cteva sute de proprietari au fost dai afar din conace cu o valiz n mn restul averii mobile si imobile confiscndu-se si dintre acetia, circa 90 de foti ziditori de tar n 1918 si care mai erau n viat, au fost arestai de Nicolschi si trimii n temnia Sighetului, sub numele de cod "Dunrea", n vederea exterminrii. Pentru a ilustra aceast aciune fr asemnare de genocid, e suficient s amintim c au fost arestai oameni btrni si bolnavi (ca fostul general de jandarmi Mihail Racovit- la 82 ani sau.. Constantin-Dinu BRATIANU la 84 ani), unul din ei murind pe drum (Daniel CIUGUREANU), iar alii 50 au fost aruncai n gropile comune din Cimitirul sracilor de pe malul Izei, cel puin sa rmn ca piatr de hotar. Dup moartea lui Iuliu MANIU (5-02-1953), la 2 ani s-a desfiintat nchisoarea Sighet, dar o parte din victime au fost transferate continundu-se genocidul prin metode si mai diabolice cu cei ce refuzau s plece capul n fata barbariei dezlntuit de Sasa Nicolschi. DIN RU SPRE MAI RAU Peste 50 de crime svrise Vasile Ciolpan la Sighet dar nu reuise s lichi deze tot tezaurul ce i se ncredinase. In duba cu supravieuitori ce a plecat pe 6 Iulie 1955 de la Sighet la Bucureti se gseau 5 supravieuitori din nscenarea "Tmdu" ce fusese fcut pen tru distrugerea PNT-ului si n special a conductorilor partidului.Acetia erau Camil DEMETRESCU, Ilie LAZAR, Radu NICULESCUBuzesti, Victor RADULESCU-Pogoneanu si Ion MIHALACHE, care a cltorit izolat cu I.C. PETRESCU ntr-o celul si cruia i-a spus c mai fusese chemat la Bucureti si a refuzat propunerea ce i s-a fcut pentru recunoaterea realizrilor comuniste n schimbul eliberrii membrilor partidului. Acelas lucru l-au fcut comunitii si altor fruntai, fiind refuzai la fel. Dup ce a stat n Bucureti, probabil ncercndu-se alte presiuni de compromitere, pe data de 22 Sept.1955 a intrat n temnia morii de la Rmnicul Srat nregistrat cu matricola 51, 1a celula 35,1a etaj.Cu el odat au ajuns Camil DE METRESCU, Ilie LAZAZ si Victor RADULESCU-Pogoneanu, pe cnd Radu NICULESCU-Buzesti a luat drumul Botosaniului. AMENAJAREA INFERNULUI DE LA RAMNICU SRAT Era o nchisoare judeean cunoscuta cu tristul renume de lca al crimei organizate, pe timpul dictaturii lui Carol II, cnd de acolo au fost trimii la strangulare 14 deinui n noaptea de 29/30 Nov.1938 si la mai puin de un an, n noaptea de 21/72 Septembrie 1939 ali 14 arestai fr forme aufost mpucai, legai n lanuri, chiar n curtea nchisorii. Se prea c se revenise la vechea ntrebuinare de nchisoare pentru drept comun cnd diabolicului Sasa Nicolschi, dup valul de arestri din 7/8 Martie 1947 premergtor "Tmdului", i-a venit ideea s schimbe profilul acestei nchisori pentru a gsi spaiu noilor asalturi distrugtoare. In acest scop a fost trimis inspectorul Gh.I.Lzrescu cu instruciuni ca s se mreasc numrul gardienilor prin recrutarea lor din jude. Dup nfiinarea securitii pe 30 August 1948, si dup ce se trecuse la re gimul de represiune n mas din 15.Mai 1948, cnd aproape 4.000 au fost arestai ntr-o singur noapte, tot Sasa si Pantiusa au ordonat -Direciei Generale a Penitenciarelor- s transforme penitenciarul Rmnicul Srat n nchisoare politica. In acest sens pe 4 Decembrie 1948 a fost trimis Marin Melicescu, inspector general n Direcia General a Penitenciarelor care la fata locului a fixat noi norme de comportare fat de cei nchii difereniate ntre cei de drept comun -. si cei politici care treceau sub o total izolare. La politici erau ncadrai si frontieritii si sabotorii. Iar sabotorii nu erau alii dect ranii care nu mai puteau s-si achite cotele de cereale si animale, din ce n ce mai mari. Pentru ca diferenierea s fie si mai vizibil, n 1949 a nceput construirea unui zid desprtitor n incinta nchisorii odat cu aparitia primilor rani politici.

Pn n 1953 s-au perindat rani ncepnd CU ROSU Nicolae de 66 ani arestat pe 1 Ianuarie 1949 (din com. Chiojdeni) si pn la Copilul Sfedu Ion, de 15 ani, din comuna Jevreni. Printre sutele de trectori spre alte nchisori merit semnalate dou nume de referin; l.Gheorghe T.BRAHONSCHI inginer, fost sef al studenilor legionari pe ar, decorat pe frontul de rsrit, n lupta pentru eliberarea pmnturilor rpite de rui, cu "Corana Romniei" cu spade n grad de cavaler a trecut prin Rmnicul Srat la 8 Feb.1949 avnd o condamnare de 25 ani M.S. 2.Ionel C.LUPESCU, n.l888 a fcut Campania din Bulgaria(1913), a fost voluntar n armata francez(1914-1916) si revenit n ar a fcut ac te de mare vitejie la Doaga-Mrsesti fiind decorat cu "Virtutea militar cl.I", cu"Croix de guere"(francez), cu " Distinguished Conduct Medal( Virtutea militar englezj) cu " Ordinul "HONOR I.Ojczyna (virtutea militar polonez). In 1922 a fost ales deputat, n 1930 Vicepreedinte al Camerii deputailor .A ocupat si funcia de preedinte al organizaiei PNT de Rm.Srat si n 1946 artestat prima oar. Rearestat pe 15 Aug.1949 a trecut prin nchisoarea de la Rm.Srat pn la 30 iunie 1950 cnd 1-a luat n primire ministerul de Interne pentru anchet si a murit pe 9 Sept.1952 din cauza torturilor. ranii arestai erau originari din judetele limitrofe nchisorii precum satele Bozioru, Blnesti, Boeti, Boldu, Budeti, Chiojdeni, Coteti, Ciorti, Cotacu, Deduleti, Dumitreti, Gugeti, Jirlu, Mcrina, Murgeti, Odile, Nicoreti, Ploinesti, Prscov, Pituleti, Putreda, Puiesti, Pleesti, Secuieni, Tmboiesti, Urecheti ,Visani, Vintileanca, sate unde se opuneau la colectivizare si de unde au fost trimii cu primul val de administrativi la Canal. Datorita msurilor drastice n pstrarea secretului si a pazei stricte a deinuilor, la Rmnicu Srat au fost adui spre anchetare, jumtate dintre cei implicai n procesul de la Piteti si Gherla.Printre cei ce au trecut pe aici se numr: Gerbu Ion, Coblas Nicolae, Pvloaie Vasile, Pop Cornel, Popescu Gheorghe, Popovici Cornel, Serbanescu Cristian, Voinea Ion, Voinea Octavian, Zbranca Octavian si o parte din martorii acuzrii, n timp ce ceilali erau anchetai la securitatea de la Ploieti, anchetatorii putnd repede s fug de la un loc la altul, pentru a se pune de acord. RAMNICU SRAT DESTINAT CA TEMNIA DE EXTERMINARE Revoluia din Ungaria i-a zdruncinat pentru un moment pe conductorii sistemului represiv din Ministerul de Interne care nu se dezmeteciser dup moartea clului de la Moscova. In 1955 golise temnia Sighetului, dintre putinii supravieuitori o parte fuseser eliberai iar alii, fotii naional rniti ajungnd la Rmnicu S rat. A doua mutare mare a avut loc la sfritul lui 1956 cnd naional rni tii din nchisoarea de la Oradea Mare au fost mutai la Botoani, alii, putini, precum Victor Anca, Ion Brbus.Ion Ovidiu Borcea au ajuns n izolarea din Zarea Aiudului, ca un prim popas. Condiiile dure aplicate de directorul Colier au generat izbucnirea celei mai mari greve din istoria nchisorilor romneti, de peste 700 de deinui i care a durat 23 de zile. Ea a fost declanat de naional rnitii din celula 4 de la parterul Zrcii. Iniiatorii au fost Ion -Ovidiu Borcea, preotul Mihai Balica, Vasilic Munteanu si Cornel Veltan. Imediat s-au solidarizat Ion Diaconescu, Victor Anca, Ion Brbu, Ion Puiu, Jenic Arnutu i a cuprins ntreaga Zarc, parter si etaj. A nceput alimentarea forat si dup vreo 10 zile cnd au nceput strigtele la ferestre si btile n obloane alertnd populaia Aiudului, atunci s-au solidarizat si sutele de legionari din celular. Greva era ndreptit cerndu-se legturi cu familia (scrisori, pachete, medicamente).Cu toate c s-a nceput alimentarea forat n condiii barbare, greva care a durat 23 zil e s-a terminat la sfritul lunii Mai 1957. Reprezentanii Ministerului de interne care veneau din 2 n 2 zile cu avionul la Aiud au constatat cauza i vinovaii si au hotrt sancionarea prin mutarea la Rmnitul Srat a capilor grevei national rniste si a efilor acestora. Astfel pe 10 August 1957 s-a format o dub n care. au fost urcai: Nicolae ADAMESCU, Victor ANCA, Mihai BALICA, Jenic ARNAUTU, Ion B AR BU, Ion -Ovidiu BORCEA, Mlin BOSCA, Alexandru BRATU, Ion DIACONESCU, Constantin HAGEA, Vasilic MUNTEANU, Ion PUIU, Octavian RADULESCU, Cornel VELTEANU, la care s-au alturat Cornel COPOSU si Augustin VISA (adui de la Gherla) si separat n celulele dubei civa dintre minitri: Alexandru ALEXANDRINI.Alexandru CONSTANT, Gheorghe DOBRE, Titus DRAGOS, Constantin PANTAZI, Ion PETROVICI, Petre TOMESCU, Gheorghe JIENESCU,;, Pe parcurs au mai sosit la Rmnicu Srat si ali condamnai: Aurel DOBRESCU generalul Nicolae DRAGOMIR, Constantin HOROBET, Ion LUGOIANU, Vasile LUCA, Alexandru IACOB, Alexandru NEAGU, Horia MACELLARIU, Gheorghe-Ginel PLACINTEANU, PETRESCU Marinaru, Teodo r ROXIN, Lazr STEFANESCU, Nicolae VALSAN, Nicolae STO ENESCU, Alexandru TODEA, WALTNER Iosif Mihai GODO,

CONDIIILE DE "VIATA" n INFERNUL RAMNICU SRAT Din relatrile unor foti supravieuitori Augustin VISA, povestete:"Eu am fost urcat la etajul 1, ntr-o celula strmt, cu un pat, msu pe 3 picioare, o banchet mic, un vas cu ap si hrdul. . .usa era din fier masiv cu un vizor si o deschiztur pentru gamela cu mncare .0 fereastr n form de crenel aducea n minuscula ncpere o lumin

opac.Constat c plafonul e din tabl ondulata, groas, peste care era crmid acoperit cu asfalt. Dusumeaua era la fel.. .mi-au scos ctuele de la picioare. Dou zile s-au chinuit s taie niturile. Dalta era tocit, iar nicovala se mica sub loviturile de ciocan. Bonfaier nu aveau. Am simit dureri ngrozitoare.. .Peste tot domnea o linite de cimitir. Paznicii aveau papuci de psl, ca s nu se simt, ca s poat supraveghea interiorul celulelor fr s fie auzii. Corneliu COPOSU:"Fiecare deinut fiind singur n celul, nu avea deloc lumin natural.. ...fierstruica celulei era n permanena oblonit pe dinafar ca s nu se poat vedea cerul. De altfel, geamul era si de neatins la nlimea la care era situat...In afar de cele 8 ore destinate so mnului, cu cine s vorbeti...Rmnicul Srat era nu numai cea mai dur pucrie, dar si un fel de nchisoare experimental, liceu de aplicaie pentru viitoarele cadre ... pentru meninerea ordinii aplicau ca metod de disciplin btaia. Intrau n celul cinci-ase gardieni, gealai narmai cu bastoane i bteau toi deinuii pe rnd, fr nici o justificare, pn cdeau jos. Toi deinuii, indiferent de vrstei, si de starea sntii erau btui metodic. Regimul acesta nu 1 -a ocolit nici pe Mihalache la 82 de ani; nu a fost scutit de btaie nici Pogoneanu, fost director n Ministerul de Externe care, paralizat pe jumtate, nu putea sta n picioare, era btut n pat, culcat. Ion Ovidiu BORCEA, cel mai tnr locatar al Rmnicului Srat, a stat 6 ani:" Acolo se murea de foame, de frig, de terorizare si din lips de tratament medical. Ferestrele aveau obloane. Nu se vedea afar, iar ferestrele erau cscate de un deget...Seara eram obligai s ne culcm cu minile afar din ptur, n cmas si izmene, cu capul la geam si fata spre u, iar zpada care intra pe fereastr n timpul nopii o scuturam ziua de pe ptur. ...Frigul n aceste celule sinistre inea de la cderea primei ploi din luna Septembrie i pn la nceputul verii. Cmaa de pe mine, pe care o aveam de 4 ani ajunsese ca o aprtoare de mute i dei protestam s nu mi-o mai ia la splat c se rupe, mi-o luau n fiecare sptmn c trebuie s fim "igenici". . .mi da un mosor de a s mi-o cos, fie de fie, dar pnza era att de putred c aa o rupea i mai ru. Artam precum Garda elveian de la Vatican, numai n panglici, iar cnd le spuneam c nu mai am cmas pe mine, au zis c e mai bun dect a lui la de la 4- Acolo era Jenic Arnutu...Haine nu aveam dect ce era pe noi, plus dou obiele de grosimea si mrimea unei batiste. Schimburile de lenjerie ni le ddeau sptmnal ca s nu mbrcm 2 cmi sau 2 chiloi. Am purtat o pereche de bocanci timp de 6 ani, care nu mai aveau talp. Am pus un tub de past de dini turtit ca s nu stau cu talpa direct pe ciment .Cnd le-am artat ct de rupi erau bocancii, m-au luat la btaie zicnd c am bgat tubul acolo ca s rup ghetele. In 1961 miau degerat toate degetele de la picioare, s-au roit, apoi s-au fcut vinete, au nceput s m mnnce si mi-a czut pielea de pe ele .. .fiindc era iarn ara raportat c nu aveam mbrcminte dect rupt si un ofier mi -a dat un pumn n gur de m-a trntit pe pat si mi-a rupt un dinte... Ion DIACONESCU: "Msurile de izolare, nentlnite nici la securitate, depeau orice nchipuire, deinutul nu trebuia s mai vad nici o alt fiin omeneasc, n afar de gardianul din tur care i ndeplinea serviciul matinal, fr s-ti adreseze nici un cuvnt. Cei care serveau mncarea erau nite plantoane de drept comun dar, n cinci ani si jumtate ct am stat acolo, n-am zrit pe nici unul, nici mcar odat. Nimeni nu intra de unul singur n celulele noastre, ci ntot deauna nsoit mcar de gardianul de serviciu, ca s nu se creeze posibilitatea unor discuii de la om la om...se pusese la punct un sistem draconic pentru a ne distruge toate resorturile sufleteti. Adic cei ce supravieuiser perioadelor de exterminare prin foamete si torturi urmau s fie acum distrui psihic prin aceste nemaintlnite msuri de izolare. Dar ticloia n-a avut nici o limit, din contr, cu ct un deinut era socotit mai important, cu att tratamentul era mai dur, adic era socotit un duman periculos pentru regim si trebuia lichidat ntr-un mod oarecare!..." Victor ANCA: "Regimul de la Rmnicul Srat a fost de o slbticie pe care mintea unui om sntos nu poate crede c a fost posibil. Aceasta a fost rodul o mului-animal produs al regimului totalitar. Citind astzi literatura despre lagrele de exterminare din URSS -ul marxist si Germania hitlerist cei ce am supravieuit Rmnicului Srat constatm c Romnia comunist din timpul lui Gheorghiu Dej nu a fost cu nimic mai prejos si a avut si ea de alde Beria, Derzinschi, Himlerler, Eichman, sau ali odioi criminali, si ai notri se numeau Alex.Visinescu, Nicolschi Alex., Pantiusa Bodnarenco sau alte nume tot asa de sinistre." Horia MACELLARIU, ajuns pe 4 Aprilie 1958 la Rmnicul Srat s -a adresat pe 23 Aprilie 1953 direcorului general al penitenciarelor: "Sunt btrn(64 ani) si bolnav(distrofic cu o debilitate general, astenie si frecvente lipotimii, cardio-miocardit, afeciuni pulmonare, afeciuni digestive gastrit si enterocolit, tulburri de vedere-, imagini suprapuse, vedenii colorate, orificiile lerniale slbite, picioarele se umfl din cauza esuturilor slbite etc. In aceast stare a sntii si a vrstei sunt pus ntr-un regim de execuie nsprit, n care nu pot, la nevoie, s m ntind zilnic timp de 17 ore si cu regimul alimentar -pe care-1 aveam la penitenciarul Aiud din cauza boalei- suprimat: In continuarea acestei situaii creia nu-i pot face fa, cu slabele mele puteri rmase , mi vd sfritul vieii grbit, fr ca s am vreo vin care s justifice nsprirea . tratamentului impus."

Si tot Ion -Ovidiu BORCEA care a cunoscut numeroase nchisori, trecnd si prin minele de plumb, protestnd permanent si peste tot mpotriva condiiilor de exterminare la care erau supui deinuii, precizeaz: "Rmnicul Srat a fost poate, cea mai tragic nchisoare prin regimul aplicat. Dac nu are faima Aiudului, este pentru c este infinit prea mic, a purtat pe contiin un numr mic de detinuti, dar care au fost trimii acolo, au fost pentru a nu se mai n toarce niciodat. Fiindc nu este totuna, s mori cu 4-5 ntr-o celul, ori s mori singur dup 6 ani...A fost drumul fr ntoarcere, nchisoarea fr speran, pe care numai un miracol, neprevzut de comuniti, ne-a scos de acolo pe cei ce am mai rmas. Un chin si o durere se mparte mai uor, ntre mai muli, dect cu tine nsuti, cnd ncepi s uii numrtoarelor zilelor, iar anii i socoteti dup trecerea anotimpurilor. Si dac peste aceast linite de mormnt din nchisoarea cu 36 de deinui si 36 de celule unde nici supraveghetorii nu aveau scaun s se aeze, ca s ne poat pndi si ziua i noaptea, mai adaugi si foamea, frigul, btile, izolrile, bolile, singurtatea, contabilitatea morgilor; lipsa de informaii, necunoscutul zilei de mine, tcerea sinistr si lipsa de speran, nu-ti mai rmne dect singurul "succes" c nu ai crpat tu naintea colegului tu." SI TOTUI AU MAI FOST LEGATURI INTRE CELULE Deinuii adui aici erau" crema " care refuzaser orice compromis, orice propunere de colaborare cu regimul criminal, sau de supunere si desolidarizare de trecut. Sunt date certe despre Ion MIHALACHE, Ilie LAZAR, Victor RADULESCU-POGONEANU, Camil DEMETRESGU, Cornel COPOSU, Aurel DOBRESCU, Ion BARBUS, Ion DIACONESCU, Constantin HAGEA, Bosca Mlin, Ion-Ovidiu BORCEA si cred c tuturor celor ce au trecut pe acolo li s-au facut propuneri de renunare la demnitate. Aceti oameni ntre oameni, hotari s nu se predea clului, au ncercat s sparg tcerea de mormnt n care..fuseser aruncai, i dac nu o puteau face prin viu grai, ncercau, n Morse prin ciocnituri n perete, tuse sau scrit de scaun. Prin semne, dou exemple sunt semnificative n ceea ce privete imaginaia: 1. Comandorul Gheorghe JIENESCU, a nirat pe o a n alfabetul -Morse- o cerere de nscriere n Partidul National rnesc, adresat lui Cornel Coposu. 2.Ovidiu Borcea, i-a scos cteva ae din prosopul cu care eram dotai si -cu o fantastic rbdare - a compus un mesaj n Morse, fcnd pe at noduri simple pentru punct si duble pentru linie. Apoi prin tuse, mi-a amintit c-mi va lsa mesajul ntr-un loc anume i a fcut-o de 3 ori, spune Ion Diaconescu destinatarul acestor mesaje. Transmiterea mesajelor prin ciocnituri n alfabetul Morse la perete a fost utilizat mai mult timp, specialiti n aceste comunicri fiind Ion-Ovidiu BORCEA, Cornel COPOSU, Ion PUIU, Ion DIACONESCU, printele Mihai BALICA... Inginerul Ion PUIU a imaginat un alt sistem, folosirea scunelului ca instru ment de transmitere, btnd n el scurte mesaje. Ulterior si-a perfecionat sistemul prin deteriorarea scunelului nct acesta s scrie prin micrile fcute pe scaun, dar nu a prins prea mult timp. Cornel COPOSU a nceput s-i scuture bocancii n cadena de Morse pe treptele intrrii la revenirea de la plimbare. Dar putea transmite numai mesaje scurte si numai cnd era noroi. Folosirea tusei n cadena alfabetului Morse.0 tuse simpl pentru punct si dubl pentru linie. Se tuea n timpul plimbrii si era cam epuizant. Totui prin acest sistem se puteau cunoate aproximativ viata colectiviti din aceasta cumplit izolare: cine pleca, cine mai venea, cine a murit, cine a fost btut i rar, dar totui se mai aflau si unele tiri politice de la cei ce veneau de la anchetele securitii, de la spital(rar); Pentru acei care nu s-au angajat n aceast "hor" de a ine ct de ct legtura a fost si mai greu de suportat calvarul de la Rmnicul Srat. Seara de la 9 la 10, Borcea inea un recital de tiri tuind n Morse, de se auzea n toat secia, iar bolnavii adevrai se abineau ca s mai tueasc. Pn la urm au bgat un telegrafist de drept comun ntr-o celul si n timp de o sptmn a depistat sistemul. In plin iarn a fost descoperit Ovidiu Borcea de acest turntor si a fost dus n subsol unde dezbrcat la pielea goal, legat cu minile si picioarele ntre capetele unui pat de fier i btut de comandantul Alexandru Visinescu cu o coad de mtur, trei zile, pn ce ddea sngele din el. Au mai fost i rare luri directe de contact, prin viu grai, cum a ncercat s-o fac Ion Diaconescu cu Ion Mihalache, ctrndu -se pe capul patului si agat de fereastr a putut zri n 1957 :"un btrn ncovoiat ce si tria picioarele, mbrcat n zeghe de ocna, cu capul ngropat ntre umeri, cu prul alb ca varul, cu fata supt de mizerie." A reuit s-1 fac s neleag cine este, spunndu-i chiar, drept ncurajare c totul este bine. i Cornel Coposu a reuit prin ciocnituri, destul de greu, ca s-i comunice lui Mihalache, dup o jumtate de zi de efort c "Niculina e sntoas" (soia).

SI AU FOST TORTURAI SI BATUTI PAN LA GROAPA COMUNA Faptul c a neles mesajele transmise este confirmat de Cornel Coposu care 1-a auzit strignd la us, si nu numai el:" Aici e Mihalache. A fost nenorocitul de patriarh Justinian Marina la mine, s m conving s m desolidarizez de Maniu. L-am dat afar!" A urmat deschiderea uii, tbrrea gardienilor asupra lui si crunta btaie. Mrturia lui Ion-Ovidiu BORCEA este cutremurtoare: "...Ion Mihalache a fost asasinat cu premeditare, deoarece continua s rmn un simbol al rezistentei romnesti. In nenumrate rnduri a protestat fcnd s rsune tot celularul. Ofite rul politic (Lupu) si comandantul Visinescu, l-au btut n permanenta, i-au creat condiii s se mbolnveasc i nu i-au dat ngrijire medical. Intrau si aruncau cu gleata cu ap pe el, n plin iarn .Eu i -am supravegheat celula prin ce le ase guri pe care le fcusem cu o srm n u....Dac n -a fi fost de fat aceast mrturie n -ar exista. Acum cnd sunt n lumea liber, am datoria s a nunt acest asasinat pe care 1-a svrit comandantul Visinescu. Strigtele "Frailor, aici este Ion Mihalache. M omoar!", au rsunat n tot celularul. Aceast crim nu poate fi uitat." Rsfoind rapoartele de pedeaps cu izolarea, din 30 Ianuarie si 7 Decembrie 1957, din 23 -Iulie si 30 Sept.1958, 20 i 26 Sept.1959,23 Martie 1960,11 Ianuarie 1961,26 August 1962....constatm c icanat, exasperat a strigat "s -i dm cu ceva n cap ";...altdat i s-a luat patul si a protestat c "e lsat s moar ca un cine",...n 1959 a protestat c "nu -mi dai medicamente, cu mncarea as ta nu pot tri i m inei pe nedrept"...aceste-sublinieri ale paznicilor care cereau pedepsirea arat prea puin, dar gritor din tratamentul de exterminare la care era supus. In adeverinta-caracterizare semnat de comandantul Visinescu se precizeaz, dup moarte c:"Deinutul C.R. Ion Mihalache...a fost depus n acest penitenciar la data de 29-07-1955 si de la aceast dat a fost pedepsit de 7 ori cu regim sever de izolare pentru cazuri de indisciplin, nerespectarea programului...Are manifestri dumnoase fat de regimul de deinere si fa de regimul de Democraie Popular." Iar doctorul n procesul verbal de constatare al decesului scrie c din 1957 au nceput semne de boal, primele semne de involuie...n 1959 are cord decompensat .... In 1962 luna Martie prezentnd incontinent de urin, fecale, dizatrie, dischinezie de baz pentru care a rmas la pat permanent, pe 1 06-1962 prezint hemiparez( membru inferior stng si membru superior stng)...n ziua de 4-02-1 1963 numitul a intrat n stare comatoas, iar ia orele 2,10 noaptea din 5-02-1963 decedeaz. Cu toate c era bolnav, comandantul A.Visinescu i-a refuzat patul, mncarea, medicamentele si 1-a btut n nenumrate rnduri, aruncnd glei cu ap pe el, contribuind personal la exterminarea lui. Inainte de a-1 arunca n groap i-a nfipt i baioneta n inim sa fie sigur c 1-a omorit si nu mai are cine-1 trage la rspundere. 0 alt crim oribil a fost svrsit mpotriva sublocotenentului Jenic ARNAUTU, partizan din obcinile Bucovinei condamnat la MS n 1949, care a fost chinuit ngrozitor si-n anchet si la Aiud. Ajuns la Rmnicul Srat a cunoscut de la nceput teroarea dezlntuit de Alex.Visinescu si a rbdat pn ntr-o zi. Refuzndu-i-se tratamentul medical si trimiterea la spital, n schimb pedepsindu -1 cu izolarea si btaia, ntr-una din zilele lunii Iulie 1959 a declarat greva foamei mpotriva abuzurilor administraiei. La scurt timp au nceput s-1 chinuiasc n greva foamei prin alimentarea forat cu furtunul. A fost imposibil s fie convins s renune. In celula 4 de la Rmnicul Srat a dus cea mai lung grev, de 136 zile dup socoteala inut de Ovidiu Borcea. Alimentarea forat se transforma n lupt, adevrat btaie, fiindc Jenic nu se lsa s i se introduc furtunul. Aceast confruntare ntre el si administraie a durat luni si el ajunsese n ultimul hal de distrofie. Pe 2 Noiembrie 1959 a murit. Dup ce a fost strpuns cu baioneta l-au aruncat ntr-o groap din marginea cimitirului din Rm. Srat. Dar nu singur, fiindc la deshumare a mai fost gsit cineva acolo aruncat odat cu el, sau dup aceia, numai Dumnezeu mai tie cine era colegul din mormnt. Prinii i -au ridicat pe amndoi si i-au nmormntat cretinete n cavoul familiei Gh.ARNAUTU din satul Ungureni, jud.Botoani. La Rmnicul Srat se mai gsea venit n 1955 de la Sighet si Victor Rdu lescu-Pogoneanu condamnat 25 de ani n procesul nscenat lui Iuliu Maniu.Dup sosire, fiind grav bolnav doctorul Grumberg Iamu a constatat "c prezint Melit travers dorsolombar(paraplegie spastic a membrelor inferioare hipoestizie cutanat .fenomene de triplo retracie, turburri sfinteriene si vizicele). Intruct n cadrul unitii noastre nu se poate face tratamentul necesar, rugm a dispune pentru a fi internat ntr-un spital la care s fie supus unui examen medical de specialitate1. .." .Acest referat a fost nsoit de -Adeverin caracterizare- semnat de comandantul nchisorii n care meniona: "de la venirea aces tui deinut n acest penitenciar n permanent a avut o atitudine dumnoas fa de conducerea penitenciarului .Dese au fost cazurile cnd a insultat cadrele din supraveghere manifestnd nemulumiri fa de aplicarea regimului ce i se aplic. In momentul de fa se menine pe aceiai poziie dumnoas fat de conducerea penitenciarului si de cadrele ce l supravegheaz." Prin adresa nr.44/0128431 a Direciei Penitenciare lagre si colonii se comunic Penitenciarului Rnnicul Srat...".. .conform ordinului Lociitorului Sefului Direciei, lt.col.Tbrc Ion, nu se aprob cele solicitate. Luai msuri de a pune n vedere si susnumitului deinut, iar prezentul ordin mpreun

cu cererea, referatul medical si adeverinta-caracterizare, le vei ataa la dosarul su personal." Semneaz sef serviciu, cp. Chiru Ilie. Deci formele de acoperire erau legale i au putut continua masurile de pedepsire prin restricii de tot felul, nelipsind nici btaia aplicat n pat de ctre cadrele de supraveghere n frunte cu Visinescu, fiindc era paralizat. Mult mai trziu, n stare foarte grav a fost trimis la spitalul Vcreti unde a murit pe I0-03I962. Un caz deosebit a fost si Ilie A.LAZAR condamnat la 12 ani n nscenarea de la Tamdu si care a venit de la Sighet, pe 4 Martie 1955,1a Rm.Srat. Inainte de a ajunge la Rm.Srat a trecut prin MAIBucureti unde n Ianuarie 1955 a declarat trei zile greva foamei, deoarece era bolnav si nu i se acorda ngrijire medical. La Rm.Srat a continuat s protesteze din cauza aceleiai lips de ngri jire medical fiind supus la brutaliti. A fost trimis la spital dar i s -a ntrerupt tratamentul si readus au continuat torturile, bineneles nsoite de bti. Ne putem da seama de ce s-a ntmplat din Adeverinacaracterizare- semnat chiar de clul A.Visinescu n care se menioneaz "Cel n cauza pe tot timpul deinerii n penitenciar a avut o comportare dumnoas fat de personalul unitii, cu insulte si ameninri urmrind s-i intimideze prin trecutul su, cu scopul de a-si uura regimul...a fost sancionat cu un total de 70 de zile de izolare, dintre care 7 zile cu aplicarea lanurilor la picioare.. Intr-un raport nr.4l este menionat c este bolnav de ulcer cronic duodenal, anemie secundar, distrofie gradul I si II...si este foarte recalcitrant fiind pedepsit pn la aceea dat CU 62 zile izolare ...iar pe 8 Iulie 1959, ultimul raport cerea pedepsire cu 7 zile izolare ncepnd din 11 Iulie 1959, dar acelasi comandant A.Visinescu care aprobase pedeapsa, pe 11 Iulie 1959 semna si adresa ctre Direcia General a Miliiei prin care fcea cunoscut c numitul LAZAR A. Ilie, n.l2 Dec.1895 la Giulesti-Maramure a fost pus n libertate, la expirarea pedepsei de 12 ani, stabilindu-se n Bucureti, str.Potei nr.2. Dup 15 ani de chinuri prin nchisori, pe 6 Aprilie 1962 lui Cornel Coposu i se face ultimul raport de indisciplin soldat cu 5 zile de carcer, tot la Rmnicul Srat, iar pe 12 Iunie 1962 prin referatul 14/774404 al Serviciului "C", cpitanul Ciumei propune ca, dup eliberare, lui Cornel Coposu s nu i se permit stabilirea n Bucureti...Urmeaz decizia E/16450 a M.A.I. semnat de ministru de Interne Vasile Negrea prin care lui Cornel COPOSU i se stabilete domiciliu obligatoriu pentru 24 de luni n comuna Rubla, raionul Brila. Tot dup 15 ani a fost eliberat din Rmnicul Srat si Camil DEMETRESCU, la sfritul lunii August, fiind condamnat n nscenarea procesului Iuliu MANIU. Pe 29 Noiembrie 1962, avnd o caracterizare de "comportare dumnoas fat de regim" a fost scos din nchisoarea Rmnicul Srat si Ion DIACONESCU si a plecat nsoit de miliian pn la Rubla, tot pentru 24 luni de domiciliu obligator, dup 15 ani executai prin Aiud, minele de plumb si Rmnicul Srat. Cu cteva zile, dac nu chiar ore, mai nainte plecase acas si Ion ADAMESCU tot dup 15 ani de munc forat si nchisoarea de exterminare de la Aiud. In acest timp Ion MIHALACHE rmnea s-si triasc n chinuri ultimele zile si exact la 10 ani dup exterminarea lui Iuliu MANIU avea s aib si el aceiai soart.

PERSONALITATI

TRECUTE

PRIN R MNICUL

SRAT

lista poate fi completat ADAMESCU Nicolae, avocat din Bucureti, din conducerea Tineretului PNT arestat pe 2/3 Decembrie 1947 n aciunea de protest mpotriva nscenrii procesului Iuliu MANIU-Ion MIHALACHE, condamnat la 15 ani, a ajuns la Rmnicul Srat pe 10 August 1957 si s-a eliberat la expirare. ARDELEANU, colonel, membru pcr, Prof. Academia militara, condamnat la 25 de ani, arestat in 1958, in lot cu generalul Erimia Ion, pentru tradare de patrie. A ajuns la Rm. Sarat la 30 mai 1960 pina pe 13 aprilie 1963, cind a fost dus la Aiud. A fost gratiat in august 1964. ALEXANDRINI Alexandru, n.1901, avocat, membru marcant al partidului condus de Gh.Ttrscu si ministru de finane dup 6 Martie 1945 n guv. Procomunist arestat pe 6 Mai 1950 cu lotul fotilor

minitri a primit o condamnare de munc silnica pe viata pentru complicitate la trdare de patrie, fiind anchetat si n lotul nscenat lui Lucretiu Ptrscanu. Dup ce a trecut prin Aiud a ajuns pe 10 August 1957 cu mai muli foti minitri n penitenciarul de la Rmnicul Srat. Pe 22 Mai 1959 a trimis din nchisoare un material privitor la unele aspecte ale "trdrii" lui Lucretiu Ptrscanu .La 24 Decembrie 1962 a dat o alta declaraie dezvinovatindu-se de acuzaia de complicitate la trdarea de patrie, acuzandu-1 pe L.Ptrscanu care a avut legturi cu Palatul, cu burghezia si cu strinii-, oferindu-se n timpul grevei regale s fac tot ce e posibil pentru urgentarea formrii unui guvern cu "apartenen comunist" sub preedinia sa. Asupra anti-sovietismului lui L.Ptrscanu spune c n primvara lui 1945 cnd Mircea Durma a plecat la Mosciva pentru ncheierea unui tratat de comer cu U.R.S.S., l-a ndrumat "s reziste ct mai puternic cererilor ruse spre a mpiedica nfeudarea noastr economica i s nu angajeze ntregul nostru disponibil de export, pentru a lsa deschis posibilitatea unor legturi economice si comerciale cu puterile apusene." Aceste argumente de vinovie a "mortului" nu au fost luate n consideratie de comuniti. Singurul avantaj a fost comutarea pedepsei n 25 ani prin Decretul 5/1963, si dup desfiinarea nchisorii politice pe 13-04-1964.Alexandrini a fost expediat la Gherla. ANCA Victor, avocat din Bucureti, fost Ministru subsecretar de Stat la Post si Telecomunicaii n guvernarea PNT (1928-1933) a fost arestat n 15 Aug.1949 si a trecut prin Aiud, gherla i pe 10 Aug .1957, dup greva din Aiud a ajuns n temnia de exterminare din Rmnicul Srat.De acolo a fost trimis cu domiciliu obligator la Rubla pe Brgan. ARNUTU Gh. Ion (Jenic), locotenent deblocat n 1946, membru PNT, a fcut parte din grupul partizanilor condus de Sandu Grigore si Crciun Dumitru, arestat n lupta de pe muntele Bancu (din Raru-Cmpulung Moldovenesc) pe 16 Dec.1949 cnd au fost mpucati trei partizani, a fost condamnat prin Sent.781/19-09-1950 a Trib.mil.Iai la 25 ani munc silnic. A trecut prin Suceava, jilava, gherla, Aiud si a ajuns pe 10 Aug.1957 la Rmnicul Srat, unde a murit n greva foamei, in celula "4" pe data de 2 Nov.1959. BALICA Mihai, preot ortodox, n.19-09-1912 a fost arestat n 1949 si prin Sentina 342/1959 a fost condamnat la 16 ani pentru "uneltire contra ordinii sociale". A trecut prin Jilava, gherla, oradea, Aiud si pe 10 August 1957, dup ce iniiase greva de 23 de zile din Zarea Aiudului, a ajuns la Rmnicul Srat si a stat acolo pn la desfiinarea lui pe 13 Aprilie 1963. De acolo prin Jilava a ajuns n nchisoarea Botoani de unde s-a eliberat graiat si nereeducat. BARSANESCU (?), liberal a stat pana la 13-04-1963, transferat la Botosani. BARBU Ion, nscut n 1921 n com.Valea lui Mihai .locotenent n rezerv, preedintele Tineretului Universitar National rnesc, un militant politic din linia I, condamnat prin Sent.412/1948 la 2 ani, rearestat si condamnat prin Sen. nr. 970/1950 la 15 ani, a trecut prin Jilava, Aiud, oradea si pe 10 Aug.1957 a ajuns grav bolnav la Rmnicul Srat unde a fost chinuit. Dup desfiinarea nchisorii din 13-04-1963;prin Jilava a ajuns la spitalul Vcreti unde a fost operat. A refuzat reeducarea si s-a eliberat din spital n Iulie 1964. BORCEA Ion-Ovidiu, n.7-09-1932 ca elev a participat la 8 Nov.1945, a iniiat organizaia anticomunista "Muntenia" fiind condamnat 20 ani M.S. prin Sent.79/ din 2-10-1951 i a trecut prin Jilava, Aiud, la Baia Sprie unde a iniiat greva din 1954 si a stat 136 de zile n carcer cptuit cu Srm ghimpat. A trecut prin Oradea si dup revoluia din Ungaria, n Nov.1956 a revenit la Aiud si a fost printre iniiatorii grevei de 23 de zile din Mai 1957. Pe 10 Aug.1957 a ajuns la Rmnicul Srat unde a fost groaznic torturat. A reuit s sparg linitea impus prin recurgerea la transmiterea tirilor n Morse tuit n romn si francez dup ce s -a depistat n 1962 acest mod de "convertire".

Dup desfiinarea nchisorii pe 13 -04-1963 a trecut prin Jilava si a ajuns n temnia de la Botoani unde s-a opus cu energie reeducrii. S-a eliberat n Iulie 1964 prin graiere si n 1980 a ajuns la New York. BOSCA Emil-Mlin, fost judector, ziarist nscut 1914 la Maieru-Maramure, a fost condamnat n procesul nscenat numit "Sumanele negre" la munc silnic pe viat. A trecut prin Gherla, Oradea, Aiud si pe 19 Aug.1957 a ajuns la Rmnicul Srat unde a fost duman nrit al regimului de exterminare si pe 13 April.1963 1-a desfiinarea nchisorii a ajuns la Jilava de unde s-a eliberat nereeducat. BRATU Alexandru, n.l4-04-1918, avocat, membru PNT condamnat n procesul conducerii Tineretului,1a 10 ani n 1949, a trecut prin Jilava, peninsula, baia Sprie, Oradea, Aiud si pe 10-Aug.l957 a ajuns la Rmnicul Srat de unde a fost trimis n D.O. la Rubla pe Brgan n 1959 si a stat pn n 1964. In 1975 a mai fost condamnat nc odat si fiind scos la intervenia Statelor Unite a ajuns la New York n 1978. CONSTANT Alexandru, condamnat n lotul vinovailor de "dezastrul trii" ca Mi nistrul Propagandei n 1940 a trecut prin Jilava, Aiud, Sighet, piteti si pe 10 Aug.1957 a ajuns la Rmnicul Srat, de unde s-a eliberat. COPOSU Cornel ns.20 Mai 1914 la Bobota -Simlu, nrudit cu Iuliu MANIU, doctor n drept n 1934 si n anul urmtor este ales preedintele Uniunii studenilor democrai din Universitatea Cluj.A fost secretarul particular al lui I.Maniu si. n 1938 a suferit o condamnare de 2 luni.Dup 1940 devenit secretarul politic al lui Iuliu Maniu va asigura relaiile clandestine din timpul rzboiului si a fost internat n lagr, n 1946 a fost ales Secretar general adjunct, n 1947 condam nat 2 ani si pe parcurs i s-a mrit la 15 ani. A trecut prin Jilava, case particulare de anchet ale serviciului secret, a refuzat s fie martor al acuzrii n procesul Maniu si apoi n cel al lui Ptrascanu. A cunoscut si Gherla, Aiudul si pe 10 Aug 1957 a ajuns la Rmnicul Srat, n izolare complect si totui prin sistemul Morse, ciocnit sau tuit, a inut legtura si moralul cu cei de acolo. A fost n nenumrate rnduri pedepsit iar pe 9 Iulie i s -au fixat, prin decizia E/16450 a ministrului Negrea Vasile,24 luni de domiciliu oblig ator la Rubla. La sfritul lui Aprilie 1964 a fost eliberat din D.O. si a continuat s acioneze pe linia naional rnist avnd dese necazuri si fiind de sute de ori an chetat pn n 1989, cnd a fost ales la Preedinia PNTCD. DEMETRESCU Camil, liceniat n drept, secretar de Legaie. Director adjunct al Cifrului n Ministerul de extern, cu o deosebit contribuia n timpul tratativelor pentru scoaterea Romniei din rzboi. A fost condamnat 15 ani n nscenarea procesului Iuliu Maniu si a trecut prin Galai, Sighet si n 1955 ajuns la Rmnicul Srat de unde la sfritul lunii August 1962 a fost trimis n D.O pe Brgan, la Rubla pn n 1964.In 1975 a fost rearestat si la interventia strintii eliberat. DOBRE Gheorghe, n.1885, din Bucureti, gen eral de divizie fost ministru al nzestrrii Armatei de la 27-01-1941 pn la 19-02-1943 cnd a trecut ministru interimar la finane. A fost condamnat prin Hotrrea nr.17 a Trib.Poporului din 17 Mai 1946 la munc silnic pe viat. A trecut prin Aiud si pe 10 Aug.1957 a ajuns la nchisoarea de exterminare de la Rmnicul Srat unde a murit pe 26 Martie 1959 din cauza regimului barbar la care a fost supus. DOBRESCU Aurel, nscut I885, doctor c u studii la Gratz, Geneva, Viena si Bucu reti, preedintele org.PNT de Fgra, deputat n mai multe legislaturi si senator de drept. Ministru subsecretar de stat la Agricultur si Domenii de la 10 Nov.1928 la .7-06-1930, a fost arestat pe 15-08-1949 si condamnat 7 ani. Rearestat n 1958 si condamnat la munc silnic pe Viat a ajuns la Rmnicul Srat.Cnd n 1958 a murit Petru Groza a fost gsit trecut printre cei 10, n testament ca sa fie eliberat, dar a refuzat condiionarea de a renuna la trecut desolidarizndu-se de politica lui Iuliu MANIU. A refuzat si a continuat s triasc n condiii de exterminare fiind de multe ori pedepsit ca nrit. La desfiinarea nchisorii Rmnicul Srat, grav bolnav a plecat pe 13 April.1963 la Jilava si de acolo transportat la spitalul Vcreti unde a murit prin Nov.1963. Deoarece era nalt si n-a avut loc n cosciugul fcut din ldite de la Aprozar un condamnat de drept comun i-a tiat picioarele si i le-a pus alturi n "cosciug", si apoi aruncat ntr-o groap din cimitirul satului Jilava, fr semn.

DIACONESCU Ion, nepotul lui Ion Mihalache, inginer, a fcut parte din conduce rea Tineretului P.N.T. si a fost arestat pe 2 Dec.1947 cu grupul protestatar contra nscenrii procesului n care erau judecai MANIU si MIHALACHE.A trecut prin Aiud, minele de plumb Baia Sprie si Nistru si iari Aiud. A fost purttor de lanuri si totdeauna prezent n grevele contra abuzurilor administraiei. Dup o asemenea grev de 23 de zile, din luna Mai 1957 de la Aiud, a fost trimis pe 10 August acelasi an n temnia de exterminare Rmnicul Srat. Impreun cu Ovidiu BORCEA si Cornel COPOSU au fost sufletul celor fr de speran cutnd prin orice mijloc s menin legturile si credina n scparea din acel iad. Cnd i -a expirat pedeapsa de 15 ani, pe 29 Nov.1962 a fost trimis tot ca pedeaps, cu D.O. pe Brgan la Rubla pentru 24 de luni. In 1964 a fost eliberat si a continuat s ndjduiasc, acionnd n limita posibilitilor, tot timpul pn n 1989 la cderea comunismului. DRAGOMIR Nicolae, n.8-O9-l898 la Craiova. General de brigad, profesor universitar de drept internaional, sef de Stat Major al Armatei 4, a fost rpit de rui de pe front si dus la M oscova unde a trecut prin anchete chinuitoare. A fost condamnat la 8 ani de Trib. sovietic si n acelasi timp la Bucureti era condamnat la 10 ani. Nici una din pedepse nu era dreapt dar arat zelul romnilor fat de ocupantul rus. Dup expirarea pedepsei la 4-04-1953 generalul N.DRAGOMIR a fost trimis ca felcer veterinar n sovhozul Bakansk n regiunea Kustanai si a cerut apoi repatrierea venind n tar pe 10-01-1956 si a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Central Universitar. Dup un an, pe 11 Ian.195 7 a fost rearestat si n timp ce recursurile si apelurile se judecau el era nchis la Jilava unde supraveghetorul pe 16-01-1959 raporta c este "foarte recalcitrant, cu metode de a aranja grupuri subversive", iar comandantul l caracteriza c "se asociaz si aduce fel de fel de injurii la adresa partidului, ct si la administraia unitii" Lundu-se msuri mpotriva lui a fost trimis la Rmnicul Srat unde a continuat s fie pedepsit pentru nerespectarea programului. Pe 10 Dec.1962 se raporteaz de la Rmnicul Srat c sufer de "hernie inghinal dreapt, hidrocel voluminos, hipertensiune sistolic" solicitndu -se internarea la Vcreti n vederea unei operaii sau unui tratament de specialitate. Astfel ntre 13-01-1963 si 26 Iulie acelasi an este n spital. Adus direct n reeducarea de la Jilava a refuzat s dea vreo declaraie pentru renegarea trecutului pn n Martie 1964 cnd s-a desfiinat acest sistem de njosire moral a deinuilor .S-a eliberat pe 27 Iulie 1964 stabilindu-se n Bucureti, str.Crisana . DRAGOS Titus, din Bucureti, str.Horei nr.7, avocat. Ministru subsecretar de Stat al Romnizrii. Colonizrii si Inventarului, si Secretar general la Ministerul de finane, a fost condamnat la 15 ani munca silnic la vrsta de 60 de ani, n 17 Mai 1946 de ctre Tribunalul Poporului. A trecut prin Jilava, Aiud si a ajuns la Rmnicul Srat pe 10 Aug.1957, de unde s -a eliberat n Martie 1961. GODO Mihai, preot iezuit din Banat condamnat cu lotul bisericii catolice a trecut prin Jilava, Sighet si a ajuns la Rmnicul Srat unde era grav bolnav de plmni. A plecat de acolo pe 13 -04-1963 la desfiinarea nchisorii si s -a eliberat prin graierea din 1964. HAGEA Constantin, nscut n Ianuarie 1909 n com.Mgina, jud.Alba, membru PNT, ziarist, redactor la "Dreptatea satelor", deputat de Alba si secretar general al organizaiei regionale Transilvania. Urmrit si-a fcut acte false dup procesul Iuliu Maniu trind n clandestinitate. Trdat a fost arestat n trenul Teius-Bucureti .Condamnat la 25 ani a trecut prin Aiud si pe 10 August a ajuns n nchisoarea de la Rmnicul Srat care pentru el a fost chiar de exterminare. Grav bolnav cu aortit cronic, sclero-emfizem pulmonar, spondiloz cervical si lombar, tulburri funcionale cardiace, reumatism cronic a trebuit s ndure cerbicia gardienilor si barbaria clului Alexandru Visinescu pn la 6 Dec.1960 cnd au reuit s-1 termine si s-1 arunce n groapa comuna. HOROBE Constantin, maior n Direcia de Informaii Externe, agentul lui Aurel Mois n R.F.Germania a ncercat s fac, pe Elena Mgherusan . cstorit cu maiorul Sykes, agent, dar desigur demascat a fost arestat de o patrul american n oraul Worms pe 18 Iulie 1958. Condamnat la 2 ani si 6 luni de Trib. federal de la Karlsruhe , in 1 Iunie 1959 fcndu-se schimb de spioni, Horobe a refuzat propunerea german de a cere azil politic si a venit n tar cu colegul lui tefan . Ciuciulin. In 12 Feb.l960 Trib.mil. Bucureti 1-a condamnat la 15 ani M.S. si a ajuns la Rmnicul Srat unde a stat n regim de represiune pn la 13-04-1963 cnd prin desfiinarea nchisorii a fost transferat la Aiud.

IACOB Alexandru fost activist n organizaia sindical din Cluj a ajuns subalternul lui Vasile Luca numit n 1948 ca ministru adjunct la finante. A fost condamnat prin Sent .180/4-10-1954 la 20 ani n procesul lui Vasile Luca nvinuit ca oportunist si coautor al tuturor ilegalitilor patronate se titularul Ministrului de Finane. Era vorba de nscenarea nlturrii grupului Ana Pauker, Teoharii Georgescu din calea lui Gheorghiu Dej. A trecut prin Aiud si a ajuns si n nchisoarea din Rmnicul Srat. JIENESCU Gheorghe;n.l6-09-1895 n com. 941 pn n 1946. Pe 12-02-1946 a fost arestat la Malmaison si prin Decizia 160/9-10-1946 a fost condamnat la 20 ani M.S.A trecut prin Aiud, Vcreti si iar Aiud din 9-03-1948 pn la 1-04-1958 cnd foarte bolnav a fost transferat la Rm. Srat. In aceast nchisoare a fost n mai multe rnduri pedepsit cu izolarea si chiar lovit n celula 36. La intrarea n acest infern, pe fia medical era menionat "stare preparalitic, din cauza unui spasm prelungit pe fond de hipertensiune arterial crescut la maximum(25/15).Nu i s-a aprobat regim nici alimentar, nici medical si nici mcar s stea la pat. A fost n mai multe rnduri pedepsit pn la 13 Aprilie cnd la desfiinarea nchisorii a fost transferat la Gherla. La 18 Aprilie 1964 a fost graiat prin Decret 176, dup ce executase 19 ani si 2 luni de nchisoare si s-a stabilit n Bucureti str.Franklin nr.17. LAZAR A. Ilie, n.12-12-1895 la Giulesti-Maramures, avocat, semnatar al Actului Unirii de la Alba Iulie pe 1 Dec.1918, preedintele org. PNT de Maramures, deputat, .Ministru Subsecretar de Stat, implicat n nscenarea de la Tmdu si procesul MANIU-MIHALACHE a fost condamnat 12.ani M.S. si a trecut prin Galai, Sighet si Rmnicul Srat. In aceast nchisoare de exterminare am vzut c a fost de mai multe ori pedepsit. Fiind bolnav i s-a eliberat pe 11-07-1959 chiar din pedeapsa de izolare. EREMIA Ioan St.n.1913 la Constanta, general , membru p.c.r, .condamnat 25 ani 1959 "nalta trdare" a stat la Rm.Srat , pana la 13-04 1963 si prin Jilava a ajuns la Aiud pe 16-04-1963 si gratiat l964. LUCA Vasile, unul dintre cei mai nverunai comuniti pus n slujba Moscovei, care mpreun cu Ana Pauker si Teohari Georgescu au cutat s sub juge .tara, a intrat n conflict cu Gheorghiu Dej, care i-a arestat si pe el 1-a condamnat la moarte prin Sent.180/4-10-1954.Procesul desigur era nscenat si nsemna rfuiala ntre comuniti pentru putere .Pedeapsa i s-a comutat, n munca silnica pe viat si a ajuns la Rmnicul Srat unde s-a bucurat de un regim aparte dndu-i-se posibilitatea s lucreze tmplrie ntr-o celul amenajata special. Desigur poate a avut si alte avantaje. Pe 13 -04-1963 a fost transferat la Aiud unde la scurt timp a murit, pe.27-07-1963, n mijlocul celor crora le ceruse moartea n nenumrate rnduri. LUGOIANU 0.Ion, n.5-11-1890, avocat cu studii juridice la Paris, deputat P.N.T., consilier tehnic al delegaiei romne la Conferina de Pace de la Paris, secretar al delegaiei romne la Conferina de Pace de la Londra Comisar al Guvernului n Statele Unite si Canada, subsecretar de Stat la Preedinia Consiliului de Ministri (1928-1930), Ministru al Instruciunii Publice, Ministru plenipoteniar la Vatican, delegat la Liga Naiunilor la Geneva, Paris si Haga, codirector al ziarului "Universul", a fost arestat n 1949, chinuit prin anchete, condamnat si a trecut prin Jilava, Aiud, piteti si a ajuns la Rmnicul Srat unde a murit n condiii de exterminare pe 7 Nov.1957 la ora 18,30. MCELLARIU Horia, n.28 -04-1894.contraamiral, comandant al Forelor Navale Maritime(19431944), a fost arestat prin trdare pe 19-04-1948 fiind condamnat n lips la 25 ani M.S. n nscenarea procesului "Sumanele Negre".A trecut prin Aiud n regim de to tal izolare "fr aer, lumin sau soare" si la 4-04-1958 a fost mutat n infernul de la Rmnicul Srat unde era grav bol nav, btrn si cu distrofie cu o debilitate general, astenie si frecvente lipotimii, cardio-miocardit, afeciuni pulmonare, afeciuni digestive, gastrit si enterocolit, tulburri de vedere, Picioare umflate din cauza esuturilor slbite...In aceast situaie a continuat s fie obligat la regimul drastic si alimentar si fr medicatie, cu izolri si sanciuni punitive. Miracolul a fost c a supravieuit pn la 13 Aprilie 1963 cnd s-a desfiinat nchisoarea de la Rm.Srat si prin Jilava a fost expediat la Gherla, apoi pe 3 Dec. acelasi an la Dej si revenit la Gherla de unde s-a eliberat pe 29-07-1964 cnd a fost graiat. MIHALACHE Ion, n. 18-02-1882 la Topoloveni, unul din ctitorii Romniei,decorat cu multe ordine si medalii, cel mai aprig aprtor al rnimii pree dintele PNT, ministru, deputat n toate legislaturile dintre cele dou rzboaie, a fost condamnat n nscenarea Tmdului la munc silnic pe viat. A trecut prin chinurile nchisorilor de la Galai, Sighet si Rmnicul Srat fiind deseori pedepsit si btut pn la

vrsta de 80 de ani. A murit exact la 10 ani dup exterminarea lui Iuliu MANIU la Sighet si a trebuit s fie si el exterminat ca s se desfiineze cea mai groaznic nchisoare, cea de la Rmnicul Srat. MUNTEANU Vasilic, ziarist din Braov a fost condamnat n 1949 la 7 ani si rearestat n 1957 i s-a nscenat un alt proces. De la Aiud a ajuns n Rm nicul Srat. Din acel infern a fost salvat prin moartea lui Petru Groza care 1-a trecut printre cei 10 lsai n testament ca s fie eliberai de Gheorghiu Dej n 1958. NEAGU Alexandru, ministru de finane de la 25-09-1942 pn la 1 -04-1944 a fost condamnat n lips la 10 ani n 1947.A stat ascuns la familia Costea Ion, sub numele de Voiculescu Zamfir, pn n 1956 cnd, arestat a trecut prin Aiud. In 1957 a ajuns la Rmnicul Srat si pe 13 -04-1963 a fost transferat prin Jilava la Botoani de unde a fost graiat n 1964. PANTAZI. Constantin, n.26-08-1888 la Clrai, general de Corp de Armat, Ministru de Rzboi(19421944) a fost condamnat la moarte n procesul Maresalului Ion ANTONESCU si graiat n ultimul "minut" (n timp ce mergea spre locul de execuie). A trecut prin Aiud si la 10-08-1957 a ajuns transferat la nchisoarea de exterminare de la Rm.Srat. Era bolnav hipertensiune, semne. de polidipsie si poliurie, scleroza vaselor renale, albumin n urin si... nici un tratament medical sau alimentar, din contr represiune fizic si alimentare pentru a-i grbi exterminarea care s -a produs pe 23-01-1958. PETRASCU Nicolae , Secretarul general al Micrii legionare .Numele lui a . fost gsit zgriat pe perete, de ctre Cornel C0P0SU, semn c a trecut si el pe acolo, probabil n 1953 cnd era anchetat lotul lui Eugen Turcanu. PETRESCU Dumitru, naional rnist din com. Pucheni-Prahova, pus sub urmrire dup alegerile din 1911-1946 a stat ascuns .Arestat prin trdare a adus n 1949 zeci de persoane n pucrie pentru c l gzduiser. A trecut condamnat la munc silnic pe viat prin Gherla, Aiud si n 195 7 a ajuns n Rmnicul Srat. Dup desfiinare, pe 13-04-1963 a fost dus la Jilava si n Iu-na Mai a trecut prin reeducare de acolo si dup ce si-a renegat trecutul a plecat grbovit acas. PETRESCU Constantin-Titel, n.5-02-l888 la Craiova, preedintele Partidului Social Democrat, a trecut prin Rmnicul Srat, numele lui fiind gsit zgriat pe perete de Cornel Coposu. PETROVICI Ion, n.1882 .doctor n filozofie, profesor universitar, academician, ministru n mai multe guverne .Arestat pe 21-01-1945 a trecut prin lagrul de la Caracal si dup condamnare a ajuns la Aiud.In 1957 transferat la Rmnicul Srat, s-a bucurat de favoarea de a fi fost trecut pe lista tes tamentar a lui Pere Groza, reuind astfel s fie eliberat n 1958din temuta temni de exterminare. PLACINTEANU Gh.Gheorghe-Ginel, n.3-12-1924 doctor chirurg din Bucureti a fost arestat din ordinul lui Gheorghiu Dej pentru a salva "onoarea" Lici , chinuit n mod barbar de securitate unde i s-a nscenat un proces, dup arestarea din 13 Aug.1959.Dup condamnare a fost trimis la Rmnicul Srat cu consemnul dat lui Alexandru Visinescu de a nu mai iei de acolo. Si totui a ieit exterminat pe 1 Mai 1961 fiind aruncat n cimitirul oraului, fr nici un semn de identificare. PUIU Ion, inginer, confereniar universitar, preedinte al Tineretului PNT n perioada 1945-47, arestat pe 2 Dec.1947 cu grupul protestatatar mpotriva nscenrii procesului Maniu-Mihalache, condamnat la 25 ani a trecut prin Aiud, minele de plumb, gherla si a ajuns dup greva din Aiud(Mai 1957) la Rm. Srat pe 10 Aug. 1957- A fost printre cei ce ncercau s tin moralul n sinistra nchisoare folosind alfabetul Morse pentru transmiterea mesajelor. Pe 13 Apr.1963 la desfiinare a trecut prin Jilava si a ajuns n reeducarea de la Gherla eliberndu-se prin graierea din 1964. RADULESCU Octav, arestat n Sept. 1947 implicat n nscenarea procesului MANIU, legat de cei din Ministerul de externe, a fost condamnat la 10 ani. A trecut prin Aiud, minele de plumb si anchetat n 1956 la Cluj pentru ncercarea de a lua legtura cu familia, a ajuns n 10-07-1957 pentru cteva luni la Rmnicul Srat de unde s-a eliberat n Sept.1957.

RADULESCU Victor-Pogoneanu, n .21-09-1910 la Bucureti, diplomat, membru PNT a fost arestat pe 9 Aug.1947 si implicat n inscenarea procesului Iuliu MANlU-Ion MIHALACHE fiind condamnat la 25 ani M.S. A trecut prin Galai, Sighet si a ajuns la Rmnicul Srat n 1955. A refuzat orice compromis cu regimul comunist. La capitolul torturi s-a artat ct era de bolnav, paralizat si batut n pat. Pn la urm a murit n condiii de exterminare pe 10 03-1962 la Vcreti. ROXIN Teodor, avocat din Oradea, preedintele organizaiei PNT din Bihor, deputat si membrul Delegaiei permanente a fost condamnat si a trecut prin Jilava, Aiud. Ajuns pe 10 Aug.1957 la Rmnicul Srat a murit din cauza condiiilor de exterminare mai ales inanitia si lipsa medicatiei. STOENESCU Nicolae, n. 23-02-1890 la Odobesti, jud.Vrancea, general de divizie, profesor de tactic si strategie la Scoal Superioar de Rzboi, membru al Academiei de tiine, ministru de finane (27 Ian.1941 la 26 Sept.1942) si comandant al Corpului 4 armat(1944 -1945).A fost condamnat la 12 ani si a trecut prin Vcreti, Aiud, de mai multe ori prin anchete noi la securitate si ajuns la Rmnicul Srat pe 10 Oct.1957. La expirarea pedepsei din 26 -08-1958 i se emite biletul de Eliberare nr.1.421 de ctre penitenciarul Rm.Srat, dar nu se elibereaz, ci este dus n lagrul de munc forat de la Culme unde se reuete exterminarea generalului STOENESCU pe 2-Martie 1959 la ora 5 dimineaa, moartea motivat de dubl pneumonie cu insuficient cardiac. Aceasta demonstreaz si mai mult condiiile de exterminare n care se lucra fr mbrcminte, fr alimentaie adecvat si fr asisten medical. STEFANESCU Lazr, nvtor din Nucet-Dmbovita, aviator "politic" ca membru al formaiilor procomuniste a participat la falsificarea alegerilor din 19-06-1946, i s-a dat un post de deputat, inspector general n Ministerul Educatiei si propagandist al regimului ieit din alegeri. Creznd c ncordarea situaiei internaionale duce la un conflict si -a imaginat un conflict armat i s-a gndit la crearea unui partid -social cretin. Mergnd n inspecii punea n cataloagele profesorilor cte un manifest si cnd a fost arestat i-a denuntat intrnd n nchisoare zeci de institutori. El a fost condamnat pe 17-09-1951 la munc silnic pe viat si din Aiud a fost dus pe 19 Aug.1957 la Rm.Srat. La desfiinare a ajuns n Jilava unde imediat a acceptat reeducare devenind un n focat reeducator, o adevrat calamitate care a ieit ca o crp lipsit de cel mai elementar simt al pudorii. Ttaru tefan, n. 25-01-17, clugr franciscan, rectorul Seminarului catolic a stat la Rm.Srat ntre 1953-1956 TOMESCU Petre, profesor universitar, decanul Facultii de medicin din Bucureti, Ministrul Muncii, Sntii si Ocrotirilor sociale, n.l890, a fost condamnat 15 ani munc silnica n procesul Marealului Ion Antonescu pe 17-05-1946.A trecut prin Jilava, Aiud si n 1957 a ajuns la Rmnicul Srat de unde s-a eliberat n 1961 la expirarea pedepsei. TODEA Alexandru, arestat pe 14 Oct.1948 de securitatea din Reghin de unde a reuit s evadeze. Intre timp a fost consacrat episcop si prin trdare arestat si condamnat n Joia Mare 1952 la munc silnic pe viat. A ajuns la Sighet si n Martie 1955 , cnd se lichida nchisoarea, a fost transferat la Rmnicul Srat ntr-o celul cu nc patru deinui. In prima noapte fiind un ger cumplit si fr cldur au ngheat. A doua zi dimineaa au fost gsii ngheai si numai el a reuit s-si revin. Ceilali erau mori. L-au mutat ntr-o celul de unul singur si a stat pn la sfritul lui Decembrie 1957. Pe 17 Dec.1957 a venit clul anchetator Enoiu Gheorge ca s-1 ancheteze pe el si pe Mihalache. Ion Mihalache a refuzat propunerea.

Episcopul Alex.Todea de asemenea si a fost mutat la Piteti pn n Iunie 1960, apoi la Dej si s-a eliberat n 1963 de la nchisoarea Gherla prin Decretul de Graiere 411. VALSAN Nicolae, nscut n 1915, marinar a trecut prin Jilava, minele de plumb, Aiud si a ajuns la Rmnicul Srat n 10 Aug.1957 unde din cauza tratamentului barbar s-a socat. Nu se tie daca a scpat cu viata. n iulie 1950, a fost condamnat la moarte, Pedeapsa i s-a comutat. Era ofier de marin pe vasul Transilvania. VELTEANU Cornel n.l908 n satul Cut, jud.Alba, a absolvit Fac.de drept de la Cluj si a continuat la Paris unde si-a luat doctoratul n tiine economice. A fcut parte din Consiliu de administraie de la C.E.C. A fost arestat n 15 August 1949 si dup condamnare a trecut prin Aiud, minele de plumb, oradea, iari la Aiud dup revoluia din Ungaria si a fost ntre cei ce au declanat greva n luna Mai 1957- Pedepsit a ajuns pe 10 Aug.1957 la Rmnicul Srat unde a ndurat chinurile singurtii dar mai ales teroarea administraiei. Dup desfiinarea nchisorii pe 13 Aprilie I963, prin Jilava a ajuns la Botoani de unde s-a eliberat graiat n 1964. In 1980 a ajuns refugiat la Paris. VISA Augustin, n.l904 la Seica Mare, jud. Fgra, membru al PNT-ului si Presedinte al Tineretului National rnesc din 1936.A fost arestat. n timpul regimului antonescian pentru activitate antifascist cu lotul Ric GEORGESCU si au fost salvai, de la moarte de Iuliu MANIU. Eliberat n 23 Aug.1944, a continuat activitatea politic, dar nu era bine vzut de comuniti fiindc colaborase cu anglo-americani contra regimului Antonescu, si a fost pus sub urmrire. Pe 26 Februarie 1948 a fost predat siguranei care era nsoit de un NKVD-ist, de ctre Iorgu Popescu fost magistrat si care-l cunotea. Dus la Constanta a fost btut ngrozitor de politia ruseasc, condamnat 25 ani de ei si dus la munca forat de exterminare .A fost amnestiat tot de rui si a venit pe 1 Dec.1955- dar nu i s-a dat drumul acas. A fost nchis la Gherla si n Aug.1957, n lanuri, a plecat la Rmnicul Srat, de unde a fost eliberat pe 5 Noiembrie 1957. WALTNER Iosif, preot, consilier al Cancelariei episcopale romano-catolice din Timioara a fost arestat pe 8 Martie 1951 si condamnat la munc silnic pe viat. A trecut prin Jilava, Sighet, Piteti, Rmnicul Srat pn la 13-04-1963 si apoi la Gherla de unde a fost graiat. Aceast list poate nu-i complect, dar ea este real. A trebuit s fie exterminat Ion Mihalache n condiiile de adevrat barbarie ca s se desfiinteze si aceast groaznic nchisoare. Pe 13 Aprilie 1963, n vagonul dub au mai fost gsite prin celule cteva schelete care au fost ncrcate si duse la Jilava si de acolo n diferite destinaii dinainte stabilite dup planul diabolic al M.A.I.ului: BOTOANI: BORCEA Ion-Ovidiu, BALICA Mihai, VELTEANU Cornel.NEAGU Alexandru. AIUD: HOROBET Constantin, IACOB Alehandru, lUCA Vasile GHERLA: JIENESCU Gheorghe, mACELLARIU Horia, PUIU Ion, WALTNER Iosif, GODO M. JILAVA: BOSCA Emil-Mlin, PETRESCU Marinaru, STEFANESCU Lazr.

VCRETI SPITAL: BARBUS Ion, DOBRESCU Aurel Merit de subliniat c nici-unul dintre aceste nume, pn n ziua de 13 Aprilie 1963 nu a acceptat vreun compromis, n ciuda condiiilor de exterminare. RMNICUL SRAT - completare MACOVEI Ion, din Bucureti, adjutant n aviaie la Flotila de la Buzu, membru PNT arestat pe 15 Aug.1949 a fost condamnat 10 ani pentru uneltire si a trecut prin Buzu, Jilava Dumbrveni, Gherla Caransebe, Oradea Mare si Aiud, de unde pe 10 August 1947 a plecat n duba celor pedepsii dup marea grev si a ajuns la Rmnicul Srat. De aici la expirarea pedepsei n Aug.1959 a fost trimis n domiciliu obligator la Leti, pe Brgan. RUSSU Alexandru Marius, nscut pe 16 Iunie 1924 la Blti-BASARABIA- a urmat Universitatea la Cernui si a terminat-o la Iai ieind inginer electromecanic. In primvara anului 1948 se afla la Dumbrveni de unde a organizat o micare subversiv studeneasc cu ramificaii la Iai si Hui. Membrii depuneau un jurmnt ca s-si ajute tara cu tot ce le va sta n putin. Arestat pe 9 Iulie 1948 a fost trimis dup o lun (pe 8 Aug.1948) la Suceava unde a si fost condamnat la 10 ani prin Sent.410/2-04-1949.Dup condamnare a fost trimis la Canal si a trecut prin Poarta Alb ca n 1950 s fie adus la Peninsula unde a desfurat o activitate n sprijinirea deinuilor att la uurarea muncii ct si n legturi cu exteriorul. Dup nchiderea Canalului pe 19 Iulie 1953 a plecat la Aiud unde a lucrat n fabric dar a fost prezent n aciunile de protest mpotriva abuzurilor administraiei participnd la grevele ce au avut loc. Drept pedeaps pe 10 August 1957 a fost trimis cu grupul naional rnist de la Aiud la Rmnicul Srat .A cunoscut din plin teroarea de acolo si a inut legtura prin Morse cu Horia Mcellariu si cu printele Mihai BALICA. Pe ziua de 6 Iulie 1958 la expirarea pedepsei, a fost eliberat din Rmnicul Srat, dar cu o nou pedeaps de 60 de luni si trimis sub paz n zisa comun Rchitoasa(Vadul Oii) pe Brgan. ROMNICEANU M. Mihai, n. 17 Feb.l891 la Bucureti, avocat, profesor universitar la Fac. de Drept din Bucureti, membru n Comitetul executiv al P.N.L. din 1932. A fost ales senator de Hunedoara n 1933 .Pe 8 Ianuarie 1946 a fost desemnat ca Ministru fr portofoliu n Guvernul P. Groza n urma Conferinei de la Moscova pentru garantarea alegerilor libere din Nov.1946.Dar n timpul campaniei electorale a fost agresat de comuniti, dei era ministru n funcie. Nu s-a putut mpiedeca furtul alegerilor. Pe 28-04-1948 a fost scos din nvtmntul Universitar si apoi arestat ntr-un proces nscenat de securitate. I s-au repartizat 12 ani munc silnic. A trecut prin M.A.I. .Jilava, Gherla, Dej, Piteti si a ajuns la Rmnicul Srat n 1957.Acolo a fost semnalat c a murit n condiii de exterminare pe 13 Feb.1960. SIMIONESCU Cezar n.1-04-1886 la Iasi, dup absolvirea Fac. de Drept n 1908, la nceputul lui 1915 s-a stabilit la Bucureti unde a practicat avocatura. Membru al Partidului Taranesc de la nfiinare si apoi al PNT-ului din 1926, a fcut politic militant fiind ales deputat de Ilfov din 1938 si apoi preedintele sectorului Negru din capital. Urmrit dup arestarea conducerii partidului naional rnesc pe 17.07.1947, a fost arestat n 1945 n august acelai an i dus la nchisoarea din Craiova pentru 3 luni. Rearestat n 1949 a fost condamnat la 25 de ani prin Sent. 2846/7+08+1951. A trecut prin Mai, Rahova, Jilava, Aiud i n 1957 a ajuns n nchisoarea de exterminare de la Rmnicu Srat. Bolnav din cauza torturilor, a fost trimis pentru o noua ancheta la Jilava unde a murit n 1959. Sfatul Popular al comunei Jilava a eliberat Certificatul de deces cu Seria MC. 047/1959 dup ce l-a aruncat n groapa comun.

CALAII ACESTEI NCHISORI Printre cei ce au imaginat si pus n aplicare acest regim de la Rmnicul Srat, n afara de conducerea superioar a partidului comunist, au fost: Nicolschi Alexandru, Bodnarenco Pantiusa,. Negrea Vasile... BDICA Ilie, directorul penitenciarelor Viinescu Alexandru, cpitan, comandantul penitenciarului Lupu Vasile (?), ofierul politic. Doctorii Grumberg Iancu, Dumitrescu Aurel Gardieni supraveghetori, o mic parte: Furnic (?) (sublocotenent), Serban Ion(plutonier major), Gzdaru Dumitru(serg.major), Dnil Stefan( sergent), Valter (sergent) si ali gardieni depistai: Bucur Radu, Burlacu Victor, Ciocrlan Gheorghe, Ciocio Ion, Costiean Tudor, Dnil Stan, Dobrin Ion, Ion Zamfir, Gut Grigore, Huiu Ion, Iordchescu Ion, Mihalce Fnic, Militaru Dumitru, Mitrofan Fnic, Necula Ion, Nistor Ion, Oroveanu Dumitru, Pi Ion, Papuc Nicolae, Perian Ion, Rusini Alexandru, Stan Valter, Stoica Vasile, Tabiet Vasile, Vrloi Radu, Vrancea Ion, Vasile Victor, Vasiliu Ion,Vlsceanu Nicolae, Voicu Ion, Vulpoi Gheorghe... Poate deschiderea dosarelor s aduc mai mult lumin asupra acestor neoameni care n majoritatea cazurilor sunt din satele judeelor apropiate. Dac Pitestiul s-a caracterizat prin violenta colectiv, Rmnicul Srat a excelat prin exterminarea individuala; ntr-o linite de mormnt.

Cicerone Ionitoiu