Degradarea monumentelor istorice i a siteurilor arheologice

Un monument istoric este o oper de sculptur sau de construcie arhitectonic de proporii mari sau de o deosebit valoare, destinat s perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personaliti remarcabile. Un sit arheologic este un teren, care cuprinde vestigii arheologice, ce reprezint habitatul uman din diferite etape ale evoluiei sale, cuprinznd structuri arhitecturale, urbanistice, tehnice, amenajri, precum i alte urme ale civilizaiei umane, n contextul natural. Factori naturali care produc degradarea 1. Ridicarea nivelului de calcare Prin nivel de calcare se intelege nivelul superior al terenului din exteriorul monumentului dar si nivelul la care se afla pardoseala de la intrare. Cota exterioara a terenului se poate modifica din cauza cresterii stratului vegetal al solului, a depunerilor de pamant la monumente amplasate pe teren in panta, a tasarilor. In consecinta se produce modificarea proportiilor originare ale constructiei, dar si ridicarea nivelului umiditatii de capilaritate (igrasiei). 2. Tasarea solului Comprimarea, adancirea straturilor din sol pe care se reazema constructia se produce din cauza presiunii exercitate de greutatea zidariei, acolo unde ea depaseste capacitatea pamantului de a ii rezista, acolo unde terenul de fundare este neomogen si raspunde diferit acestei presiuni. Cunoscut este cazul turnului din Pisa, unde tasarea inegala a solului a produs o coborare a nivelului fundatiilor pe o latura a turnului, efectul fiind cel de inclinare vizibila a constructiei. 3. Eroziunea si coroziunea Eroziunea este degradarea de natura mecanica produsa prin actiunea abraziva a curentilor de aer care antreneaza particule solide, prin actiunea mecanica a apei. Coroziunea provoaca degradarea materialelor prin fenomene fizico-chimice: oxidare, ruginire, dezagregare, putrezire. Atmosfera poluata a provocat si ea modificari radicale ale materialelor de constructie, accentuand fenomenele de coroziune. Imaginea actuala a unor monumente Ca dOro din Venetia este total diferita de cea descrisa de martori din primele lor secole de existenta.

4. Atacurile biologice si microbiologice. Gama lor variaza de la actiunea microorganismelor, distrugatoare mai ales pentru picturile murale si pentru lemnarie, pana la aparitia plantelor fixate in fisuri sau in partea superioara a zidurilor, in mod deosebit a celor ruinate sau a celor cercetate arheologic si neprotejate la incheierea sapaturilor. 5. Actiunea mecanica a vantului Padurile protejau constructiile izolate si asezarile de vanturi puternice si de praf, purificand aerul si influentand in unele zone regimul ploilor. De asemenea, existenta unor paduri asigura stabilitatea solului, impiedicand alunecarile de teren, eroziunea in urma torentelor produsi de ploile puternice. Bucuretiul este unic printre capitalele europene datorit cantitii i calitii arhitecturii moderniste din perioada interbelic. n ziua de azi, ns, cldiri monument, menionate n manuale internaionale de arhitectur, se afl la un pas de colaps. n ultimii ani, Capitala a pierdut numeroase cldiri importante pentru identitatea bucuretenilor, iar odat cu acestea s-au pierdut povetile din spatele unor construcii emblematice pentru ora. Fie c a fost vorba despre demolarea sau doar despre ignorana autoritilor, mai multe monumente istorice din Bucureti au czut prad degradrii sau pur i simplu au fost rase de pe harta Capitalei cu ajutorul buldozerelor, existnd acum doar n amintirea orenilor sau n crile de istorie. Casa Miclescu, epava de pe oseaua Kiseleff

Ascuns n spatele unui gard de crmid, pe oseaua Kiseleff din Capital, se gsete, astzi, o parte din istoria Bucuretiului, adunat sub acoperiul distrus al unui conac. Ceea ce astzi arat ca o cldire care a fost lovit de cel puin o tornad, odinioar, Casa Miclescu gzduia cele mai elegante baluri la care luau parte personaliti importante din lumea interbelic a Romniei. ntregul spaiu este lipsit de orice fel identitate. n comparaie cu elegana i renumele pe care l cptase construcia n perioada interbelic, n zilele noastre, geamurile sunt sparte, tencuiala scorojit, iar buruienile au luat locul amenajrilor interioare de odinioar lsate s creasc la voia ntmplrii, perei care nu mai ei tiu cum mai rezist i plafonul tirb care las ploaia i zpada s intre n casa. Aa arat acum casa n care s-a filmat ecranizarea romanului Enigma Otiliei.
2

Prima moar cu aburi din Romnia, loc de promenad pentru hoi

n urm cu aproximativ un secol i jumtate, n anul 1883, n zona Obor-Lizeanu din Capital ncepeau s fie puse primele crmizi ale Morii lui Assan, prima moar cu aburi din ara noastr. mpresionanta construcie a fost ridicat n Capital ntr-o perioad n care oraul nu avea nici mcar o fabric de crmid, prima fabric de profil fiind nfiinat doi ani mai trziu. Astzi, la mai bine de un secol i jumtate, Moara lui Assan a ajuns o ruin, locul preferat al oamenilor care ani de-a rndul au furat materiale din construcie. i nu doar hoii au fost problema. Prima moar cu aburi din Romnia a trecut i printr-un incendiu puternic, care a condus i mai mult la degradarea acesteia. Palatul Adevarul. O cldire care moare.

Povestea are sfrit trist. Vei observa i singuri asta, dac v poart paii pe fosta strad Srindar. Strdua aceea, uor n vale, dintre Cercul Militar Naional i Hotel Capitol, redenumit Constantin Mille, dup numele celui care-a condus Adevrul o bun bucat de vreme.

Spitalul Filantropia: abandonul corpurilor C i D

ntr-o anex a spitalului se ntlneau membrii celei mai mari grupri artistice radicale de dup Cel de-al Doilea Rzboi Mondial, Acvilele Albe. Numeau acest loc Incubatorul i nu agreau niciun tip de ideologie. Urau regimurile politice i ndoctrinarea att de mult nct au decis s se izoleze complet. Erau n jur de 70 de artiti, filozofi i scriitori, o parte dintre ei refugiai din Basarabia i Bucovina, ajuni n Bucureti nc din 1940. O parte erau romni de origine polonez ameninai cu deportarea, o parte foti legionari, toi dezamgii de structurile politice de care aparinuser. Casa din Dionisie Lupu 72

Monument istoric este si casa din Dionisie Lupu nr. 72. Fatada degradata, gaurile din tencuiala, geamurile sparte, balcoanele care stau sa cada , starea precara a jgheaburilor si a burlanelor, totul indica categoria de monument istoric in acceptiunea romaneasca. Aflata ani de zile pe lista monumentelor istorice, cladirea a fost declasata dupa 1990. In 2008, pentru a fi salvata de la o iminenta demolare a carei aprobare fusese deja ceruta de proprietar, o firma de constructii, societatea civila obtine re-clasarea imobilului ca monument istoric. n ansamblul strazii, imobilul in stil francez este un reper important. El formeaza un ansamblu armonios impreuna cu parculetul, strajuit de un gratios grup statuar, aflat la intersectia strazilor Pitar Mos, Jules Michelet si Dionisie Lupu.