Complementul

I.
Vreau să știu!
Exerciții manual p. 72 Explorare +
1. Identifică (notând sub cuvântul găsit), pentru enunțurile de mai jos, ce
parte de vorbire primește întrebările pe care le pui pentru a afla
funcția sintactică a substantivelor scrise cu roșu. Scrie întrebările pe
o săgeată care pleacă de la substantiv și merge la verb.

a) Corina mănâncă un măr. Mama îl îmbracă pe fratele meu.

b) Mircea îi dă câinelui mâncare. Corinei îi este frică?

c) Se uită la filme. Mihai nu este sigur de răspuns. Vorbim despre

flori.

d) La mare, mă bronzez. Ne vedem după ore. Râdea fără griji.

2. Ce observi că se află în fața substantivelor din enunțurile de mai sus?

………………………………………………………………………………..
Am descoperit!
Complementul este partea de propoziție secundară care determină un
verb (fie el verb predicativ sau copulativ).
Întrebările la care răspund complementele sunt:
a) ce? pe cine?
b) cui?
c) la cine? / la ce? de cine? / de ce? despre cine? / despre ce? pentru
cine?/pentru ce? cu cine? / cu ce? etc.
d) Unde? Când? Cum?
Toate aceste întrebări se citesc împreună cu verbul care le
primește în mod logic.
Cu mici excepții, majoritatea complementelor au înainte prepoziții
(sunt precedate de aceste părți de vorbire). Prepozițiile se analizează
împreună cu părțile de vorbire înaintea cărora se află!
Actualizare:
Prepozițiile sunt:
a) Simple: pe, sub, de, la, cu, ca, în, spre, între, după, lângă, către etc.
b) Compuse: despre, dinspre, de către, înspre, dintre, de la, de pe la,
de pe lângă
Unele prepoziții sunt purtătoare de sens: sub, după, lângă, spre etc.
Alte prepoziții sunt lipsite de sens: de, la etc.
Temă – din auxiliarul galben, toate exercițiile din 70-71- 72
Facultativ – și pagina 73

STOP LECȚIA 1

II.

Pentru că verbul primește întrebările pentru orice tip de complement,

el este nucleul comunicării și se numește termen centru.
Când are categoria modului (orice mod predicativ), verbul ocupă mereu
poziția de centru al unui grup de cuvinte, îndeplinind funcție sintactică
de predicat:
a) Predicat verbal (când verbul prin care se exprimă este predicativ,
la oricare dintre modurile predicative/personale):

Ascult la radio știrile. Am auzit o veste despre meciul amânat.

Vino la spectacol cu mine. Stai o secundă fără vorbe!
Vreau să aștept autobuzul. Să fi luat tramvaiul, aș fi ajuns.
Dacă ai fi înțeles lecția, ai ști-o?

b) Predicat nominal (când verbul prin care se exprimă este copulativ,

deci nu poate forma singur predicatul):
 Mircea este trist în pauză de grija orei următoare.
Alin a fost îngeraș la meci.
Aș fi cuminte în excursie.
Nu vreau să fiu dur cu Alina.

În calitate de centru, verbul la mod predicativ/personal se poate

combina cu:

a) Subiectul – care are rol favorizat, fiind în relație de

interdependență cu predicatul:
Dronele au aterizat. Mircea și Gelu se joacă.
Insula este pustie. Jungla era verde și deasă.

b) Numele predicativ – care joacă un rol distinct în interiorul

predicatului nominal și se subordonează atât de verbul copulative,
cât și de subiect (deci intră într-o relație ternară 1 evidențiată prin
acord): Ei sunt veseli și jucăuși. Ele sunt libere și fericite.

Deci, se analizează cu predicatul, dar se acordă în nr și gen cu

subiectul.

c) Comlementele – care se subordonează verbului predicat

(indiferent de tipul predicatului)

Mihai stă cu Maria pe sanie.

Mihnea este bun la tenis.

Tata este răbdător cu colegii mei și atent la cerințele lor. .

Temă:
De învățat foarte atent și corect predarea.â
Ex. p. 73 manual Art, de la 1 la 3
+

1
ternar = care pune în relație trei termeni