Arhitectura Chisinăului

Realizat de Nartea Alexandru

 Arcul de Triumf din Chișinău
 Arcul de Triumf din Chisinau este un monument de arhitectură construit în anii 1840–1841,
pentru a comemora victoria armatelor rusești asupra turcilor în războiul ruso-turc din 1828–
1829. În interiorul arcului se află un clopot gigant cu greutatea de 6,4 tone care a fost turnat
din metalul tunurilor turcești capturate în război. Arcul are în plan formă de pătrat și
dispune de două niveluri. Înălțimea monumentului este de 13 m. Capitelurile celor patru
piloni ai construcției au fost sculptate în stil corintic. Nivelul superior este decorat în stil
clasic. Pe partea frontală este montat un orologiu mecanic, luminat în timpul nopții, care
însă nu anunță prin sunet ora exactă. Ornamentele și capitelurile sunt executate în ceramică.

 Primele ceasuri pe arc au apărut în anul 1842. Ele au fost aduse de la Odesa, iar șapte ani
mai târziu, un vânt puternic a smuls cadranul, iar mecanismul a funcționat pînă în anul
1881, și a trebuit să fie înlocuit. Noul mecanism a fost achiziționat în Austria. Ceasul real a
lucrat fără reparații pînă la începutul războiului, când a fost lovit de bombardamentele din
anul 1941.

 În 1945, pe pereții Arcului au fost instalate plăcuțe cu numele luptătorilor armatei sovietice
și a cetățenilor Moldovei, care au luptat pe teritoriul Basarabiei în cel de-al Doilea Război
Mondial și au primit distincția de "Erou al Uniunii Sovietice". Plăcuțele au fost scoase în
1991, după obținerea independenței.
 Circul de Stat din Chișinău

 Circul de Stat din Chișinău este un local construit în 1981 și prevăzut

pentru reprezentații de circ.
 Sala de spectacole, cu 1900 locuri dispuse în amfiteatru, are arena cu
diametrul de 13 m.
 Circul este înzestrat cu aparatură modernă: dispozitive sonore, de
iluminat, de radio și cinema. Cupola este demontabilă. Circul mai
dispune și de un manej de repetiții, camere pentru artiști și personalul
de serviciu, încăperi speciale pentru animale, un punct veterinar. În
jurul sălii de reprezentații se întinde un foaier în semicerc, înzestrat
cu picturi murale în tehnică și terase de vară ce deschis o vedere
asupra orașului.
 În localul Circului au loc reprezentații atât ale artiștilor autohtoni, cât
și al celor de peste hotarele Moldovei.
Catedrala Mitropolitană din Chișinău
 Catedrala Nașterea Domnului este o catedrală ortodoxă din Chișinău ce se află în
apropierea pieței Marii Adunări Naționale și aparține Bisericii Ortodoxe din
Moldova. Clădirea catedralei este un monument de arhitectură de însemnătate
națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului
Chișinău la inițiativa Academiei de Științe. Primul post de radio din Chișinău,
Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial prin transmiterea liturghiei de la
Catedrala Mitropolitană pe 8 octombrie 1939.
 Catedrala. Arhitectura este în stil neoclasic târziu, numit și empir, cu folosirea pentru coloane a formelor elene antice. A fost construită în stil eclectic, o
combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. Are o compoziție simetrică, în plan reprezentînd un pătrat cu
latura de 27 m, prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri a câte șase coloane dorice, fiind obținut un plan cruciform, cu fațadele soluționate identic.

 Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susținută de patru piloni pătrați în secțiune, care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri și
a patru pendantivi. Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul
este inundat de lumină. Suprafețele interioare ale pereților și bolților au fost pictate cu subiecte biblice și evanghelice. Părțile tencuite sugerau impresia
dalelor din marmură.

 Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial, turla și cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele inițiale.

 Clopotnița a fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanță de ea, simetric cu catedrala și față de centrul geometric al cartierului
catedralei. Are patru niveluri, trei prismatice, cu latura în retragere succesivă, iar al patrulea sub forma unui foișor circular în plan, pentru camera
clopotelor, acoperit cu o cupolă. La primul nivel se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică.
Porticuri identice împodobeau fiecare fațadă a clopotniței, realizându-se o repetare, la o scară micșorată a compoziției catedralei, armonizând cu aceasta și
prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea și reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.

 Porțile Sfinte. Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi
construită o clopotniță specială, autorul acesteia fiind arhitectul Luca Zaușkevici, în care a fost comasată funcția de clopotniță cu cea a porții de intrare.
Clopotnița-poartă a obținut forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcția Mitropoliei

Clădirea Parlamentului
Clădirea Parlamentului Republicii Moldova
este o clădire cu destinație administrativă
situată pe Bulevardul Ștefan cel Mare din
municipiul Chișinău, capitala Republicii
Moldova. În prezent, aici se află sediul
Parlamentului Republicii Moldova.
Clădirea Președinției
Clădirea Președinției Republicii Moldova este o
clădire cu destinație administrativă situată pe
Bulevardul Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău,
capitala Republicii Moldova. Clădirea care găzduiește
în prezent Președinția Republicii Moldova a fost
construită între anii 1984–1987, avându-i ca autori pe
arhitecții Iuri Tumanian, A. Zalțman și V. Iavorski.
Proiectată de la început ca edificiu cu profil
administrativ cu scopul de a găzdui Sovietul Suprem
al RSS Moldovenești, această clădire a fost pregătită
la începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, fără
modificări esențiale, pentru amplasarea aparatului
Președinției Republicii Moldova.
Clădirea primăriei municipiului
Chișinău
Clădirea primăriei municipiului Chișinău este un
monument de arhitectură și istorie de însemnătate
națională, introdus în registrul monumentelor de
istorie și cultură a municipiului Chișinău la
inițiativa Academiei de Științe. Clădirea, ridicată
în două niveluri, cu planul în formă de careu,
ocupă colțul cartierului, mărginit lateral de strada
Vlaicu Pârcălab, construită cu fațadele principale
pe liniile roșii ale străzilor.