Laborator 1: Elemente de mineralogie si cristalografie 1.1.Ce este un mineral?

Mineralele sunt substane naturale solide, mai rar fluide, cu form proprie cristalizat, alctuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intr n componena rocilor i minereurilor. De regul substane neomogene din punct de vedere chimic, fiind frecvent substane solide cristalizate n sisteme diferite de cristalizare (de aceasta ocupndu-se ramura mineralogiei, cristalografia) Exemple de minerale: cuarul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O). Determinarea unui mineral se face prin cunoaterii proprietilor lui fizice: - culoare luciu - sprtura (proaspt neoxidat) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specific, proprieti magnetice i radioactive etc.

1.2.Ce este un cristal?

Prin cristal se nelege un corp omogen, anizotrop, aranjat ntr-o structur intern tridimensional n diferite sisteme de simetrie cu repetri periodice numite sisteme de cristalizare. Se poate distinge o structur cristalin primar n form de reea, sau amorf ca de exemplu a sticlei. Unele substante se pot gsi att n stare cristalina, ct si in stare amorf; un exemplu este dioxidul de siliciu (SiO2), care in stare cristalina este cuartul, iar in stare amorfa este sticla de cuart. tiina care se ocup cu studiul cristalelor se numete cristalografie.

1.3.Sistematica mineralelor
Elemente native, sunt elemente chimice care se gsesc n natur n forme pure necombinate; se cunosc 18 metale i 5 nemetale, formele modificate i aliaje. Cele mai bune exemple sunt grafitul i diamantul care, avnd diferite proprieti, diamantul fiind cea mai dur substan de pe Terra, iar grafitul un mineral cu duritate mic, au aceeai formul chimic, i anume C-carbon. Sulfii i sruri de sulf, sunt combinaii dintre sulf i seleniu, telur, arsen, antimoniu i bismut. n aceast categorie intr cca. 600 de minerale. Exemple: galen pirit (FeS2) Halogenai cca. 140 de halogenide constau dintr-o legtur a halogenilor (fluor, clor, brom, iod) cu cationii de sodiu, potasiu i calciu, exemple: fluorin (Ca F2) halit (sare gem, NaCl), clorur de amoniu, silvin.

Oxizi i hidroxizi s-au format printr-o legtur a unui metal sau nemetal cu oxigenul sau cu o grupare hidroxilic (-OH). Astfel au luat natere cca. 400 de oxizi respectiv hidroxizi, exemple: hematit (Fe2O3), magnetit (Fe3O4). Carbonai ,nitrai, borai: n aceast categorie intr srurile acidului carbonic, boric i azotic. Exemple: dolomit (CaMg(CO3)2), calcit (CaCO3), Sulfai, selenai, telurai, cromai, molibdenai, wolframai: aici intr sruri ale acidului sulfuric, cromic, molibdenic i wolframic. Aceast grup cuprinde cca. 700 de minerale. Exemple: gips (CaSO4 H2O), wolframit ((Fe,Mn)WO4) Fosfai, arsenai, vanadai: aici intr sruri ale acizilor cu formula general H3XO4 unde X poate fi nlocuit cu elementele fosfor, vanadiu, arsen. Exemple: adamin, berlinit, descloizit, fluorapatit, mottramit, piromorfit. Silicai (i germanai) : aceast grup de minerale este cea mai numeroas, gruparea tetraedric [ SiO4]4 stnd la baza structurii mineralelor. Exemple: zircon (ZrSiO4) Minerale organice: aceast categorie de minerale cuprinde srurile acizilor organici alifatici i aromatici cu carbon, (CnHm) i azot, (de forma amidelor R-X(=O)n-NR'2 sau acizilor heterociclici) i rini. Exemple: abelsonit, melit, evenkit. Chihlimbarul nu este considerat mineral de ctre IMA (International Mineralogical Association).

1.4.Elemente de simetrie
Un cristal reprezint o form geometric poliedric, mrginit de fee plane, care se ntretaie n muchii i coluri (noduri). Prin simetria extern a cristalului se nelege repetarea regulat n spaiu a elementelor formei poliedrice (fee, muchii, noduri). Elementele de simetrie ntr-un cristal sunt: Centrul de simetrie punctul din interiorul cristalului fa de care toate feele, muchiile i nodurile sunt simetrice. Planul de simetrie planul care mparte cristalul n dou pri identice (una dintre pri apare ca imaginea n oglind a celeilalte). Axele de simetrie acele direcii n cristal, n jurul crora , dac se rotete cristalul cu anumite unghiuri, acesta revine ntr-o poziie identic cu cea iniial. Ordinul axei de simetrie arat de cte ori se repet poziia iniial a unui cristal atunci cnd acesta se rotete cu 360.

1.5.Propietati fizice
Clivajul este modul prin care un mineral se rupe dupa planuri de rezistenta bine stabilite,planuri de minima rezistenta din cristal,ce coincid cu un plan reticular.Clivajul pote fi dupa o directie, doua directii (amfiboli,piroxeni), trei directii (calcit,dolomit) sau sase directii (blenda).Clivajul se mai poate clasifica dupa calitatea suprafetelor: perfect, bun, slab si imperfect. Spartura concoidala este atunci cand suprafata sparturii este neteda si curba,cu aspectul unei valve de scoica.Se intalneste la opal,calcedonie,leucit,sticla. Spartura neregulata nu este nici plana, nici neteda, prezentand asperitati (cuart).Aceasta spartura arata legaturi puternice in cristal dupa toate cele trei directii. Duritatea se refera la un mineral este mai dur decat altul daca il zgarie.Pentru determinarea duritatii, Friedrich Mohs a propus o scara formata din 10 minerale tip,cu ajutorul caror se poate aprecia duritatea diferitelor minerale.Aceasta scara nu este proportionala,in parenteze sunt date duritatile determinate cu mijloace moderne. 1 Talc 2 Gips 3 Calcit 4 Fluorina 5 Apatit 6 Ortoza 7 Cuart 8 Topaz 9 Corindon 10 Diamant.

1.6 Propietati optice

Transparenta mineralelor se comporta fata de lumina in mod diferit,unele sunt opace,altele transparente sau translucide.Lumina care cade pe un mineral poate suferi urmatoarele actuni : sa fi o parte reflectata,alta parte sa patrunda in cristal si sa fie absorbita partial sau total,si alta posibilitate sa treaca prin cristal. Luciul este o caracteristica calitativa a suprafetei cristalului,determinata de fenomenele care insotesc reflexia luminii Luciul mineralelor poate fi: - luciu metalic (aur,argint,pirita,galena,stibina) - luciu sticlos (cuart,feldspat,muscovit) - luciu matasos (gips fibros ,talc,etc.) - luciu sidefos/perlat (gips,mica ,calcit). Culoarea unui mineral poate fi cea mai distinctiva trasatura a lui si este efectul absortiei luminii.Factorii care determina culoarea sunt variati si multe minerale au o gama de culori. Idiocromatism.Unele minerale au aproape intotdeauna aceeasi culoare,pentru ca anumiti atomi care absorb lumina constituie partea esentiala a structurii cristalului. Alocromatism.Un mare numar de minerale au o gama variata de culori din cauza impuritatilor sau a defectelor de absortie a luminii,prezente in structura lor atomica.De exemplu : Cuartul.

Urma ajuta la recunoasterea macroscopica a unor minerale,reprezentand de fapt culoarea mineralului sub forma de pulbere (culoarea idiocromatica).Urma se verifica prin zgarierea mineralului de o placa poroasa de portelan.

1.7 Lista mineralelor propuse pentru stiudiu:

Cuart Felspatii alcalini Plageoclazi Muscovit Biotit Clorit Amfiboli Piroxeni Olivina Pirita Calcopirita Hematit Calcit Halit Dolomit Gips