Sunteți pe pagina 1din 2

Tipuri de enunțuri. Propoziția. Fraza.

Propoziția= o comunicare cu un singur predicat.


Propoziția poate fi:
1. După alcătuire:
a) Simplă ( alcătuită doar din subiect și predicat) ex. Copilul este inteligent și vesel.
b) Dezvoltată (subiect, predicat și cel puțin o altă parte de propoziție) Vom fi acasă
devreme.
2. După aspectul predicatului:
a) Afirmativă ex. El a acceptat situația.
b) Negativă ex. Nu înțelege cerința exercițiului.
Enunțul poate fi:
a) Simplu- când este alcătuit dintr-o propoziție
b) Complex- când este alcătuit din două sau mai multe propoziții.
3. După scopul comunicării, enunțurile pot fi:
a. Asertive ( sau declarative)- se dă o informație. Ex. A citit cu plăcere lectura
recomandată.
b. Interogative- se cere o informație. Ce temă avem?
c. Imperative- exprimă un ordin, o cerere, o rugăminte, un îndemn, o interdicție.
Nu ieși afară!
d. Exclamative- exprimă o stare afectivă legată de un aspect din realitate.
Cât ai greșit!
*Enunț interogativ- total ( răspuns închis- da sau nu) Ai ajuns?
-parțial ( răspuns deschis) Când vii?
-alternativ (alegere)- Vii sau pleci?

Fraza este un enunț complex alcătuit din două sau mai multe propoziții.
Subliniază predicatele, precizează felul lor și împarte fraza în propoziții:
Păsările călătoare au plecat în țările calde, oamenii au cules recolta, castanii de
pe stradă au îngălbenit, ploile sunt mai dese, vântul bate mai puternic, vremea
este mai rece.

Relații în frază:
a) Coordonarea ( între propoziții de același fel sau părți de propoziție de același fel)
Ex. El citește, /scrie/ și ascultă muzică./
b) Subordonarea ( între o propoziție secundară și regenta ei). Ex. Vrea /să doarmă./
Ce vrea?=să doarmă.
Relația de coordonare poate fi realizată prin:
1. Juxtapunere (alăturare prin virgulă sau punct și virgulă) ex. Copiii veseli merg
la școală;/ frunzele uscate zboară ușor în bătaia vântului pe străzile orașului,
/castanele coapte cad pe asfaltul gri./
2. Joncțiune (se realizează prin conectori, de cele mai multe conjuncții)
Conjuncția
Este partea de vorbire neflexibilă care leagă două părți de propoziție de
același fel sau două propoziții de același fel sau diferite.
Clasificare:
1.Simple: sau, dar, și, să, că, ori, iar,
2. Compuse: ca să, deoarece, încât, întrucât, fiindcă.
Conjuncții coordonatoare:
a) Copulative= arată o asociere= Si, nici
b) Disjunctive=excludere sau alternanță=sau, ori, fie, ba
c) Adversative=opoziție=dar, iar, însă, ci
d) Concluzive=concluzie=deci, așadar.
Alcătuiți enunțuri în care să folosim pe rând câte o conjuncție coordonatoare din fiecare tip:
a) Copulative ex. Ieri am mâncat și am dormit.
b) Disjunctive ex. Sau vii sau pleci?
c) Adversative ex. Am dormit ieri, dar nu m-am putut odihni.
d) Concluzive ex. Mama m-a pedepsit, deci nu am mai putut ieși afară.
Conjuncții subordonatoare
Conjuncțiile subordonatoare leagă două propoziții: una secundară și alta principală.
Propoziția secundară se află într-un raport de subordonare față de propoziția pe care o
determină.
La nivelul propozitiei ,subordonarea se realizeaza prina:
a) prepozitii(subordonarea prin jonctiune)
ex:om de zapada
b) caz
ex:sotul Mariei G
c) acord,numai intre substantive si adjective,inclusiv cele pronominale
ex:casa noua
d) juxtapunere,intre verb si adverbele subordonatoare (a) sau intre substantiv si untip
special de atribut (b)
ex:(a) Vin acum
(b) profesorul Ionescu
La nivelul frazei ,subordonarea se ralizeaza prin diferite tipuri de conectori
 conjunctii necircumstantiale (ca ,sa,daca)
Anuntase ieri 1/ ca va ajunge azi2/
 conjunctii si locutiuni conjunctionale circumstamtiale ,care introduc diferite
tipuri de propozitii circumstantiale(daca,desi,pentru ca,din cauza ca,incat,pe
langa ca)
Nu venim azi1/daca ploua 2/.
 Pronume si adjective pronominal relative si nehotarate folosite ca relative
(cine,ce,care,oricine,orice,oricare)
Nu stia inca 1/ce sa faca 2/.
 Adverbe relative si nehotarate folosite ca relative
(unde,cand,cum,cat,oriunde,oricum,oricat)
Ajunge abia 1/ cand apune soarele 2/

S-ar putea să vă placă și