Textul narativ literar

„Vizită…” de I. L. Caragiale

În textul narativ literar este relatată o succesiune de întâmplări care se desfășoară

cronologic, respectând momentele subiectului (sau etapele acțiunii). Întâmplările sunt plasate în
timp și spațiu, iar la acțiune participă personaje.
1. Locul şi timpul desfăşurării acţiunii: acasă la dna Maria Popescu, în salon, în vestibul, de
Sf. Ion, pe durata unei vizite.
2. Personajele: musafirul (naratorul-personaj), dna Maria Popescu, Ionel, jupîneasa (slujnica),
dl Popescu.
3. Naratorul: relatează întâmplările la persoana I devenind și personaj. Acesta este subiectiv,
deoarece povestește la persoana I, se implică în cele relatate, participă la evenimente.
4. Modurile de expunere prezente în text sunt:
a) -narațiunea realizată la persoana I („Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl
scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un
colț al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel
de jucării.”);
b) -dialogul („– Coniță ! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne mașina !... Astâmpără-te, că te arzi!
— Ionel! strigă iar madam Popescu; Ionel ! vin' la mama!
— Sări, coniță! varsă spirtul! s-aprinde!”)
c) -descrierea („Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui
figură strâmbată.”).
5. Principalele evenimente ale întâmplării: Într-o zi, de Sfântul Ion, musafirul îi face o vizită
vechii sale prietene, doamna Maria Popescu, cu ocazia onomasticii fiului acesteia, Ionel, în
vârstă de opt ani căruia îi oferă o minge mare de cauciuc.
Doamna Popescu mărturisește că a lăsat petrecerile pentru a se concentra pe educația
băiatului, când conversația le este brusc întreruptă de țipetele slujnicei care o avertizează pe mama
că băiatul este neastâmpărat riscând să verse mașina de făcut cafea. Băiatul își face apariția într-o
uniformă de maior și cu o sabie în mână. Copilul se apucă de cântat la trâmbiță și tobă, făcând
imposibilă discuția adulților.
În cele din urmă trece la atac asupra jupânesei, iar doamna Popescu se alege cu o vânătaie.
După ce gustă din dulceață, merge cu cheseau pe hol. Când revine îi cere musafirului o țigară și la
îndemnul doamnei Popescu, acesta i-o aprinde.
Ionel trece apoi la mingea de cauciuc pe care o trântește cu putere de parchet, astfel încât,
la un moment dat musafirul se opărește cu cafeaua fierbinte. În timp ce doamna Popescu îl asigură
că pata va ieși, Ionel leșină. Musafirul îl ajută să-și revină și-l sfătuiește să nu mai fumeze.
Ajuns acasă, acesta realizează că Ionel i-a turnat dulceață în șoșoni.
6. Descrierea personajelor: Personajele operei sunt:
a) -principal: Ionel;
b) -secundare: musafirul, dna Maria Popescu;
c) -episodic: jupâneasa (slujnica);
d) -figurant: dl Popescu.
7. Trăsăturile unui personaj pot fi numite în text sau pot fi deduse din felul în care se comportă
sau vorbește personajul ori din ceea ce spun celelalte personaje despre el.
Ionel Popescu
Familie – Popescu, tatăl este mare agricultor, mama se
ocupă de educația sa, familia este înstărită, din înalta Vârstă – 8 ani
societate
Îmbrăcăminte – în uniform de roșiori, de mare
Trăsături fizice – foarte drăguț, drăgălașa figură
ținută

Înțelegerea textului ficțional

Textul narativ literar
Aplicații
„Din paner se aude un miorlăit sentimental.
- Madam! Pentru Dumnezeu, ține-l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos, și nu știu
de ce aș fi în stare...de frică.... Dar cocoana, luând în brațe pe favorit și mângâindu-l cu toată
duioșia:
- Vai de mine! Cum crezi d-ta?... Noi suntem băieți cuminți și binecrescuți... Noi nu
suntem mojici ca Bismarck... (...)
Dându-mi această explicație, cocoana scoase din săculețul de mână o bucățică de
zahăr:
- Cui îi place zăhărelul?...
Bubico (făcând pe bancă sluj frumos cu toată clătinătura vagonului): Ham!
- Să-i dea mamițica băiatului zăhărel?
Bubico: Ham! Ham!
Și apucă bucățica de zahăr și începe s-o ronțăie... Cocoana scoate din alt săculeț o
sticlă de lapte, din care toarnă într-un pahar, apoi:
- Cui îi place lăptic?
Bubico( lingându-se pe bot):Ham!
- Să-i dea mamițica lăptic băiatului?
Bubico (impacientat): Ham! Ham!
”Ah!suspin eu adânc; luate-ar hingherul, Bubico!”
Dar cocoana apropie paharul aplecat de botul favoritului, care începe să lăpăie,
și lăpăie, și lăpăie...” (Ion Luca Caragiale- Bubico)
I. Lectura și înțelegerea textului narativ literar
1) Citește cu atenție textul anterior și asigură-te că știi semnificația tuturor cuvintelor.
2) Precizează numele personajelor care apar în text.
3) Narațiunea se desfășoară la:
a) -persoana I; b) -persoana a III-a.
4) Precizează cu ce hrănește mamițica pe cățel.
5) Transcrie un enunț care redă reacția personajului narator.
II. Analiza și interpretarea textului literar
6) Explică semnificația epitetului miorlăit sentimental.
7) Evidențiază atitudinea celor două personaje (cocoana și personajul narator) față de Bubico.
8) Prezintă relația dintre titlul operei și conținutul ei.
9) Indică două caracteristici ale textului narativ literar, prezente în textul suport.
III. Argumentare și motivare
10) Exprimă-ți un punct de vedere despre relația dintre oameni și animalele de companie.
 TEMĂ
Pune-te în pielea sau „în papucii” unui personaj din textul „Bubico” de I. L. Caragiale.
Alege sarcina care îți place cel mai mult.
 Scrie o pagină de jurnal, din care să reiasă ce fel de om ești.
 Prezintă-te în fața colegilor într-un monolog de un minut.
 Desenează un autoportret, încercând să sugerezi o trăsătură morală pe care o consideri
esențială.