Sunteți pe pagina 1din 1

Metoda Greedy

Algoritmii de tip Greedy sunt folosii la probleme de optimizare i sunt n general simpli
i eficieni. Un astfel de algoritm determin soluia optim n urma unei succesiuni de alegeri.
La fiecare moment decizional, din algoritm se va alege opiunea care pare a fi cea mai
potrivit pe baza unui criteriu de optim local, n ideea c la final se va obine o soluie optim
global.
n general, datele de intrare pentru un algoritm Greedy se prezint sub forma unei
mulimi finite, iar soluia este o submulime sau o permutare a datelor de intrare n aa fel
nct s fie ndeplinite anumite condiii de optim. Condiiile de optim cer determinarea unei
soluii care maximizeaz sau minimizeaz o funcie dat, numit funcie obiectiv.
Dac un element este inclus n soluie el va rmne n aceast mulime, nu se face nici o
revenire asupra unei decizii luate. Selectarea unui element la un moment dat poate depinde de
elementele alese pn la acel moment dar nu depinde de cele care urmeaz s fie alese
ulterior.
Dac un element a fost selectat, dar nu poate face parte din soluie atunci acest element
nu va mai fi luat n calcul la alegerile urmtoare. n acest fel se poate ajunge rapid la o soluie,
dar nu se asigur (pentru toate problemele) optimalitatea global. Exist i probleme pentru
care o astfel de metod nu conduce la soluie, dei aceasta exist. Problemele care se pot
rezolva folosind algoritmi de tip Greedy trebuie s verifice dou proprieti: proprietatea
alegerii Greedy i substructura optimal.
Proprietatea alegerii Greedy spune c se poate ajunge la o soluie de optim global dac la
fiecare pas de decizie se selecteaz un element care ndeplinete criteriul de optim local.
Proprietatea de structur optimal spune c soluia optimal a problemei conine soluiile
optimale ale subproblemelor.
O problem care se va rezolva folosind o strategie Greedy este dat de:
O mulime finit de candidai care reprezint datele de intrare;
O funcie care verific dac o anumit mulime de elemente constituie o soluie
posibil, nu neaparat optim, a problemei;
O funcie care verific dac o submulime a datelor de intrare este o soluie parial a
problemei;
O funcie de selecie care alege la orice moment cel mai potrivit candidat dintre
elementele nefolosite nc;
O funcie obiectiv care trebuie minimizat sau maximizat.

S-ar putea să vă placă și