Relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice

Ideea poetică reprezintă ideea în jurul căreia este realizată poezia/ strofa, la ce anume se referă poetul în strofa
respectivă. Ideea poetică cuprinde subiectul poeziei, ce anume dorește să transmită poetul
SUBIECTUL al II-lea Exemplu de subiect:
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele
artistice.
 

model 2020

IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE

 

1
În primul rând să înțelegem conceptele, ce este o idee poetica? Conform dicționarului limbii romane ideea este: 1. Orice
formă a cunoașterii logice Si: concept, noțiune. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire,
fel de a vedea. ♦ Opinie, părere, gând, convingere, judecată. 3. Concepție de bază care determină conținutul unei opere
literare, artistice sau științifice; deci ideea poetică înseamnă ce anume (o opinie, părere, un gând, o convingere) transmite
poetul prin acel text.
Ce inseamna mijloace artistice? În momentul în care transmiți un mesaj ai nevoie de un mod pentru a transmite
mesajul, mijloacele artistice se referă la cum și prin ce anume transmite poetul ideea, mijloacele artistice cuprind
totalitatea elementelor ce ar putea accentua starea, de a infrumuseta, de a da o nota aparte poeziei precum: figurile de
stil, imaginile artistice (auditive, vizuale, olfactive, cromatice etc).
Schemă de răspuns: "Ideea textului este reprezentată de / constă în/ ... şi acest fapt exprimat cu ajutorul/prin ajutorul ... ,
ceea ce redă ..."
Scurta recapitulare, idee poetica: ce transmite - mijloace artistice: cum o transmite.
 
 Pentru început
Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime (gânduri, idei, trăiri).
Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc). Vezi care e atmosfera generala (liniște, zbucium etc),
sentimentele (de bucurie, tristețe, etc) pe care vrea sa le transmită eul liric. După ce ai realizat cele menționate mai sus,
vei descoperi ideea poetica. Ea nu e una universala la fiecare creație lirica, fiecare persoană înțelegând relativ diferit
mesajul. După ce ai identificat ideea centrală, identifici mijloacele artistice (figuri de stil: personificarea, comparația,
epitetul, metafora etc și imagini artistice: vizuale, dinamice, olfactive etc). Apoi, comentezi strofa realizand o paralela intre
ideea principala și mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.
 
Mijloacele artistice sunt figurile de stil și imaginile artistice.
 Ideea poetica reprezinta ideea in jurul caruia este realizata poezia/strofa, la ce anume se refera poetul in strofa
respectiva.
 Legatura dintre cele doua este urmatoarea = ideile poetice sunt exprimate prin intermediul mijloacelor artistice.
 
Ideea poetica si mijloacele artistice. Schemă:
In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor literare ...

2
 Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor  artistice: figuri de stil si imagini
artistice
 Apar astfel (exemple figuri de stil si imgaini artistice)
 
  

PLAN
I. Introducere
   - tema poeziei (despre ce este vorba în poezie)
Poezia lui ... este o poezie de dragoste. Poetul se imaginează în ipostaza...
In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin
intermediul motivelor literare ...
Strofa I surprinde momentul...
II. Cuprins
   - plasarea strofei a doua în contextul poeziei
Strofa a II-a descrie spaţiul...
(legătura cu prima strofă)
   - comentarea strofei a doua:
Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o stare de... Este folosită, în acest
scop, o combinaţie măistră de figuri de stil...
 CE spune autorul? (universul imaginar);
 CUM spune autorul? (mijloace de În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face legătura cu...
expresivitate artistică: figuri de stil etc.) 
 DE CE spune autorul? (semnificaţii, cauze, /sau
efecte artistice) Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor  artistice: figuri de
stil si imagini artistice
Apar astfel (exemple figuri de stil si imagini artistice)
III. Încheiere
Prin urmare...
   - concluzie: rolul strofei a doua în ansamblul
Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a doua...
poeziei.
 

3
3 PAȘI SIMPLI ÎN REZOLVAREA SUBIECTULUI II
 Pas 1: identifică curentul literar (romantismul, simbolismul, realismul, modernismul, neomodernismul (trebuie să cunoști minim
câteva trasaturi de baza a fiecarui curent literar)
Pas 2: să analizezi fragmentul, fie ca este vorba de poezie  sau proza tinand cont de curentul literar
 Pas 3: Caracterizarea unui personaj, ideea poetica și mijloacele artistice, de evidențiat trăsăturile genului dramatic, să prezinți
indicațiile scenice, sau rolul dascaliilor, sa analizezi poezia tinand cont de timpurile verbale.
Ideea poetica este mesajul central cu ceea ce rămâi tu după ce citești poezia iar mijlocul artistic inseamnă ansamblul pe care poetul
îl utilizează pentru a consolida ideea, tema, adica figurile de stil, imagini artistice, repetitii.
Pentru inceput trebuie sa identificăm tema, pentru ca ideea poetică este o particularitate a temei, avem tema iubirii și ideea poetică,
de exemplu iubirea te poate face să te simți fericit etc.
 
 REZOLVĂRI  
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte Răspunsurile pot fi organizate în 3 pași simpli:
Comentează, în minim 50 de cuvinte, semnificațiile  
textului următor, evidențiind relația strânsă dintre ideile    Poezia lui Octavian Goga are în centru tema trecerii
poetice și mijloacele artistice: ireversibile a timpului. (pas 1 identificarea temei)
  Pas 2 După ce identificăm tema
Eu urc spre culme... Mi-a rămas în urmă
Noroiul prins în putreda-i osândă, putem spune si ipostaza in care se află eul liric:
Înfrigurata patimilor turmă, de contemplator, de îndrăgostit; pe urmă privim per ansamblu
Cu chiot lung de-ntrecere flămândă... poezia
Eu urc... Acolo jos, în adâncime,  
Aud viaţa ce-şi întinde hora;  Această poezie impresionează prin forța lirismului,
E necurmatul cântec din vechime. astfel că aceasta capătă un profund lirism subiectiv, iar textul
Îl ştiu... Mai bine n-o să-l ştie nime, dobândește caracter confesiv. Acest lucru este evidențiat prin
Căci am băut din cupa tuturora folosirea pronumelor la persoana I („eu”, „mă”) și al verbelor
Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime... de pers. I („știu”, „am băut”, „am plătit”). Eul liric își expune
Octavian Goga, Din încercarea de a ieși din prezentul deprimant pentru a atinge
larg eternitatea „urc spre culme”.

4
   Strofa a doua se bazează pe opoziția dintre atitudinea
ascensională a eului liric și tentația de a pătrunde în zonele
profunde ale ființei sale („Eu urc... Acolo jos, în adâncime /
Aud viața ce-și întinde hora”).
Pas 3 Figuri de
stil
Ca figuri de stil se remarcă personificarea, dar și metafora
„necurmatul cântec din vechime” care face referire la inspirația
transmisă de strămoși.
   Finalul strofei surprinde condiția artistului consumat prin
jertfa cerută de propria creație „Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu
rime...”.

 
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte a idei centrale. In opera lirica intitulata Încheiere de
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai Lucian Blaga se identifică tema trecerii timpului si a
jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică morții.
şi mijloacele artistice.  Ipostaza eului liric in poezia “Încheiere” de Lucian
Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte. Blaga este contemplatorul, nostalgicul. Eul liric, prin tipul
Dar cel ce ţi-a vorbit e în pământ. unui monolog liric adresat se regăsește în ipostaza
E în apă. E în vânt. poetului care redactează ultima scriere înainte de marea
Sau mai departe. trecere.
Cu foaia această închid porţile şi trag cheile. Setea metafizică, incapacitatea de a cunoaște
Sunt undeva jos sau undeva sus. transcendentul, întrebările retorice sunt motivele
Tu stinge-ţi lumânarea şi-ntreabă-te: implicite (motiv implicit – motiv care se deduce și nu
taina trăită unde s-a dus? motiv evidențiat) ale poeziei. Eul liric se adresează prin
apelativul frate, semn al fraternității creionate prin
Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt? lecturarea cărților care au efecte curative asupra fiintei.
De la basmul sângelui spus
întoarce-ţi sufletul către perete Prin metafora închid porțile și trag cheile se
şi lacrima către apus. accentuează părăsirea planului terestru după finalizarea
acestei foi care poate reprezenta destinul  poetului. De
 Lucian Blaga, Încheiere asemenea antiteza sus-jos, creioneaza incertitudinea
  cunoașterii absolutului, la nivel prozodic poezia este
Posibil răspuns modernă, se observă  rimă internă, tehnica
ingambamentului (ideea este transmisă pe rândul
Ideea poetica reprezinta mesajul central 
următor cu literă mică – continuă ideea primul rând),
identificat intr-o poezie. Mijloacele artistice inglobează
metafora insolită. (metafora menită să șocheze)
totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si

5
 
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei
primi 4 puncte (utilizarea limbii literare-1 punct; logica
înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația
-1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul
trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul
propus.
 RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă,
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
fiind prezent un plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, interior al eului liric, simbolizat prin stările de nevroză, iritare
evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. psihică, dezorientare.
  Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea
 „Clar de noapte parfumat vizualului cu olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi
cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică, de
O grădină cu orizontul depărtat…
minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic. nimic.”
Greierul zimţează noaptea, cu nimic. Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând
  deznădejdea intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul
Cum te-am aşteptat… său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…” sugerează subtil o
dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi
Totul a trecut – împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl
Luna pare, în oftat, copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie
Un continent cunoscut.” cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent
cunoscut.”
 
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza
Aici e frumos aranjat propriul suflet, propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu
Orice fir; interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un „oraş pe
Veacurile-au stat vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a
încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile
Un oraş, pe vale, – Suvenir.”
dragi: „Suvenir”.
  (George Bacovia, „Nocturnă”)

6
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică
reprezentate de puţinele verbe la persoana a III-a („se stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.
contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul subiectiv, Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent
prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a modern, prin măsura variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe.
II-a singular „te-am aşteptat”. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se armonizează cu
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
gnomic – „se contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul
 Comentează,  ultima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.
Poetizează luna
Fereastra ta iubită –
Prin tainicile umbre
Te-aştept ca şi-n trecut, –
Cu plânsul meu pe coarde, Eul liric se simte rupt de sine intr-o lume rece fara
La ora tăinuită, – aspiratii si isi defuleaza pulsiunile prin lacrimile insotite de
Şi care, poate-odată, cantul monoton al coardelor, luna element romantic prin
Prin lume ţi-a plăcut. excelenta nu mai are rol protector, vegheator, apotropaic
ci doar sugereaza frumusetea unui peisaj ”Poetizează
Poetizează luna
luna /Grădina de parfume, – “,loc sacru, gradina este
Grădina de parfume, –
locul unde eul liric isi petrece serile asteptandu-si iubita,
Prozaicile hoarde
prin expresia ”Te-aştept ca şi-n trecut.” Se provoaca o
De-acuma au tăcut ...
anumita ciclicitate a evenimentelor afective apocrife,
Prin tainicile umbre,
ideea de tristete este accentuata prin motivul plansului si
Străin ca-ntotdeauna, –
al tacerii, eul liric este prezent prin marcile subiectivitatii
Cu plânsul meu pe coarde,
iar din punct de vedere tehnic foloseste rima variata,
Te-aştept ca şi-n trecut.
sinestezii, figuri de stil.
George Bacovia,
 
Serenada

7
  
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare,
vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
punctuaţia – 1 punct).
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai
În vederea acordării punctajului pentru redactare,
jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele
răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
artistice.
să dezvolte subiectul propus.
Vorbele noastre ne-au minţit. Propunere de rezolvare
Au spus prea mult, pierdut li-e înţelesul
şi tremurul ecoului lor stins e. Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă
Am vrut ce nu ne sta-n puteri: este iubirea. Eul liric se află într-o ipostază meditativă,
o poartă care nu ni s-a deschis, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri,
lumea din gând de care n-am fost destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile
vrednici. lui și ale iubitei sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au
Avânt răpus ca o privire de-ntuneric, – avut suficientă putere să-și ducă planurile la îndeplinire.
taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, – Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de tristețe și
poate aşa a fost să fie: de regret sunt redate prin mijloace artistice moderne, în
pe dezbinate drumuri doi străini special prin metafore ample (unele încorporând
cu vina lor, respinşi de paradis, comparații) ale eșecului cum ar fi „o poartă care nu ni s-a
purtând căinţi pe urma unui vis. deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau „taină
rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”.  Drama despărțirii și a
Ion Vinea, Variantă iluziilor sfărâmate este sugestiv redată în metafora
  dezvoltată din ultimele trei versuri. Prozodia este, la
  rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și
de rimă: măsura versurilor este inegală, ritmul și rima

8
lipsesc. Monologul liric curge așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.

SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
 Desi pe cer e-aceeasi luna- Poezia Rondelul lunei de Alexandru Macedonski
Dar unde e cea de-altadata impresionează prin forța lirismului, care sustine tema
Minciuna vietei ce mă-mbata- timpului ireversibil. Astfel, textul dobandeste caracter
E azi o altfel de minciuna. confesiv, prin intermediul pronumelor de persoana I mă
(-ncunună), mine, eul expunandu-și direct regretul
Ca si atunci, duios rasuna generat de conștientizarea condiției efemere.
Cavale-n noaptea instelata, Schimbarea descrisă nu este percepută în planul fizic, ci
Si-n cer zambeste-aceeasi luna- in cel interior, sufletesc, fapt pus în prim-plan prin termeni
Dar unde e cea de-altadata? din câmpul lexical al transformari schimbata, vechea
struna. La nivel stilistic, mesajul este susţinut de
A ei lumina argintata procedee sugestive, pre epitetele
Cu roze albe mă-ncununa, cromatice argintată şi albe, ce creează imagini vizuale
Si canta tot pe vechea struna, prin care autorul face trimitere la lumina selenară.
Dar pentru mine e schimbata, Epitetul in inversiune duios răsună creează o imagine
Desi pe cer e-aceeasi luna. auditivă sugestivă prin intermediul căreia autorul
Alexandru Macedonski, Rondelul evidențiază paralelismul intre planul trecutului, redat prin
lunei adverbul atunci şi cel al prezentului, sugerat de verbul la
indicativ prezent rasuna etc. Interogaţia retorică Dar
  unde e cea de-altădată? dă glas sentimentului de
Răspuns: melancolie a eului poetic, acesta fiind sfâşiat intre

9
ipostaza oferită de trecut și cea a prezentului. Tema versurile cu măsură de 8-9 silabe, rima încrucişată și
timpului se evidentiaza pe motive literare precum luna, ritmul iambic, ce conferă textului a muzicalitate uşor
element cosmic ce nu este supus schimbării, aşa cum elegiacă.
este fiinta umană etc. La nivel prozodic, se remarcă
Pamintul e-o moara desarta
Cu larve cersind adapost.
Miscindu-se-n pulberea moarta,
Ce-n haos mereu se desarta:
Tarina visarii ce-a fost.
Tudor Arghezi, Cenusa visarilor
Poezia ''Cenușa visărilor'' de Tudor Arghezi abordează tema
deșertaciunii. Titlul se află în strânsă legătură cu conținutul
poeziei; cenușa simbolizând finalitatea iar visările, propriile
speranțe. Motivele literare care conturează această temă
sunt: "visări", "vânt", "cenușa".
Mijloacele artistice utilizate constau în figuri de stil precum
comparația pământul e una cu cerul care face referire la
complementarea celor două mari elemente ale lumii. Imagini
SUBIECTUL al II-lea artistice auditive precum "se scutură vântul și geme" care
relevă suferința.
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos,
Așadar, ideea poetică se află în strânsă legătură cu mijloacele
evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
artistice încât autorul își exprimă suferința cu ajutorul acestora.
Cenusa visarilor noastre  
Se cerne gramezi peste noi,
Precum se coboara pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o giza cazuta de sus printre
foi.
Se scutura vintul si geme.
Pamintul e una cu cerul,
Orasele-s bulgari si gheme, MODELE DE SUBIECTE EXTRASE ÎN ANII TRECUȚI
Ghitare adinci de blesteme.
Si aerul - rece ca fierul.

10
  

subiectul II, profil real, simulare 2019 

 profil real, subiect extras sesiunea august-septembrie 2019

 

11
  

12