Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZARE ROMÂNĂ-FRANCEZĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

propusă de

LUPU VALERIA MARIA

Profesor coordonator
LUIZA MARINESCU

1
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

2
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

Cuprins

Introducere
Argument
Obiectivul lucrării mele de licență
CAPITOLUL 1-O personalitate complexă, Mircea Eliade!
1.1 Bibliografia scriitorului
1.2Complexitatea spirituală eliadeacă . O incursiune.
1.3Opera lui Mircea Eliade studiată în amănunt.Câteva pagini de lectură.
1.4Istoricul și criticul literar - Lucrurile de taină.
1.5Istorie literară și comparatistică în scriitura lui Mircea Eliade.
CAPITOLUL 2- Romanul eliadesc.
2.1O scurta definiție a termenului de roman.
2.2Cum consideră Mircea Eliade literatura? Criticul din umbra autorului.
2.3Tipuri de romane întâlnite în cadrul operei lui Mircea Eiade.
2.4Încadrarea romanului în specie literală și deasemenea în curent literar. Care sunt influiențele
literare pe care mircea Eliade și-i le-a dobândit pe parcursul experienței sale literare.
2.5Coordonatele imaginarului în romanul eliadesc. O scurta prezentare a ideilor.
CAPITOLUL 3-Misticismul în concepția lui Mircea Eliade
3.1Misticismul. O teozofie.
3.2Hermeneutica lui Eliade.
3.3Istoria religilor și a credințelor religioase în romanul lui Eliade;
3.3.1 Ortodoxie-un soi ascuns de misticism în evoluția personajelor.
3.3.2 Cuplul adamic.
3.3.3 Edenul cel luxuriant.
3.4O istorie a religiilor
3.4 Maitreyi -primul roman exotic din literatura română
3.5Omul folclorist, iubitor de tradiții ancestrale autohtone.
CAPITOLUL 4-Roman realist/ roman mistic. Prezentare generală a romanelor.Explicarea
și argumentarea titlului propus de autor.
4.1-Maitreyi
4.2-Isabelle și apele diavolului
4.3-Șantier
4.4-Romanul adolescentului miop.
4.5 Noaptea de sânziene
4.6 -Nuntă în cer
4.7Domnișoara Christina
4.8Huliganii
4.9Întoarcerea din rai
4.10Șarpele
3
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC
CAPITOLUL 5-Între mit și legendă
5.1 Principalele mituri ale lumii moderne .
5.2Rit. Ritual . Ceremonial sacru.
5.3 Magicul. Magia,
5.4Obiectul magic necesar actului inițierii.
5.5Delimitarea spațiului real de cel profan și trecerea în legendă.
5.6Mituri și simboluri.
5.7Iubitor de tradiție autohtonă , al obiceiurilor , datinilor: Sărbători de peste an în romanul
eliadesc.
5.7.1 Drăgaicele(Sânzienele)
5.7.2 Ciclurile calendaristice-Solstițiile.
5.7.3 Fantasticul în interpretarea lui Eliade.
5.7.4 Fenomenilizarea timpului
5.7.5 Geografia și arhitectura sacrului
5.7.6 Centrul . Filosofia centrului
CAPITOLUL 6- Ipostaze ale personajului feminin
6.1Exotismul-Maitreyi
6.2 Ludicul, erosul, androginul
6.3Motivul cuplului inițitic
CAPITOLUL 7- Drumul parcurs de eroul masculin în procesul lui de inițiere, în cautarea
adevărului vieții.
7.1Rătăcitorul -Allan
7.2 Autobiograficul în parcurgerea drumului inițitic
7.3Filosofie și masculinitate
7.4Adolescentul-traseul unui bildungsroman
CAPITOLUL 8-India cea de ieri, de astazi ,în raport cu acea din romanul lui Eliade
8.1. Eliade , magul generației - întâlnirecu India
8.2Misterele și inițiativa orientală.
8.3Patanjali și Yoga.
8.4Virilitate și asceză.
8.5Spiritualitate și limbajul secret.
8.6Erotica mistică în Bengal.
8.7Hermeneutica sacrului.
8.8Imagini și simboluri.
8.9Șamanismul și tehniciile arhaice ale extazului.
8.10Indianismul lui Eliade
8.11Din înțelepciunea hindusă
CAPITOLUL 9- Structuri narative prezente în romanul lui Eliade
9.1Viziunea despre lume - între sacru și profan.
9.2Conflictul.
9.3Individul în raport cu lumea în care trăiește.
9.4Timp. Spațiu.
9.5Relațiile de simetrie și de opoziție întâlnite.
9.6Personajele lui.
9.7Modalitați de redare a fantasticului.
9.8Relația început-final.
9.9Limbajul

4
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

9.10Să vorbim și despre stilul narativ.


9.11Modalitățiile de expunere.
9.12Particularități ale stilului și ale limbii lui Mircea Eliade.
CAPITOLUL 10- Noutatea romanului lui Mircea Eliade în evoluția literaturii române.
Mircea Eliade în culise europene.
10.1Modernitatea adusa de către celebrul scriitor.
10.2Problematica autenticității lui Eliade
REFERINȚE CRITICE
Bibliografia autorului
Bibliografie selctivă
Concluzii
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

CAPITOLUL 4
Roman realist/ roman mistic.O prezentare generală a romanelor.Explicarea
și argumentarea titlului propus de autor.

4.1-Maitreyi

Romanul are ca dedicație ,, Tamar ki mani acche Maitreyi? Yadi thake , tahali ki Kshoma karte
paro?.
Personajul principal ( autorul acestor gânduri) ne confesează că a șovăit mult în fața notițelor
sale încercând să-ți amintească ziua când a cunoscut-o pe Maitreyi.Acesta er fi incipitul
romanului. Numele ei este pomenit în momentul când a ieșit din sanatoriu și s-a mutat în casa
inginerului Narenda Sen , în cartierul Bhowanipore. Acest lucru s-a întâmplat în 1929, în urmă cu
10 zile a întîlnind-o deja pe Maitreyi.
Prima oară când o văzuse era în mașină cu tatăl ei , așteptând în fața lui Oxford Book
Stationary , alegănd niște cărți pentru vacanța de Crăciun.
Prima oară când o văzuse i se păruse destul de urâtă , dar cu un aer destul de exotic.
,, Mi se părea urâtă – cu ochii ei prea mari și prea negrii , cu buzele cărnoase și răsfrânte , cu
sâni puternici , de fecioară bengaleză crescută prea din plin, ca un fruct copt. Când i-am fost
prezentat și și-a adus palmele la frunte să mă salute , i-am văzut deodată brațul întreg gol și m-a
orbit culoarea pielii;mată , brună , de un brun nemainîntâlnit până atunci , s-ar fi spus de lut și
de ceară. ,,
În acea vreme locuia în Wellesle,y Street , avându-l ca vecin de cameră pe Harold Carr,
împreună mergând la dancing și petrecând totodată o grămadă de timp amândoi.
Harold se bărbierea în oglinda de pe măsuța lui. Și acum își amintește anumite scene; ceștile
de ceai , pijamaua lui mauve, gologanii de nichel de pe patul lui desfăcut. Îi mărturisește că lui
nu i-au plăcut niciodată bengalezele, cu pielea lor întunecată. Le considera murdare,
dezgustătoare.
Această discuție îi reamintea și mai mult de chipul lui Maitreyi.
–perspectiva personajului -focalizare internă- vocea autorului
,, Ascultam toate acestea cu o supusă desfătare , deși Harold nu înțelesese nimic din ce îi
spusesem eu și credea că , dacă vorbesc de brașul unei fete , mă și gîndesc la dragoste . Dar e
ciudat cât de mult mă gândesc la dragoste. Dar e ciudat cât de mult imi place să aud vorbindu-se
de rău de cei pe care îi iubesc sau de care mâ simt aproape, sau care imi sunt prieteni. Când iubesc
cu adevărat pe cineva , imi place să ascult lumea bârfindu-l , asta imi verifică oarecum anumite
procese obscure ale conștiinței mele , pe care nu le pricep și de care nu-mi place să-mi aduc
aminte . (p 1)
Venise de ceva timp în India . Era membru în Rotary Club. În fiecare zi scria în jurnalui lui.
După predarea reprezentației locale a uzinelor ,, Noel and Noel'' și fusese angajat pentru desen
tehnic la noua societate de canalizare a deltei , îl cunoaște pe Narenda Sen. Din acel moment viața
lui începe să se schimbe.Allan lucra în fiecare zi , se mai întâmpla să plece pentru doua-trei
saptămâni . Primise inițiativa lucrărilor din Tarnluk și îi creștea inima văzând cum se înalțăclădirea
și de timpul pe care trebuia să și-l aloce pentru venirea la centru. Pleca în zori cu expresul Honirah-
Madrasși ajungea înainte de prânz la șantier.Gara i se părea destul de prietenoasăîn momentul când
cobăra din taxi , în momentul când ajungea vioi pe peron, cu casca maron trasă bine pe ochi, cu

1- Mircea Eliade – Maitreyi,pag 1

MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC


servitorul lângă el, cu revistele lui și cu două cutii de tutun . În tren nu vorbea niciodată cu vecinii
de compartiment . Nu-i plăceau acei harasahib cu studii mediocre la Oxford, nici pe acei tineri care
umblau cu romane polițiste în buzunar , nici pe indienii bogați care erau învățași să călătorească în
clasa I.
-perspectiva naratorului=perspectiv personajului, se identifică cu cititorul, analiză psihologică
,, Priveam pe fereastră dropiile Bengalului niciodată cântate , niciodată plânse-și rămâneam
apoi mut față de mine , fără să-mi spun nimic, fără să-mi cer nimic.''(s1)
Pe șantier era singurul alb și era stăpân . Mai erau câteva eurasieni și nu se bucurau de același
prestigiu. Gara reprezenta pentru el un mijloc de a-și întâlni vechii prieteni , precum era amicul lui
Lucien Metz. Lucien își dorea să cunoască îndeaproape obiceiurile indienilor. Narenda Sen îl
invitase de mai multe ori să bea ceaiul cu el dar Allan îl refuzase. Cu prilejul venirii prietenului
său Lucien , Allan îi spune inginerului că un amic de-al lui scrie o carte despre India. Narenda Sen
îi invită pe cei doi să bea ceaiul împreună. Lucien este foarte bucuros de acest lucru și de faptul
că nicoodată nu intrase în casa unor indieni bogați în scopul de a le cunoaște obiceiurile .
-perspectiva naratorului= perspectiva personajului, focalizare internă , descriere interior și
accentul pe arhitectura spațiilor și a mobilierului pentru a informa cititorul despre civilizația
noua:
,, Dar niciodată n-aș fi bănuit că în interiorul unei case bengaleze se pot găsi asemenea
minunății , atâta lumină filtrată prin perdelele transparente ca șa lurile , atăt de dulci la pipăit ,
covoare și săfale din lână de Kashmir și măsuțe cu picior asemenea unui talger de alamă , pe care
se aflau ceștile de ceai și prăjiturile bengaleze.....''(s1)
Amiaza ]n casa inginerului Narenda Sen fusese plăcută încât Allan își notase aproape nimic în
jurnalul său. Caută peste tot indici unde și-ar fi putut aminti primele impresii despre chipul
Maitreyei . Din amintiri, i se părea mult mai frumoasă , pielea de culoarea ceaiului palid, cu papuci
albi cusuți în argint. Șalul era de culoarea cireșelor galbene , buclele ei prea negri, ochii ei prea
mari, buzele roșii.
-perspectiva naratorului= personajului- focalizare internă, caracterizarea personajului Maitreyi
,, Maitreyi mi s-a părut atunci , mult mai frumoasă , în sâni de culoarea ceaiului palid, cu
papucii albi cusuți în argint , cu șalul asemenea cireșelor galbene , și buclele ei prea negre , ochii
ei prea mari , buzele ei prea roșii parcă o viață mai puțin umană în acest timp înfășurat care
trăia , s-ar fi spus , prin miraj nu prin biologie. (1)
Încă din prima lor întâlnire , Maitreyi începuse să-l fascineze și se întreba cum poate fi un om
atăt de urât și inexpresiv tatăl Maitreyei. Soția ui, Srimati Devi Indira nu știa deloc bebgaleză ,
zâmbiind tot timpul.Portul îl avea după costumul indiantradițional pe care îl poartă femeile
indiene. Buzele le avea roșii, probal de prea mult pan. Când o văzuse prima oară , Allan nu crezuse
că este mama Maitreyei , ci sora ei , atât de tânără era , de proaspătă, de timidă.După ea sora lui
Maitreyi , Chabu , un copil de vreo 11-12 ani , cu parul purtat tuns și fără pantofi. În timpul
mesei, inginerul își încurajează fetele să vorbească cu oaspeții. Maitreyi este ce care servește
ceaiul iar din neatenție îl varsă pe pantalonii lui Lucien. Greșeala este îndreptată de către
Narenda Sen care își ceartă aspru fiicele. După servirea ceaiului, inginerul îl poftește pe Lucien
în bibliotecă să-i arate manuscrisele sanscrite care aparțineau bibliotecii unchiului lui Sen .
II
Plimbându-se în lungul cursului apei ce se află la Tamluk, Allan realizează cât de singur
este. Despărțirea de Norinne îl afectase și ajungând la vârsta de 24 de ani , Allan caută orice prilej
în mediul înconjurător ca să-l rupă de melancolie.
Se întoarce pe șantier și primește o telegramă de la omul de serviciu. Conținutul
telegramei îl anunță că Narenda Sen îl chemase de urgență la centru. Pleacă cu crenul chiar
în seara aceea și privea cu părere de rău imaginiile câmpiei pline de aburi.
Narenda Sen îi dă o veste bună: are nevoie de un om destoinic în Assam să inspec-
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

-teze terasamentul și pădurile pe linia Luneding-Sadja. Este acceptat și de Consiliu , pe


răspunderea lui Sen și a familiei lui. În termen de 3 zile trebuie să predea Tamlukul . În timp,
Allan va afla cât de mult se luptase Narenda Sen pentru acest post în Consiliu , mai ales că
ei nu acceptau albi , fiind o societate svarajistă care încercau să elimine străinii, înlocuindu-i
cu cei indieni..Postul este destul de important și foarte bine plătit , porniind de la 250-400 de
rupii lunar, ceea ce înseamnă leafa de reprezentant la Noel and Noel . Singura piedică este că va
trebui să lucreze într-o regiune nesănătoasă dar dragostea și admirația pentru India îl îndeamnă
pe Allan să treacă peste acest lucru. Aceasta a fost intriga romanului.
Desfășurarea acțiunii:Allan îi mărturisește lui Harold că va urma să plece în India. Ei
planifică un banchet în China -Town . Vor invita și fetele . Ei pleacă cu două automobile ,
zgomotoși , frivoli. Se iau la întrecere pe autostradă cu mașinile , fiecare dintre ei urlând la
șofer ( unul dintre șoferi era un sikh magnific). Allan o ținea în brațe pe Geurtie care îl tachină
tot timpul că o să cadă și o să se lovească . La intretăierea lui Dhernetollah Street , mașinile lor
se întâlnesc cu automobilul lui Narenda Sen iar , începând din acel moment , Allan avu o
tresărire ciudată. Se înroșise prostește , salutându-l. Narenda Sen îi zâmbește disprețuitor , soția
lui îl privește cu spaimă. ,, Singură, Maitreyi și-a ridicat palmele în dreptul frunții și mi-a
răspuns la salut , amuzată nespus de mult de compania în care mă aflam și de fata pe care o
țineam în brațe.''(1)Allan încearcă să schițeze și el acel tip de salut dar a conștientizat căt de
ridicolă era situația.
A doua zi, Narenda Sen îl întreabă pe Allan cu cine era ieri în mașină . Tînărul îi răspunde
că a trebuit să dea un farewell-party prietenilor săi . Pentru că erau foarte mulți și în scopul
de a economisi mașini , au luat fiecare câte o fată în brațe.
Pe Allan îl miră interesul pe care îl poartă inginerul asupra vieții lui intime. Până în acel
moment , nu fusese întrebat dacă se împacă cu mâncarea , dacă are un boy cumsecade , dacă nu
suferă de căldură, de zgomot, dacă îi place tennis-ul. După semnarea hârtiilor , Narenda Sen îl
invită să mănânce cu el la Rotary Club . Allan acceptă invitația și speech-ul inginerului în fața
unei săli selecte și entuziaste, i-a adus lui Allan mulțumire , mai ales stima că se află în fața
unui om remarcabil. Este însoșit de Harold până la gară . În noapteea aceea are să plece înspre
Shillong.. Primește Sfatul prietenului lui să se păzească de șerpi, de lepră , de stomac, să bea
brandy cu sodă și whisky cu sodă.
III
Allan își rememorează momentul când a răsfoit niște pagini din jurnalul lui din Assam.
Are senzația că începe o nouă viață. Trăiește un sentiment ciudat , o existență de pioner pentru
că munca lui în construcția de căi ferate în junglă se dovedește a fi mult mai eficace . I se pare
că lumea veche dar și cea nouă își așteaptă romancierul iar India cea prezentată în
documentare și jurnalele de călătorie i se pare străină față de cea dezvășuită lui printre triburi .
I se păru o revoltă lupta cu neurastenia , ascultînd ritmul de neuitat al apei care cade pe
acoperișuri. Serile și-i le petrece în odaia lui sau se plimbă pe veranda bungalow-ului ,
încercând să găsească gustul tutunului. Alteori era în compania celor 3 srvitori și a paznicului
bungalow-ului , mai ales în momentul când pica un călător , inspector la o plantație de iută sau
departament -agent . Obișnuia să bea în fiecare seară iar apou să se pregătească pentru baie.
Rătăcirile prin ploaie reprezentau pentru Allan ceasurile lui de slăbiciune. Dormea mult ,
apoi venea la bungalow cu mașina , uneori se întîmpla să treacă și de miezul nopții ca el să
fie ajuns acasă.

1- Mircea Eliade – Maitreyi,pag 2


1- Mircea Eliade – Maitreyi,pag 3-4
1- Mircea Eliade – Maitreyi,pag 5
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

CAPITOLUL 5
Între mit și legendă

Ce este un mit?( s2) ne întreabă Mircea Eliade. În limbajul curent al secolului al XIX-lea,
mitul semnifica tot ceea ce se opune realității . Vom da exemple precum creearea lui Adam sau
omul invizibil, istoria lumii povestită de zeul însuși sau Teogonia lui Hesiod erau considerate
mituri străvechi. Primele mituri erau de origine creștină , pentru că creștinismul își găsea originile în
unul din cele 2 Testamente. Această ipoteză era considerată o fabulă.Cercetăriile etnologilor ne
face să revenim asupra acestor cercetări , sau mai bine zis asupra acestei moșteniri semantice ,
rămășiță a polemicii creștine cu lumea păgână. Eliade ne vorbește despre o valorificare a
mitului așa cum este înțeleasă în societățiile primitive și arhaice unde mitul se întâmpla să
fie fundamental vieții sociale și culturale.Uneori , în sensul de mit se mai folosește și termenul
de absolut pentru că el delimitează o întâmplare sacră sau mai bine zis o relevație transumană
care a avut loc în zorii Marelui Timp, în timpul sacru al începuturilor ( in illo tempore).Fiind
real și sacru , mitul devine exemplar și repetabil pentru că servește de modă și de același timp al
justificării tuturor actelor umane.
Mircea Eliade mai consideră că mitul ar mai putea fi definit ca o istorie adevărată care s-a
petrecut la începutul Timpului și servește drept model comportamentului uman. În conținutul
lui se imită actele exemplare ale unui zeu sau ale unu erou mitic , se mai povestesc aventurile
lor. Omul societății arhaice se detașează de timpul profan și intră în magic, în Marele Timp,
timpul sacru.
Uneori se confundă mitul cu fabula. Astfel se construiește un tip de gândire diferit al
realității.
S-a încercat integrarea mitului în istoria gândirii, considerându-l ca formă prin excelență a
gândirii colective. S-au păstrat anumite activități colective , participarea societății întregi la
anumite simboluri. ,, Problema noastră e mai modestă : dacă mitul nu este o creație puerilă și
aberantă a unei umanități primitive , ci expresia unui mod de a fi în lume , ce au devenit
miturile în societățiile moderne? ''( s2)Sau mai degrabă cine a luat locul mitului în socoietățiile
tradiționale?
Lumea modernă , la prima vedere , pare a fi lipsită de mituri. S-a moștenit teoria că
anumite tulburări și crize ale societății noastre se explică prin absența miturilor. Jung în
cunoscuta sa lucrare Omul în cautarea adevărului lasă să se înțeleagă că lumea modernă ( după
criza provocată de creștinism) este în căutarea unui nou mit , care să-i permită omului să-și
găsească o sursă spirituală , în scopul de-ai oferi forțele creatoare. Un alt teoretician al mitului ,
Marx , autorul Manifestului comunist reia și dezvoltă unul dintre marile mituri ale lumi
asiatico- mediteraneene și anume: rolul mântuitor al celui Drept ( alesul , unsul , nevinovatul,
mesagerul) ale căror suferințe sunt aduse să schimbe stratul ontologic al lumii. ( s2)Mitul
vârstei de aur urmărește tradiții multiple , caracterizează începultul și sfârșitul Istoriei.
O altă definițe a mitului le vizează comportamentul uman , în același timp ca element de
civilizație , așa cum îl găsim în societățiile tradiționale.La nivelui experienței individului , mitul
nu a dispărut, el se face simțit în visele , fanteziile și nostagiile omului modern -literatura
psihologică( activitatea inconștientă și semiconștientă a fiecăru individ ). Temele mitice continuă
să se repete în zonele obscure ale psihicului . Ne putem întreba dacă mitul , ca model exemplar
de comportament uman , nu supraviețuiește într-o formă mai mult sau mai puțin degradantă la
contemporanii noștri.

2-Mircea Eliade-Mituri, vise și mistere, p 17


MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

Un mit cât și simbolurile sale nu dispare niciodată din activitatea psihică , el schimbându-și
numai aspectul și completându-și forțele. Exemple: Petrecerile de Anul Nou , nașterii unui
copil , construcția unei case care indică resimțirea unui reînceput absolut , a unui incipit vita
nova.
Mircea Eliade mai pune problema dacă tot ceea ce noi aflăm , dacă tot ceea ce
supraviețuiește în noi în mitic , sau în numita lume modernă , se prezintă numai sub formă de
schemă și de valori reinterpretate la nivel profan . Dacă am verifica acest model, noi am trebui
să înțelegem că lumea modernă se opune radical tuturor formelor istorice care au urmat-o.
Jung crede că în mare parte criza lumii moderne se datorează faptului că simbolurile și
miturile creștine nu mai sunt trăite de ființa umană . Ele au devenit niște simple vorbe și
gesturi moarte , fosilizate , exterioare și , în consecință , fără nici o eternitate pentru viața
psihicului.

5.01 Principalele mituri ale lumii moderne .

O lucrare importantă unde Mircea Eliade a dezvoltat principalele mituri întâlnite în


creația lui este Mituri, vise și simboluri. Munca asiduă în domeniul religiilor și al filosofiei
indiene , atât și al etnologiei românești , îl vor îndemna pe Eliade să aplice o parte din
miturile sale în structurile romanești.
În domeniul psihologiei religiei, Mircea Eliade citează interpretaea personală a lui Sigmund
Froid , contrabalansând reducționismul sau cu descoperirea inconștientului , deosebi de
importantă pentru studiul simbolurilor și al miturilor .
-miturile moderne
O metodă cu rezultate concludente în descifrarea religiei este fenomenologia. Mircea Eliade îl
citează pe cel mai de seamă reprezentant , Gerardus Van der Leeuw , deși schema sa : dinamism-
asimesm-deism -este și ea reducționistă. Se vor căuta structurile de adâncime ae fenomenelor
religioase . Locul de frunte este așezat Assanda C. Coomaroswamy care reprezintă o sinteză între
metoda istorică și cea fenomenologică. Douglas Allen îl socotește pe Mircea Eliade un
fenomenolog al religiilor , încadrându-l în metoda morfologică.
Dintre miturile orientale îl vom prezenta pe cel al antagonistului. Antagonistul- saul lupta
principiilor polare este bine reprezentat în cultura indiană. În mitologie este ilustrat pe tema
luptei . Ca și în basmele românești , ea se poartă între puterea binelui și cea a răului. Încheierea se
realizează prin triumful binelui. Dualismul fundamental în basmul românesc ăl constituie raportul
dintre bine și rău .
Un alt mit mult iubit de eliade aparține mitologiei vedice. Mitologia vedică, arată Eliade ,
este dominată de tema luptei exemplare dintre Indra și dragonul Vrtra. Mitul este unul
cosmogonic -îl citează F. B. J. Kuiper- reproduce ceremonialul de Anul Nou. Decapitarea și
dezmembrarea demonului Vrtra de către zeul Indra simbolizează creația. Sunt eliberate apele
blocate în munți de șarpele -demon. Confruntarea dintre Indra și Vrtra are și o semnificație pe
lângă cele ontologice și cosmologice care țin de gnoscologie. Personajele mitologice reprezintă
antagonismul dintre lumina cunoașterii ( Indra) și întunericul ignoranței (Vrtra) ...,,signifie que la
lumiere de la connaissance divine vient à bout du démon de l 'obscurité ,de l'ignorance et de la
paresse , présent en nous. ''( înseamnă că lumina cunoașterii divine ajunge să înfrângă demonul
obscurității și lenei , prezentă în noi).( b.sl 66)
Îl vom exemplifica mai mult și-l vom explica în cadrul romanului Maitreyi.
Un alt grup de mituri reprezintă acelea care conțin simbolismul ascensiunii și visele treze.
Este și nu o definiție metaforică prin care Mircea Eliade încearcă să ne explice originiile universale
cât și o diversificare aparte de la o cultură la alta.
66) Itu Mircea- Indianismul lui Eliade , p 18
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC
Mitul se află în linia teoriilor sau asupra Suveranității. A. M. Hocard consideră ideologia zborului
magic solitară și ,, în ultimă instanță , tributară instituției regilor-zeilor. Regii Asiei Sud-Orient și
ai Oceaniei erau purtate pe umeri pentru ca , asimilate zeilor, ei zburau prin aer. ''( b.a. s.2) }n mod
propriu de a spune lucrurile acest fapt implică ridicarea la Cer.
În studiul său, Mircea Eliade ne amintește de teoria lui E. Bickermann. El a arătat ipoteza
în exemplul al unor împărați romani care comportau o ascensiune de acest gen. Acest
model(pattern) al Suveranității din Orientul Apropiat antic, G. Widengren a demonstrat într-o
manieră strălucită acest complex ascensional , cu toate divergențele datorate varietățiilor culturale
și modificările impuse de istorie . Simbolismul și scenariul Suveranului s-au păstrat în timp de
mii de ani. Acest pattern s-a menținut și în imaginea exemplară și în bibliografia mitică a
Mesagerului Divin al Profetului. Putem exemplifica acest lucru în China. Primul Suveran care a
reușit să zboare a fost împăratul Chouen (2258-2208) iar cele două fiice ale împăratului Yao ,
magiciene adevărate , îi arată împăratului arta de a zbura ca o pasăre. Acest zbor implică
grupul de indivizi care ajung la o ascensiune care îi împiedică sa mai ăndeplinească condiția
umană.
Din punctul de vedere al fabulei mitului și al conținutului simbolic , distingem două tipuri
de fapte:
a) grupul de mituri și de legende privind ascensiuniile aeriene ale strămoșilor mitici , acele
Marchen de tip Magische Flucht(Domnișoara Christina) și toate legendele privind aventurile
oamenilor -păsări( sau purtând pene de pasăre)
b)grupul de ritualuri și credințe implicând experiența concretă a zborului sau a ascensiunii celeste
Zborul semnifică plastic capacitatea oamenilor indivizi privilegiați de a-și abandăna corpul și
de a călători în spirit în cele trei regiuni cosmice.
Experiența unei morți sau a unei reînvieri simbolice, mai pe scurt. În timpul inițierii , sufletul
inițiaticului ese obligat să călătorească la Cer sau în Infern. Este evident că și asa numitul
zbor șamanic echivalează cu o moarte rituală, sufletul abandonează corpul și zboară în regiuni
inaccesibile oamenilor de rând.
,, Ceea ce ne uimește mai întâi în mitologiile și folclorul zborului magic e arhaismul și
difuziunea lor universală. S-a căzut de acord că tema Magische Flucht este una dintre cele mai
vechi motive folclorice . ''( b. a. s .2 )Ea se găsește pretutindeni și în straturile arhaice de cultură.
Nu este vorba propriu-zis de un zbor , ci de o fugă vetiginoasă , în majoritatea timpului , în
direcție orizontală , cu atât mai exălicabil dacă ideea fundamentală a povestirii este, cum cred
unii folcloriști , salvarea unui tânăr din Regatul Morții și urmărirea lui de către o figură terifiantă
personificând Moartea ( Domnișoara Christina). Structura spațiului în care se întâmplă fuga
magică este complexă . Vom găsi elemente de angoasă , efortul suprem de a scăpa de un pericol
iminent , de o forță ucigătoare.

2-Mircea Eliade-Mituri, vise și mistere, p 17


2)Mircea Eliade-Mituri, vise și mistere, p 108
5.2 Rit. Ritual . Ceremonial sacru.
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

CAPITOLUL 8
India cea de ieri, de astazi ,în raport cu acea din romanul lui Eliade

8.1. Eliade , magul generației - întâlnirea cu India

,, Mircea Eliade este magul generației sale''așa cum este numit de Victor Stoe. Întâlnirea
cu India este prielnică din momentul în care Eliade primește o bursă timp de 5 luni , care-i oferă
posiblitarea ca în martie-aprilie 1920 să se îndrepte spre India.Cea de-a doua călătorie o va face în
Himalaya.
Orientalistica a fascinat adolescența și tinerețea lui Mircea Eliade. Alături de numeroase
articole de istorie a religiilor și alchimie încep să apară și cele de orientalistică. În ,, Știu tot”,
Orizontul, Revista Tinerimii, Eliade scrie despre vechea literatură indiană , cu referiri erudite la
Sakuntala, Bdagavadgita și Bdaminivieara.
Apologia Buddismului, cartea lui Carlo Formichi, profesor de limbă și literatură sanscrită la
Universitatea din Roma, găsețte în Mircea Eliade un adevărat talent și totodată un profund
gânditor în acest domeniu. Primele articole apărute în Cuvântul este Dinamismul religios în India
care pornește de la o carte a lui Formichi ,, Il pensiero religioso nell India antica''. După câteva
zile , Mircea Eliade publică articolul Orient și occident. Consacră două foiletoane lui Asvagosa ,
celebrul autor care a dedicat o lucrare despre viața lui Buddha. Mircea Eliade va compara această
lucrare cu Divina Comedie și Eresida , cu viața și cântecele lui Milarepa.Devine membru al
Societății Națiunilor la Geneva , depunând o muncă enormă și totodată studiind încontinuu. Acest
eveniment marchează perioada -vara anului 1927.Tânărul Eliade citește cărți inaccesibile în
domeniul orientalisticii, mai ales în perioada cât se afla la București.
În Apologia virilițății, lucrare tipărită în anul 1927, Eliade își povestește despre India , prin ,,
amestecul de asceză , exaltare , metafizică și erotism.''
Paralel cu pregătirea lucrării de licență despre Renașterea Italiană , Eliade dobândește multe
cunoștiințe despre filosofia indiană la Biblioteca Universității din Roma și în cadrul seminarului
de indianistică . Acest lucru se petrece în Italia , în primăvara anului 1928. În primăvara anului
1928, în timp ce citea în prefața primului volum din Istoria filosofoiei indiene de Surendranath
Dasgupta despre opera culturală a Maharajadului Manindra chantira Nandy de Kassimbazzar,
Eliade îi scrie acestuia că dorește să aibă o bursă și să petreacă doi ani în Calcutta. Își dorea să
studieze cu profesorul Dasgupta . I se adresează celebrului profesor să-i devină și îndrumător.
Peste 3 luni primește un răspuns favorabil din partea Maharajahului. Dasgupta consimte să-l
aibă doctorand ,, într-o stare de permanentă euforie''.(s 66) Tânarul visător nu-și pierde speranța
și luiditatea și cu ajutorl profesorilor săi de la Universitatea din București . Este sfătuit să facă o
petiție către Ministerul de Finanțe.
Marea călătorie al lui Eliade începe din date de 22 noiembrie 1928, avănd ca intinerar
următoarele opriri; Gara de Nord, Constanța, Egipt , Alexandria.
Ajunge în India unde se adaptează rapid. Este invitat după o lună de zile, de către profesorul
Ranado la Allahabad să țină o conferință despre relațiiile filosofiei orientale cu cea occidentală.
Primiște sprijinul prietenilor și al colegiilor din țară , cu care va menține o frumoasă
corespondență.
Petru Comănescu publică fragmente din corespondența lui Eliade în paginiile ziarului
Ultima oră.
,, Mă bucur să te văd atât de vajnic cum ai plecat. Mai mult ; se pare că dorul tău de

Mircea Eliade -Erotica mistică în Bengal


MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

Încă de tânăr , Mircea Eliade este pasionat de filologie:


,, Aflarea unei rădăcini sanscrite , e o nouă voluptate , descifrarea unui text e aproape un
ritual, Îl săvârșesc pe îndelete , rămânând întreg ceremonialul , fără să sar vreo etapă. Chiar
dacă știu cuvântul îl caut încă o dată în dicționar , îl declin în gând , îl cercetez aproape , un
ritual. Îl săvârșesc pe îndelete, venerând întreg ceremonialul , fără să sar vreo etapă. ''( p 11)
Acest fragment face parte din paginiile ziarului Jurnal și care redă febra lui Eliade în
descifrarea unui text sanscrit, lângă o gramatică și un dicționar.
Cu un pandit , scriind de 4 ori pe săptămână , Mircea Eliade aprofundează sanscrita. În mai
bine de 4 luni , profesorul Dasgupta i-a trimis lui Rădulescu-Motru o adresă oficială din partea
Universității unde i se laudă meritele și calitățiile.
Își pune singur întrebări , își explică sieși condițiile de viață pe care le are în India.,, Am
nevoie din nou de ascetism . Almiteri de ce am venit aici? Singurătate , meditație , studiu - putem
găsii aceleași condiții oriunde în Europa . Dar aici există o anumită atmosferă de renunțare ,
de efort către împlinire internă, de control asupra conștiinței , de iubire -care imi este
prielnică ... Ci o extraordinară credință în realizarea adevărurilor , în puterea omului ăn a le
cunoaște și a le trăi printr-o realizare lăuntrică , prin puritate și reculegere. ''( 11)Va
coresponda și cu membrii familiei . Șa 20 de ani , Mircea Eliade corespondează cu
Pettazzoni , Coomorawaniy , Angus Strcherbalski. În iarna anului 1920 îl întîlnește pe Tucci, care
venea de 2 ori pe săotămână în locuința lui Dasgupta. Încă din Șantier, tânărul prieten îi făcuse
un elogios portret , insistând asupra neobișnuitei puteri de muncă.
La sfîrșitul lui martie, 1929, cu Dasgupta și fiica acestuia( arhetipul personajului
Maitreyi ), vor face o plimbare cu automobilul până la Santiniketan. Mircea Eliade are șansa
să-l cunoască pe Tagore. În India va întâmpina dificltăți financiare , se va îmbolnăvi.
Pe 2 ianuarie 1930 se va muta la locuința lui Dasgupta . Muncește și studiază mult. Începe să
studieze bengaleza.Pleacă pentru o perioadă prin India. Tânărul scriitor face un popas la
Allahabad în scopul de a vedea marea procesiune de asceși yogini , care are loc o dată la 12
ani. ,, India toată tresare: satul se neliniștește , mănăstiriile rămîn deșarte , de prin văgăunile
Himalayei se coboară călugări goi și acoperiți de cenușă de pe țărmul Malabarului , de la
Comarin , din golful Bengalului , din Himalaya , din munții Vindhya , din deșertul Bikaneerului ,
de pretutindeni , coboară convoiuri de căruțe, cete de călugări , pâlcuri de slăbănogi..''(12)Se
o[pre;te la Benares pentru a studia unele manuscrise de la Sanstkreet College.Își urmează
călătoria la Delphi, Agra, Joapur, Kikanir , Lahon, Amrîtrar.
Rădulescu-Motru îi scrie că la întoarcerea lui în țară i-ar putea aduce o catedră de sanscrită
din cadrul Universității din București.
Lucrează asiduu împreună cu Dasgupta dar cele 2 ore pe care le alocă studiului i se par
insuficiente. Un Învățat indian are nevoie de cel puțin 12 ani pentru a învăța această limbă .
Eliade îi scrie lui Tucci de la care primește următorul răspuns:,, Iubite Eliade- îi răspunde
printre altele , vestitul orientalist – nimeni nu se află în condiții mai prielnice decât D-stră. A nu
profita de ele , ar fi o nebunie , Informați, rogu-vă , autoritățiile din țara D-stră , pentru a putea
face un lucru bun, trebuie să rămâneți în India cel puțin 5 sau 6 ani.”( p13) Această scrisoare ,
expediată și în tără printr-o copie , îl va determina pe Eliade să mai râmînă încă o perioadă
care duce la o prelungire a bursei.
Dasgupta îi dictează capitolele pentru cel de-al treilea volum din Istoria filosofiei indiene
și cartea despre
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

Bibliografia autorului

1) Eliade, Mircea-Maitreyi
2)Eliade, Mircea- Patanjali și Yoga, 1992, Editura Humanitas
3)Eliade , Mircea- Mituri, vise și mistere, 2008, Universul Enciclopedic
4)Eliade, Mircea -Misterele și inițiativa orientală, 1998, Editura Humanita
5)Eliade, Mircea- Imagini și simboluri, 1994, Humanitas
6)Eliade, Mircea -Erotica mistică în Bengal, 1994, Editura Jurnalul Literar
7)Eliade, Mircea-Șamanismul
8)Eliade, Mircea-Domnișoara Christina
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

Bibliografie selectivă

1)Adam, Mihaela -Mitologie română și universală în opera lui Mircea Eliade, 2015, Editura Casei
Corpului Didactic , Deva
2)Alene , Silvia – Maitreyi , 2011, Editura Ștef, București
3)Alexandrescu, Petre-Cristescu -Problemantica romanelor , Isabel și apele diavolului ți Maitreyi
roman de tranziție în opera lui Mircea Eliade, 2002, Editura Didactica Nova, Craiova
4)Allen , Douglas-Mit și religie la Mircea Eliade, 2011; Editura Casa Cărții de Știință, București
5)Arhitectură și geografie sacră , 2000, Polirom
6)Băicuș, Iulian- Mircea Eliade, literator și mitolog, 2009, Editura Universității din București
7)Benga , Grațiela-Traversarea cercului, 2006, Editura Hestia
8)Berechet, Lăcrimioara- Ficțiune inițiatică la Mircea Eliade, 2003 , Editura Pontica
9)Baltac, Veronica Daniela -Mircea Eliade și folclorul , 2013, Editura Irco Script
10)Bogdan , Rodica- Sărbătorescul și ipostazele lui Mircea Eliade, 2013, Universitatea din Oradea
11)Boldișor, Adrian-Valențe creștine în găndirea lui Mircea Eliade, 2011, Editura Mitropolia
Olteniei
12)Berdaș , Liviu-India și metafizica în contrucția filosofului religiei lui Mircea Eliade, 2010,
Universitatea din București
13)Borș, Monica Cristina-Mitologii în proza lui Mircea Eliade, 2009 , Universitatea Lucian
Blaga
14)Cioc, Rucsandra-Istorie și destin în opera lui Mircea Eliade, 2011, Universitatea din București
15)Clipcioiu , Gheorghiță-Poetica autobiografismului în opera lui Mircea Eliade, 2014, Editura
Etnous
16)Constantinescu , Lavinia -Elena-Paradigmele eroului la Mircea Eliade, 2008, Universitatea 1
Decembrie 1918
17)Costin , Liviu -Mircea Eliade și modernitatea filosofică europeană , 2014, Editura Universității
din București
18)Cozma, Mihaela -Aspecte ale imaginarului în opra lui Mircea Eliade , 2011, Universitatea
Lucian Blaga
19)Costin , Liviu-De la cercetarea fenomenelor simbolice la metafizică , 2008, Universitatea Al.
I. Cuza
20)Crecan , Daniel – Hermeneutica sacrului la Mircea Eliade, 2009, Universitatea București
21)Cristea, Ligia Monica-Politica timpului la Mircea Eliade, 2003, Editura Abaddaba
22)Crișan, Cristea - Proiect hermeneutic și antropologie filosofică la Mircea Eliade,
2004,Universitatea Al. I . Cuza
23)Culianu, Ion Petru-Studii românești, 200, Editura Nemira , București
24)Cuțan , Caius Claudis- Homo religious în viziunea lui Mircea Eliade, 2013, Editura Presa
Universitară Clujeană
25)Dan , Daniela-Estetica erosului la Mircea Eliade, 2012, Editura Academiei Române
26)Dan , Dana- Metamorphoses de Mircea Eliade- , 2012, Ecole des Hautes Etudes en Sciences
sociales

MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC


27)Danca, Wilheen-Fascinația sacrului , 2002, Editura Sapientia
28)Dany, Marie-Madelaine- Enciclopedia doctrinelor mistice, 1997, Editura Amarcord
29)David, Cornelia- Romanul realist versus romanul mitic la Mircea Eliade, 2014,
Editura Ars Libri
30)Diaconu, Olga -Alexandra-Creații și creativitate în viziunea lui Mircea Eliade,
2001, Editura Sedcom Hibris
31)Doeing, Denis-Bulgări de zăpadă de la Isus la Eliade și apoi, 2014, Editura Casa Cărții
de Știință.
32)Dragomirescu, Mardan ; Ioana- Mefistofel și androginul, 1995, Editura Humanitas,
București
33)Drăgănescu, Traian- Mircea Eliade, între profeție și adevăr, 2007, Editura Scrisul
Românesc
34)Drăuceanu, Adela- Teme, motive și simboluri folclorice de la clasicii literaturii române
la Eliade, 2013, Editura Universității Aurel Vlaicu
35)Dubuisson, Daniel- Mitologi ale secolului XX, 2003, Editura Poliron
36)Dnorschak, Francisc Ion- În apărarea lui Mircea Eliade, 2007, Editura Criterion Publi-
shing
37)Finaru, Sabina- Revelațiile intermității , 2015 , Editura Paralela 45
38)Finaru , Sabina-Mircea Eliade,. Mituri și motive greco-latine , 1998, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza, București
41)Fânaru, Sabina- Eliade prin Eliade, 2003, Editura Univers
42)Gavriluț, Luminița- Reprezențări ale timpului și ale spațiului în opera lui Mircea
Eliade, 2017, Editura Napoca Star
43)Ginoca, Marioara- Formele fundamentale ale sacrului în opera lui Mircea Eliade,
2007, Editura Pins
44)Gheorge , Mihai- Mircea Eliade-Doctor Socipricus , încercare asupra cogito-ului
eliadian, 2009, Editura Universitatea București
45)Gherghina, Felicia- Tipologia feminina în opera lui Mircea eliade, 2007, Editura
Scrisul Române Fundația
46)Ghiban , Anamaria- Mircea Eliade, 2008, Editura Pim
47)Gâlcă, Claudiu- A patra dimensiune în proza fantastică a lui Mircea Eliade, 2009,
Editura Larisa
48)Glodeanu, Gheorghe-Mircea Eliade, 1997, Editura Didactică și Pedagogică
49)Glodeanu, Gheorghe-Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, 2002, Editura Dacia
50)Goci, Aureliu-Mircea Eliade , spațiu ancestral și dominantele mitului urban , 2016
Editura Zodia Fecioarei
51)Goian , Ion- Dimensiune umanistă a antropologiei lui Mircea Eliade, 2001,Editura
Universitatea București
52)Groza , Elvira -Fenomenalizarea timpului în concepția lui Mircea Eliade, 2006, Editura Babeș-
Bolyai
53)Han , Seong-Suk-Proza fantastică la Mircea Eliade și la prozatorul coreean
Choi-In-Hoon, 2009, Editura Universitatea București
54)Handoca, Mircea-Viața lui Mircea Eliade, 2002, Editura Dacia, București
55)Handoca, Mircea-Pe urmele lui Mircea Eliade, 2000, Editura Petru Maior
56)Handoca , Mircea -Mircea Eliade și contemporanii săi, 2009, Editura Lider
57)Handoca , Mircea-Maitreyi, 1998, Editura Garamond
58)Handoca, Mircea- Jurnalul inedit al lui Mircea Eliade, 1995, Editura Garamond
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

59)Hulpoi, Claudia Simona- Andre Breton et Mircea Eliade . Espaces du non-dit:


Schemas connus au surrealisme et a l;antrophologie religieuse, 2010, Editura
Universitatea Al. I. Cuza
60)Humă, Alina- Mircea Eliade , literatura autobiografică, 2012, Editura Pim
61)Iacob , Ionela- Lăcrămiora-Mistic și fantastic la Mircea Eliade, 2010, Editura
Ars Libri
62)Ichim ,Ofelia-Structuri narative și viziune autenticistă în romanele lui Mircea
Eliade, 2000, Universitatea Al. I . Cuza
63)Idel, Mosche- Mircea Eliade, 2013, Editura Polirom
64)Ionița , Livia- Religia ca experiență a sacrului la Mircea Eliade, 2006, Editura Biblioteca
Națională a României
65)Ioniță, Livia-Mircea Eliade. Opera. , 2003, Editura Biblioteca Națională a României
66)Itu, Mircea-Indianismul lui Eliade, 1997, Editura Orientul Latin
67)Jianu, Alina Felicia-Epica lui Mircea Eliade, 2008, Editura Sitech
68)Lungu, Valerian Sorin -Temporalitate Istorică și eterna reîntoarcere la Mircea Eliade
2005, Editura Universitatea Al. I . Cuza
69)Macarie, Doina- Elemente de folclor în opera lui Mircea Eliade, 2007, Editura Karuna
70)Maier, Arnold-Romanul atobiografic în literatura româna( G. Ibrăileanu și Mircea Eliade),
2009, Editura Universitatea 1 Decembrie 1918
71)Marcu, Mădălina-Tipuri de fantastic în operele lui Mircea Eliade Și Mihai Eminescu, 2011,
Editura Else
72)Măimăscu, Adriana-surse folclorice ale unor motive din opera literară a lui Mircea Eliade,
2015, Editura eLiteratura
73)Micu, Dumitru- În căutarea autenticității, 1992-19, Editura Minerva București
74)Mioc , Adrian – Problematica timpului în opera lui Mircea Eliade, 2001, Editura Universitatea
de Vest
75)Mircea, Eleanor- Aspecte ale fantasticului la Mircea Eliade și Balzac, 2010, Editura Arves
76)Miron , Maria Cornelia- Mit și simbol în proza fantastică a lui mircea Eliade, 2008,
Universitatea din București, București
77)Moldoval, Elena -Eros și Thonatos în opera lui Mircea Eliade, 2010, Editura Universitatea
Petru Maior
78)Munteanu , Heliana- Muzica -subiect și realitateîn opera criitorilor români interbelici,
2007Editura Universitatea Națională de Muzică

79)Mustățea Adrian -Ludicul și fantasticul în opera lui Mircea Eliade, 2010 , Editura Universitatea
1 Decembrie 1918
80)Mutti, Claudio- Penele Arhanghelului, 1997, Editura Anastsia
81)Năstase , Ion- Sacrul și profanul în gândirea lui Mircea Eliade, 1997, Editura Universitatea
București
82)Năstase, Ion-Lexicul filosofic și religios al lui Mircea Eliade , 2001, Editura Universității ,
Pitești
83)Neag, Maria- Adolescența în viziunea lui Mircea Eliade, 2017, Editura Casei Corpului
Didactic Baia Mare Maria Mantessori
84)Neagoș, Ion- Mircea Eliade, 1999, Editura Paralela 45, București
85)Nicoara , Alexandra- Problematica autenticității în romanele lui Mircea Eliade , 2010 , Editura
Alma Mater
86)Oișteanu , Andrei - Religie , politică și mit, 2014, Editura Polirom
MIRCEA ELIADE, CREATORUL ROMANULUI MITIC

87)Paraschivescu, Mihaela- Reading Mircea Eliade în Amercica, 2015, Editura Institutul


European
88)Pascal, Simina-Corina- Aspecte ale timpului în opera literară eliadescă, 2012,
Editura Sportului Ilsash Nicolae
89)Patanjali- Din înțelepciunea hindusă, 2012, Editura Flori Sacre
90)Păvălan , Lorena- Simbolul în viziunea lui Mircea Eliade, 2004, Editura Universitatea
București
91)Pelica , Amalia- Filosofie și masculinitate în Romînia interbelică, 2011, Editura Universitatea
Babes- Bolyai
92)Pop, GrigoreTraian – Mircea Eliade și Nobelul Interzis , 1998, Editura Eurasia
93)Popa, Lucian – Credința religioasă din perspectiva lui Mircea Eliade asupra sacrului , 2005,
editura Biblioteca Națională a Romaniei , București
94)Rad, Monica- Motivul cuplului inițiatic , 2010, s.n.
95)