Sunteți pe pagina 1din 113

Dușan Baiski

Cenăzeni de ieri și de azi


Tiparul acestei cărți a fost asigurat cu sprijinul
financiar al Consiliului Local Cenad și al Primăriei Cenad.

Mulțumesc celor care m-au ajutat cu informații pentru ducerea


la bun sfârșit al acestei cărți: Nicolae Crăciun, Brunhidle, Hinkel (Ger-
mania), Adolf Wunder (Germania), Claudiu Călin, Simona Regep.

Autorul

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Dușan Baiski
Cenăzeni de ieri și de azi - Editura ArtPress
Timișoara, 2019, ........... p.
Cenăzeni de ieri și de azi - Dușan Baiski

ISBN ..........................

Coperta: Dușan Baiski

© Dușan Baiski
DUȘAN BAISKI

Cenăzeni
de ieri și de azi

Editura ARTPRESS
Timișoara, 2019
Cuvânt înainte

Inițial, s-ar fi vrut o carte despre personalități(le) cenăzene. Potrivit


Dicționarului explicativ al limbii române, personalitate este o persoană cu apti-
tudini și cu însușiri deosebite, cu autoritate și prestigiu, care aduce o contribuție
valoroasă în domeniul social-politic, cultural-științific etc. Însă, în cele din urmă,
am decis să abordăm situația pragmatic. Mulți dintre cenăzeni s-au realizat în
viață în cu totul alte părți decât satul natal. Alții au venit la Cenad în diverse
situații. Dar, într-un fel sau altul, au făcut cu toții fală Cenadului și merită cu toții
un tratament egal. Dacă acest lucru s-a reușit mai mult sau mai puțin, rămâne la
latitudinea cititorilor. Oricum, autorul își asumă partea sa de vină pentru orice
persoană care, potrivit opiniei unui cititor sau altuia, nu ar fi meritat cu adevărat
să fie amintită în această carte. Însă doar Dumnezeu, dacă într-adevăr există,
poate judeca drept. Nicidecum autorul. Și, nu-i așa, doar cine muncește greșește.
Din nefericire, nu toți dintre cei cei pe care i-am contactat direct ne-au
răspuns. În chiar anormal de multe cazuri nici măcar nu am primit vreun răspuns.
Desigur, e dreptul fiecăruia să-și apere intimitatea, însă nu întotdeauna tăcerea
este un răspuns potrivit.
Pentru completarea bazei de date am trimis solicitările de ajutor direct,
prin e-mail. Am cerut ajutor prin telefon. Desigur, doar în cazul în care am avut
adresele de e-mail sau numerele de telefon și am avut nevoie de biografii, foto-
grafii sau doar clarificări. Am publicat aceste solicitări inclusiv în revista locală
„Cenăzeanul“ și pe site-ul oficial al comunei: www.cenad.ro. Iar un anunț în
acest sens a apărut și în publicația din München a șvabilor bănățeni. Începând
din aprilie 2018, schița cărții, în diverse stadii de acumulare a datelor, a fost tot
timpul disponibilă pe site-ul oficial al comunei Cenad, astfel că oricine putea
veni cu date, cu sugestii etc. etc. Dacă unii sau alții dintre dumneavoastră veți
afirma că nu ați știut și că autorul se face vinovat că nu v-a adus la cunoștință
intenția sa de a scrie cartea de față, vă amintim că nici necunoașterea legislației
nu vă exonerează de răspundere. Ca atare, nu e vina autorului că dumneavoastră
nu citiți revista „Cenăzeanul” ori că nu aveți acces la Internet și nu accesați site-
ul www.cenad.ro.
O problemă delicată o constituie numele de persoane, care au fost români-
zate sau scrise incorect. Pentru a nu se crea confuzii, am preferat forma incorectă
și, acolo unde s-a făcut necesar, am scris în paranteză forma corectă). Iar acolo
unde s-a utilizat grafia cirilică, am trecut mai întâi forma scrisă în alfabetul latin.
Am optat pentru notarea acestora inclusiv cu grafia cirilică și conform pronunției
sârbești, fără însă a traduce și textul biografiei, considerând că, pe de-o parte,
aceasta este o atitudine corectă față de sârbi, iar pe de altă parte cartea de față
este o ediție exclusiv în limba română.
În câteva cazuri, există mai multe nume de persoane ce se repetă, însă
e vorba de persoane diferite. Acolo unde a fost cazul (de exemplu: eroi, morți
în război, am specificat acest lucru, pentru a evita confuziile).
De un neprețuit ajutor a fost colaborarea cu doamna Brunhilde Hinkel,
autoarea unei foarte importante cărți despre șvabii cenăzeni, respectiv a ar-
borelui genealogic, ca atare suntem în măsură să vă oferim un tablou cât de
cât apropiat de cel real. La fel de important a fost și ajutorul primit din partea
domnului Claudiu Călin, arhivist la Dieceza Romano-Catolică din Timișoara.
Din păcate, din motive pe care nu le înțelegem, demersurile noastre s-au
lovit, în destul de multe cazuri, de o tăcere proprie cenăzenilor. Sau greșim?
Oricum, cartea de față nu este exhaustivă. E doar un punct de plecare. În ur-
mătorii ani, poate fi corectată și adăugită. Firește, cu ajutorul dumneavoastră.

Autorul
Cenăzeni de ieri și de azi

A
de Cenad între anii 1457-1466.

AMBRUȘ, Lucia – A co-


pilărit la Cenad. A absolvit Facul-
tatea de Medicină Veterinară la
Timișoara în 1977. Din 1980 a pro-
ACHIMAȘ, Gheorghe – fesat ca medic veterinar la Cenad.
Învățător. În 1996, după reducerea de per-
sonal la circumscripția veterinară,
ACHIMAȘ, Uroș – i s-a aprobat transferul la Primăria
Învățător. Cenad.

ACHIMOV, Ivan AMBRUȘ, Alexandru –


(АКИМОВ, Иван) – Medic veterinar.
Născut la Cenad, la 18 iunie 1894,
cu domiciliu stabil în aceeași ANABRING, Iosif – Erou,
localitate, la nr. 278. Cinci clase mort în cel de-al Doilea Război
primare. De profesie, agricultor. Mondial (1940-1945).
Țăran mijlocaș, cu cinci hectare
de pământ, înainte de a deveni ANTONIUS, OFM – Epi-
membru al Gospodăriei Agricole scop de Cenad în perioada 1298-
Colective. A fost membru al
Partidului Muncitoresc Român 1307
(fost Partid Comunist Român).
A fost condamnat de Tribunalul ANUICHI, Gheorghe –
Militar Timișoara la opt ani de S-a născut la Cenad, la 23 august
temniță grea, pentru înaltă trădare, 1945, ca fiu al lui Ion și Sofia
pentru faptul de a fi avut legături Anuichi, rădăcinile strămoșilor
cu niște persoane din Iugoslavia. săi pe linie parternă fiind un-
A început ispășirea pedepsei pe deva în Munții Meglenului.
1 august 1950, fiind deținut, pe După absolvirea școlii din lo-
rând, în închisorile din: Timișoara,
Jilava, Gherla, Pitești, și a fost calitatea natală, se califică la
eliberat la 17 decembrie 1955, în Arad în meseria de tâmplar de
baza Decretului nr. 535/1955, când mobilă. Lucrează o perioadă la
a fost grațiat. I.P.R.O.F.I.L. „Gheorghe Doja“,
iar în paralel urmează cursuri-
ACHTUM (AHTUM) – le serale ale Liceului „Moise
Om politic, militar. Nicoară“ din Arad, pe care îl
absolvă în 1966.
ADALBERTUS, de Han- O scurtă perioadă este cont-
gács – Episcop romano-catolic abil la fosta Gospodărie Agricolă
de Stat (G.A.S.) din localitatea
7
Dușan Baiski

Marile sale pasiuni sunt


și filatelia, numismatica și
columbofilia, el participând
la zeci și zeci de concursuri
și obținând, la fel, zeci și zeci
de diplome și medalii pe plan
regional, național și internațional.
Este maestru emerit al sportului
columbofil.

ANUICHI, Pavel –
Profesor

ARDELEAN, Vasilie – A
fost învățător la școala confesi-
onală greco-catolică din Cenad
(1921). În urma etatizării școlii, a
devenit învățător de stat.
Pordeanu. Pleacă la Școala
Tehnică C.F.R. din Timișoara,
AUBERMANN, Johann
unde dobândește titlul de imp-
– Primar.
iegat de mișcare, care îi permite
să activeze la stațiile C.F.R. din
AUBERMANN, Nikola-
Sânnicolau Mare, Dudeștii Vechi,
us – Născut la Cenad, la data de
Tomnatic.
28 februarie 1874, fiul lui Anton
În 1969 se întoarce defini-
și Anna Pinnel. A urmat cursuri-
tiv la Cenad, la stația C.F.R.,
le liceale la Timișoara, în perioa-
unde va activa până la pension-
da 1884-1892, iar apoi, între anii
are, în calitate de șef de gară (1
1892-1897, teologia la Szeged.
octombrie 1995). În tinerețe,
Doctor în teologie. A slujit în
a jucat fotbal, formându-se ca
Ungaria (1901-1944), Germania
atare la U.T.A., însă reînto-
(1944-1949) și Canada (Montreal,
arcerea în satul natal nu-i va
1949-1962). În 1962 s-a reîntors
mai permite să intre în echipa
în Germania, unde va și deceda, la
mare a clubului, dar va continua
5 iunie 1964.
să practice acest sport la Sânni-
colau Mare și Cenad. De altfel,
AUBERMANN, Nikolas
în nou sa calitate, de redactor la
– Erou, mort în cel de-al Doilea
revista „Cenăzeanul“, va scrie
Război Mondial (1940-1945).
zeci și zeci de pagini dedicate
fotbalului.
8
Cenăzeni de ieri și de azi

AUBERMANN, Nicolae –
Primar.

AUBERMANN, Petru –
Primar

9
Dușan Baiski

B
Information Technology College
– ELINF (2006). Activitatea:
electrician la Întreprinderea de
Aparate Electrice de Măsurat,
Timișoara (1973-1991); redactor-
șef la săptămâ-nalul „Sindicatul
BABA, Dumitru – Erou, mort bănățean“ din Timișoara
în cel de-al Doilea Război Mondial (1990); redactor-șef adjunct
(1940-1945). la săptămânalul „Mercur“ din
Timișoara (1990); coordonator
BAISKI (BAISZKI), al revistei digitale „Banat-
Dușan – S-a născut pe 11 martie media“ din Timișoara, 1996-
1955, Sânnicolau Mare, jud. 1999; redactor șef de secție la
săptămânalul „Agenda“ din
Timișoara (1991-2009); persoană
fizică autorizată (2009-prezent).
Fondator și președinte al Asociației
Banaterra. Inițiator și director al
proiectului internațional digital
„Banaterra – Enciclopedia
Banatului“ (www.banaterra.eu).
Inițiator, coordonator și editor
al revistei de cultură istorică
„Morisena“. Editor al revistei
„Cenăzeanul“ (din 2011). Debut
publicistic cu proza SF Meșterul
Manole în „Forum Studențesc“
(1976). Debut editorial cu
volumul de proză scurtă Averse
izolate (1984).
Timiș), prozator, jurnalist, poet, Membru al Uniunii
traducător, dramaturg. Studii: Scriitorilor din România, Filiala
Școala Generală Cenad, Școala Timișoara (1990).
Profesională „Electromotor“, Scrieri: Averse izolate
Timișoara (1970-1973); Școala [proză scurtă], Editura Facla,
Populară de Artă Timișoara Timişoara - 1984; Radiografia
(1971-1974); Liceul de Filologie- unui caz banal [proză scurtă],
Istorie, Timișoara (1973-1979); Editura Facla, Timişoara - 1988;
Open University Business School, Љубав међу сенкама/Ljubav
Marea Britanie (1998-1999), među senkama – Dragoste între

10
Cenăzeni de ieri și de azi

umbre [poezie în lb. sârbă], Editura limba sârbă). Cartea iubirii -


Kriterion, București - 1990; Luna Dragan Dragojlović, Editura
şi tramvaiul 5 [proză scurtă], Hestia, Timişoara, 1996 (poezie,
Editura Marineasa, Timișoara - traducere din limba sârbă, în
1994; Piaţa cu paiaţe [teatru], colaborare); Antologie de poezie
Editura Marineasa, Timișoara - chineză contemporană - Zhang
1994; Război pe Internet [studiu], Xianghua şi Radosav Pušić,
Editura Waldpress, Timişoara Editura de Vest, Timişoara, 1996
– 2004; Păsări pătrate pe cerul (poezie, traducere din limba
de apus [proză scurtă], Editura sârbă); Lacrima - Orient şi
Marineasa, Timișoara - 2006; Occident - Chang Shiang Hua,
Свађа с мастилом/Svađa s Editura Anthropos, Timişoara
mastilom – Cearta cu cerneala - 2000 (eseuri şi poeme,
[poezie în limba sârbă], Editura traducere din limba sârbă);
Uniunii Sârbilor din România, Turism în Muntenegru - www.
Timişoara – 2007; Cenad, pur visit-montenegro.com - Editura
și simplu [studii monografice, Anthropos, Timişoara - 2004
articole de presă] - Editura (traducere din limba sârbă);
Marineasa, Timișoara, 2009; Consulul rus - Vuk Drašković,
Cenad – Studii monografice Editura Uniunii Sârbilor din
[studii monografice] – Editura România, Timişoara, 2005
Artpress, Timișoara, 2012 și (roman, traducere din limba
2015 (ed. a II-a); Lugoj – Studii sârbă); Invocarea lui Dumnezeu
monografice [studii monografice], - Dragan Dragojlović, Editura
Editura Artpress Timișoara, Uniunii Sârbilor din România,
2015; „Cenăzeanul“ – 25 de ani Timişoara, 2011 (poezie, traducere
[monografie] – Editura Artpress, din limba sârbă, în colaborare).
Timișoara, 2017; Război în Banat Colaborări la volume
[studii monografice] – Editura colective: Anatomia unei
Artpress, Timișoara, 2017. secunde - Antologie de proză SF,
Traduceri: Migraţiile Editura Facla, Timişoara (1990);
- roman de Miloš Crnjanski, Timişoara, 16-22 decembrie
Editura de Vest din Timişoara 1989, Editura Facla, Timişoara,
- 1991 (în colaborare); Mătase (1990); Naša poezija u dijaspori
şi vin fiert - Chang Shiang Hua, - Savremena poezija Srba i
Editura Paradox, Timişoara - Hrvata u Mađarskoj, Rumuniji i
1994 (poezie, traducere din limba Austriji, Međunarodna knizevna
sârbă); Cuţitul - Vuk Drašković, manifestacija „Sarajevski dani
Editura Helicon, Timişoara poezije“ – Poezia noastră în
- 1995 (roman, traducere din diaspora – Poezia contemporană

11
Dușan Baiski

a sârbilor și croaților din Ungaria, (coordonator) – Descoperiți


România și Austria. Manifestarea Banatul – Timișoara, Editura
literară internațională „Zilele Waldpress, Timișoara (2009);
poeziei la Sarajevo“, Sarajevo Lucian-Vasile Szabo (antologator)
(1991); ZONA - prozatori şi poeţi - Atentat împotriva revoluției
timişoreni din anii ‘80 și ‘90, române, Asociația Memorialul
Editura Marineasa, Timişoara Revoluției 16-22 Decembrie
(1997); Porumbelul de argilă - 1989, Timișoara (2010); Antologia
Poeţi sîrbi din România, Editura prozei scurte actuale transilvane
Persona, Bucureşti (1998); U - Editura Limes, Cluj-Napoca
plavom krugu zvezda - În cercul (2010); Diana Dincă, Mihai
albastru, o stea, OP, Beograd Ciucur (coordonatori) - Pagini
(1998); Generaţia ‘80 în proza despre Banat, Editura Marineasa,
scurtă, Editura Paralela 45, Pitești Timișoara (2011); Ненад Грујић
(1998); Kosovo, sprska sveta - Антологија српске поезије
zemlja – Kosovo, pământ sfânt al (1847-2000) - Бранково коло,
sârbilor, Editura Uniunii Sârbilor Сремски Карловци (2012)/
din România, Timişoara (1999); Nenad Grujić - Antologija srpske
Anuarul Asociației Culturale poezije (1847-2000) - Brankovo
Concordia Cenad (2004, 2006, kolo, Sremski Karlovci (2012),
2007, 2008); Fourth International Nenad Grujić - Antologia poeziei
anthology on Paradoxism sârbe (1847-2000) - Brankovo
– A patra antologie despre kolo, Sremski Karlovci (2012);
paradoxism, Editura Almarom, Славомир Гвозденовић,
Râmnicu-Vâlcea (2004); Orfeu Миодраг Јакшић – Чувари
îndrăgostit - Antologie a poeziei Вертограда – Антологија
sârbe de dragoste, Editura српске југоисточне Европе/
Uniunii Sârbilor din România, Slavomir Gvozdenović, Miodrag
Timişoara (2006); Зборник Jakšić – Čuvari Vertograda
српске књижевности/Zbornik – Antologija srpske poezije
srpske književnosti – Culegere de jugoistočne Evrope – Slavomir
texte din literatura sârbă, Editura Gvozdenović, Miodrag Jakšić –
Uniunii Sârbilor din România, Păzitorii odihnei – Antologie de
Timişoara (2006); The Continent poezie sârbă din Europa de Sud-
of Romania – Continentul din Est, Editura Uniunii Sârbilor din
România - The Romanian Cultural România, Timișoara (2012/2013);
Institute - culture & civilization, Claudiu Mesaroș (coordonator)
București (2006); Proza.ro – – Filosofia Sfântului Gerard
antologie – Editura Paralela 45, de Cenad în context cultural
Pitești (2006); Dușan Baiski și biografic, Jate Press,

12
Cenăzeni de ieri și de azi

Szeged (2013); Marian Oprea „Forum studenţesc“, „Orizont“,


(antologator) – Piper, scorțișoară, „Paradox“, „Helion“, „Književni
dafin, vanilie, Editura Brumar, Život“, „Radio Timişoara“,
Timișoara (2013); Doru Sinaci, „Radio Bucureşti“, „Ştiinţă şi
Emil Arbonie (coordonatori) tehnică“, „Renaşterea bănăţeană“,
– Administrație românească „Realitatea bănăţeană“, „Banatske
arădeană. Studii și comunicări novine“, „Orientări“, „Naša reč“,
din Banat – Crișana – 95 de ani „Tribuna tineretului“ (Iugoslavia),
de la Marea Unire (Volumul VII), „Književna reč“ (Iugoslavia),
University Press, Arad (2013); „Stremljenja“ (Iugoslavia),
Prof. dr. Dumitru Tomoni, prof. „Observator“ (Germania),
Horațiu Suciu (coordonatori) – „Agenda“, „Orient Latin“,
Restituiri bănățene (II), Editura „Banat“, „Timișoara“, „Mercur“,
Eurostampa Timișoara (2014); „Timișoara magazin“, „Ca și
Cornel Secu (antologator) – cum“, „Cenăzeanul“, „Feedback“,
Antologia Helion 1981-1988 (Vol „Огледало/Oglinda“, „Club T“,
I), Editura Eurostampa, Timișoara „Agenda zilei“, „agonia.ro“,
(2015); Claudiu Mesaroș, Claudiu „literra.eu“, „Sintagme literare“,
Călin (coordonatori) – Saint „Alternanțe“ (Germania).
Gerard of Cenad. Tradition and
Innovation, Trivent Publishing, BALTHAZAR, Anton –
Budaopest (2015); Dușan Primar.
Baiski (coordonator) – Anuarul
Asociației Culturale „Concordia“ BALTHAZAR, Emerich –
Cenad nr. 7-8/2012-2013, Editura Primar.
Arpress, Timișoara (2016); Dr.
Florin Zamfir (coordonator) – BALTHAZAR, Emerich
Oameni, evenimente, tradiții – Născut în 1940, la Cenad unde,
din Banatul de câmpie, Editura în 1954, a absolvit șapte clase. Li-
Artpress Timișoara (2015); Dr. ceul în limba germană l-a absolvit
Florin Zamfir (coordonator) – la Timișoara. Din 1958, a lucrat la
Oameni, evenimente, tradiții Stațiunea de Cercetări Agricole
din Banatul de câmpie, Editura Cenad, ca muncitor agricol. Din
Artpress Timișoara (2016); Dușan 1960, a fost student la cursurile
Baiski (coordonator) – Anuarul fără frecvență ale Institutului Agro-
Asociației Culturale „Concordia“ nomic din Cluj. Din februarie 1962
Cenad nr. 9-10/2014-2015, a început să lucreze la Stațiunea
Editura Arpress, Timișoara de Cercetări Agricole din Lovrin,
(2016). în calitate de laborant, apoi în cea
Colaborări la publicații: de tehnician. După terminarea
facultății, a activat ca inginer în cer-
13
Dușan Baiski

cetare, iar din 1975 ca șef de fermă.


În 1980, a plecat în Germania, unde
timp de șase ani a fost administrator
la centrul experimental agricol al
Fabricii Chimice Marktedwitz, iar
următorii 14 ani, tot ca administra-
tor, la Centrul Experimental Erlasee
al Institutului de Ameliorare a Viței
de Vie Siebeldingen. În 2001, s-a
pensionat. Căsătorit, are doi copii.
În 24 septembrie 1961, a fost una
dintre victimele rămase în viață ale
cumplitului incendiu de autobuz,
care a avut loc lângă Cenad.

BALTHAZAR, Ioan – Erou,


mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

BALTHASAR, Nikolaus nat de istoria șvabilor cenăzeni, a


– Erou, mort în cel de-al Doilea scris prefața la cartea lui Brunhilde
Război Mondial (1940-1945). Hinkel, „Ortssippenbuch der ka-
tholischen Pfarrgemeinde Tscha-
BALTHASAR, Johann - nad/Cenad im Banat 1764-2007“.
S-a născut la Cenad, la 29 noiem- De asemenea, a scris un dicționar
brie 1961, fiul lui Peter și Iuliana al cuvintelor din graiul șvabilor din
Balthasar. În perioada 1968-1976 Cenad. Are ca hobby-uri grădinări-
urmează cursurile școlii genera- tul, pescuitul și culesul de ciuperci.
le din localitatea natală, iar între Din 1990, s-a stabilit definitiv în
1976-1980 liceul la Sânnicolau Germania.
și un trimestru la Liceul „Niko-
laus Lenau” din Timișoara. Este BALTHAZAR, Petru –
licențiat al Institutului Politehnic Erou, mort în cel de-al Doilea
„Traian Vuia“ din Timișoara, în ca- Război Mondial (1940-1945).
litate de inginer mecanic agricol. În
timpul studenției, a obținut de două BALTHAZAR, Petru –
ori locul III pe țară la concursul Primar.
de traduceri În 1992, obține diplo-
ma de translator, devenind ulterior BARNA, Gheorghe – Erou,
membru al Uniunii Traducătorilor mort în Primul Război Mondial
din Baden-Württenberg. Pasio- (1914-1918).

14
Cenăzeni de ieri și de azi

După emigrarea sa în Germania,


BAȘIU, Ion – Învățător la va profesa la WABAG Wasserte-
școala confesională greco-catolică chnische Anlagen (1983-2007),
din Cenad, în anul 1871. Ovivo Aqua Austria GmbH
(2007-2016), iar din 2016 la GIS
BANHIDY, Ioan – Notar. AQUA Austria GmbH. Principa-
lele sale pasiuni sunt genealogia
BAYER, Franz – S-a năs- și istoria.
cut la Cenad la 25 noiembrie
1954, fiind fiul lui Matei și Su- BĂLAȘA – Familie de bo-
sanne Bayer. A urmat cursuri- ieri.
le Școlii Generale din Cenad în
BĂLAȘA, Irimie – Boier,
proprietar.

BÂRZAC, Ioan, zis și


Mladen – Născut pe 25 august
1929, la Cenad, ca fiu al lui Tănase și
Ielița, cu domiciliul stabil în aceeași
localitate. De profesie, agricultor.
Reținut de Parchetul Militar
Timișoara la data de 25 august
1952 (coincidență cu data nașterii),
în baza mandatului de arestare
nr. 4941/1952 pentru uneltire
împotriva orânduirii sociale (art.
209 din Codul Penal). Condamnat
de Tribunalul Militar Timișoara
la 15 ani de muncă silnică pentru
favorizarea infractorului (casa lui
a fost loc de întâlnire conspirativ
pentru cei care au fost condamnați
ca titoiști), în baza Decretului
perioada 1961-1969, iar liceul la 199/1950. Și-a ispășit pedeapsa la
Sânnicolau Mare, între anii 1969- Timișoara, Jilava, Aiud, Ocnele
1973. În 1978 va absolvi Facul- Mari, Baia Sprie și Pitești. A fost
tatea de Construcții Hidrotehnice grațiat și eliberat la 16 aprilie 1964,
din cadrul Institutului Politehnic în baza Decretului nr. 176/1964.
Timișoara. Va activa în perioada
1978-1982, în calitate de inginer, BELICI, Velinca – Profe-
la Direcția Apelor Mureș (Servi- soară.
ciul pentru protecția apelor mari).
BENE, Tamás – A văzut
15
Dușan Baiski

lumina zilei la Arad, pe 17 mar-


tie 1986. A urmat cursurile Școlii
Generale din Iratoșu, jud. Arad,
apoi cele ale Liceului „Csiky Ger-

școala generală și Liceul „Gene-


ral Dragalina“ (2000) în localita-
tea natală, apoi Facultatea de Chi-
mie-Biologie-Geografie din cadrul
Universității de Vest din Timișoara
(2004). La aceeași unitate de
învățământ superior va dobândi, în
gely“ din Arad. Este absolvent al 2006, și un masterat în „Organiza-
Institutului Teologic Romano-Ca- rea teritoriului și dezvoltare dura-
tolic din Alba Iulia. În calitate de bilă“. Din 2004 va preda, în cali-
preot romano-catolic, este paroh tate de titular, geografia la Liceul
de Cenad. Pasiunea sa preferată o Teoretic „Sfinții Kiril și Metodii“
constituie drumețiile montane. Dudeștii Vechi, iar din 2015, la Ce-
nad.
BENEDICTUS – Episcop Grad didactic I l-a obținut
romano-catolic la Cenad, între în 2016, cu lucrarea „Strategiile
anii 1307-1332. moderne în predarea geografiei și
eficiența învățării“. Tot în 2016, va
BERCEANU, Iancu. C. deveni director adjunct și consilier
– S-a născut în orașul cărășean educativ la Liceul Teoretic „Sfinții
Oravița, la 1 iunie 1981. Va absolvi Kiril și Metodii“ din Dudeștii Vechi.
Printre preocupările sale
16
Cenăzeni de ieri și de azi

profesionale se numără: pedagogia, A fost hirotonit preot în 1993.


istoria Banatului, antropologia,
literatura. BESTERDUS – Episcop
Este membru al „Clubului de Cenad în 1138.
intelectualilor“ Oravița (1999), al
„Societății Române de Geografie“ BIRO, Florica – S-a năs-
(2005) și al Asociației Profesionale cut la 16 august 1940, în satul Bri-
a Geografilor din România (2004). beni, com. Lunca, jud. Bihor. S-a
A publicat la: „Confluențe“ stabilit la Cenad în 1967. Mamă a
(Oravița), „Naša glas“ (Dudeștii
Vechi), „Foaia de Dudești“,
„Monitorul“ (Sânnicolau Mare),
„Cenăzeanul“ (Cenad), dar și
articole științifice (geografie
istorică, demografie) la „Clio“,
„Terra“ și „Morisena“.
De asemenea, a publicat în
volumele colective:
- „Oameni, evenimente,
tradiţii din Banatul de Câmpie“,
Editura ArtPress, Timişoara,2011,
volum coordonat de prof. dr. Florin
Zamfir;
- „Monografia localităţii
Dudeştii Vechi, Judeţul Timiş“ - Ana
Ronkov, Ioan Sârbu, Maria Parvan,
Ioan Vasilcin, Ecaterina Ganciov,
Anamaria Mircovici, Maria
Boboiciov, Costantin Kalcsov,
Pavel Velciov, Iancu Berceanu,
Editura Mirton, Timişoara, 2006.
Cu începere de la numărul patru copii. A adus cu ea ca zestre
3/2017, e și redactor al revistei „...dragostea față de poezie și mi-
„Cenăzeanul“ din Cenad. reasma pădurilor din locurile nata-
Este pasionat de lectură, film, le“, avea să scrie prof. Gh. Doran
drumeție, muzică. în nr. 1/1994. A colaborat la revistă
Blog: www.iberceanu. cu poezii, debutul fiind consemnat
blogspot.ro în nr. 1/1994, cu două lucrări. În
același număr îi va fi publicată o
BERCIU, Gheorghe – emoționantă scrisoare adresată ce-
Preot greco-catolic la Cenad din năzenilor, în care face apel la uni-
1993- prezent. S-a născut în 1964. tate, ordine, disciplină și bun simț.

17
Dușan Baiski

ziare amintite mai sus. Mai mult


BLAGOE, Antonie
– decât atât, în iunie 1951 va fi de-
Învățător portat în Bărăgan ca fiind „cetățean
periculos“. După întoarcerea acasă,
BLAGOE, Ioan – Primar. se dedică cu tot sufletul unei pasiu-
ni constante: muzica, pe care o va
BLAGOE, Mihai – Pri- transmite și fiului său mai mic, Cor-
mar. nel Blaj, membru component al cor-
ului Operei Române din Timișoara.
BLAGOE, Traian – Erou, Personalitate culturală complexă,
mort în Primul Război Mondial în perioada sa bucureșteană a cari-
(1914-1918). caturizat pe hârtie portrete ale unor
însemnate personalități culturale și
BLAJ – Primar. politice ale vremii din Capitală.

BLAJ, Ioan – Erou, mort BLAJ, Florica – Vede


în Primul Război Mondial (1914- lumina zilei în 1940, la Bochia, în
1918). zona de munte a județului Arad.
Cu dragoste de carte și de copii,
se va înscrie la Școala Pedagogică
BLAJ, Ioan (Giani) – Ioan
„Dimitrie Țichindeal“ din Arad, pe
Blaj-Giani (nr. 1/1994):
care o absolvă la vârsta de 19 ani,
Născut la Saint Luis, în
în 1959. Devine dăscăliță la Cenad
Statele Unite ale Americii, la 3 feb-
unde, după doi ani, se căsătorește
ruarie 1914, din părinți emigranți
cu Giani (Gheorghe) Blaj. Tenace,
din Cenad. Vine în România și
urcă rând pe rând treptele gradelor
învață meseria de tăbăcar, pe care
didactice, obținând în 1980, cu nota
o părăsește în 1932 pentru a pleca
maximă, gradul I. În paralel, va fi și
la București. Aici practică jurnal-
directoarea Căminului cultural din
istica la cotidianele „Adevărul“ și
Cenad.
„Dimineața“, alături de Sadove-
anu, Teodor Teodorescu-Braniște
și B. Brănișteanu, până în 1936, BLAU, Ioan – Primar.
când cele două ziare sunt interzise,
având o vădită tendință stângistă. BLIDAR, Gheorghe –
Se întoarce printre ai săi. Își satis- Erou, mort în Primul Război
face stagiul militar. După cel de-al Mondial (1914-1918).
Doilea Război Mondial încearcă să
plece în S.U.A., fiind născut acolo, BLIDAR, Sava – Erou,
însă ambasada americană îi refuză mort în Primul Război Mondial
viza, considerându-l indezirabil (1914-1918).
datorită colaborării la cele două
18
Cenăzeni de ieri și de azi

BOCIAT, Tiberiu-Ioan donatorul naţional român al Punct-


– Născut în orașul Haţeg, jud. ului Comun de Contact Cenad-
Hunedoara, la 19 septembrie 1967. Kiszombor, structură independentă
în subordinea nemijlocită a In-
spectoratului General a Poliţiei de
Frontieră Române, Direcția Afac-
eri Europene, Schengen şi Relaţii
Internaţionale.
Din anul 2008, este coordo-
nator local al operaţiunilor comune
desfăşurate de către Agenţia Fron-
tex la frontiera cu Serbia (Punctul
Local Frontex Moraviţa) şi atestat
ca instructor (trainer) Frontex pen-
tru polițişti străini care vin să lu-
creze cu colegi români.
Hobby: lectura: literatura
SF, istorie, geografie; turismul in-
tern și internațional; plimbările și
activitățile în natură, în special pe
munte; geocaching; sport: tenis de
câmp, schi.

A urmat cursurile şcolii BOJIN, Slavka – Este năs-


generale şi ale Colegiului cută în Cenad, pe 21 mai 1959.
Naţional „I.C. Brătianu”, secţia Şcoala generală a absolvit-o în sa-
Electrotehnică, liceu pe care l-a tul natal. Primele patru clase le-a
absolvit în anul 1986, la Hațeg. studiat în limba maternă, sârbă,
Absolvent, în 1992, al Facultății iar clasele V-VIII, în limba româ-
de Construcții, Secţia Căi Fer- nă. S-a înscris, apoi, la Liceul de
ate, Drumuri şi Poduri, din cadrul Filologie-Istorie din Timişoara,
Universității Politehnica. În 2004 a secţia sârbă, iar între 1981-1985 a
absolvit Facultatea de Drept. După urmat cursurile Facultății de Filo-
care au urmat studii postuniversi- logie din cadrul Universității „Al.
tare în specialitatea Management I. Cuza“ din Iaşi. După obținerea
şi Resurse Umane și, respectiv, un licenței a fost repartizată la Târgu
masterat în specializarea Controlul Mureş, în calitate de profesor de
şi Administraţia Fiscală în Vămi. limba română. Acolo a profesat
De profesie, este inginer până la Revoluţia din Decembrie
constructor și jurist 1989. Ulterior, a obținut titulariza-
Din martie 2010, este coor- rea la Şcoala Generală din Cenad,

19
Dușan Baiski

finitiv la Chicago, în Statele Unite


ale Americii. Acolo a terminat lice-
ul, în 1987, după care s-a înscris la
Facultatea de Istorie - specialitatea
Istorie balcanică, pe care a absolvit-
o în 1991, iar profesoratul în 1993.
Lucrarea de licență a avut ca subiect
Revoluția română din Decembrie
1989.

BOLDOVICI, Vasile –
Erou, mort în cel de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945).

BOLOGA, Cristian – Ca-


ca profesor de limba română, unde dru universitar.
predă şi astăzi. Între anii 2006 şi
ianuarie 2017 a ocupat şi funcţia BORA, SABIN – Erou,
de director şcolar.
mort în cel de-al Doilea Război
S-a căsătorit în anul 1986.
Mondial (1940-1945).
Are doi fii, Marko şi Dalibor, de
care este foarte mândră. Are şi
două nepoţele pe care le adoră. BOZIANU, Dimitrie –
Consideră că fiii și nepoțelele sunt Preot ortodox român.
cea mai importantă realizare şi cea
mai mare avere a ei. BOZIANU, Gheorghe –
Locuiește în Sânnicolaul Șeful gării C.F.R.
Mare și face naveta la Cenad.
Iubește cântecul şi dansul, îi BRENNER, István – Preot
place să citească și să călătorească. romano-catolic la Cenad în peri-
În liceu şi în facultate a scris po- oada 1894-1896.
ezii, însă astăzi îi place doar să le
citească. BRICCIUS, alias Bicskei
– Episcop de Cenad în perioada
BOLDOVICI, Gheorghe 1259-1275.
– Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918). BULCSU, seu Basilius de
Lád – Episcop de Cenad între
BOLDOVICI, Luminița anii 1229-1254.
– A urmat cursurile Școlii Genera-
le din Cenad. Pe 8 septembrie 1984, BUNEI, Vasile – Erou,
a părăsit Cenadul și s-a stabilit de- mort în Primul Război Mondial
20
Cenăzeni de ieri și de azi

(1914-1918).

BUSIOC, Filip – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

21
Dușan Baiski

C
rită încă pe vremea studenției, are
un băiat, Dan.

CLIȘIC, Marioara – Năs-


cută la Sânnicolau Mare, unde
a absolvit școala generală și Li-
CAZILĂ, Ioan – Comisar
de poliție

CĂIMAN, Gheorghe –
Învățător la școala confesională
greco-catolică din Cenad (1897).

CĂLACEA – Familie de
boieri

CHANADINUS –

CIOARĂ, Vasile – Stu-


dent la teologie, a predat lecții la
școala confesională greco-catoli-
că din Cenad (1890).

CIORBĂ – Boier.

CIURDAȘ, Petru – Erou, ceul Teoretic. A urmat cursurile


mort în cel de-al Doilea Război Universității din Timișoara, do-
Mondial (1940-1945). bândind diploma de profesor în
biologie. De 28 de ani locuiește
CIURTE, Maria – Născută la Cenad. Aici activează în cali-
în localitatea Corund din jud. Satu tate de profesor la Școala Gim-
Mare. A urmat școala generală în nazială, instituție de învățământ
sat, iar liceul la Satu Mare. Este ab- a cărei directoare a fost ani de
solventă a Institutului Agronomic zile, în această calitate reușind,
din Timișoara, după absolvire fiind după cum declară, să insufle spi-
repartizată la fosta Întreprindere rit de echipă tuturor: elevi, cadre
Agricolă de Stat Sânnicolau Mare, didactice, părinți și, astfel, con-
Ferma 10 Cenad. După mai bine de sideră că a avut multe reușite în
două decenii ca inginer agricol, a plan profesional, sportiv și cul-
fost încadrată ca funcționar public tural-artistic. Tot de ani de zile
în cadrul Primăriei Cenad. Căsăto-
22
Cenăzeni de ieri și de azi

antrenează și echipa de majorete CORNUT, Ioan – Căpitan,


a Școlii Gimnaziale din Cenad, erou, mort în Primul Război Mon-
echipă care, deși se reînnoiește dial (1914-1918).
an de an, participă cu regulari-
tate atât la evenimentele organi- COSTA, Gheorghe – Erou,
zate în cadrul școlii și comunei mort în Primul Război Mondial
Cenad, cât și la diverse spectaco- (1914-1918).
le și competiții inclusiv pe plan
județean. COVACI, Filip – Erou,
mort în Primul Război Mondial
CODREANU, Gheorghe – (1914-1918).
Învățător la școala confesio-
nală greco-catolică din Cenad, în COVACI, Gheorghe –
anul în perioada 1877-1881. Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).
COLOMPAR, Marcu
– Erou, mort în Primul Război COVACI, Gheorghe – S-a
Mondial (1914-1918). născut la 24 mai 1957 în Cenad,
fiind fiul lui Pavel și Marioara. Bu-
COLOMPAR, Filip –
Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

COLOMPAR, Sava –
Erou, mort în cel de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945).

COLOMPAR, Teodor
– Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

COMLOȘAN, Teodor
– Erou, mort în cel de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945).

C O N S TA N T I N E S C U ,
Vasile – Notar

CORNUT, Gheorghe –
Funcționar C.F.R. nicii și străbunicii au fost cu toții
din Cenad; cei materni cunoscuți
23
Dușan Baiski

ca „vița lui Vană“, iar cei paterni


ca „vița lui Pușcă“.
A urmat cursurile Școlii
Generale cu clasele I-VIII la
Cenad, între anii 1964-1972, iar
clasele IX-X la Sânnicolau Mare,
între anii 1972-1974. Este absol-
vent al Seminarului Teologic din
Caransebeș, ale cărui cursuri le-a
urmat în perioada 1974-1979.
A fost hirotonit ca preot pe 8
noiembrie 1980. Este licențiat al
Facultății de Litere, Istorie și Te-
ologie, al Universității de Vest din
Timișoara, în domeniul Teologie,
specializarea Teologie Ortodoxă
Pastorală, sesiunea iunie 2008.
În perioada 2002-2013, a
funcționat ca secretar la Protopopi-
ani administrația publică la Uni-
atul Ortodox Român din Sânnico- versitatea „Babeș-Bolyai“ din
lau Mare. Între anii 1990-2013 a Cluj-Napoca. A fost ales primar
predat religia la Școala Generală al comunei Cenad în anul 2000.
din Cenad. Are grad de iconom. În Dovedind competență și seriozi-
prezent, este preot paroh la Cenad.
tate, fiind bun gospodar, locuitorii
cu drept de vot din Cenad l-au re-
CRĂCIUN, Atanasie – ales în această calitate și în cadrul
Notar. alegerilor locale din 2004, 2008,
2012 și 2016.
CRĂCIUN, Mărioara –
Cadru didactic. CRĂCIUN, Simion – Erou,
mort în cel de-al Doilea Război
CRĂCIUN, Florica – Ca- Mondial (1940-1945).
dru didactic.
CRĂCIUN, Teodor – Erou,
CRĂCIUN, Nicolae – mort în Primul Război Mondial
Născut la Cenad, la 29 septembrie (1914-1918).
1960. A absolvit Școala Generală,
la secția în limba germană. Și CRĂCIUN, Vasilie – Pri-
tot în limba germană a terminat mar.
și Liceul Teoretic din Sânnico-
lau Mare. A studiat timp de trei CRISPINUS – Episcop de
24
Cenăzeni de ieri și de azi

Cenad în perioada anilor 1192-


1193.

25
Dușan Baiski

D
în filologie la Universitatea din
Viena (1986).
A c t i v i t a t e a : pro-
fesor de liceu în Banat (1966-
1974); referent la diferite edituri
din Viena (1975-1979); cadru
DAMA, Hans – (30. didactic la Şcoala particulară a
VI. 1944, Sânnicolau-Mare, j. Fraţilor Creştini şi la Universitatea
Timiş), poet, prozator, traducător, Viena (1980-2006), la Institutul
eseist, istoric literar, romanist. de traducători şi translaţie
F a m i l i a : tatăl, Ludwig, (germană-română) şi Institutul
de romanistică din Viena (1980-
2010). În perioada 1971-1973 a
activat ca profesor și la Școala
Generală din Cenad, unde a predat
franceza, germana și româna
la secțiile de limbă germană,
maghiară și română.
P r e m i i : Premiul pen-
tru poezie al Fundaţiei Nikolaus
Lenau, Linz-Traun, 01.06.1996.
Debutul publicistic
cu versuri în „Volk und Kultur“
(1967) şi editorial cu Schritte
[Paşi], (1980).
Volume publicate:
Schritte [Paşi], [poezii], Viena,
agricultor; mama, Eva (n. Ries). S Europäischer Verlag. 1980; edi-
t u d i i: Liceul Mixt, Sânnicolau- ţia a 2-a, 1990; Gedankenspiele
Mare (1958-1962); Facultatea [Jocuri de idei], [poezii], Fran-
de filologie (secţia germană- kfurt/ Main, Editura R. G. Fis-
română), Institutul Pedagogic de cher, 1990; Rollendes Schicksal
3 ani. Timişoara (1962-1965); [Tăvălugul destinului], [poezii],
Facultatea de filologie (secţia Frankfurt/Main, edition fischer,
germană-română), Universitatea 1993; Spătlese [Cules târziu],
din Bucureşti (1970-1974); [poezii], Dublin-New York-Vie-
germanistică, geografie, na, edition fischer, 1999; Vere-
pedagogie, românistică, Ştiinţe insamtes Echo [Ecouri răzleţe],
economice, Universitatea din [poezii], Cluj- Napoc a, Editu-
Viena (1975-1978); doctoratul ra Dacia, 2002; Unterwegs [Pe
drumuri], [proză], Cluj-Napoca,
26
Cenăzeni de ieri și de azi

Editura cărţii de Ştiinţă, 2003; - Banat), Viena, ARGE-Dialog-


Launen des Schicksals/ Capriciile Ardi, 2002 (în colab.); Mosaik
destinului, [poezii], ediţie bilin- eines Untergangs. Erinnenmgen,
gvă, Viena, Editura Pollischans- „Der Donauschwabe“, Aalen, 88
ky 2006; Zeitspanne [Răstimp], Folgen 1999-2002, Viena; Ru-
[poezii], Viena, Pollischansky dolf Hollinger: Die Feuerkrone.
2008; Im Schatten der Zeit/In Dozsas Kampf und Verklărung.
umbra timpului, [poezii], ediţie (historisches Trauerspiel). Reşiţa,
bilingvă, Viena, Pollischansky, Editura Banatul Montan, 2010.
2011. Im Werden reift Vergehen
[In devenire se pârguie trecerea], DAMIAN, Dimitrie –
[poezii], Viena, Pollischansky Erou, mort în cel de-al Doilea
2013; Banat-Gedichte [Poezii Război Mondial (1940-1945).
despre Banat], [poezii], Viena,
Pollischansky, 2015. Tr.: Blaga, DAMIAN, Gheorghe –
în: Meridian Blaga III, Societatea Erou, mort în cel de-al Doilea
culturală „Lucian Blaga” Cluj- Război Mondial (1940-1945).
Napoca, 2003; Golf în retragere /
55 de poeme/ Golf im Ruckzug /55 DAMIAN, Gheorghe1 –
Gedichte, Antologie de Ada D. Erou, mort în cel de-al Doilea
Cruceanu, Timişoara, Editura An- Război Mondial (1940-1945).
thropos, 2008. Ed.îngr.: Hollin-
ger, Rudolf: Gedankensplitteraus DAMIAN, Gheorghe –
dem Osten. Aus dem Tagebuch Primar.
eines Siidosteuropăers, Viena,
Klub Osterreichischer Literatur- DAMIAN, Teodor – Erou,
ferunde und Autoren (KOLA), mort în cel de-al Doilea Război
1985; Flollinger, Rudolf, Gedich- Mondial (1940-1945).
te, Miinchen, Verlag des Siidosdt-
deutschen Kulturwerks, 1986; DAMIANOV, Ștefan – Pri-
Hockl, Hans Wolfi-am: Oweds am mar.
Brunne. Mundartgedichte, Linz,
Eigenverlag, 1988, Hollinger, DANILOV, Florea
Rudolf: ,,Deine Stunde, Tod, ist (ДАНИЛОВ, Флора) –
grofi”, Linz, Denkmayr, 1997 (în S-a născut la Cenad la 22
colab.); Nikolaus Lenau: Werde- septembrie 1913. De profesie,
gang, Würdigungen, Wissenswer- agricultor. A fost condamnat la 18
tes, Wissenstrăger, Werke (Zum ani de muncă silnică, fiindcă ar fi
dat diferite informații unor cetățeni
200.Geburtstag des Dichters und
zur Enthullung des wiedererri- 1 Au existat două persoane diferite
chteten Denkmals in Werschetz purtând același nume. Damian Gheorghe.
27
Dușan Baiski

iugoslavi. A început executarea DEZIDERIUS – Episcop


pedepsei la 26 septembrie 1951 și a de Cenad în perioada 1202-1229.
fost eliberat pe 17 decembrie 1955,
grațiat fiind în baza Decretului nr. DIMITRIE, Mita –
535/1955.
DIȘICI, Bogoliub
DANILOV, Mara – Profe- (ДИШИЋ, Богољуб) – A
sor. văzut lumina zilei la Cenad, pe data
de 22 februarie 1908. Considerat
D A N I L O V- C I R I N , chiabur, fiindcă avea în posesie 23
Suncița – Născută la Cenad, la 2 de hectare de pământ. De profesie,
octombrie 1984. A absolvit Școala agricultor. A fost condamnat la
Generală cu clasele I-VIII în locali- 15 ani de închisoare, fiind acuzat
tatea natală. După care a urmat cur- de înaltă trădare, potrivit art.
190 din Codul Penal (ar fi făcut
surile Colegiului Național Bănățean
spionaj în favoarea Iugoslaviei). A
din Timișoara. În paralel cu studiile început executarea pedepsei pe 27
liceeale, a participat la cursurile de septembrie 1951с și a fost grațiat și
manechine ale agenției „Diego Ar- eliberat pe 17 decembrie 1955, în
zani“ din orașul de pe Bega, absol- baza Decretului nr. 535/1955. După
vite în 1999. A participat la o serie eliberare, a solicitat și a primit azil
de concursuri de modă. A luat parte politic în Iugoslavia, stabilindu-se
la faza finală a concursului „Miss la Novi Kneževac cu trei dintre fii,
România 2000“ de la București, cel de-al patrulea, Stoian Dișici,
ocupând locul VI. preferând să rămână în România cu
familia.

DANILOV, Milan – avocat DIȘICI, Delia – Profesoa-


ră.
DANILOV, Vida – profesor
DIȘICI, Ilie – Învățător.
DECIU, Victor – preot gre-
co-catolic (1907-1934). DIȘICI, Milivoi
(ДИШИЋ, Миливој) – S-a
DEMIAN, Gheorghe – născut la Cenad pe 8 ianuarie 1914.
jurnalist Origine socială: țăran mijlocaș.
De profesie, funcționar. A fost
condamnat la închisoare pentru
DERMLA, Artur Karl – o perioadă de un an și zece luni
farmacist. S-a născut la Cenad la pentru posesie de armament. Și-a
27 octombrie 1897. Fiul lui Ro- început ispășirea pedepsei la 10
bert și Ilona Simonits. septembrie 1951 și a fost eliberat
pe 24 septembrie 1953.

28
Cenăzeni de ieri și de azi

DOGOJIE, Ioan – Năs- DORAN, Gheorghe – S-a


cut pe 23 noiembrie 1957, la Ce- născut pe 8 decembrie 1933, în
nad. A absolvit Școala Generală Oraviţa, judeţul Caraş-Severin.
din Cenad. În paralel, a luat lecții Urmează școala primară în
de vioară de la prof. Johann Wun- oraşul natal, inclusiv Şcoala me-

die de comerţ cooperatist pe care


der. A absolvit Școala Profesională
„Electromotor“ din Timișoara, cuo încheie în vara anului 1952.
În 1959 se înscrie la Facultatea
specializarea de sculer-matrițer. În
de filologie a Universităţii
paralel, a urmat și cursurile Școlii
„Babeş-Bolyai” din Cluj, pe care
Populare de Artă din orașul de pe
o absolvă în iulie 1964.
Bega. A cântat în ansamblul Școlii
Profesionale „Electromotor“, al În- Pe rând: face armata, lucrează
ca merceolog în cadrul Uniunii
treprinde-rii „Electrotimiș“ și cel al
raionale a cooperativelor de con-
Casei Tineretului din Timișoara. În
sum din Moldova Veche, vânzător
1986 s-a întors la Cenad. În 1992,
într-un magazin alimentar din
a devenit dirijorul corului Bisericii
Oraviţa, casier C.F.R. în Anina,
ortodoxe române din satul natal, pe
funcţionar la Sfatul popular raion-
care-l conduce și în ziua de astăzi.
al din Oraviţa, secretar de sfat la
DOMINICUS, Bebek – Comorâşte, judeţul Caraş-Severin.
Episcop romano-catolic de Cenad Din 1964 a fost profesor de limba
între anii1360-1373. şi literatura română la şcolile din
29
Dușan Baiski

Cenad, Variaş, Saravale din judeţul Asociația culturală Concordia


Timiş. Cenad, al cărei președinte a fost
A debutat în anul 1989 în până la moartea sa. Sub egida
revista Scrisul bănăţean. De atun- acestei organizații neguverna-
ci a publicat sporadic în Scrisul mentale și non profit, a organizat
bănăţean, Drapelul roşu, Ori- în fiecare toamnă, o zi a asociației,
zont, Vrerea (Timişoara), Ca-raş- în cadrul căreia s-au prezentat di-
Severinul (Reşiţa), Paralela 45 verse comunicări, texte literare
(Timişoara). etc. Câțiva ani la rând, a editat
Este autorul culegerii de câte-un Anuar Concordia (2004,
folclor literar Pădure, soro pădure 2005, 2006, 2007, 2008).
- Culegere de folclor literar din În 2007, a îngrijit albumul
munţii Locvei (Editura Mirton, Redescoperirea Cetății, cu re-
Timișoara, 1999). produceri alb-negru ale lucrărilor
În 2000 a publicat volu- artiștilor plastici profesioniști,
mul de poezie Visul de noapte realizate în cadrul taberelor de
al apelor (Editura Marineasa, pictură de la Cenad din anii 1983,
Timișoara). Au urmat: Jurnalul 1984 și 1985. În 2002, a îngri-
unui cenăzean anonim (Editura jit culegerea literară Dincolo de
Marineasa, 2005), Între sacru început (Editura Marineasa,
şi profan sau glose pe marginea Timișoara), cu lucrări literare pub-
unui manuscris religios (Editu- licate de elevi și tineri cenăzeni
ra Marineasa, 2008) și Graiul în revista Cenăzeanul. A prefațat
cenăzenilor (Editura Marineasa, culegerea de poezie Frământări a
Timișoara, 2011). poetei Florica Biro din Cenad.
La Variaş a editat un ziar, A trecut la cele veșnice pe
Abecedar, al elevilor din şcoală. 15 iunie 2012. A fost înmormântat
A cules şi a publicat folclor la Cenad.
în: Banatule, mândră floare, Ce-
am în inimă şi-n gând, Folclor DORAN, Lucian Geor-
literar (Universitatea de Vest- ge – S-a născut la 28 octombrie
Timişoara), Vrerea. 1974, la Timişoara. A absolvit
A îngrijit volumul de versuri primele patru clase la secţia în
An din patru primăveri al poetului limba maghiară a Școlii Generale
cărăşean Mihai Novac. din Cenad. Liceul l-a absolvit la
În 1993, împreună cu un Sânnicolau Mare, ultimele studii
grup de cenăzeni, a fondat revis- fiind cele postuniversitare, la Uni-
ta de opinie și informare socio- versitatea de Vest din Timișoara.
culturală Cenăzeanul, de care s-a De profesie este jurist. Activează
îngrijit vreme de 18 ani. De ase- în calitate de consilier juridic, în
menea, în 2003 a inițiat și înființat principal pentru firmele din cadrul
30
Cenăzeni de ieri și de azi

în anul 1984, instrument trompetă.


În 1986, după absolvirea
stagiului militar, s-a angajat la

Grupului „Zoppas Industries“.


Este traducător autorizat pentru
limbile maghiară-română atât în
România, cât şi în Ungaria.

DÓZSA, de Marczal –
Episcop romano-catolic de Cenad Filatura Sânnicolau Mare, unde
între anii 1404-1423. a activat pâna în anul 1989. În-
cepând cu 1 decembrie 1995 și
DRĂGAN, Ioan – Erou, până în prezent, este angajat la
mort în Primul Război Mondial Primăria Cenad, având funcția de
(1914-1918). bibliotecar.
Este component al corului
DRONCA, Dorin – S-a Bisericii ortodoxe române. A fost
născut la 3 iunie 1964, în comuna și membru al formației locale de
Cenad. Clasele primare I-IV le-a tamburași „Lale sa Moriša˝.
urmat la Cenad, sub îndrumarea Hobby-urile sale sunt pes-
învățătoarei Florica Blaj. Înce- cuitul și culesul de ciuperci.
pând cu clasa a V-a, la sugestia
și sfatul profesoarei de muzi- DROPPA, Andreas – Preot
că, Mara Danilov Cirin, a plecat romano-catolic la Cenad în anul
la Liceul de Muzică „Ion Vidu“ 1790.
din Timișoara, pe care l-a absolvit

31
Dușan Baiski

32
Cenăzeni de ieri și de azi

E
natală, Periam.

EGRI, Ferdinand – Medic


veterinar. Fiul lui Agostan și Quitt-
ner Berta. S-a născut la 6 martie
1885, la Budapesta. A decedat
EBNER, Alois – Preot roma- la Cenad, la 8 iulie 1959.
no-catolic la Cenad în anul 1856.
ENGELHARDT, Josef – A
ECSEDI, Maria – Născută văzut lumina zilei pe 27 septembrie
la Cenad, într-o familie de profeso- 1883, în localitatea Almáskamarás
ri. Urmează cursurile școlii primare (jud. Békés, Ungaria). Între anii
din localitate. După absolvirea 1893-1901, a urmat cursurile lice-
Liceului Teoretic din Sânnicolau ale la Arad și Timișoara. În peri-
Mare, studiază la Școala Pedagogică oada 1902-1907, a studiat teologia
Postliceeală de la Oradea, unde la Timișoara, fiind hirotonisit la 23
obține diploma de învățătoare. februarie 1907. A slujit în calitate
Profesează ca învățătoare la Școala de capelan și învățător de religie la
Generală din Cenad, secția în limba Moravița, Cenad, Recaș, Ciacova
maghiară. Publică poezie în revista și Arad. A fost preot la Baumgarten
„Cenăzeanul“. (Austria) între anii 1919-1923, apoi
la Oravița, între 1923-1936, apoi la
EHLING, Johann – S-a năs- Jimbolia, între 1936-1945. Va trece
cut la Periam, pe data de 12 martie la cele veșnice pe 21 aprilie 1945,
1861. În perioada 1872-1880, a ur- la Jimbolia.
mat cursurile liceale la Timișoara,
apoi la Szeged. După studiile de ERDEI, Oana – Născută
teologie, la Timișoara, din perioa- la 7 decembrie 1977, la Motru, în
da 1880-1884, a fost hirotonisit pe jud. Gorj. A început școala prima-
22 decembrie 1884. Între anii 1883 ră la Beba Veche, pe care a conti-
și 1886, a publicat în săptămânalul nuat-o la Sânnicolau Mare. Aici a
timișorean de limbă germană „Das făcut parte, vreme de zece ani, din
Wochenbalatt“. Întrucât a activat Ansamblul sârbesc „Sveti Sava“,
în calitate de capelan vicar la Ce- unde a învățat să danseze și s-a
nad (1885-1887), într-o serie de afirmat ca solistă. În același oraș a
articole va utiliza cuvinte din gra- absolvit studiile liceale, după care a
iul șvabilor cenăzeni. În perioada urmat Colegiul de Institutori de la
1888-1889, a slujit în satul Horia Timișoara. Tot la Timișoara a ab-
(astăzi, comuna Vladimirescu, jud. solvit și Școala Populară de Artă. A
Arad). A decedat la 17 aprilie 1889, fost repartizată la Tomnatic, unde a
fiind înmormântat în localitatea sa profesat un an de zile. În 2002 s-a
mutat la Cenad. A pus bazele con-
33
Dușan Baiski

cursurilor școlare județene de ma-


tematică, pentru clasa a II-a, „Micii
matematicieni“, la Cenad, dar și
ale festivalului-concurs „Festiva-
lul prieteniei“, la Sânnicolau Mare.
Din 2014, lucrează la Școala Gim-
nazială nr. 1 „Theodor Bucurescu“,
Sânnicolau Mare. Este interpretă
de muzică populară și romanțe. În
octombrie 2006 a participat la Fes-
tivalul „Crizantema de aur“ de la
Târgoviște.

ERDEI, Zoran – Profesor.

34
Cenăzeni de ieri și de azi

F
FARKAS, Justin – S-a
născut în anul 1834, la Szeged.
Prima înregistrare a numelui său
ca preot în matricolele Bisericii
romano-catolice din Cenad este
consemnată la data de 21 februa-
rie 1892. Va trece la cele veșnice
tot la Cenad, pe 23 ianuarie 1910,
fiind însă înmormântat la Nerău.

FASZEL, Gheorghe – No-


tar.

FASZEL, Ioan – Notar.


11 ani din viaţă i-a petrecut în satul
FAUR, Dumitru – A Raţiu din apropierea oraşului Tăş-
funcționat în calitate de învățător nad.
la școala confesională greco-cato- Domiciliată în Cenad din
lică din Cenad (1906). 1985 până în prezent.
Primele patru clase le-a
urmat la şcoala din Rațiu. Într-o
FERENCZI, Julius – S-a
singură sală, învăţau copii de
născut în 1875, în Ungaria. În diferite vârste, media fiind de
registrele matricole ale Bisericii patru copii într-o clasă. Primele
romano-catolice din Cenad apare două trimestre din clasa V au
ca fiind capelan în perioada 1903- fost făcute la şcoală generală din
1907, iar între anii 1910-1935, Tăşnad. A continuat şcoală, până
în calitate de preot. S-a stins din în clasa a X-a, la Școala Generală
viață tot la Cenad, pe 22 februarie din Cenad. A urmat doi ani (1990-
1935. 1992) cursurile Liceului teoretic
Sânnicolau Mare, profil uman.
FISCHER, Jakob – Este de profesie operator
Preot romano-catolic la Cenad în date. Din decembrie 1999 până
anul 1860. în septembrie 2003, a lucrat că
muncitor necalificat la „Zoppas
FLONTA, Elena - S-a năs- Industries România“ din
cut la 20 mai 1974 în oraşul Tăş- Sânnciolau Mare. S-a transferat
nad, judeţul Satu Mare, iar primii apoi în logistică, fiind mai întâi
35
Dușan Baiski

operator date, apoi planificator în limba maghiară Liceul „Bartók


materie primă până în martie 2010. Béla“ din Timișoara. Este ab-
Din iulie 2012 până în prezent solvent, în 1984, al Facultății de
este asistent comercial în cadrul Electrotehnică din cadrul Insti-
aceleiaşi firme. tutului Politehnic „Traian Vuia“
Marea realizare a vieţii este din Timișoara. A fost repartizat la
copilul său, Raul-Ilie. Schela de foraj Zădăreni – Briga-
La capitolul hobby ar fi da Jimbolia, în calitate de inginer
multe de spus, dar în top sunt energetic, aici activând până în
florile şi fotografia. 1991. În perioada 1991-1995, a
În timpul liceului visa lucrat la Filatura din Sânnicolau
să devină jurnalist. Psihologia Mare, ca inginer energetic. Din
şi filosofia erau alte subiecte 1996, a lucrat ca profesor suplini-
interesante. O vreme a cochetat cu tor, iar din 2003 ca profesor titular
poezia, iar în pauzele de la şcoală în învățământ. Pasiunile sale sunt
o găseai adesea printre rafturile istoria locală, drumețiile, vânătoa-
bibliotecii. rea și pescuitul.

FLUERAȘ, Ioan – Erou, FODOR, Imre – Profesor.
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918). FODOR, Marica – Profe-
soară.
FODOR, Francisc – S-a FRANCISCUS, de Chahol
născut la Cenad la 10 octombrie – Episcop romano-catolic de Ce-
1960. Școala generală a absolvit- nad în perioada 1514-1526. Căzut
o în satul natal, după care a urmat pe câmpul de luptă, la Mohács, la
29 august 1526, în bătălia dintre
trupele Regatului Ungariei, con-
duse de arhiepiscopul Pál Tomori
și de regele Ludovic al II-lea, și
cele ale Imperiului Otoman, con-
duse de sultanul Suleiman Magni-
ficul.

FRANCISCUS, de Ugod –
Episcop romano-catolic de Cenad
în perioada 1540-1544.
FRANK, Anton – Erou,
mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

FRANCK, Anton – Primar.


36
Cenăzeni de ieri și de azi

FRANCK, Anton –
Învățător.

FRANK, Heinrich – S-a


născut la Cenad, în data de 17
iulie 1866. Fiul lui Friedrich și
Maywurm Berta. A profesat în
calitate de învățător la Budapesta.
S-a stins din viață în localitatea
natală, Cenad, la 19 august 1904.

FRANCK, Ioan – Învățător.


FRANK, Johann –
Preot romano-catolic la Cenad în
anul 1877.

FRĂTUȚ, Elisabeta – Pro-


fesor.

FRĂTUȚ, Gheorghe –
Profesor.
FRITSCH, Gregor – Preot
romano-catolic la Cenad în peri-
oada 1760-1770.
FUȘTEAC, Ioan – Erou,
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).
FÜLÖP, Pavel – Erou, mort în
cel de-al Doilea Război Mondial (1940-
1945).с

37
Dușan Baiski

G
GALETAR, Ioan – Erou,
mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

GALETARIU, Gheorghe
– Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

GALETARIU, Ioan –
Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918). (2010);
şi la periodice: „Actualitatea
GALETARIU, Petru – literară”, „Amfiteatru”,
Erou, mort în Primul Război „Anotimpuri literare”, „Ardealul
Mondial (1914-1918). literar şi artistic”, „Argeş”,
„Banat”, „Familia”, „Luceafărul”,
GALETARU, Geo - (Gale- „Lumină lină” (SUA), „Orient
tar Gheorghe) a văzut lumina zilei Latin”, „Orizont”, „Paralela 45”,
la Cenad, la 8 septembrie 1947, „Poesis”, „Reflex”, „România
Cenad, jud. Timiş). Poet, proza- literară”, „Semenicul”, „Semne”,
tor, eseist, jurnalist. Familia: tatăl, „Sud”, „Timpul”, „Tomis”, „Viaţa
Gheorghe Galetar, ţăran; mama, românească”.
Ecaterina (n. Todi), ţărancă. Debut publicistic cu poezie
După studiile primare, la în „România literară” (1969);
Cenad, a urmat Liceul Teoretic din editorial cu volumul de poezii
Sânnicolau Mare; Facultatea de Inefabila ninsoare (1981).
Filologie (secţia română-franeză), Scrieri: Inefabila ninsoare,
Universitatea din Timişoara. poezii, Timişoara, Editura Facla,
Activitatea: profesor de română- 1981; Alfabetul mirării, poezii
franceză la Igriş (1972-1992) şi la pentru copii, Timişoara, Editura
Dudeştii Noi (1992-2012). Mirton, 1997; Vară de crini,
Colaborări la volume poezii, Timişoara, Editura Mirton,
colective şi antologii: Popas între 1997; înduplecarea nopţii, poezii,
poeţii tineri (1974); Floare de colţ Timişoara, Editura Mirton, 1998;

38
Cenăzeni de ieri și de azi

Steaua ta, copilărie, poezii poezii, Râmnicu Sărat, Editura


pentru copii, Timişoara, Editura Rafet, 2014; Hai să ne jucăn
Mirton, 1999; Epifanii pentru de-a rima!, poezii pentru copii,
Daniel, poezii, Timişoara, Editura Timişoara, Editura Eurostampa,
Eubeea, 2003; Alte epifanii pentru 2014; Umbra şi timpul, roman,
Daniel, poezii, Timişoara, Editura Timişoara, Editura Eurostampa,
Eubeea, 2007; Cântec pentru 2014.
somn şi drum, poezii pentru copii, Premii literare:
Timişoara, Editura Eubeea, 2008; - Premiul Festivalului
Voci din penumbră, proză scurtă, de poezie „Lucian Blaga“ şi
Timişoara, Editura Eubeea, 2008; al Casei de cultură „Lucian
Lacrima seninului, poezii pentru Blaga“ din Sebeş (1994)
copii, Timişoara, Editura Eubeea,
2009; Colivia de aur, roman, - Premiul Bibliotecii
Timişoara, Editura Eubeea, 2009; Judeţene Alba la Festivalul
Lecţia despre îngeri, poezii, internaţional „Lucian Blaga“
Timişoara, Editura Eubeea, 2010; (2004)
Vară de crini (ediţia a doua, - Premiul revistei „Sud“ la
revăzută şi adăugită), poezii, Concursul Naţional de Creaţie
Timişoara, Editura Eubeea, 2010; Literară „Vasile Voiculescu’’,
Utopia umbrei, poezii, Timişoara, Secţiunea Proză, Buzău (2005)
Editura Eubeea, 2010; Bucuria şi - Premiul Uniunii
singurătatea, poezii, Timişoara, Scriitorilor din România, Filiala
Editura Eubeea, 2011; O poveste Arad, pentru volumul de poezii
şi-o culoare, poezii pentru copii, „Calea spre lume“ (Editura
Timişoara, Editura Eubeea, Eurostampa, Timişoara, 2013)
2011; Dincolo de nerostire, - Premiul I la Concursul
poezii, Cluj-Napoca, Editura de poezii pentru copii „Timtim-
Dacia XXI, 2011; Calea spre Timmy“ (2014)
lume, poezii, Timişoara, Editura - Premiul „Mircea Micu“
Eurostampa, 2012; Apele nopţii (constând în publicarea volumului
spre dimineaţă, poezii, Timişoara, de versuri „Cei ce se întorc spre
Editura Eubeea, 2012; Căte-n seară“) la Festivalul Internaţional
lună şi-n stele, poezii pentru copii, de Creaţie Literară „Titel
Editura Eurostampa, Timişoara, Constantinescu“ (2014).
2013; Memoria fulgerului, poezii, Este membru al Uniunii
Editura Eurostampa, Timişoara, Scriitorilor din România.
2013; întâmplările simple, poezii,
Editura Eurostampa, Timişoara, GALETARU, Traian –
2014; Cei ce se întorc spre seară, Născut la Cenad, la 7 aprilie 1945.
Urmează Școala Generală în lo-
39
Dușan Baiski

calitate, apoi Liceul Teoretic la publicat la o serie de reviste literare


Sânnicolau Mare. Este absolvent al din România
Facultății de Filologie din cadrul In-
stitutului Pedagogic din Oradea. Va GALETIN, Gheorghe –
activa o scurtă perioadă ca profesor activist cultural
de limba și literatura română la Ie-
cea Mică, apoi Comloșu Mare. Își GALETIN, Milan – Direc-
va continua studiile în specialitate tor de bancă.
la Universitatea Timișoara, apoi la
Facultatea de Istorie – Secția filoso- GEBHARDUS, seu Gal-
fie din cadrul Universității „Babeș- hardus de Carceribus –
Bolyai“ din Cluj-Napoca. La Episcop romano-catolic de Cenad
Comloșu Mare a înființat Cenaclul între anii 1344-1345.
litrar „Iulian Grozescu“. Tot aici,
va reuși să înființeze o gazetă de GERAD, de Cenad – Epi-
perete, „Suflet nou“, reactualizând scop de Cenad đn perioada 1030-
astfel o tradiție locală veche din 1046.
această comună bănățeană. A orga-
nizat cu elevii săi vizite la Școala
Generală din Cenad. După 1989, va
edita o serie nouă, a IV-a, a revis-
tei „Suflet nou“, al cărei secretar de
redacție este și în ziua de astăzi. A

GHEORGHIADE, Ana –
Învățătoare.

GHODOȘOVICI, Vlad –
Învățător.

GILOT, Ioan – Erou, mort

40
Cenăzeni de ieri și de azi

în cel de-al Doilea Război Mondi-


al (1940-1945).

GILOT, Johann – Primar.

GILOT, Anton Nikolaus


– S-a născut la Cenad, pe data
de 17 decembrie 1890, fiind fiul
lui Nikolaus Gilot și Margaretha
Wambach. Pasionat de muzică, a
înființat și dirijat fanfara șvabilor
cenăzeni. Dirijorii de mai târziu În paralel, va urma cursurile
ai fanfarelor din Cenad au fost cu Facultății de Istorie-Geografie
toții instruiți de el. din Timișoara, în 1970 devenind
profesor de istorie și geografie. În
GIULINCEV, Ilia – Erou, această calitate, va profesa un an
mort în cel de-al Doilea Război la Stanciova, jud. Timiș. De aici se
Mondial (1940-1945). va transfera ca instructor metodist,
pentru cei de naționalitate sârbă,
GIURICI, Tomislav – s-a la Casa de Creație Populară, aflată
născut pe 17 iunie 1936, la Cenad. sub egida Comitetului Județean de
A urmat cursurile școlii Cultură Timiș.
primare la Cenad, în limba sârbă. În 2009, Ioan Tomi,
În 1949, s-a înscris la Școala Medie cercetător al vieții muzicale
Tehnică Silvică din Timișoara. Un bănățene, în lucrarea sa „ D I C
graffitti anticomunist apărut în Ţ I O N A R - 123 compozitori,
școală determină mutarea, în 24 dirijori, muzicologi personalităţi
de ore, a tuturor elevilor la Curtea ale culturii muzicale din
de Argeș, apoi la Râmnicu Vâlcea, Banatul istoric“ îi va dedica
unde va și absolvi cursurile. un spațiu amplu lui Tomislav
A lucrat ca tehnician silvic Giurici. În care va scrie, printre
în localitatea Bujor, jud. Galați, altele: „În anul 1973 înfiinţează
apoi la Moneasa, jud. Arad. De grupul vocal-instrumental
aici, în 1958 a fost cooptat în «Feciorii de pe Mureş» din
cadrul Ansamblului Sârbesc de Cenad cu care promovează
Stat de Cântece și Jocuri, instituție folclor sârbesc şi românesc. Cu
susținută financiar de stat. Aici acest grup a realizat înregistrări
va activa vreme de 15 ani pe post la Televiziunea Română din
de concert-maistru, respectiv de Bucureşti, la Televiziunea din
primaș în orchestra de tamburași. Belgrad, la Radio şi Televiziunea
41
Dușan Baiski

din Novi Sad. A fost metodist la kaži (Spune-mi, spune). Corul


Casa Creaţiei Populare (1975- şi-a încetat din nou activitatea în
1985), apoi instructor artistic 1992. În anul 2003 preia o mai
la Casa Municipală de Cultură veche tradiţie revigorând corul
din Timişoara (1985-1992). În „Zora“ al Bisericii ortodoxe sârbe
1981 recuperează pentru viaţa de din cartierul Mehala/ Timişoara. A
concert corul „Sloga“ (Armonia) publicat în două volume „Culegere
după o lungă întrerupere a de cântece populare sârbeşti“ cca
activităţii acestuia, cor înfiinţat în 800 de melodii culese în Banatul
1922 de Pera Kostić în alcătuire românesc şi în Serbia, Editura
de cor mixt. Noutăţile pe care Tempus Timişoara 2007 şi 2008.
le aduce acum Tomislav Giurici În 1974 i s-a decernat Ordinul
sunt: alcătuirea formaţiei în „Meritul cultural“ iar în 2007 a
exclusivitate pentru voci bărbăteşti fost distins cu Diploma şi „Insigna
(30 de corişti) şi ataşarea unei de aur“ decernate de Ministerul
orchestre de tamburaşi. Susţine o Culturii şi Diasporei din Serbia,
bogată activitate concertistică la pentru dezvoltarea culturii sârbe
Timişoara şi în diverse localităţi în România, şi cu Diploma
cu trăitori în majoritate etnici Uniunii Sârbilor din România ca
sârbi din judeţul Timiş (Variaş, recunoaştere şi preţuire a efortului
Cenei, Diniaş, Cenad, Sânmartinu depus pentru păstrarea tradiţiilor
Sârbesc etc.). Este un fidel folclorice sârbeşti din România.“
apărător al autenticităţii folclorice,
în orchestra sa neadmiţând alte GIURGIU, Victor – Notar.
instrumente decât cele cu coarde
ciupite: tamburaşi (primiţe, terţ- GIURICI, Constantin –
primiţe, treči-prim, bas-prime), Primar.
viole, violoncele, contrabasuri
fără arcuş. A concertat de GIURICIN Carmen – A
asemenea şi în Serbia la Banatsko activat în cadrul filialei din Cenad
Novo Selo, Vârşeţ, Zrenjanin, a Uniunii Sârbilor din România.
Guča. În repertoriu au figurat A scris pentru revistă o serie de
lucrări, compoziţii, armonizări, articole despre viața și activitatea
prelucrări realizate de Tomislav minorității sârbe din Cenad.
Giurici: Nebo je tako tiho (Cerul
e atât de senin), Što se bore misli GIURICIN, Steva
moje? (Cu ce vă zbateţi gânduri?), (ЂУРИЧИН, Стева) – Erou,
Tamo daleko (Acolo în depărtare), mort în Primul Război Mondial
Kreće ladja francuska (Şi porni (1914-1918).
vaporul franţuzesc), Kaži mi
GLAD – Om politic, mili-
42
Cenăzeni de ieri și de azi

GREGORIUS – Episcop
romano-catolic de Cenad în peri-
oada 1345-1350.

GREGORIUS – Episcop
romano-catolic de Cenad între
anii 1359-1360.

GREGORIUS – Episcop
romano-catolic de Cenad în peri-
oada 1397-1402.

GRIFATONG, Jakob –
Preot romano-catolic la Cenad în
perioada 1886-1889.

GROZA, Daniel – S-a năs-


tar. cut la 30 septembrie 1966, la Baia
Mare. A urmat cursurile școlii ge-
GRABELDINGER,
Adam – Erou, mort în cel de-al
Doilea Război Mondial (1940-
1945).

GRÄBELDINGER, Jolan
Wilma – A văzut lumina zilei la
Pordeanu, pe data de 16 ianuarie
1888, fiica lui Peter și Tury Flora.
Soră cu Gräbeldinger Maria (căs.
Szekely). A funcționat ca educa-
toare. A decedat la Cenad, la data
de 2 februarie 1973.

GREGOREVITS, Josef –
Preot romano-catolic la Cenad în
perioada 1858-1860.

GREGORIUS – Episcop nerale și, respectiv, medii la Târgu


romano-catolic de Cenad între Lăpuș. Între anii 1986-1992, și-a
definitivat studiile la Institutul
anii 1275-1291.
Teologic din Alba Iulia. Timp de
43
Dușan Baiski

18 ani a slujit în calitate de preot


paroh la Biserica romano-catolică
din Cenad. În 1994, a fost solicitat
de prof. Gh. Doran să se implice
în redactarea revistei „Cenăzea-
nul“, iar ulterior a pus umărul și
la înființarea Asociației Culturale
„Concordia“ Cenad. Ani de zile a
scris materiale pe teme religioase.
În prezent, este preot la Chișineu-
Criș, jud. Arad.

GROZAV, Gheorghe –
Învățător.

GROZAV, Gheorghe –
Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

GROZAV, Pavel – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

GROZAV, Pavel1 – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

GROZAV, Petru – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

GROZESCU, Cornel –
Șef de poliție.

1 Au existat două persoane dife-


rite, dar purtând același nume și pre-
nume: Grozav Pavel.
44
Cenăzeni de ieri și de azi

H
Cluj-Napoca. A profesat ulterior,
timp de șase ani, la diverse școli
generale și licee, apoi la Muzeul
Banatului din Timișoara, unde a
început cerce-tarea științifică. Este
autorul a numeroase cărți de isto-
HAGICI, Constantin – rie. Este președintele fondator al
Actor. Societății Culturale „Banatul“. În
2016, a tipărit cartea cu titlul „Ce-
HALAL, Pavel – Erou, nad – Monografie istorică“.
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).
HERBEI, Ioan – În 1944,
HAȚEGAN, Ioan – Năs- a fost încorporat la Regimentul 85
Infanterie din Ineu, unde s-a întâl-
nit cu un alt cenăzean, Gheorghe
Dogojie zis Gabor. Au fost pregătiți
să plece în Rusia, însă după înto-
arcerea armelor împotriva Germ-
aniei au fost trimiși la Chișineu-
Criș, la granița cu Ungaria. Apoi
s-au retras la Șiria, unde au fost
atacați de unguri. După întâlnirea
cu unități ale armatei române s-au
întors și au trecut în Ungaria. Cele
mai grele lupte au fost nu departe
de orașul Békéscsaba. După o serie
de ciocniri violente cu inamicul,
regimentul s-a desființat și Ioan
Herbei a ajuns într-u regiment de
vânători de munte, alături de care a
mers până în Munții Tatra, unde a
fost rănit pe data de 12 decembrie
1944. A fost decorat cu medalia
„Bărbăție și credință“ clasa a III-
cut pe 17 decembrie 1949, la Ce- a. În 1992, s-a înființat la Cenad o
nad. A urmat clasa I la Cenad, apoi subfilială a Asociației Veteranilor
toate celelalte, până la a XII-a, de Război, al cărei președinte a fost.
la Liceul „Mihai Eminescu“ din Din Cenad au plecat pe front 224
Sânnicolau Mare. Este absolvent al de bărbați, din care s-au întors 116.
Facultății de Istorie și Filosofie al Dintre cei morți sau dispăruți 54 au
Universității „Babeș-Bolyai“ din fost confirmat ca morți, iar 180 nu
45
Dușan Baiski

s-au mai întors, printre aceștia din ca fost proprietar de restaurant.


urmă și nemți care nu au mai re- Din septembrie 1956 a activat ca
venit în țară. funcționară la Fructexport, Apro-
zar, Cooperativa de Consum, iar
HIDIȘAN, Gheorghe – mai târziu ca lucrător comercial
Învățător. la Cooperativa de Consum Cenad,
până în 1989, când a plecat defini-
HILGER, Rudolf – Erou,
mort în cel de-al Doilea Război tiv în Germania. După o îndelun-
Mondial (1940-1945). gată și costisitoare documentare, a
scris și publicat în 2007, sub egida
HINKEL, Brunhilde (năs- Comunității Germanilor din Cenad
cută Gilot) – A văzut lumina zilei la (Heimatortsgemeinschaft Tschanad
Cenad, la data de 24 aprilie 1940, / Cenad) o lucrare monumenta-
fiind fiica lui Johann și Magdale- lă, în două volume, pentru istoria
na Gilot. În perioada 1947-1951 șvabilor din localitatea sa natală și
anume arborele genealogic al fami-
liilor germane din Cenad, cu titlul
„Ortssippenbuch der katholischen
Pfarrgemeinde Tschanad/Cenad im
Banat 1764-2007“. În 2014 a pu-
blicat cartea cu arborele genealogic
al șvabilor din Pișchia: „Ortssip-
penbuch der katholischen Pfarrge-
meinde Pischia/ Bruckenau 1730-

a urmat școala în satul natal, iar


în 1951-1954, la Zagna-Vădeni,
în Bărăgan, unde a fost deporta-
tă alături de părinții săi. A început
cursurile liceale la Brăila, la fără
frecvență. După întoarcerea la Ce-
nad nu a putut continua liceul, ta-
tăl său fiind considerat chiabur,
46
Cenăzeni de ieri și de azi

2013”. Sa născut la 6 aprilie 1885,


la Nerău. A fost primar la Cenad,
HINKEL, Nikolaus – Fiul unde a și decedat la 31 ianuarie
lui Anton Hinkel și Theresia Ko- 1970.
reck, s-a născut la Cenad pe data HUSCHITT, Pauline -
de 22 ianuarie 1909. A fost dirijorul Născută la Cenad, la 1 octombrie
formației de muzică a șvabilor ce- 1947. Clasele I-IV ale școlii pri-
năzeni după cel de-al Doilea Răz- mare le absolvă la Cenad, clasa a
boi Mondial. S-a stins din viață în V-a la Tomnatic, iar VI și VII la
satul său natal, Cenad, la 16 aprilie Sânnicolau Mare, toate cele șapte
1990. clase în limba germană.
HINKEL, Peter – S-a năs-
cut la data de 17 mai 1937, la Ce-
nad, fiind fiul lui Hinkel Johann și
Hinkel Anna (născ. Pinnel). Aici a
absolvit șapte clase de școală ele-
mentară, iar apoi, la Arad, trei ani
de de școală medie veterinară. După
terminarea școlii medii, un unchi al
său, care a fost medic veterinar cu
studii la Viena, l-a luat un an sub
ocrotirea lui și l-a învățat practica
în meseria de veterinar. Din 1955 a
activat în calitate de tehnician ve-
terinar la Cenad. În perioada 1956-
1959 și-a satisfăcut stagiul militar,
iar între 1960 și 1986 a lucrat tot ca
tehnician veterinar la Cenad. A fost
pasionat de pescuit. A decedat pe 11
iunie 1986, la Cenad.

HOGICI, H. – Actor.
HUFNAGEL, Johann – A învățat meseria de
Preot romano-catolic la Cenad în croitoreasă la Cenad. În această
anul 1884. calitate a profesat la Cooperativa
Meșteșugărească „Bănățeanul“
HUHN, Nicolas – Primar din Sânnicolau Mare până în 1971,
după care se va transfera la Coop-
HULLER, Petru – Primar erativa Meșteșugărească „Color-
tex“, însă cu munca la domiciliu.
HUNYAR, Ioan – Primar
47
Dușan Baiski

Actualmente este pensionară.


Are doi copii: Christian
(născut la Cenad pe 14 august
1970) și Christine (născută la Sân-
nicolau Mare pe 31 iulie 1971).
În 1984 a emigrat în Ger-
mania, stabilindu-se la Nürn-
berg, unde locuiește și în prezent.
Din anul 2001 a fost președinta
organizației cenăzenilor emigranți
- Comunitatea Germanilor din
Cenad (Heimatortsgemeinschaft
Tschanad/Cenad), calitate pe care
o părăsește în octombrie 2017,
pentru a lăsa locul celor mai tin-
eri.
Principala sa pasiune o
constituie prepararea prăjiturilor.
Este activă în diverse organizații
și comunități: Biserica „Sf. Wolf-
gang“, „Haus der Heimat“ (Casa
Patriei) din Nürnberg etc. Re-
dactor pentru limba germană la
„Cenăzeanul“.
HÜGEL, Johann –
Preot romano-catolic la Cenad în
anul 1880.

48
Cenăzeni de ieri și de azi

I
Mare şi, ulterior, la firma „San
Siro“ din același oraș. În cele din
urmă, s-a retras în localitatea na-
tală, unde s-a angajat ca șofer la
Primărie, pentru ca apoi să devi-
nă șeful Serviciului voluntar pen-
IANCOV, Arsa – Erou, tru situații de urgență.
mort în cel de-al Doilea Război Cel mai mare hobby al său
Mondial (1940-1945). îl constituie pescuitul.

IANCOV, Milenco – S-a IANCOV, Verița –


născut la 25 ianuarie 1961, în lo- Învățătoare.
calitatea Cenad, judeţul Timiş. A
IEFTICI, Dușan
(ЈЕФТИЋ, Душан) –

fost unul din cei doi copii ai lui


Sava şi Elisabeta Iancov. A ur-
mat cursurile Școlii Generale la
Cenad, iar clasa a X-a şi școala Erou, mort în cel de-al Doilea
profesională la Timişoara, pro- Război Mondial (1940-1945). A
fil tâmplărie. Primul său loc de fost fiul lui Milan și Ielena Ieftici.
muncă a fost la „Mobila Bana- A fost trimis pe frontul de Est.
tului“ din Timişoara, de unde s-a Rănit de două ori, ultimele răni fi-
transferat la I.P.L. Sânnicolaul indu-i fatale. Este considerat dis-

49
Dușan Baiski

părut. a urmat și absolvit cursurile Școlii


Normale din Timișoara. A primit un
IFCOVICI, N. – Notar. post în Fratelia. După un an, a fost
transferat la Chișoda, iar în 1932 la
IGNEA, Lazăr – Învățător. Iecea. După care a reușit să ajungă
învățător la Cenad. A murit în ianu-
IOVANOVICI, Mladen arie 1982.
(ЈОВАНОВИЋ, Младен)
– Născut la Cenad, pe 13 decembrie ISAC, Anca Amalia – Năs-
1912, domiciliat permanent la nr. cută la Cenad. Elevă a Școlii Ge-
de casă 196. De profesie, agricultor. nerale nr. 2 „Nistor Oprean“ din
Membru al Partidului Muncitoresc Sânnicolau Mare. Pasionată de te-
Român. Arestat în baza mandatului nis, este legitimată la Clubul de te-
nr. 4523/1952 emis de Parchetul nis „Sport 4 Fan“ din Timișoara. Se
Militar din Timișoara, fiind acuzat
de uneltiri împotriva orânduirii antrenează în privat la Clubul „Te-
sociale, în baza art. 209 din nis Citadela“, tot din Timișoara. În
Codul Penal (cum că ar fi furnizat a doua jumătate a anului 2016, po-
informații agenților lui Tito). trivit site-ului Federației Române
Tribunalul Militar Timișoara l-a de Tenis, Amalia s-a clasat pe locul
condamnat la 25 de ani de muncă 169 pe țară din 425 de jucătoare.
silnică pentru înaltă trădare. A
fost închis la 26 septembrie 1951 ISAC, Gheorghe – Erou,
și eliberat pe 17 decembrie 1955, mort în Primul Război Mondial
în baza Decretului nr. 535/1955 (1914-1918).
al Prezidiului Marii Adunări
Naționale, când a fost grațiat. A
trecut prin celulele închisorilor din ISAC, Lazăr – Învățător.
Timișoara, Jilava, Colonia Cavnic
și Pitești. ISAC, Milutin
(ИСАК, Милутин)
IOVĂNUȚ, Anton – Erou, S-a născut pe 27 iulie 1919,
mort în Primul Război Mondial la Becicherecul Mic. Și-a stabilit
domiciliul permanent la Cenad. De
(1914-1918). profesie a fost agricultor. Membru
al Partidului Muncitoresc Român.
IOVĂNUȚ, Meilă – Erou, Condamnat la 25 de ani de muncă
mort în Primul Război Mondial silnică pentru înaltă trădare, în
(1914-1918). baza art. 191, 184 și 267 din
Codul Penal, pentru a fi furnizat
IOVĂNUȚ, Teodor – S-a informații politice și economice
născut la Cenad pe 11 martie 1911. lui Bojidar Stanoievici. A început
A făcut școala primară la Cenad, cu ispășirea pedepsei pe data de 17
iunie 1950. A murit în închisoare
învățătorul Dimitrie Bozianu. Apoi
50
Cenăzeni de ieri și de azi

la 23 octombrie 1955, suferind de


atrofierea ficatului.

ISACOV, Milutin
(ИСАКОВ, Милутин)
– Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

ISACOV, Spasoie
(ИСАКОВ, Спасоје) –
Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

ISACOV, Tima
(ИСАКОВ, Тима) – Erou,
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).
1973), în perioada 1973-1978
ISACOV, Vlada va urma cursurile Facultății de
(ИСАKОВ, Влада) – Agronomie din Timișoara, secția
Născut la Cenad la data de 14 agricultură.
ianuarie 1896, cu domiciliu După absolvire, este repar-
stabil la nr. 377. De profesie,
agricultor. Reținut de Securitate tizat în localitatea Murgeni,
în baza mandatului de arestare județul Vaslui, unde va activa
nr. 5781/1950. A fost închis la până în 1981, an în care i se
Timișoara. Eliberat la 15 februarie naște și fiica, Georgiana. În-
1951. tre anii 1981-1989, va activa
în cadrul A.E.S.C. Sânnicolau
IUHASZ, Iosif – Erou, Mare, la început în calitate de
mort în cel de-al Doilea Război șef de fermă, apoi ca director
Mondial (1940-1945). tehnic. În perioada 1990-1992
este inginer-șef la Cooperativa
IVAȘCU, Gheorghe – A Agricolă de Producție din Cenad,
văzut lumina zilei pe 12 iunie apoi, între 1992 și 1996, șef de
1953, la Sânnicolau Mare. În fermă la Întreprinderea Agricolă
orașul natal a absolvit, între anii de Stat din Sânnicolau Mare. În-
1960-1968 cursurile școlii gene- tre 1996-2011, va activa la Con-
rale, dar și cele ale Liceului Te- siliul Județean Timiș, la Direcția
oretic, 1968-1972. După stagiul de prestări servicii. Actualmente
militar cu termen redus (1972- este pensionar.

51
Dușan Baiski

A debutat în revista
„Cenăzeanul“ în 2005, cu un ar-
ticol despre pescuit. Ulterior, se
va ocupa de două rubrici perma-
nente: „Sfaturi de sezon pentru
gospodarii cenăzeni“ și, respec-
tiv, „Pescar cenăzean“.
Este președintele Asociației
Culturale „Concordia“ din
Cenad.

IVAȘCU, Ioan –
Funcționar.

52
Cenăzeni de ieri și de azi

J
spectacolul „Amurgul burghez“ de
Romulus Guga, la Teatrul Național
din Târgu Mureș (secția maghiară),
a luat premiul Uniunii Artiștilor
Plastici pentru scenografie. Laure-
ată UNITER pentru întreaga cari-
JACOB, de Piacenza- eră, este prezentă în „Who’s Who
Longobardus – Episcop roma- in Contemporary World Theatre“
no-catolic de Cenad, în perioada (pag. 141), volum publicat simultan
1333-1343. în 2000 în Anglia, Canada şi S.U.A.
Membru al Uniunii Artiştilor Plas-
JIANU, Ionel – Cadru di- tici din România, Filiala Timişoara.
dactic.
JIVANOV, Dușița – Jurna-
JIVANCA, Mihail – Năs- listă.
cut în 1873. Preot greco-catolic.
Studii universitare în teologie. A JIVANOV, Jivco
fost hirotonit în 1899, după care (ЖИВАНОВ, Јивко)
este numit imediat administraror – Erou, mort în Primul Război
parohial la Cenad. Din 1901 a fost Mondial (1914-1918).
mutat la parohia unită din Petro-
man. JIVANOV, Marinco – Pri-
mar.
JIVANOV, Artenia
JIVANOV, Rada
(ЖИВАНОВ, Артенија) – (ЖИВАНОВ, Рада)
Erou, mort în Primul Război – S-a născut la Cenad,
Mondial (1914-1918). pe 31 o c t o m b r i e 1 9 0 6 .
D e p r o f e s i e , a g r i c u l t o r.
JIVANOV, Emilia – Năs- Membru al Partidului
cută la Cenad, pe 2 decembrie Muncitoresc Român. Starea
1938. A urmat cursurile Liceului de socială: chiabur (posedând 30
Arte Plastice de la Timișoara, unde, de hectare de pământ). A fost
printre alții, l-a avut ca profesor pe condamnat de către Tribunalul
Iulius Podlipny, și cele ale Institu- Militar din București la 15
tului de Arte Frumoase „Nicolae ani de muncă silnică pentru
Grigorescu“ de la București. Din înaltă trădare, în baza art. 186
1964 și până la pensionare a activat din Codul Penal. Și-a ispășit
în calitate de scenograf la Teatrul pedeapsa în perioada 9 martie
Național Timișoara. A lucrat sceno- 1950-16 decembrie 1955, în baza
grafia la o lungă serie de piese de Decretului 535/1955, când a fost
teatru. În 1983, cu scenografia la grațiat. A trecut prin închisorile
53
Dușan Baiski

de la Jilava, Aiud și altele. (ЖИВИЋИ, Борислав) –


Născut pe 1 martie 1904, la Cenad,
JIVANOV, Vasa cu domiciliul permanent la nr. 532.
(ЖИВАНОВ, Васа) – S-a De profesie, agricultor. Arestat
născut la Cenad, în data de 22 august la 25 iulie 1952, prin dispoziția
1927, cu domiciliul permanent Parchetului Militar Timișoara, cu
la casa cu nr. 547. De profesie, mandatul de arestare nr. 4941/1952,
tractorist. с Reținut de Securitatea pentru conspirație, în baza art. 209
regională Timișoara în baza din Codul Penal. Condamnat la
ordinului nr. 5781/7 ianuarie 1952, 20 de ani muncă silnică pentru
ca rezultat al deciziei Parchetului favorizarea infractorului. A trecut
Militar Timișoara, pentru acuzația prin închisorile din Timișoara,
de uneltire împotriva orânduirii Jilava, Satu Mare, Cavnic și Pitești.
sociale. A fost condamnat la cinci A fost eliberat pe 16 martie 1956, în
ani de închisoare corecțională, în baza Decretului nr. 318/1956.
baza art. 209 din сCodul Penal. Și-a
început cazna pe 13 noiembrie 1951 JIVICI, Borița – Medic.
și a fost eliberat pe 25 octombrie
1955, în baza Decretului nr. JIVICI, Draghița – Medic.
776/1955. A trecut prin închisorile
din Timișoara, Jilava, Baia Sprie, JIVICI, Iovan –
Cavnic și Pitești.
JIVICI, Ielena – Medic.
JIVICI, Azilca
(ЖИВИЋИ, Азиљка)
JIVICI, Costa –
– Născută la Cenad, pe 20
ianuarie 1902. Casnică, văduvă.
Arestată la 25 iulie 1952, din JIVICI, Miriana – Medic.
dispoziția Parchetului Militar
din Timișoara, prin mandatul de JIVICI, Natița – Profesor.
arestare nr. 4941/1952, pentru
uneltire împotriva orânduirii JIVICI, Nica
sociale. Condamnată la 10 ani de (ЖИВИЋИ, Ника) – S-a
muncă silnică pentru favorizarea născut la Cenad în 1 ianuarie
infractorului. Și-a ispășit pedeapsa 1928. Cetățean român, domiciliat
în perioada 3 octombrie 1951-18 în Kikinda (Iugoslavia). Origine
decembrie 1955, fiind eliberată socială: țăran de condiție mijlocie.
în baza Decretului de grațiere Absolvent al Academiei Militare.
nr. 535/1955. A cunoscut ororile La data arestării era funcționar
închisorilor din Timișoara și și avea gradul de locotenent în
Miclea. Armata Iugoslavă. A fost arestat
în baza mandatului nr. 163/1954,
JIVICI, Borislav emis de Parchetul Militar Teritorial
54
Cenăzeni de ieri și de azi

București, pentru faptul de a fi


trecut frontiera în R.P.R., pentru JIVU, Aurel – Funcționar
spionaj. A fost condamnat la 15 C.F.R.
ani de muncă silnică. A trecut prin
închisorile din Pitești și Jilava. A JIVU, Dimitrie – Primar.
fost eliberat pe 18 iunie 1956, fiind
grațiat prin efectul Decretului nr.
JIVU, Ioan – Erou, mort
316/1956.
în Primul Război Mondial (1914-
1918).
JIVICI (ISACOV) Stevca
– S-a născut la Cenad, în 1955.
JIVU, Traian – Erou, mort
Absolvă Școala Generală din
în Primul Război Mondial (1914-
Cenad, iar Liceul Teoretic la Sân-
nicolau Mare. Visul său a fost să
1918).
urmeze studiile superioare de filol-
ogie, însă situația materială nu i-a JOANNES – Episcop ro-
permis acest lucru. Se va califica mano-catolic de Cenad în anul
la Filatura din Sânnicolau Mare, 1148.
ca țesătoare. Practica o va face la
„Industria Lânii“ din Timișoara, JOANNES – Episcop ro-
după care se va întoarce la Filatură, mano-catoli de Cenad între anii
la Sânnicolau Mare, făcând naveta 1198-1201.
de la Cenad la locul de muncă timp
de opt ani. Când I.L.S.A. (Indus- JOANNES – Episcop ro-
tria Lânii) va deschide la Cenad mano-catolic de Cenad în perioa-
o secție de repansat stofe, Stevca da 1380-1386.
va deveni șefă a acesteia. După
un deceniu de căsătorie, soțul său JOANNES – Episcop ro-
decedează, astfel că ea va rămâne mano-catolic de Cenad între anii
să le crească și școlească de una 1386-1395.
singură pe cele două fete, Olivera,
studentă la Facultatea de Filologie JOANNES, Barlabási de
– Secția de limba rusă – limba sârbă Héderfája – Episcop romano-
din Timișoara, și pe Svetlana, elevă catolic de Cenad între anii 1544-
la Liceul „Dositei Obradovici“ din 1552.
Timișoara.
JOANNES, de Bonzagno
JIVICI, Zoran – Preot. – Episcop romano-catoliC de Ce-
nad între anii 1532-1537.
JIVIN, Jivcu – Erou, mort
în Primul Război Mondial (1914- JOANNES, Gervan de
1918). Musina – Episcop romano-ca-
55
Dușan Baiski

tolic de Cenad în perioada 1526- turi de soțul său, Lucian, a înființat


1529. o societate comercială pentru vân-
zarea produselor agricole proprii la
JOANNES, de Sokol – Că- Sânnicolau Mare. Deține Pensiunea
ugăr paulin, cinstit ca fericit. Epi- „Anka“ din Cenad.
scop romano-catolic de Cenad în
perioada 1466-1493.

JUNG, Alexander Josef –


S-a născut pe 28 septembrie 1885,
la Cenad, fiind fiul Johann si Eve-
line Rischard și fratele lui Geza
Peter Johann. Medic.

JUNG, Geza Peter Johann


– S-a născut la Cenad, ca fiu al
lui Johann si Eveline Rischard, la
19 aprilie 1884. Medic. Fratele lui
Jung Alexander Josef, tot medic.

JUNG, Stefan – S-a năs-


cut la Cenad, pe 3 aprilie 1940.
Fiul lui Stefan și Anna Nagy. Me-
dic.

JUNG, Anton – Primar.

JUNG, Ioan – Primar.

JUNG, Nicolae – Primar.

JUNG, Petru – Primar.

JURA-STOIA, Carmen
– Născută la Cenad în anul 1968.
A absolvit clasele I-VIII ale Școlii
Generale din localitate, apoi Lice-
ul Industrial din Sânnicolau Mare.
După absolvirea liceului, a activat
o perioadă ca suplinitoare la Școala
Generală din Cenad. După care, ală-
56
Cenăzeni de ieri și de azi

K
în fiecare an luând premiul I. A dat
examen de admitere la Facultatea
de Electrotehnică – Secția Elec-
tromecanică, din cadrul Institutu-
lui Politehnic „Traian Vuia“ din
KAHLES, Franz - Învățător. Timișoara. A absolvit pe primul loc,
în 1977, drept pentru care a fost re-
partizat într-o muncă de cercetare.
A rămas la Timișoara, ca angajat
al Trustului de Construcții Montaj,
unde a activat la un atelier de pro-
iectare specializat în cercetarea în
construcții de drumuri și poduri. În
1979 s-a căsătorit și a cerut transfe-
rul la „Banatex“ – Secția Filatură,
de la Sânnicolau Mare.

KINDL, Ioan – Notar.

KLEMENZ, Nicolae – Pri-


mar.

KLOBASS, Valentin – No-


tar.

KOPP, Alfred – Fiul lui An-


KASZA, Lajos – Preot ro- ton si Potchen Elisabeth. S-a născut
mano-catolic la Cenad în perioada pe 8 noiembrie 1923, la Cenad. Me-
1896-1899. dic. Familia Kopp a locuit la Cenad
nr. 1592, unde se afla Școala Ger-
KERESTURY, Iosif – Năs- mană, iar acum noul cămin cultural
cut la Cenad, pe 31 iulie 1953, din localitate.
într-o familie de agricultori. A frec-
ventat, în satul natal, clasele I-IV KOPP, Anton – Fiul lui An-
în limba maghiară, iar V-VIII în ton și Waltrich Barbara. S-a născut
limba română. A urmat Liceul Te- la Cenad la data de 5 mai 1897. Me-
oretic (secția reală) la Sânnicolau dic. S-a stins din viață la Pocking,
Mare, pe care l-a absolvit în 1972, Germania, la 24 iunie 1966.

57
Dușan Baiski

KOPP, Iosif – Erou, mort în


cel de-al Doilea Război Mondial
(1940-1945).

KORECK Antonie – Jurat.

KORECK, Emeric – Pri-


mar.

KORECK, Eugen Josif –


S-a născut la Cenad la data de 13
ianuarie 1862, fiind fiul lui Nikola-
us și Klima Theresia. A fost medic
la Cenad. A decedat în localitatea
natală la 25 iunie 1927.

KORECK, Johann – Preot


romano-catolic la Cenad în perioa-
da 1882-1884.

KORECH, Petru – Erou,


mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

KORECK, Petru – Primar .

KRAUSER, Ioan – Econo-


mist.

KRAUSER, Petru – Primar.

KURT, Petru – Primar.

KURUNCZI, Ludwig –
Preot romano-catolic la Cenad în
perioada 1890-1891.

58
Cenăzeni de ieri și de azi

L
LAZĂR, Ilie – Învățător la
școala confesională greco-catoli-
că în perioada 1855-1865.

LIBOR, Dan - Șeful


formației de pompieri voluntari.
LADISLAUS, de Marczal
– Episcop romano-catolic de Ce- LIPOVAN, Gheorghe
nad în perioada 1423-1434. – Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).
LAURENTIUS – A fost
episcop de Cenad în perioada LIPOVAN, Gheorghe –
1083-1113, urmându-le celor doi funcționar C.F.R.
episcopi al căror nume nu s-a
păstrat și care au păstorit dieceza LUCACIU, Dr. Epami-
după episcopul Maurus din 1053 nonda – S-a născut la 25 februa-
până în 1083. rie 1877, la Sâncrai, judeţul Satu

LAZĂR, Cosma –
Învățător la școala confesională
greco-catolică din Cenad (1886).

Mare. A fost fiul memorandistului


Vasile Lucaciu, supranumit „Leul
din Şişeşti”. Doctor în teologie și

59
Dușan Baiski

filosofie. A studiat la Roma, fiind taşilor Români. De la 11 octom-


hirotonit în anul 1899. Și-a înce- brie 1924 a devenit paroh la Şi-
put şcoala primară la Satu Mare, şeşti, fosta parohie unde slujise
terminând liceul la Năsăud. Între tatăl său, Leul din Şişeşti„”, până
1888-1892 studiază la Institutul în anul 1931. După cedarea Tran-
de Propaganda Fide din Roma, silvaniei de nord-vest de către
Italia. În anul 1898 a devenit doc- România către Ungaria, în urma
tor în teologie şi filosofie. Întors Diktatului de la Viena din 30 au-
în Transilvania după terminarea gust 1940, a devenit preşedinte al
studiilor în Italia, a slujit pentru Asociaţiei foştilor refugiaţi şi ex-
o perioadă, ca preot greco-cato- pulzaţi din nordul Ardealului” în
lic, alături de tatăl său în parohia perioada 1940-1945. A murit în
acestuia. Din anul 1901 a slujit ca urma unei boli, la Cluj-Napoca,
preot la Cenad. În anul 1905 a ple- în anul 1960. A fost înmormântat
cat în Statele Unite ale Americii, în biserica din Şişeşti, judeţul Ma-
înfiinţând în acelaşi an prima pa- ramureş, alături de părinţii săi). A
rohie românească greco-catolică decedat la 29 iulie 1960, Cluj-Na-
din Cleveland, care era şi prima poca, judeţul Cluj;
biserică românească din federaţia
nord-americană. În acelaşi oraş a LUCAS, Baratin – Epi-
înfiinţat prima gazetă românească scop romano-catolic de Cenad în
din SUA, „Românul”. În 1907 a perioada 1493-1500 (ulterior epi-
revenit în Transilvania, la Blaj, scop de Zagreb).
pentru a duce în SUA tineri pre-
oţi greco-catolici, pentru parohi- LUCAS, de Ó-Rév – Epi-
ile înfiinţate acolo. În anul 1913 scop romano-catolic de Cenad în
preotul Epaminonda Lucaciu își perioada 1395-1397.
desfăşura activitatea la o biserică
catolică din Trenton, în apropiere LUCHIN, Milan – Născut
de New York. În 1921 a revenit la Cenad, la 28 noiembrie 1936. A
din nou în Transilvania, care apar- moștenit talentul muzical de la ta-
ţinea acum României, devenind tăl său, Nedeljko, acordeonist, iar
preot militar la Satu Mare, unde a vioara și primița le-a descoperit cu
funcţionat până în anul 1923. Din ajutorul lui Sava Giuricin, instru-
punct de vedere politic, a activat mentist talentat din Cenad. A ab-
în rândurile Partidului Naţional solvit Școala Pedagogică Sârbească
Liberal. Între 1923-1929 a fost din Timișoara, în paralel cu Școala
preşedinte al filialei sătmărene a Specială de Muzică din același oraș
Asociaţiei Orfanilor de Război. (ca dirijor, în 1956). A absolvit, apoi,
A activat şi în organizaţia Cerce- în 1961, Conservatorul „Gheorghe
Dima“ din Cluj, specialitatea contra-
60
Cenăzeni de ieri și de azi

autor al mai multor compoziții și


a zeci de aranjamente orchestrale.
După 1990, a reușit o sinteză muzi-
cală a orchestrației de tip clasic cu
folclorul pentru instrumente de coar-
de ciupite, de tamburași, în cadrul
orchestrei „Tamburașii timișoreni“.
A murit la 11 iulie 2005. Fiica sa,
Emina, este membră a „Philarmo-
nic Orchestra“ din Capetown, Afri-
ca de Sud.

LUCZO, Iosif – Erou, mort


în cel de-al Doilea Război Mondi-
al (1940-1945).

LUȚAIU, A. – Învățător.

LUȚAIU, Dionisie – Preot


bas. În același an se angajează la Fi-
larmonica „Banatul“ din Timișoara,
LUȚAIU, Romul – A
fiind, în perioada 1964-1990 (anul
funcționat ca învățător la școala
pensionării), conducătorul „parti-
confesională greco-catolică din
dei“ de contrabas. A participat la
zeci de turnee prin țară și străinătate. Cenad (1921).
A predat chitara clasică și contraba-
sul începând cu 1962, la Școala Po- LUȚAIU, Terentie –
pulară de Artă. A colaborat cu An- Învățător
samblul de Cântece și Dansuri. Con-
ducător muzical al Orchestrei Fol- LUȚAIU, Uroș – Învățător
clorice Sârbești „Mladost“ (1969),
solist al al Ansamblului „Zora“, dar
și membru (1969-1974) al „Rieder
Cvintet“, trupă profesionistă de mu-
zică șvăbească autohtonă. A cântat
în diverse formații folclorice, de
muzică ușoară, jazz și chiar rock. A
realizat sute de înregistrări la Radio
Timișoara și București, respectiv la
Casa de Discuri „Electrecord“. A
participat la emisiuni-concerte „li-
ve-duplex“ Timișoara-Belgrad. Este
61
Dușan Baiski

M
MADINCEA, Ioan – Preot
greco-catolic în 1906.

clasele I-IV în limba sârbă, iar V-VI-


II în limba română. Între anii 1984-
1987 este elev al Liceului Industrial
Sânnicolau Mare, profil mecanic.
În perioada 2006-2009 urmează Fa-
cultatea de Științe Politice, Admi-
nistrative și ale Comunicării din ca-
drul Universității „Babeș-Bolyai“,
secțiunea Administrație Publică
MARCUȚIN, Ianko – secția Timișoara, unde-și obține
(МАРКУЦИН, Јанко) licența. Între 2011-2012 urmează
– Erou, mort în Primul Război masteratul lсa Facultatea de Drept
Mondial (1914-1918). și Administrație Publică din cadrul
MARIANUȚ, Milutin Universității de Vest Timișoara.
(МАРЈАНУЦ, Милутин) După absolvirea liceului
– Erou, mort în Primul Război își va satisface stagiul militar, în
Mondial (1914-1918). ianuarie 1989 fiind lăsat la vatră.
În perioada aprilie 1989 – luna
MARIANUȚ, Miroslav – ianuarie 1991, angajat la „Consum
S-a născut la data de 27 ianuarie Coop“ Cenad, în funcţia de şef de
1969, la Sânnicolau Mare, ca fiu al unitate (merceolog), iar din ianu-
lui Ioța și Milca Marianuț. A urmat arie 1991 e transferat în interes de
cursurile școlii generale din Cenad: serviciu la Primaria Cenad, unde
62
Cenăzeni de ieri și de azi

activează și în prezent. Pe par- – Erou, mort în Primul Război


cursul perioadei ianuarie 1991- Mondial (1914-1918).
2010 ocupă funcţia de agent agri-
col, având şi alte atribuţii (cumul
de funcţii), cum ar fi perioada MARTIN, Ioan – Notar
2004-2010, ca şi promotor local
(proiecte de dezvoltare). Din luna MATEI, Viorel – S-a năs-
februarie 2010 ocupă funcţia de cut la 9 august 1949. Absolvent de
secretar de comună. școală tehnică agricolă. A absol-
În 1995 s-a căsătorit cu vit Liceul Teoretic din Sânnicolau
Vida-Emina Dișici, cu care are Mare. Licențiat în drept la Univer-
două fete: Maia (2004) și Svetlana
(2011).
Principalul său hobby îl con-
stituie muzica.

MARIANUȚ, Mișa
(МАРЈАНУЦ, Миша) –
Erou, mort în Primul Război Mon-
dial (1914-1918).

MARIENUȚ, Gheorghe –
Erou, mort în Primul Război Mon-
dial (1914-1918).

MARIENUȚ, Ion –

MARIENUȚ, Veturica –

MARINKOV, Rada
(МАРИНКОВ, Рада)
– Erou, mort în Primul Război sitatea Europeană „Josif Constantin
Mondial (1914-1918). Drăgan“ din Lugoj. Societatea Agri-
colă „Morisena“, pe care a con-
MARKOVICI, Vasa – dus-o încă de la înființare, a fost în
1997 cea mai puternică din punct
MARKOV, Mituka – Erou, de vedere economic din județul
mort în cel de-al Doilea Război Timiș și printre cele mai bune din
Mondial (1940-1945). țară. A fost ales în calitate de pri-
mar al comunei Cenad la 16 august
MARKUȚIN, Raduța 1990 (primul mandat), apoi depu-
(MАРКУЦИН, Радуца) tat, senator, consilier județean. A
63
Dușan Baiski

fost președintele ales al comitetu- MIHALCA, Gheorghe –


lui de inițiativă pentru ridicarea, la Absolvent de teologie, a predat
Cenad, a actualei Mănăstiri „Mo- cursuri la școala confesională gre-
risena“ din Cenad. co-catolică din Cenad (1891).

MATICI, Mihailo MILICICI, Dragomir


(МИЛИЧИЋ, Драгомир)
MAURUS – Călugăr bene- – S-a născut lсa Cenad, pe 26
dictin, unul dintre însoțitorii lui februarie 1929, unde a domiciliat
Gerard de Cenad, încă din 1030. permanent la nr. de casă 299. De
A fost episcop de Cenad între anii profesie, grădinar. A fost arestat
1046-1053, deci imediat după uci- de militarii din U.M. 0232 din
derea lui Gerard. Timișoara la data de 7 septembrie
1956, pentru trecere frauduloasă
MAZUR, Laszlo – Preot a frontierei de stat. A fost eliberat
romano-catolic la Cenad în anul câteva săptămâni mai târziu, pe 17
1892. octombrie 1956.
MENDEBABA, Liubomir MILICICI, Ioța – Erou,
– Artist plastic amator. mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).
MICLĂU, Mihai – Erou,
mort în Primul Război Mondial MILICICI, Lața – Erou,
(1914-1918). mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).
MICLEU, Gheorghe –
Notar. MILICICI, Liuba
(МИЛИЧИЋ, Лиуба)
MICU, Andrei – Primar. – Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).
MICU, Ioan – Erou, mort
în cel de-al Doilea Război Mondi- MILICICI, Liubomir
al (1940-1945). (МИЛИЧИЋ, Љубомир) –
S-a născut pe 3 octombrie
MICULESCOV, Sava 1910, la Cenad, unde a și avut
(САВА МИКУЛЕСКОВ, domiciliu permanent, la сnr. 239.
Сава) – Erou, mort în Primul De profesie, lucrător sanitar. A fost
Război Mondial (1914-1918). ridicat de Securitatea regională
în baza mandatului de arestare
MICULESCU, Dimitrie nr. 5781/18 decembrie 1951.
– Erou, mort în Primul Război Tribunalul Militar din Timișoara
Mondial (1914-1918).
l-a condamnat la 18 ani de muncă
MICULESCU, Petru – silnică pentru înaltă trădare. A
Erou, mort în Primul Război început ispășirea pedepsei la 25
Mondial (1914-1918). septembrie 1951. După mai mult de
patru ani prin celulele închisorilor
64
Cenăzeni de ieri și de azi

din Timișoara, Jilava, Văcărești și tor.


Pitești, a fost grațiat și eliberat prin
efectul Decretului nr. 535/1955. MINIȘAN, Gheorghe –
Învățător.
MILICICI, Liubomir – A
văzut lumina zilei la Cenad, pe 11 MINIȘAN, Ioan – Primar.
septembrie 1935, unde a copilărit
și și-a terminat studiile primare. A MIZSUR, Emeric – Erou,
urmat cursurile Școlii Medii Tehni- mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).
ce Silvice din Curtea de Argeș, pe
care a absolvit-o în 1954, lucrând MIXICH, Carmen – S-a
ulterior în silvicultură. A abandonat născut pe 8 februarie 1967. A
silvicultura pentru a se stabili mai copilărit la Nerău, A abolvit ciclul
aproape de satul natal, angajându-
se la Inspectoratul Statistic raio-
nal din Sânnicolau Mare, iar după
desființarea raioanelor a fost trimis
cu serviciul la Direcția Județeană
de Statistică Arad. Soția sa, Radoi-
ca, este din Satul Mare, jud. Arad.
Împreună au un fiu, Dolinar.
MILICICI, Milorad
(МИЛИЧИЋ, Милорад) –
Născut pe 17 martie 1915,
la Cenad, unde a domiciliat
în permanență la nr. 515. De
profesie, agricultor. A fost reținut
pe 23 februarie 1952, de organele
Securității regionale Arad, în baza
mandatului cu nr. 8978/1952,
acuzat fiind că s-a împotrivit
reformei monetare. A fost eliberat
la 18 august 1953, prin decizia
unei comisii speciale a Ministerului gimnazial și liceul la Sânnicolau
Securității Statului. с Mare, apoi Colegiul Universitar
Pedagogic „Vasile Goldiș“ la Arad.
MILICICI, Svetomir –
Preot. Din 1996, este învățătoare la Școala
Gimnazială din Cenad, iar din ianu-
MINIȘAN, Antonie – arie 2017, directoare a aceleiași
Învățător. instituții de învățământ.

MINIȘAN, Cornel – Pic- MOLNÁR, László – Preot


65
Dușan Baiski

romano-catolic la Cenad în peri- Comercial la Facultatea de Drept


oada 1898-1900. din cadru Universităţii de Vest din
Timişoara.
MUNTEAN, Dan – S-a În perioada 1989-1990, a
născut la 3 februarie 1969, în Sân- fost angajat la Întreprinderea de
nicolau Mare. Cânepă din Sânnicolau Mare, în
Domiciliat în Cenad de la funcţia de electrician. Apoi, între
naştere până în prezent. anii 1990-1992, la I.T.S.A.I.A.
A urmat şcoala generală Sânnicolau Mare, ca şofer. Între
clasele I-VIII la Cenad, iar Liceul anii 1992-2002 a activat la S.C.A.
Industrial din Sânnicolau Mare, Sinagro S.A. Sânnicolau Mare ca
profilul Electrotehnic, între anii şofer, consilier juridic şi director
comercial, iar între 2002-2004 la
S.C. „Zoppas Industries România“
S.R.L. în funcţia de responsabil la
magazia de materie primă.
Din 3 ianuarie 2004 este
avocat în cadrul Baroului Timiş.
Cea mai importantă realizare
sunt însă cei doi copii de care
este foarte mândru: Alexandru
Silviu, student la U.V.T. în cadrul
Facultăţii de Informatică, şi
Alexandra Iulia, elevă în clasa a
VII la Şcoală Generală „Nestor
Oprean“ din Sânnicolau Mare
Pasiunile sale sunt
concursurile auto, el participând la
campionate judeţene şi regionale de
rally, rally sprint şi viteză pe traseu
montan sau viteză în coastă. Un alt
hobby este motocilismul de plăcere.
Și, legat de aceste hobbyuri pe care le
1983-1987. practică, este un împătimit suporter
În perioada 1995-2005, a ur- al tuturor competiţiilor auto-moto,
mat cursurile Facultăţii de Drept participând ca spectator la astfel
din cadrul Universităţii Europene de concursuri în Ungaria, Cehia,
Drăgan, fiind licenţiat în Ştiinţe ju- Spania şi România şi urmărind la
ridice în anul 2000 al Universităţii televizor toate competiţiile de gen.
„Titu Maiorescu“ din Craiova. Pe timp de iarnă practică schiatul.
Absolvent al cursurilor postuni-
versitare în specialitatea Drept MUNTEAN, Dimitrie –
66
Cenăzeni de ieri și de azi

Primar. uneltire împotriva orânduirii de stat.


Tribunalul Militar din Timișoara l-a
MUNTEAN, Gheorghe condamnat la 25 de ani de muncă
– Erou, mort în Primul Război silnică pentru înaltă trădare. După
Mondial (1914-1918). mai mulți ani petrecuți în închisorile
din Timișoara, Jilava, Colonia
MUNTEAN, Gheorghe Cavnic și Pitești, a fost grațiat și
– Erou, mort în Primul Război pus în libertate la 18 iunie 1956, în
Mondial (1914-1918). baza Decretului nr. 318/1956.
MUNTEAN, Gheorghe1
– Erou, mort în Primul Război MURGU, Ioan – Preot gre-
Mondial (1914-1918). co-catolic în anul 1855.

MUNTEAN, Ioan – preot


greco-catolic (1934-1948).

MUNTEAN, Iosif – Cape-


lan, învățător la școala confesio-
nală greco-catolică în anul 1867.
MUNTEAN, Petru – Erou,
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

MUNTEANU, Ioan –
Avocat.

MUNTEANU, Ioan –
Învățător.

MUNTEANU, Ioan –
Învățător.

MUNTEANU, Mihai – Fiul


Lui Ivan și Zorca. S-a născut pe 12
decembrie 1914, la Cenad, unde a
domiciliat permanent la nr. 1550.
De profesie, agricultor. Membru
al Partidului Muncitoresc Român.
Reținut de Securitatea regională,
în baza mandatului de arestare nr.
5781/18 decembrie 1951. Acuzat de
1 Au existat trei persoane dife-
rite purtând același nume și prenume:
Muntean Gheorghe.
67
Dușan Baiski

N
ieri.

NAGY, Ioan – Notar.

NEDELCOV, Mladen –
Erou, mort în cel de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945).

NEGUȚĂTORIU, Galu
Primar.

NENICH, Hugo – Primar.

NICOLAȘ, Aurel – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

NICOLAȘ, Teodor – Pri-


mar.
NICOLAȘ, Mircu – Pri-
mar.

NICOLAUS – Episcop ro-


mano-catolic de Cenad între anii
1373-1375.

NICOLAUS, de Chák –
Episcop romano-catolic de Cenad
în perioada 1500-1514. A fost ucis
la Nădlac de răsculații lui Gheor-
ghe Doja.

NIGRINI, Alois – Preot


romano-catolic la Cenad în anul
1881.

NOVAC – Familie de bo-


68
Cenăzeni de ieri și de azi

O
OBERCNEZ, Dafina
(ОБЕРКНЕЗ, Дафина) –
S-a născut pe 26 aprilie 1909, la
Cenad, unde și-a avut domiciliul
permanent la nr. 180. Muncitoare.
A fost arestată în baza mandatului
emis de Parchetul Militar din
Timișoara pentru uneltire împotriva
orânduirii de stat și condamnată de
Tribunalul Militar din Timișoara
la 10 ani de muncă silnică pentru
trădare de patrie. Și-a început Arte Plastice Timişoara, promoţia
ispășirea pedepsei la 29 octombrie 2003. Activitatea sa poate fi descri-
1951 și a fost eliberată la 18 să astfel: 1997-2003 - descoperirea
decembrie 1955, în baza Decretului şi dezvoltarea elementelor care de-
nr. 535/1955, când a fost grațiată. A
finesc artele vizuale; 2003-2015 -
fost închisă, pe rând, în închisorile
developarea creativităţii în rândul
din Timișoara, Jilava și Miclea. tinerilor şcolari (profesor de artă
plastică); 2014-2017 colectarea
de informaţii şi trăiri afective din
OBERCNEZ, Marinco sfera societăţii, prin prisma lentilei
(ОБЕРКНЕЗ, Маринко) şi a suprafeţei fotosensibile a unui
– Erou, mort în Primul Război aparat foto (fotograf evenimente).
Mondial (1914-1918). Pasionat de călătorii în di-
verse spaţii şi emoţii, imagini şi
OBERCNEZ, Miloș – clişee.
Ofițer.
OPREAN, Aurel – Sub-
OBERCNEZ, Sava – Erou, locotenent, erou, mort în Primul
mort în cel de-al Doilea Război Război Mondial (1914-1918).
Mondial (1940-1945).
OPREAN, Florica – Cadru
OPREA, Nicolae Lucian – didactic.
Născut în 1977, în data de 10 de-
cembrie. Absolvent al Facultăţii de OPREAN, Gheorghe –

69
Dușan Baiski

Erou, mort în Primul Război


Mondial (1914-1918).

OPREAN, Ion – Cadru di-


dactic.
OPREAN, Rodica – Cadru
didactic.

OREST, Mihail – Învățător.

OROSZ, George – Preot


greco-catolic în perioada 1856-
1867.

70
Cenăzeni de ieri și de azi

P
PERIAN, Diana – S-a
născut la Sânnicolau Mare, pe
12 octombrie 1983. Copilăria
și-a petrecut-o la Cenad, alături

PAPEȘ, Gheorghe – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

PAUL, Gheorghe – Erou,


mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

PAULI, Ioan – Primar.

PAULUS – Episcop roma-


no-catolic de Cenad în anul 1142.

PAULUS – Episcop roma-


no-catolic de Cenad în perioada
1377-1379.

PAVLOVICI, Iuliana – de bunicii din partea tatălui. Tot


Medic. la Cenad a urmat cursurile școlii
generale, mai apoi liceul şi fac-
PAVEL, Ioan – Erou, mort ultatea la Timişoara. A terminat
în Primul Război Mondial (1914- Liceul Pedagogic „Carmen Syl-
1918). va“, secţia învăţători-educatori,
apoi Facultatea de Economie
PAVLOVICI, Zlata – şi Administrare a Afacerilor la
Învățător. Universitatea de Vest, precum
şi un masterat în Administrarea
PÂRVU, Marius – preot Financiară a Afacerilor la aceeaşi
greco-catolic (1996-1998). universitate.
Primul loc de muncă a fost
PECICAN, Pavel – Erou, în domeniul contabilităţii la o
mort în Primul Război Mondial firma de transport din Timişoara.
(1914-1918). În paralel, la aceeaşi universitate
ale cărei cursuri le-a absolvit, a

71
Dușan Baiski

ţinut pe parcursul unui an, în Data și locul nașterii: 12


calitate de colaborator, seminar- ianuarie 1952, Cenad, jud. Timiș
ii de investiţii financiare. Școli absolvite: Absol-
De nouă ani lucrează în vent al Școlii Generale din Ce-
cadrul departamentului financiar nad (1967), al Liceului teoretic
al „Delphi Packard România“, o din Sânnicolau Mare (1971) și
companie în domeniul automo- al Universității „Babeș-Bolyai”
tive din Sânnicolau Mare. din Cluj, Facultatea de Filolo-
Este căsătorită de peste 10 gie (1976). Doctorat în Filologie
ani, iar rodul acestei căsnicii este
un copil de 6 ani, elev în clasa
zero la Şcoala Generală nr. 2 din
Sânnicolau Mare.
Pasiunea sa o constituie
lectura. Citește aproape orice, de
la romane şi poezie la filosofie şi
ştiinţe exacte, în funcţie de starea
sufletească şi interesele dintr-
o anumită perioadă. Este fană a
muzicii rock atât româneşti, cât şi
străine, iar acest interes vine ca o
completare a hobby-ul menţionat
anterior, deoarece de cele mai
multe ori se întrepătrund.
Nu exclude niciodată o re-
venire la pasiunea scrisului, care
i-a făcut cândva mare plăcere şi
i-a adus satisfacţii sufleteşti.
(1999).
PERIAN, Gheorghe – Activitatea profesională:
Învățător (de adăugat text și foto- Este critic și istoric literar, teore-
grafie). tician al literaturii și editor. Înce-
pând cu anul 1990, a predat lite-
PERIAN, Gheorghe – ratura română contemporană la
Funcționar P.T.T. (de adăugat text Universitatea „Babeș-Bolyai” din
și fotografie). Cluj-Napoca, Facultatea de Lite-
re.
PERIAN, Gheorghe Inițiative culturale: A fost
Nume, prenume: PERIAN redactor la revistele „Echinox”
GHEORGHE și „Familia”. Între 2008 și 2017
a fost redactor la revista „Vatra”.
72
Cenăzeni de ieri și de azi

Coordonează colecțiile „Paradig- Mureș, 1997; Premiul Asociației


me” și „Coligat” în cadrul Editurii Scriitorilor din Cluj-Napoca,
Limes; coordonează volumele din 1997; Premiul Salonului Național
seria Studii de literatură română de Carte din Cluj-Napoca,1997;
recentă apărute la Editura Limes. Premiul Universității Babeș-
Debutul editorial: A Bolyai pentru carte științifică,
debutat cu volumul Scriitori 2004; Premiul Dafora al Primă-
români postmoderni, Editura riei Municipiului Mediaș, 2004;
Didactică și Pedagogică, Premiul Asociației Scriitorilor
București, 1996. din Târgu-Mureș, 2004; Premiul
Cărți publicate: A publicat pentru critică literară al Biblio-
următoarele cărți: tecii judeţene Octavian Goga din
1. Critică literară: Scriitori Cluj-Napoca, 2007; Premiul pen-
români postmoderni, EDP, tru critică şi istorie literară al Bi-
București, 1996; Literatura în bliotecii judeţene Octavian Goga
schimbare, Editura Limes, Cluj- din Cluj-Napoca, 2011, Premiul
Napoca, 2010. pentru critică literară al Uniunii
2. Istorie literară: A Scriitorilor din România, Filiala
doua tradiție. Poezia naivă Târgu Mureş, 2014.
românească de la origini până
la Anton Pann, Editura Dacia, PERIAN, Ioan – Erou,
Cluj-Napoca, 2003; Despre Gala mort în Primul Război Mondial
Galaction, Editura Limes, Cluj- (1914-1918).
Napoca, 2005; Antologia poeziei
naive românești din secolul al PERIAN, Ioan –
XVIII-lea, Editura Limes, Cluj- Funcționar.
Napoca, 2006; Scriitori care au
fost, Editura Dacia, Cluj-Napoca, PERIAN, Petru – Primar.
2011.
3. Teoria literaturii: Ideea PERIAN, Teodor – Erou,
de generație în teoria literară mort în Primul Război Mondial
literară românească, Editura (1914-1918).
Limes, Cluj-Napoca, 2013.
4. Alte cărți: Pagini de PERIAN, Teodor – Primar.
critică și de istorie literară,
Editura Ardealul, Târgu Mureș, PESCARIU, Damian –
1998; Dezlegarea la cărți, Editura Erou, mort în Primul Război
Limes, Cluj-Napoca, 2006. Mondial (1914-1918).
Premii, distincții: Premiul
Asociației Scriitorilor din Târgu- PESCARIU, Iovan – Erou,

73
Dușan Baiski

mort în Primul Război Mondial 1934, iar apoi diacon. Deoarece nu


(1914-1918). avea încă vârsta canonică minimă
pentru hirotonirea întru preot (23
PESCARIU, Meilă – Erou, de ani), a primit de la Roma, de
mort în Primul Război Mondial la Congregația pentru Disciplina
(1914-1918). Sacramentelor o dispensă în acest
sens. Astfel, a fost hirotonisit preot
PESCARIU, Petru – Erou, la 29 iunie 1934 în localitatea sa
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

PESCARU, Traian –
Învățător, activist politic.

PETRUS – Episcop roma-


no-catolic de cenad în perioada
1438-1457.

PETTLA, Josef – S-a


născut la 5 februarie 1912 în lo-
calitatea Bacova, jud. Timiș-
Torontal, într-o familie de șvabi
bănățeni. Părinții săi s-au numit
Josef Pettla și Marianne, născută
Popilar, ambii originari din Baco-
va și ambii având vârsta de 25 de
ani la nașterea copilului. A fost
botezat câteva zile după naștere, natală de către episcopul de pie
mai precis la 11 februarie 1912, memorie dr. h.c. Augustin Pacha.
de către preotul-capelan Szijártó Primele sale stații, în calitate
Géza, tot la Bacova. de tânăr preot au fost Făget (15
Cele patru clase primare le-a mai 1934 - 30 iunie 1935) și Aradu
urmat la Bacova, după care a urmat Nou (1 iulie 1935 – 31 august
liceul la Timișoara, pe care l-a 1941), unde a activat în calitate de
absolvit în anul 1930 cu examenul capelan. Din 1 septembrie 1941
de bacalaureat. Și-a început în a fost numit drept administrator
același an studiile teologice la parohial, iar apoi paroh la
Academia Teologică Romano- Cenad, unde rămâne până la 31
Catolică din Timișoara, pe care decembrie 1951. De la 1 ianuarie
le-a absolvit în anul 1934. A fost 1952 și până în 31 august 1956 a
hirotonit subdiacon la 28 ianuarie
74
Cenăzeni de ieri și de azi

activat ca paroh la Sânpetru Mic, hirotonisit la 15 august 1937. Și


revenind la Cenad, tot ca paroh, el a activat în calitate de capelan
de la 1 septembrie 1956. La 1 la Făget, Ciacova, Recaș și din 1
august 1990 a fost numit canonic mai 1941 la Timișoara II Fabric.
onorific al Capitlului Catedralei Din 1 septembrie 1963 și până la
Sf. Gheorghe din Timișoara de 30 septembrie 1963 a fost paroh
către episcopul de pie memorie la Ghizela, iar apoi paroh la
Sebastian Kräuter. La 5 octombrie Vladimirescu, decan (protopop) și
1991 intră în pensie și alege să canonic catedral. A decedat la 28
emigreze în Germania unde își iulie 2009 la Vladimirescu, unde
desfășoară activitatea pastorală a și fost înmormântat.
mai departe, la Căminul de
Bătrâni din Nürnberg-Altenfurth. PIMEL, Ioan – Primar.
Părintele Josef Pettla a decedat la
13 februarie 1998 la Altenfurth, PITIC, Rodica – A văzut
fiind înmormântat la 16 februarie lumina zilei la Cenad, pe 25
1998 în Cimitirul de Sud din februarie 1948. Este absolventă
Nürnberg-Altenfurth. a Institutului de Medicină și
Părintele Pettla a fost
deținător al Medaliei Centenarului
Carol I, emisă în anul 1939 de
către regele Carol al II-lea. De
la repectatul paroh au rămas în
arhiva diecezană o mică parte din
piesele sale de teatru pentru copii
și tineri, piese cu subiect religios,
pe care le adapta și pregătea
pentru sărbătorile mari, Crăciunul
și Sfintele Paști. Activitatea
catehetică pare să fi fost una
din aplecările sale mai speciale,
fapt care se desprinde și din
caracterizările frumoase pe care i
le făceau parohii mai în vârstă, la
Aradul Nou, acolo unde el fusese
capelan.
Părintele Josef Pettla a
avut un frate mai mic, tot preot,
pe pr. Franz Pettla, născut la 19 Farmacie „Victor Babeș“ din
octombrie 1914, tot la Bacova și cadrul Facultății de Farmacie

75
Dușan Baiski

din Cluj-Napoca, promoția 1973. a fost luat în îngrijire de Niculina


Activează în profesia sa de bază, Crașovan, asistent maternal pro-
farmaceutica, la Cenad. Pasiunea fesional în cadrul D.G.A.S.P.C.
sa o constituie grădinăritul, în Timișoara. În perioada 3-16 fe-
special floricultura. bruarie 2009 a participat la Jocurile
Mondiale de Iarnă „Special Olim-
PLAVȘICI, Ognean pics“ din statul nord-american Ida-
(ПЛАВШИЋ, Огњен) – ho, unde a cucerit medalia de argint
Preot. la patinaj artistic. Drept pentru care
președintele României, Emil Con-
PLOSCARU, Tudor - Năs- stantinescu, i-a înmânat medalia
cut la Izverna, jud. Mehedinți, la 20 „Meritul sportiv clasa a III-a“ și
iunie 1921. După absolvirea școlii o diplomă. O diplomă de merit și
primare în satul natal, se va înscrie suma de 2.000 de lei i-au fost oferi-
la Liceul „Traian“ din Drobeta-Tur- te și din partea Consiliului Județean
nu Severin. Între anii 1951-1954, Timiș.
va urma cursurile Școlii Militare
de Ofițeri de la Câmpina, unde va POPESCU, Constantin
absolvi cu gradul de locotenent. – S-a stabilit la Cenad în toamna
Va fi repartizat în Caraș-Severin, anului 1954, la vârsta de 30 de
la paza unor obiective importante ani, ca tânăr medic, absolvent al
din zona Anina-Oravița-Reșița. Va Facultății de Medicină. Cu spriji-
fi remarcat și trimis la cursuri de nul cenăzenilor și autorităților de
perfecționare în arta militară, ceea atunci, a renovat dispensarul lo-
ce-l va ajuta la înaintarea în grad. cal. Pasionat de fotbal, a fost ju-
Va fi transferat la paza frontierei de cător legitimat al echipei de fotbal
stat între Igriș și Jimbolia, astfel că „Mureșul“ din Cenad, apoi chiar
va ajunge la Cenad, întâi la pichetul în conducerea acesteia. Răpus de
de la Begova, apoi la compania din boală, a trecut la cele veșnice în
comună. Din căsătoria sa cu sora 1999. A lăsat în urmă două fiice, pe
medicală pediatră Florica, se va Mariana-Doina și Rodica, amân-
naște o fată, Doina. S-a pensionat două inginere. Nepotul Vlăduț îl
cu gradul de colonel. S-a stins din urmează în profesie.
viață în 2000.
POPOVICI, Arcadie –
POPA, Vasile Marius – S-a Medic.
născut la Cenad, ca fiu al Emili-
ei Popa (Lupu). Fiind un tânăr cu POPOVICI, Dragoliub –
dizabilități, a fost transferat de Medic.
la Școala Generală din Cenad la
Casa de Copii din Periam, de unde POPOVICI, Ioan – S-a

76
Cenăzeni de ieri și de azi

născut la Cenad, la 15 august a Partidului Muncitoresc Român


1945. A absolvit școala generală și a Uniunii Femeilor Democrate
și școala medie la Sânnicolau din România. Arestată în baza
Mare. A urmat cursurile Facultății mandatului de arestare nr. 59/ 25
iulie 1952 emis de Parchetul Militar
de Istorie-Filosofie din cadrul din Timișoara, pentru spionaj.
Universității „Babeș-Bolyai“ din Întemnițată prin ordinul Securității
Cluj-Napoca. nr. 5781/1952, apoi condamnată
de Tribunalul Militar Timișoara
la trei ani de temniță grea pentru
spionaj. A fost pusă în libertate
la 25 noiembrie 1953, după o
perioadă de detenție în închisorile
din Timișoara și Jilava.

POPOVICI, Nicolae –
Sublocotenent, erou, mort în Pri-
mul Război Mondial (1914-1918).

POPOVICI, Nicolae – pre-


ot greco-catolic (1998-2000).

POPOVICI, Sofronie –
Învățător.
A activat în calitate de
profesor de istorie la Școala POPOVICI, Suetoniu –
Generală din Beba Veche (1 feb- Preot.
ruarie 1967-31 august 1978), Li-
ceul Industrial nr. 1 din Timișoara POPOVICI, Țvetco
(1 septembrie 1978-10 ianuarie (ПОПОВИЋ, Цветко)
1979) și la Școala Generală nr. – Erou, mort în Primul Război
2 din Timișoara (11 ianuarie Mondial (1914-1918).
1979-31 august 2009). Actual-
mente este pensionar. Trăiește la POPOVICI, Vichentie –
Timișoara. Primar.

POPOVICI, Mața POPOVICI, Virgil – Me-


(ПОПОВИЋ, Маца) – dic.
Născută la Cenad, pe 14 ianuarie
1925, unde a și avut domiciliu stabil PREGOVICH, Franz –
la nr. 125. La bază agricultoare, a Preot romano-catolic la Cenad în
devenit activistă de partid, membră perioada 1889-1890.
77
Dușan Baiski

PROTICI, Stoian – Actor.

PUTICI, Andrei – Actor.

PUTICI, Iovan – Actor.

78
Cenăzeni de ieri și de azi

R
ISACOV, Radovan
(ИСАKОВ, Радован)
– Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

RADU, Gheorghe – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

RADU, Ioan – Erou, mort


în Primul Război Mondial (1914-
1918). RADU, Roman – Erou,
mort în Primul Război Mondial
RADU, Ioan – Erou, mort (1914-1918).
în cel de-al Doilea Război Mondi-
al (1940-1945). RADU, Sava – Erou, mort
în cel de-al Doilea Război Mondi-
RADU, Ioan – medic al (1940-1945).
RADU, Ioan – Născut pe RADU, Vasilie – Învățător.
23 noiembrie 1952, la Cenad. Ab-
solvent al Liceului de Construcții
RAUSCH, Ioan – Ofițer.
din Timișoara. O perioadă de timp
a fost șeful echipei de construcții
din cadrul Primăriei Cenad. A ac- RÂNCIOG, Teodor Teo-
tivat în calitate de secretar al Pri- fil – S-a născut pe 8 martie 1953,
măriei Cenad, până la trecerea sa la Sorești, comuna Blejani, județul
timpurie în neființă. Buzău. A absolvit Școala Generală
din comună, iar Liceul Agricol la
Râmnicu Sărat. S-a stabilit la Ce-
RADU, Meilă – Primar.
nad la sfârșitul anului 1978, fiind
proaspăt absolvent al Facultății de
RADU, Nicolae – Erou, Agronomie din cadrul Institutului
mort în Primul Război Mondial Agronomic din Timișoara. A fost
(1914-1918). primul din promoție. A activat în

79
Dușan Baiski

profesia sa la Cooperativa Agricolă


de Producție din Cenad. Are o fată,
Alexandra.

REGEP, Dimitrie – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

REGEP, Gavril – Învățător.

REGEP, Gheorghe – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

REGEP, Gheorghe – Erou,


mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

REGEP, Gheorghe1 – RICHTER, Gheorghe


Erou, mort în cel de-al Doilea – Erou, mort în cel de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945). Război Mondial (1940-1945).

REGEP, Mihai – Notar. RICHTER, Ioan – Primar.

REGEP, Simona – Istoric. ROGENSCHITZ, Fabian


– Preot romano-catolic la Cenad
REGEP, Traian – Erou, în perioada 1777-1795.
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918). ROMÂNUL, Avram – Pri-
mar.
RÉVAI, Miklós – Lingvist.
ROSENFELD, Amadeus
RICHTER, Anton – Fiul – Preot romano-catolic la Cenad
lui Johann și Frank Margaretha, în anul 1780.
s-a năcut la Cenad, la data de 25
februarie 1886, și a decedat la 1 ROȘU, Dușița – Născută
iulie 1943, tot la Cenad. A profe- la Cenad, în 9 iunie 1968. Aici a
sat în calitate de învățător. urmat cursurile școlii generale,
liceul la Sânnicolau Mare, apoi
cursuri postliceeale pentru con-
1 Au existat două persoane
purtând același nume: Regep Gheorghe. tabilitate de gestiune. Lucrează
80
Cenăzeni de ieri și de azi

sârbe din Sânnicolau Mare.

RUJICI, Danița – Profe-


soară.

RUJICI, Dimitrie –

RUJICI, Sreda
(РУЖИЋ, Среда) – Erou,
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

RUSU, Gheorghe – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

RUSU, Ioan – Funcționar


C.F.R.

RUSU, Vasile – Funcționar.


în cadrul departamentului conta-
bil al firmei de logistică „Virom
Group Engineering“ din Serbia,
filiala Timișoara. Drumul său în
muzică a început în 1974, când,
la inițiativa învățătorului Zlata
Pavlovici și a preotului Gheor-
ghe Plavsity, prof. Tomislav Giu-
rici a adunat în jurul său un grup
de fetițe și băieți cu vârsta între
6 și 10 ani, pe care i-a inițiat în
tainele tamburei și ale folclorului
sârbesc. Formația alături de care
a evoluat ca solistă mulți ani, pe
diverse scene din țară și străină-
tate, a fost „Lale sa Moriša“ din
Cenad. În momentul de față este
membru activ al grupurilor vocal-
instrumentale „Generația“ din
Timișoara, „Biserii“, „Armonia“
și al corului Bisericii ortodoxe
81
Dușan Baiski

S
tar Timișoara, pentru uneltire con-
tra orânduirii de stat, mai concret
pentru faptul de a nu-l fi denunțat
pe fratele său, Sapungin Ioța, care
era urmărit de Securitate, dar cu
care era în legătură. Prin hotărârea
nr. 301/1953, Tribunalul Militar din
SABLICI, Ivan Timișoara îl condamnă la 10 ani
(САБЛИЋ, Иван) – Erou, de temniță grea. După rejudecarea
mort în Primul Război Mondial procesului, la cerere, la București,
(1914-1918). condamnarea este redusă la șase
ani de temniță grea. A fost eliberat
SAPUNGIN, Danița la 17 iunie 1956, în baza Decretu-
(САПУНДЖИН, lui nr. 318/1956, când a fost grațiat.
Даница) – Profesoară. Familia i-a fost etichetată ca nefi-
ind de „origine sănătoasă“ până în
SAPUNGIN, Ioța 1989. A trecut prin închisorile din
Baia Sprie, Gherla, Caransebeș,
(САПУНДЖИН, Јоца)
Pitești și Aiud.
– Născut în 16 iulie 1911, la Cenad,
cu șase clase elementare. De profe-
SAPUNGIN, Smilia
sie, zidar. Avea în posesie trei hectare
de pământ și o casă. Arestat în baza (САПУНДЖИН, Смиља)
mandatului nr. 4523/1952 emis de S-a născut la Sânpetru
Parchetul Militar Timișoara. A fost Sârbesc (Sânpetru Mare, n.n.) pe 14
condamnat în 1953, prin Hotărârea octombrie 1891. A avut domiciliu
nr. 274/1953 de către Tribunalul Mi- permanent la Cenad, la nr. 661. De
litar Teritorial Timișoara la 25 de ani profesie, agricultoare. Văduvă. A
muncă silnică. A fost învinuit pentru fost arestată pentru colportarea de
uneltire contra orânduirii sociale și publicații interzise și tăinuirea unor
spionaj. A fost grațiat și eliberat în fapte de spionaj și va fi condamnată
18 iunie 1956, în baza Decretului nr. de Tribunalul Militar Timișoara la
318/16.06.1956. Și-a ispășit pedeap- cinci ani de închisoare corecțională,
sa în închisorile din Timișoara, Jila- în baza art. 325 din Codul Penal și
va, Pitești și Colonia Cavnic. 304; 463 din Codul jurisdicțional
militar. A început ispășirea pedepsei
SAPUNGIN, Milan la 11 septembrie 1951.с
(САПУНДЖИН, Милан)
– Frate cu Sapungin Ioța (poreclă: SAPUNGIN, Zlata
Bacabelea). S-a născut pe 8 sep- (САПУНДЖИН, Злата)
tembrie 1915 în S.U.A. De pro- – S-a născut în S.U.A., în data de
fesie, frizer. Membru al Partidu- 15 ianuarie 1918. Domiciliu stabil
lui Muncitoresc Româсn. A fost la Cenad, nr. 557. Avea șapte clase
arestat în baza mandatului nr. elementare. De profesie, zidar, cu
4951/1952, emis de Parchetul Mili- 4 jugăre de pământ drept avere.
82
Cenăzeni de ieri și de azi

Considerat țăran mijlocaș. Internat


de către Direcția Regională a SAVU, Drăgan – învățător
Securității Statului Timișoara cu
ordinul nr. 5781 din 18 decembrie SAVU, Ion – Militar de
1952. Eliberat în 26 august 1952. În carieră, a activat la Cenad, la Uni-
fișa matricolă penală nu se specifică tatea de grăniceri, pensionându-se
motivul reținerii și detenției. cu gradul de comisar. Alături de
prof. Gh. Doran, Gh. Anuichi și
SARAFOLEAN, Ilie – prof. I. Strungariu, a pus bazele
Erou, mort în cel de-al Doilea revistei „Cenăzeanul“. Cu o vastă
Război Mondial (1940-1945).

SARAFOLEANU, Ioan –
Profesor.

SAS, Ioan – S-a născut într-


o localitate rurală din județul Arad.
După absolvirea școlii din sat,
se înscrie la Școala Profesională
C.F.R. de pe lângă Uzinele de Va-
goane din Arad, calificându-se ca
forjor. După absolvire, în paralel
cu munca, va urma cursurile serale
ale Liceului „Moise Nicoară“ din
Arad, pe care îl absolvă în 1964.
Se va înscrie la Facultatea de Agro-
nomie de pe lângă Institutul Agro-
nomic din Timișoara, pe care o ab-
solvă în 1969, în calitate de inginer
agronom. Este repartizat în comuna
Viișoara, județul Teleorman. Între
timp se căsătorește, iar în 1974 se cultură generală, cu un ascuțit simt
va stabili definitiv la Cenad. Are o de observație și adevărat talent lit-
fată, medic stomatolog. erar, a semnat ani de zile rubrica
„Flash“, sub pseudonimul Colț
SAUER, Petru – Erou, mort Alb. A fost unul dintre promotorii
în cel de-al Doilea Război Mondial de bază ai corului Bisericii orto-
(1940-1945). doxe române din Cenad.
Mare amator de drumeții,
SAULUS, de Óvár – Epi- a trezit în rândul cenăzenilor
scop de Cenad în perioada 1188- plăcerea de a călători prin țară.
1192.
83
Dușan Baiski

privind pluralismul și avortul,


SĂBĂU – Familie de bo- solicitând pluralism și discuții
ieri.

SCHMIDT, Irene Wilma


(născută Heinz) – Fiica lui Jakob
și Lessl Maria Elisabeth. S-a năs-
cut la Cenad la data de 8 iulie
1901. A profesat ca învățătoare.

SCHULDE, Mihai – Pri-


mar.

SCHÜSSLER, Anton –
Erou, mort în cel de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945).

SCHÜSSLER FIORENZA,
Elisabeth – S-a născut la 17 aprilie
1938, la Cenad, fiica lui Anton
Peter și Magdalena Schüssler. A
religioase în cadrul Bisericii
emigrat în Germania împreună cu
Catolice cu privire la poziția
părinții, în toamna anului 1944,
acesteia față de avort. În 1995, i
stabilindu-se la Frankfurt. În 1963
s-a decernat titlul de doctor honoris
a absolvit teologia la Universitatea
causa al Facultății de Teologie de la
din Würzburg. A obținut titlul de
Universitatea Uppsala din Suedia.
doctor în teologie la Universitatea
Este co-fondator al Journal
din Münster. În 1967 s-a căsătorit
of Feminist Studies in Religion
cu Francis Schüssler Fiorenza, un
(Jurnalului de Studii Feministe
teolog american care a studiat în
în Religie). A devenit prima
Germania. În 1970, urmându-și
profesoară de divinitate la Harvard
fiica, Christine, s-a mutat cu soțul
Divinity School din Cambridge,
său în Statele Unite ale Americii, la
Massachusetts, unde soțul ei este
South Bend, statul Indiana, amândoi
profesor de studii romano-catolice.
profesând la Universitatea Catolică
A fost prima femeie aleasă ca
Notre Dame du Lac. Ulterior, a
președintă a Societății de Literatură
predat la Episcopal Divinity School
Biblică, pentru ca în 2001 să devină
din Cambridge, Massachusetts.
membră a Academiei Americane de
În 1984, a fost unul dintre cei
Arte și Științe.
97 de teologi și persoane religioase
A publicat:
care au semnat Declarația catolică
Der vergessene Partner:
84
Cenăzeni de ieri și de azi

Grundlagen, Tatsachen und Rhetoric and Ethic: The


Möglichkeiten der beruflichen Politics of Biblical Studies (1999);
Mitarbeit der Frau in der Jesus and the Politics of
Heilssorge der Kirche (1964); Interpretation (2000);
Priester für Gott: Studien zum Wisdom Ways:
Herrschafts- und Priestermotiv in Introducing Feminist Biblical
der Apokalypse, NTA NF 7 (1972); Interpretation (2001);
The Apocalypse (1976); The ninth chapter
Hebrews, James, 1 and of  Transforming the Faiths of our
2 Peter, Jude, Revelation. Fathers: Women who Changed
Proclamation Commentaries American Religion, editat de Ann
together with Fuller, Sloyan, Braude (2004);
Krodel, Danker (1977 /1981); The Power of the Word:
Invitation to the Book of Scripture and the Rhetoric of
Revelation: A Commentary on the Empire (2007);
Apocalypse with Complete Text The Transforming Vision:
from the Jerusalem Bible (1981); Explorations in Feminist
Lent. Proclamation II: Aids The*logy (2011);
for Interpreting the Lessons of the „Changing the Paradigms:
Church Year. Series B, [together Toward a Feminist Future of the
with Urban T. Holmes] (1981); Biblical Past.” In  Future of the
In Memory of Her: A Feminist Biblical Past, 289-305. Atlanta:
Theological Reconstruction of Society of Biblical Literature, 201;
Christian Origins (1983); Changing Horizons:
Bread Not Stone: The Explorations in Feminist
Challenge of Feminist Biblical Interpretation (2013).
Interpretation (1985);
Revelation: Vision of a Just SEBEȘAN, Gheorghe
World (1991); – Erou, mort în Primul Război
But She Said: Feminist Mondial (1914-1918).
Practices of Biblical
Interpretation (1992); SICLOVAN, Vasile - S-a
Discipleship of Equals: A născut la Cenad în anul 1917, ca
Critical Feminist Ekklesialogy Of fiu al lui Pavel și Catița Siclovan.
Liberation (1993); La vârsta de un an rămâne orfan
Jesus: Miriam’s Child, de tată, acesta decedând în Primul
Sophia’s Prophet: Critical Issues in Război Mondial. Va urma cursurile
Feminist Christology (1994); școlii primare din localitatea natală,
The Power of Naming (1996); apoi pe cele ale Școlii Agricole din
Sharing Her Word: Sânnicolau Mare. Va susține exa-
Feminist Biblical Interpretation in men de admitere la Liceul de orfani
Context (1998);
85
Dușan Baiski

din Roman, însă în clasa a VII-a Preot romano-catolic la Cenad în


va fi încorporat și trimis pe front, anul 1900.
în cel de-al Doilea Război Mondi-
al. Reîntors, va termina liceul și-și SIMEDRU, Ilie – Erou, mort
va lua bacalaureatul. Se va înscrie în cel de-al Doilea Război Mondial
la Facultatea de Agronomie din (1940-1945).
Timișoara, instituție de învățământ
superior proaspăt înființată, unde SIMICI, M. –
va obține titlul de inginer. Remarcat
ca fiind deosebit de înzestrat și te- SLATINĂ, Gheorghe
nace, încă din timpul studiilor va fi – Erou, mort în Primul Război
repartizat ca cercetător la Stațiunea Mondial (1914-1918).
de Cercetări Agricole (I.C.A.R.)
din Cenad, numită și „Sămânța“. SOCERIU, Anton – Erou,
Unde, dat fiind faptul că soția sa mort în Primul Război Mondial
nu corespundea din punct de ve- (1914-1918).
dere politic (având origini „nesă-
nătoase“), va fi pus pe liber. Aici SOCERIU, Gheorghe
va reuși, în 1956, să obțină primul – Erou, mort în Primul Război
soi de grâu ameliorat, pe care l-a Mondial (1914-1918).
denumit „Cenad 512“. Următoa-
rele soiuri vor primi denumirea
SOCERIU, Nicolae – Erou,
generică „Lovrin“, însă alături de
mort în Primul Război Mondial
acestea va obține soiuri de orz „Ce-
(1914-1918).
nad 345“, „Cenad 395“ și „Cenad
396“. Intrând în conflict cu Iulian
Drăcea, fostul rector al Institutului SOCERIU, Pavel –
Agronomic din Timișoara, cu care învățător, ofițer
s-a judecat pentru paternitatea so-
iurilor de grâu și orz amintite mai SOCERIU, Petru – Primar.
sus și a obținut câștig de cauză, Va-
sile Siclovan a preferat să-și obțină SOCOL, Andrei Milan
doctoratul în domeniu la Institutul – Născut în 1994. Elev al Liceu-
Agronomic din Cluj-Napoca. După lui Teoretic „Ioan Jebelean“ din
1989, a făcut demersurile necesa- Sânnicolau Mare. Pasionat de cai.
re pentru reînființarea, la Cenad, a Legitimat la Clubul „Morisena“
Stațiunii de Cercetări Agricole, însă Cenad, a participat la o serie de
nu a mai apucat să-și vadă visul cu concursuri de echitație. În 2011 a
ochii. Moartea l-a răpit pe 1 august fost selecționat în lotul național de
1991. Are o fiică în S.U.A., Emilia. juniori al României și a participat
la Concursul Internațional Balcanic
SIEBENHAAR, Franz – de la Zagreb, unde a ocupat locul I
86
Cenăzeni de ieri și de azi

(1914-1918).

SPĂTARIU, Vasile – Per-


ceptor.

STANCIU, Lazăr – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

STANCIU, Mihai –
Învățător.

STANCIU, Sava – Primar.

STEFANOVICI, Marinco
(СТЕФАНОВИЋ,
Маринко) – Erou, mort în Primul
Război Mondial (1914-1918).
pe echipe și locul III individual la
STEFANOVICI, Milan
juniori 18. În 2011, a devenit cam-
(СТEФАНОВИЋ,
pion pe țară la individual, la Finala
de Juniori și Tineret de la Sânnico-
Милан) – Erou, mort în Primul
lau Mare.
Război Mondial (1914-1918).

SOCOL, Antoniu – Erou, STEFANOVICI, Vasa –


S-a născut la 7 octombrie 1962, în
mort în Primul Război Mondial
localitatea Cenad. A fost unul din
(1914-1918).
cei doi copii ai lui Emil şi Daniţa
Stefanovici. A urmat cursurile şco-
SOCOL, Gheorghe – Erou, lii generale la Cenad (1969-1977),
mort în Primul Război Mondial iar Liceul Industial „Electrotimiș“
(1914-1918). în Timişoara (1977-1981). După
satisfacerea stagiului militar, în
SOCOL, Ioan – Erou, mort perioada 1981-1983, la Iaşi, a fost
în Primul Război Mondial (1914- angajat între anii 1983-1990 în ca-
1918). drul Primăriei Cenad în funcţia de
agent fiscal, iar în anul 1990 mu-
SOCOL, Pavel – Primar. tat cu transfer la Percepţia Rura-
lă Sânnicolaul Mare, unitate nou
SOCOL, Petru – Erou, înființată în cadrul Direcţiei Ge-
mort în Primul Război Mondial nerale a Finanţelor Publice Timiş,
87
Dușan Baiski

angajat în funcţie de operator rol STĂNESCU, Ioan –


până în vara anului 2000 când a Învățător la școala confesională
revenit la Cenad în funcţia de vi- greco-catolică din Cenad (1885).
ceprimar, până în anul 2008, când
a devenit, pentru o perioadă de STEPHANUS – Episcop
patru ani, consilierul personal al romano-catolic de Cenad în peri-
primarului (2008-2012). Din vara oada 1156-1174.
lui 2012 și până în prezent ocupă
funcţia de viceprimar. STEPHANUS, de Bük –
Cele mai importante mo- Episcop romano-catolic de Cenad
mente din viaţă sunt 7 noiembrie în perioada 1343-1344.
1992, ziua în care s-a căsătorit. Și
STRAUSS, Iuliu – notar

STRUNGARIU, Ion – S-a


născut la 30 iunie 1926, în satul Hu-
lub, com. Dângeni, jud. Botoșani.

poate cea mai importantă zi este


15 iulie 1994, când a văzut lumina
zilei fiica sa, Emina Stefanovici.
În cursul vieţii a avut mai
multe hobby-uri şi anume: fotbal,
unde a evoluat în liga a II-a la volei, A fost unul din cei opt copii ai lui
apoi şah, table şi tenis de masă, pe Vasile și Maria Strungariu. Urmea-
care îl practică şi în ziua de astăzi. ză Școala Normală „Vasile Lupu“
din Iași (1939-1947). După absol-

88
Cenăzeni de ieri și de azi

vire, este învățător-educator în Iași


(1948), apoi solicită numirea de-
finitivă în învățământ. Este trimis
la Inspectoratul Școlar al Județului
Timiș, unde obține un post la
Școala Elementară din Sânnicolau
Mare (timp de patru ani), apoi la
Teremia Mare (director școlar),
Grabați, Lovrin, Cenad. La Ce-
nad a avut nu mai puțin de 27 de
promoții de elevi.
Dorința de autoperfecționare
l-a determinat să urmeze și cursurile
Facultății de Filologie de la Universi-
tatea din Timișoara (1965-1969). Pe
25 septembrie 1999, i se decernează
diploma de Cetățean de Onoare al co-
munei Cenad.

STRUNGARIU, Stana –
Învățătoare.

SUCIU, Gheorghe – Erou,


mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

SUCIU, Gheorghe – Pri-


mar.

SUCIU Tănăsie – Primar.

SUVAC, Jivan – Erou,


mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

SZEKELY (n. Gräbeldin-


ger), Maria – A văzut lumina
zilei la Pordeanu, pe data de 28
noiembrie 1886, fiica lui Peter și
Tury Flora. Soră cu Gräbeldinger
Jolan Wilma. A fost învățătoare.
89
Dușan Baiski

Ș
ȘICLOVAN, Pavel – Erou,
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).
ȘOVAC, Sava – Erou, mort
în Primul Război Mondial (1914-
1918).

ȘTEFAN – Primar.
ȘUVAC, Steva (ШУВАК,
Стева) – Erou, mort în Primul
Război Mondial (1914-1918).

90
Cenăzeni de ieri și de azi

T TÂRZIU, Valeriu – Medic.

TELBISZ, Karl Andreas -


Fiul lui Johann și Schiller Anto-
nia. A văzut lumina zilei pe data
TAMAȘ, Simeon – Preot de 19 niembrie 1854, la Cenad.
greco-catolic (1875-1876). Termină liceul la Szeged. În pe-
rioada 1872-1877 își face studii-
TÂRZIU, Ioan – Primar. le de Drept la Budapesta. Devine
jurist în Timișoara. În anul 1885
TÂRZIU, Ioan – Medic. a fost ales primarul Timișoarei.
A decedat la 14 iulie 1914, la
TÂRZIU, Ioan – Timișoara.
Funcționar C.F.R.
TELESCU, Ilie – Preot
TÂRZIU, Lazăr – primar greco-catolic în perioada 1868-
1875. În 1875 va trece la religia
TÂRZIU, Meilă – ortodoxă împreună cu câteva sute
Funcționar. de enoriași. Va sluji ca preot orto-
dox român în perioada 4 noiem-
brie 1875 până la 9 martie 1891
(ziua decesesului).

TELESCU, Gheorghe –
preot ortodox român în perioada
5.04.1892-14.09.1898 (deces)

TELESCU, Traian –
Funcționar C.F.R.

THOMAS – Episcop roma-


no-catolic de Cenad în perioada
1379-1380.

THOMAS, de Telegd –
Episcop romano-catolic de Cenad
în perioada 1350-1358.

TÎRZIU, Dorin – Inginer

91
Dușan Baiski

agronom. Иван) – Erou, mort în Primul


Război Mondial (1914-1918).
TÎRZIU, Vasile – Inginer
agronom. TODICI, Ivan – Erou, mort
în cel de-al Doilea Război Mondi-
TÎRZIU – Medic. al (1940-1945).

THIEL, Siegfried – Jurna- TOMICI, Milan – Profe-


list. sor.

TÖTÖSSY, Ferdinand –
S-a născut la Sânnicolau Mare în
anul 1835. A profesat ca notar. A
decedat la Cenad, la 13 mai 1888.

TRIFUNOV, Milutin
(ТРИФУНОВ, Милутин)
– Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

TUSSER, Ioan – Erou,


mort în cel de-al Doilea Război
Mondial (1940-1945).

TIMOFTESCU, Grigorie
– Șef vamal.

TOCONIȚĂ, Gheorghe
– Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

TODICI, Emilia – Profe-


sor.

TODICI, Ivan (ТОДИЋ,

92
Cenăzeni de ieri și de azi

Ț
ȚVETCOV, Jivco
(ЦВЕТКОВ, Живко) –
A văzut lumina zilei la Cenad,
pe data de 3 noiembrie 1925. De
profesie, agricultor. A fost arestat
de Securitate la 14 august 1949,
în baza mandatului nr. 122/97306,
fiind învinuit a fi membru al unei
organizații subversive titoiste. A
fost eliberat din lipsă de probe. A
decedat pe 25 decembrie 1986.
ȚVETCOV, Miladin
(ЦВЕТКОВ, Миладин) –
Primar.

93
Dușan Baiski

U
Facultatea de Agricultură – Secția
hidroameliorații din Belgrad, pe
care o absolvă eminent în 1949. Se
întoarce în țară în 1950, însă încă
de la graniță este arestat și acuzat
de spionaj, fiind dus la București,
UGLEȘIN, Jivco la Securitate.
(УГЉЕШИН, Живко) Eliberat și reîntors la Cenad,
– Erou, mort în cel de-al Doilea
Război Mondial (1940-1945).
UGLEȘIN, Vladimir
(УГЉЕШИН, Владимир)
– S-a născut la Cenad, pe 9 februarie
1928, unde a și avut domiciliu
permanent. Student. Tribunalul
Militar Timișoara l-a condamnat,
prin hotărârea nr. 301/1953, la cinci
ani de închisoare corecțională, în
baza art. 327/3 din Codul Penal și
304; 463 din Codul jurisdicțional
militar. A început executarea
pedepsei la 20 octombrie 1951.
Eliberat probabil, ca și ceilalți
deținuți politici, până în 1956.
UNCEAN, Gheorghe –
Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).
va trăi alături de familie calvarul
UNCIANSCHI, Liubomir
numit deportarea în Bărăgan, în
– S-a născut la Beba Veche, însă
iunie 1951. Acolo este pus să-și
printr-o împrejurare familială este
dovedească loialitatea față de țară.
imediat adus la Cenad. Urmează
În urma unor studii și inovații,
în sat cursurile școlii primare în
reușește să introducă irigarea, în
limba sârbă, apoi încă două clase
incinta îndiguită Brăila-Dunăre-
în limba germană.
Siret, a 300 ha de teren agricol.
Își continuă studiile gim-
Este angajat ca cercetător la
naziale la Sânnicolau Mare,
prima stațiune experimentală din
apoi la Liceul „C. D. Loga“ din
țară, de la Chițcani. În 1956, i se
Timișoara. Studiile superioare și
permite să locuiască în stațiune
le face la Facultatea de Științe din
alături de familie. Acolo i s-au
Cluj (mutată în perioada 1943-
născut cei doi copii, Vidița și Mi-
1945, la Timișoara), pe urmă la
lan.
94
Cenăzeni de ieri și de azi

În 1962, în calitate de cu părinți chiaburi (avere de 40


cercetător științific, se mută la de hectare de pământ). Arestată
Stațiunea experimentală din pe baza mandatului nr. 396/1951,
Lovrin. Cu toate că participă emis de Parchetul Militar Cluj,
cu lucrări la două reuniuni pentru trecerea frauduloasă a
internaționale de specialitate, care frontierei din România în Ungaria.
au fost foarte bine cotate, este de- A fost condamnată la patru ani
mis pur și simplu fiindcă nu era de închisoare corecțională prin
membru de partid. Vreme de doi Hotărârea Tribunalului Militar
ani, va activa în paralel la I.A.S. Timișoara nr. 646/1951. Și-a ispășit
Arad și Trustul I.A.S. din Lovrin. pedeapsa în perioada 22 mai 1951
O remaniere în agricultură îl până la 17 martie 1954.
aduce ca cercetător la Institutul de
Cercetări Agricole Arad, în cadrul
laboratorului din Lovrin, unde va
realiza o premieră națională: iri-
garea prin conducte subterane sub
presiune a 20 ha de teren agricol.
Ulterior, se va stabili la Timișoara
și va activa în cadrul Institutului
Politehnic, însă în 1971 va reveni
la Lovrin. În 1978, Academia de
Științe Agricole din România îi va
acorda titlul de doctor, fiind primul
titlu de doctor în științe agricole
acordat cuiva în Banat.

UNCIANSCHI, Milan
(УНЋАНСКИ, Милан) –
Erou, mort în Primul Război Mon-
dial (1914-

UNCIANSCHI, Milița –
Economist.

UNCIANSCHI, Miloia –
Medic.
UNCIANSCHI, Zorana
(УНЋАНСКИ, Зорана) –с
Născută pe 11 martie 1933.
Casnică, necăsătorită. Stare socială:

95
Dușan Baiski

V
VĂLEAN, PETRU – În pe-
rioada 1894-1897 a predat cursuri
la școala confesională greco-ca-
tolică din Cenad. A slujit ca preot
greco-catolic în aceeași localitate,
între anii 1876-1899. A decedat la
VAIDA (n. ALBU), Florica 7 aprilie 1899, ca paroh la Cenad.
– S-a născut pe 9 octombrie 1956,
la Cenad. În satul natal a absolvit VETIER (VITYE), Karl
Josef - Fiul lui Nikolaus și
Schweininger Elisabeth, s-a năs-
cut la Cenad pe data de 10 mar-
tie 1898. A activat ca agronom. A
decedat tot la Cenad, la 12 aprilie
1969.

VIDU KOROM, Ilonka


– Născută la Cenad. Preotul roma-
no-catolic Petla, învățând-o să cânte
la acordeon, i-a descoperit talentul
pentru muzică. Ambiția părinților
ei a fost să devină ceva în lume, să
trăiască mai bine ca ei, astfel că și-a
părăsit satul natal, a studiat și a deve-
nit profesoară de muzică, profesând
la Liceul de Muzică „Ion Vidu“ din
Timișoara. Are două fete, Noemi și
Timeea, ambele moștenindu-i talen-
tul muzical.
primele opt clase de școală genera-
lă. În perioada 1971-1974 a urmat VINGAN, Antonie – Pri-
cursurile Liceului Teoretic – Secția mar.
umană din Sânnicolau Mare. Din
cauza greutăților familiale, a trebuit VINGAN, Dorin – Avă-
să-și întrerupă studiile. Autoare de zut lumina zilei la 15 mai 1948,
poezie în grai cenăzean. la Cenad, într-o familie de țărani
înstăriți, mama Florica și tată Li-
VARGA, Pavel – Erou, mort vius.
în cel de-al Doilea Război Mondial A avut o copilărie fără
(1940-1945).
griji până în noaptea de 18/19
iunie 1951, când familia a fost
96
Cenăzeni de ieri și de azi

cu Monica, inginer arhitect, cu


care a avut trei copii: Alina,
Călin și Radu, de la care a primit
patru nepoți, de care a fost foarte
mândru.
A fost foarte preocupat de
educația lor, cei trei copii ai săi
fiind bucuria vieții lui.
În anul 1978, a ocupat prin
concurs postul de şef de lucrări,
iar în 1988 a obţinut titlul de
doctor inginer, în urma susţinerii
tezei de doctorat „Contribuţii la
optimizarea reţelelor de distribuţie
a apei”, la Institutul Politehnic
„Traian Vuia“ din Timişoara.
În anul 2000, prin concurs,
a ocupat postul de conferenţiar
deportată în Bărăgan. Au revenit universitar. În cadrul activităţii de
în Cenad în anul 1956 și el a urmat cercetare a publicat, în calitate de
cursurile școlii primare din clasa a prim autor sau coautor, un număr
doua până în anul 1962, când a dat de 26 lucrări ştiinţifice susţinute
admiterea la Liceul Sânnicolaul în cadrul conferinţelor naţionale
Mare, secția reală. Atât în școală ori publicate în reviste naţionale
primară, cât și la liceu a fost un de specialitate.
elev eminent. Menţionăm câteva dintre
La terminarea liceului, în acestea:
anul 1966, a dat admiterea și a - Vingan D., Botoș M.L.
intrat cu medie foarte mare la „Methods of optimizing the
Facultatea de Construcții din water supply network extension”,
Timișoara, secția Construcții Timişoara 2008
Hidrotehnice, pe care a absolvit-o - Vingan D., Nuţiu C. „Some
în anul 1971. aspects regarding monitoring of
În același an a fost repartizat the time behavior of the Colibiţa
la Facultatea de Construcții din dam, Bistriţa-Năsăud country,
Cluj-Napoca, unde a început between 1995-1996”, Cluj 2009
activitatea la data de 1 septembrie, - Nuţiu C., Vingan D.
în calitate de asistent universitar „Considerations upon assembling
în cadrul catedrei de Mecanică a and using the measurement and
construcțiilor. control instruments at the dam în
În anul 1976 s-a căsătorit
97
Dușan Baiski

Colibiţa, Bistriţa-Năsăud country, – Hidraulică: lucrări de


between 1995-1996”, Cluj 2009 laborator (colectiv), accesibil
- Nuţiu C., Vingan D. studenţilor pe site UTC-N.
„Analysis and interpretation of În cadrul activităţii
the measurements done at the desfăşurate la cursul de
Colibiţa dam within the program MASTERAT, intitulat
monitoring the time behavior of Managementul Resurselor de Apă
the objective”, 2009 a condus activitatea elaborării
- Botoș M.L., Vingan D.: unui număr aproximativ 50 lucrări
„Study on slope stability for small de disertaţie.
dams with non permanent lakes”, În anul 2000 a întocmit
2014. documentaţia privind aprobarea de
A participat, de asemenea, către MINISTERUL EDUCAŢIEI
la elaborarea mai multor NAŢIONALE, a cursului
proiecte de execuţie (25) sub de masterat „Managementul
egida Universităţii Tehnice şi la Resurselor de Apă”.
contracte de cercetare (15) sub În acelaşi an a primit
acelaşi regim de contractare. aprobarea organizării acestui curs
Menţionăm câteva din cu începere din anul universitar
contractele de cercetare la care a 2000-2001. Ca şi coordonator
participat ca membru în colectiv al cursului de MASTERAT şi-a
și anume: urmărirea comportării desfăşurat activitatea până în
în timp a barajelor: Călineşti Oaş, anul 2012. În 2012 a fost selectat
jud. Satu Mare, Vîrşolt, jud. Sălaj, să întocmească un raport de
Gilău, jud. Cluj, Colibiţa, jud. expertiză tehnică extrajudiciară la
Bistriţa-Năsăud. Tribunalul Cluj-Napoca.
Pe parcursul desfăşurării A fost membru în
activităţii didactice a elaborat organizația profesională Asociaţia
mai multe lucrări ca suport al Română a Apei. Din anul 2010 a
disciplinelor pe care le-a susţinut: participat cu un colectiv din cadrul
– Curs de construcţii UTC-N la elaborarea Planului de
edilitare şi căi de comunicaţii urbanism general pentru oraşul
(colectiv), tipărit la I.P.C. Cluj-Napoca.
– Îndrumător de lucrări de A coordonat în calitate
Hidraulică teoretică şi aplicată de şef de proiect de specialitate
(colectiv), tipărit la I.P.C. elaborarea documentaţiei la toate
– Curs de Hidraulică şi tipurile de reţele utilitate legate
Construcţii Hidroedilitare pentru de PUG, implicându-se direct
anul ÎI C.E. (colectiv), accesibil la elaborarea documentaţiei
studenţilor pe site UTC-N legată de reţele hidroedilitare,

98
Cenăzeni de ieri și de azi

respectiv de bazinul hidrografic și 1951-1956.


din perimetrul oraşului. În anul
2013 a participat în calitate de VITTYE, Nikolaus – Po-
membru la lucrările comisiei de micultor.
recepţie la terminarea lucrărilor
de construcţie – Amenajarea VLASCICI, Darko – S-a
hidroenergetica Drăgan. născut la Cenad pe 19 august 1967.
Pe parcursul lui 2014 și 2015, În localitatea natală a absolvit cur-
alături de colectiv, a participat la surile școlii generale. După termin-
elaborarea documentaţiei privind area liceului și a stagiului militar,
acreditarea specialităţii Amenajări
și construcţii hidrotehnice și,
de asemenea, la întocmirea
documentaţiei pentru înfiinţarea
unui curs de masterat privind
specializarea ACH.
A decedat în 11 octombrie
2017, păstrându-și până în
ultimele momente demnitatea.

VINGAN, Mihai – Primar.

VINGAN, Nicolae – Erou,


mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

VINȚAN, Gheorghe –
Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).

VINȚAN, Ioan – Erou, s-a reîntors la Cenad, activând în


mort în Primul Război Mondial calitate de economist la Coopera-
(1914-1918). tiva Agricolă de Producție până în
1992, când s-a transferat cu ser-
VINȚAN, Iovan – Erou, viciul la Sânnicolau Mare, la Ban-
mort în Primul Război Mondial ca Comercială Română. Iar după
(1914-1918). căsătorie, în 1996, s-a mutat cu
domiciliul în același oraș. În 1974,
VITTYE, Johann – Preot pe când era în clasa a II-a, a început
romano-catolic la Cenad în 1932 să ia primele ore de muzică de la

99
Dușan Baiski

prof. Tomislav Giurici, devenind școala din comună în 1960, apoi, în


membru al formației cenăzene perioada 1960-1964, la Timișoara,
de tamburași. În aceeași perioadă urmează cursurile liceeale, după
a vieții sale, ia și primele ore de obținerea bacalaureatului înscriin-
acordeon de la prof. Bernhard. Un du-se la Facultatea de Agronomie
ascendent major asupra sa l-au din același oraș. După obținerea
avut profesoarele de muzică Mara diplomei, este repartizat în comu-
Danilov-Cirin și Vida Danilov, dar na Voloiac din județul Mehedinți,
și unchiul său, cunoscutul muzi- unde se și căsătorește. În 1993, se
cian cenăzean Milan Luchin. După reîntoarce în localitatea natală, ca
multă trudă, dar și cu pasiune, a inginer la Asociația Agricolă „Mo-
devenit „vioara a doua“ în cadrul risena“. Nu a scris niciun articol
formației de tamburași „Lale sa pentru „Cenăzeanul“, find impus,
Moriša“, alături de care a evoluat după cum va specifica prof. Gh.
pe numeroase scene din țară și Doran, de sponsorul de atunci al
străinătate. Este foarte mândru de revistei, A.A. „Morisena“.
fiica sa, Tania, care i-a moștenit pa-
siunea și talentul muzical. VLASCICI, Savca – medic

VLASCICI, Gheorghe - VLASCICI, Vlada –


primar
VLAȘCICI, Milorad
VLASCICI, Iovanca – me- (ВЛАШЧИЋ, Милорад)
dic – Erou, mort în Primul Război
Mondial (1914-1918).
VLASCICI, Nova – Pri-
mar. VÖRÖS, Josef - S-a năs-
cut pe 8 aprilie 1857, la Beșenova
VLASCICI, Rada – Năs- Veche (astăzi, Dudeștii Vechi). A
profesat în calitate de notar. A de-
cut în august 1958, la Cenad. Aici cedat la Cenad, pe data de 24 mai
a absolvit Școala Generală. Liceul 1918.
l-a terminat la Sânnicolau Mare,
apoi a urmat cursurile universitare,
VUICIN, Milan – Primar.
fiind repartizat, ca inginer stagiar
la Topleț, lângă Băile Herculane.
VUICIN, Sever
S-a stabilit definitiv în Australia.
(ВУЈИЧИН, Север) – Erou,
Pasiunea sa o constituie sculptura.
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).
VLASCICI, Sava – S-a
născut la Cenad la 18 septembrie
1946, ca fiu de agricultori. Absolvă VULPE, Nicolae –
Învățător la școala confesională
100
Cenăzeni de ieri și de azi

greco-catolică în 1868.

101
Dușan Baiski

W
năzene. Va emigra în Germania în
1980. După Revoluția din decem-
brie 1989, va vizita de mai multe
ori localitatea sa natală. A dăruit
comunei un set de fotografii ae-
riene făcute de el însuși, dintr-un
avion utilitar.
WALTRICH, Ioan – Pri-
mar.

WAMBACH, Petru – Me-


dic.

WERNER, Melchior –
Notar.
WITTWER, Miklos – Pre-
ot romano-catolic la Cenad în anul
1898.

WOLF, Anton – Ofițer.


WOLF, Johann – Preot ro-
mano-catolic la Cenad în perioada
1881-1882.

WOLF, Johann – Fiul lui


Johann și Theresia Jung. S-a năs-
cut la Cenad la data de 21 august
1886. De profesie, avocat. A dece-
dat la 9 octombrie 1948, în locali-
tatea natală.
WUNDER, Johann – S-a
născut la Cenad pe 5 mai 1935,
fiind fiul lui Johann Wunder și
Barbara Jung. În 1954 absolvă
Școala Pedagogică Germană din
Timișoara. Își va satisface sta-
giul militar de trei ani. Între anii
1957-1959 a activat ca învățător la
Reșița, iar în perioada 1960-1980,
la Cenad și Sânnicolau Mare. Pa-
sionat de sport, a antrenat echipa
de handbal a Cenadului. De ase-
menea, ca animator cultural, a
pregătit ani în șir corul școlii ce-
102
Cenăzeni de ieri și de azi

Z
ZARICI, Nicola
(ЗАРИЋ, Никола) – Erou,
mort în Primul Război Mondial
(1914-1918).

ZARICI, S. –
ZARICI, Boiana
(ЗАРИЋ, Бојана) – ZARUBA, Cyrillus – Preot
Profesoаră. romano-catolic la Cenad în anul
1858.
ZARICI, Iova
(ЗАРИЋ, Јова) – Erou, ZICHICI, Gheorghe –
mort în Primul Război Mondial Erou, mort în Primul Război
(1914-1918). Mondial (с1914-1918).
ZARICI, Laza ZOMBORAȚ, Milorad
(ЗАРИЋ, Лаза) – Medic (ЗОМБОРАЦ, Милан)
veterinar. S-a născut pe 27 noiembrie
1923, la Cenad. Considerat țăran
ZARICI, Marco mijlocaș, cu cinci hectare de
(ЗАРИЋ, Мрко) – S-a pământ. Domiciliat în București.
născut în 20 septembrie 1899, la În momentul arestării sale de către
Cenad, cu domiciliul permanent Direcția Regională a Securității
la casa cu nr. 402. De profesie, Statului, în baza ordinului nr.
agricultor. Considerat chiabur, 5781/1952, pentru uneltire, era
părinții având în trecut 10 hectare de funcționar. Este condamnat la 25 de
pământ. Este arestat de Securitatea ani de muncă silnică pentru înaltă
regională în baza mandatului de trădare. A fost pus pus în libertate la
arestare nr. 5781/18 decembrie 18 iunie 1956, în baza Decretului nr.
1951 și eliberat pe 10 martie 318/1956. A trecut prin închisorile
1952. Va fi din nou arestat, în baza din Timișoara, Jilava și Pitești.
mandatului nr. 4941/28 august
1952 pentru uneltire împotriva ZOMBORAȚ, Nova
orânduirii de stat, conform art. 209 (ЗОМБОРАЦ, Нова)
din Codul Penal, emis de Parchetul – Erou, mort în Primul Război
Militar Timișoara. Tribunalul Mondial (1914-1918).
Militar Timișoara îl va condamna
la 25 de ani de muncă silnică ZOMBORAȚ, Steva
pentru favorizarea infractorului. (ЗОMБОРАЦ, Стева)
Va fi eliberat pe 16 iunie 1956, prin – Erou, mort în Primul Război
grațiere. Va trece prin închisorile Mondialс (1914-1918).
din Timișoara, Jilava, Dej, Cavnic,
Alba Iulia, Gherla și Pitești. ZORICI, Iovan
(ЗОРИЋ, Јован) –

103
Dușan Baiski

Bibliografie:

Pr. Gheorghe Cotoșman -


Comuna și bisericile din Girida-
va-Morisena-Cenad (monografie
istorică);
Dr. Anton Peter Petri - Bi-
bliografisches Lexikon des Bana-
ter Deutschtums, 1992;
Brunhilde Hinkel - „Orts-
sippenbuch der katholishen Pfar-
rgemeinde – Tschanad/Cenad im
Banat, 1764-2007“, Nürnberg în
2007;
Dușan Baiski - Cenad - Stu-
dii monografice, Editura Artpress,
2015, Timișoara;
Dușan Baiski - „Cenăzea-
nul“ 25 de ani, Editura Artpress
2017, Timișoara.

104
Cenăzeni de ieri și de azi

Indice de nume Ciurte, Maria


Clișic, Marioara
A Codrean, Gheorghe
Constantinescu, Vasile
Achimaș, Gheorghe, Cornut, Gheorghe
Achimaș, Uroș Covaci, Gheorghe
Ahtum Crăciun, Atanasie
Ambruș, Lucia Crăciun, Mărioara
Ambruș, Alexandru Crăciun, Florica
Anuichi, Gheorghe Crăciun, Nicolae
Anuichi, Pavel Crăciun, Vasilie
Aubermann, Ioan
Aubermann, Nicolae D
Aubermann, Petru
Dama, Hans
B Damian, Gheorghe
Damianov, Ștefan
Baiski, Dușan Danilov, Mara
Balthazar, Anton Danilov, Milan
Balthasar, Emerich Danilov, Vida
Balthazar, Petru Deciu, Victor
Banhidy, Ioan Demian, Gheorghe
Bălașa Dermla, Arthur
Bălașa, Irimie Dimitrie, Mita
Belici, Velinca Dișici, Delia
Bene, Tamás Dișici, Ilie
Berceanu, Iancu. C. Dogojie, Ioan
Biro, Florica Doran, Gheorghe
Blagoe, Antonie Doran, Lucian
Blagoe, Ioan Dronca, Dorin
Blagoe, Mihai
Blaj E
Blaj, Florica
Blaj, Ioan Ecsedi, Maria
Blau, Ioan Egri, Ferdinand
Bociat, Tiberiu-Ioan Erdei, Oana
Bojin, Slavka Erdei, Zoran
Boldovici, Luminița
Bologa, Cristian F
Bozianu, Dimitrie
Bozianu, Gheorghe Faszel, Gheorghe
Faszel, Ioan
C Fodor, Francisc
Fodor, Imre
Cazilă, Ioan Fodor, Marica
Călacea Franck, Anton
Chanadinus Frank, Anton
Ciorbă Franck, Ioan
105
Dușan Baiski

Frătuț, Elisabeta
Frătuț, Gheorghe Jianu, Ionel
Jivanov, Emilia
G Jivanov, Dușița
Jivanov, Marinco
Galetariu, Geo Jivici, Borița
Galetariu, Traian Jivici, Draghița
Galetin, Gheorghe Jivici, Iovan
Galetin, Milan Jivici, Ielena
Gerard de Cenad Jivici, Costa
Gheorghiade, Ana Jivici, Miriana
Ghodoșovici, Vlad Jivici, Natița
Gilot, Ioan Jivici, Zoran
Giurici, Tomislav Jivu, Aurel
Giurgiu, Victor Jivu, Dimitrie
Giurici, Constantin Jung, Alexandru
Giuricin Carmen Jung, Anton
Glad Jung, Geza
Grébeldinger Iolanda Jung, Ioan
Groza, Daniel Jung, Nicolae
Grozav, Gheorghe Jung, Petru
Grozescu, Cornel Jura-Stoia, Carmen
H K
Hagici, Constantin Kerestury, Iosif
Hațegan, Ioan Khales, Francisc
Herbei, Ioan Kindl, Ioan
Hidișan, Gheorghe Klemez, Nicolae
Hinkel, Brunhilde Klobass, Valentin
Hogici, H. Kopp, Anton
Huhn, Nicolas Koreck Antonie
Huller, Petru Koreck, Emeric
Hunyar, Ioan Koreck, Petru
Huschitt, Pauline Krauser, Ioan
Krauser, Petru
I Kurt, Petru
Iancov, Verița L
Ifcovici, N.
Ignea, Lazăr Lipovan, Gheorghe
Iovănuț, Teodor Luchin, Milenco
Isac, Anca Amalia Luțai(u), At.
Isac, Lazăr Luțai(u), Dionisie
Ivașcu, Gheorghe Luțai(u), Terentie
Ivașcu, Ioan Luțai(u), Uroș
J M
106
Cenăzeni de ieri și de azi

Pavlovici, Zlata
Marco, Mileva de San Perian, Teodor
Marianuț, Miroslav Pescaru, Traian
Marienuț, Ion Perian Diana
Marienuț, Veturica Perian, Gheorghe
Marcovici, Vasa Perian Gheorghe
Martin, Ioan Perian, Gheorghe
Matei, Viorel Perian, Ioan
Matici, Mihailo Perian, Petru
Mendebaba, Liubomir Pimel, Ioan
Micleu, Gheorghe Pitic, Rodica
Micu, Andrei Plavșici, Ognean
Milicici, Liubomir Ploscaru, Tudor
Milicici, Svetomir Popescu, Constantin
Minișan, Antonie Popa, Ovidiu
Minișan, Cornel Popovici, Arcadie
Minișan, Gheorghe Popovici, Dragoliub
Minișan, Ioan Popovici, Ioan
Mixich, Carmen Popovici, Sofronie
Muntean, Dan Popovici, Suetoniu
Muntean, Dimitrie Popovici, Vichentie
Munteanu, Ioan Popovici, Virgil
Munteanu, Ioan Protici, Stoian
Munteanu, Ioan Putici, Andrei
Putici, Iovan
N
R
Nagy, Ioan
Neguțătoriu, Galu Ioan, Radu
Nenich, Hugo Radu, Ioan
Nicolaș, Teodor Radu, Meilă
Nicolaș, Mircu Radu, Vasilie
Novac Rausch, Ioan
Rânciog, Teodor Teofil
O Regep, Gavril
Regep, Mihai
Oberknez, Miloș Regep, Simona
Oprea, Nicolae Lucian Révai Miklós
Oprean, Florica Richter, Anton
Oprean, Ion Richter, Ioan
Oprean, Rodica Românul, Avram
Orest, Mihail Roșu, Dușița
Rujici, Danița
P Rujici, Dimitrie
Rusu, Vasile
Pauli, Ioan Rusu, Ioan
Pavlovici, Iuliana
107
Dușan Baiski

S Timoftescu, Grigorie
Todici, Emilia
Sapungin, Danița Tomici, Milan
Sapungin, Ioța Tötössy, Ferdinand
Sarafoleanu, Ioan
Sas, Ioan Ț
Savu, Drăgan
Savu, Ion Țvetcov, Miladin
Săbău
Schmidt (n. Heinz), Irina U
Schulde, Mihai
Siclovan, Vasile Uncianschi, Liubomir
Simici, M. Uncianschi, Milița
Soceriu, Pavel Uncianschi, Miloia
Soceriu, Petru
Socol, Andrei Milan V
Socol, Pavel
Spătariu, Vasile Vetier (Vitye), Carol
Stanciu, Mihai Vidu Korom, Ilonka
Stanciu, Sava Vingan, Antonie
Stefanovici, Slavița Vingan, Dorin
Stefanovici, Vasa Vingan, Mihai
Strauss, Iuliu Vitier (Vitye), Nicolae
Strungariu, Ion Vlascici, Darko
Suciu, Gheorghe Vlascici, Gheorghe
Suciu Tănăsie Vlascici, Iovanca
Szekely (n. Grébeldinger), Vlascici, Nova
Maria Vlascici, Rada
Vlascici, Sava
Ș Vlascici, Savca
Vlascici, Vlada
Ștefan Volf, Ioan
Vörös, Iosif
T Vuicin, Milan
Târziu, Ioan W
Târziu, Ioan
Târziu, Ioan Waltrich, Ioan
Târziu, Valeriu Wambach, Petru
Telbisz, Carol Werner, Melchior
Telescu, Traian Wolf, Anton
Târziu, Ioan Wolf, Ioan
Târziu, Meilă Wunder, Johann
Tîrziu, Ion
Târziu, Lazăr Z
Tîrziu, Vasile
Tîrziu Zarici, Boiana
Thiel, Siegfried - jurnalist Zarici, Laza
108
Cenăzeni de ieri și de azi

Zarici, S.
Zorici, Iovan

109
Dușan Baiski

110
Cuprins

Cuvânt înainte ...........................................................................................5


A ................................................................................................................7
B..............................................................................................................10
C ..............................................................................................................22
D ..............................................................................................................26
E ..............................................................................................................33
F...........................................................................................................35
G ..............................................................................................................38
H ..............................................................................................................45
I ...............................................................................................................49
J ...............................................................................................................53
K ..............................................................................................................57
L ..............................................................................................................59
M .............................................................................................................62
N ..............................................................................................................68
O............................................................................................................69
P............................................................................................................71
R ..............................................................................................................79
S ...............................................................................................................82
Ș ...............................................................................................................90
T ..............................................................................................................91
Ț ..............................................................................................................93
U ..............................................................................................................94
V ..............................................................................................................96
W...........................................................................................................102
Z............................................................................................................103
Bibliografie ...........................................................................................104
Indice de nume .......................................................................................105