Lupu Laurentiu Valentin

Clasa a XII-a E
Stiluri
 Bizantin
 Roman
 Gotic
 Stilul bizantin
 Bisericile de stil bizantin se caracterizează
prin planul cruciform care reiese din apariţia
absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei
încăperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua
despărţire între ele prin catapeteasmă,
acoperişul în formă de bolta arcuită, prezenţa
unei cupole centrale ridicată deasupra
naosului.
 Începuturile acestui stil se găsesc in perioada
dintre secolele IV-V, in cadrulantichităţii târzii.

 Se dezvolta in trei etape: secolele IV-VI, VI-

XII, XII-XV.
Biserica Ortodoxa “Sfantul Nicolae” din Turcoaia
 Stilul roman
• Numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel
dintai stil de arta propriu al Apusului medieval. El ia nastere in
epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza
in Apus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a
bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a
popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci,
normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de
origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din
Spania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai
apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care pun in contact
cultura apuseana cu cea bizantina si araba.
 Stilul gotic
• Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste
din arta romanica, in a doua jumatate a
secolului XII sub influenta Cruciadelor, a
scolasticii si a misticismului religios. Arta
gotica datoreaza mult contributiei masive a
societatii laice, fiind creata si reprezentata de
mesteri si artisti laici, cu concursul mate­rial si
moral al multimilor de credinciosi, dar
inspirata si patronata tot de clerul Bisericii.