INTERVIU, Gazeta de MM.

August 28, 2009

Buna ziua,

M-am nascut in Sighet, la maternitate, care acum este un hotel faimos: Hotelul
Marmatia, la poalele dealului Solovan, si am crescut in susurul raului Iza.

O poza cu familia mea, in 1999. Eu sunt prima pe stanga , Dani, Carolina,

Octa, si Alex, Azi e ziua de nastere a tatalui meu, Eugen! azi implineste 80
de ani.

1
si TATA EUGEN, Dana Szabo si Olga:

Referitor la publicarea in limba Romana a “Diplomele Maramuresene” tradus din

Latina, si publicat in Limba Romana: este un moment mult asteptat de catre
mine; deoarece D-na Lucia Mihaly de Apsa, in semn de prietenie, mi-a dat un

2
exemplar (Diplomele MM). Am avut in mana prima oara aceasta carte in 1990, la
Casa Mihalyi. Era enorma, cat DEC-ul, acoperita in piele maronie, scrisa in limba
latina, si cuprindea numele si titlurile de "pamanturi" date cnezilor, inclusiv
masuratorile si alte detalii econometrice si geografice in comitatul Maramures.
Ma interesa partea dinspre Campulung-la-Tisa.
I perioada aceea, 1985-1991, am fost profesor de limba Latina in Virismort, azi
Tisa si ma mandresc ca am o copie a acestei carti, aici in USA. Lazarciuc era
director, iar Ulici Viorica era coordinatoare si vecina mea in Tisa. Am predat
Enlgeza in Tisa, Giulesti, si Scoala nr. 2 din Sighet.

Aceasta carte ma face ca sa ma simt "ca acasa," doar deschizand-o si citind de

cate ori sufletul imi este 'ciuruit' de dorul de tara.

Tata, originar din Satu Mare (comuna Vetis) avea o casa si 50 hectare de pamant
acolo, dar mie nu mi-a placut niciodata acea parte a tarii. Era faimos pentru
cantitatile mari de floarea soarelui (si inaltimea la care ajungeau) si uleiul pe
care il producea. Uleiul acesta a fost foarte bun pe vremea ‘ratiei’ impuse de
ceasca.

Mama Iosefciuc Magdalena, s-a mutat in Sighet, deoarece dorea ca sa urmeze

aici Liceul Forestier (pe care l-a si terminat in 1963, sectia maghiara). Magdalena
a fost colega cu Zakharansky Ibolya si sotul ei (azi la Primaria Sighet).
Mama a lucrat ca si Contabila la CFF, iar in 1972, facea cartile de munca si
pensionare la IFET, linga Strada Bradului.

Nu am avut 'paminte,’ ori nici macar un petic de casa in Sighet; (nici 'parte' din
casa pe care am cladit-o in Tisa timp de 9 ani,) ori parte in sistemul agrar ori
administrativ Sighetean. Thomas Jefferson, presedintele meu favorit aici in USA,
spune ca este bine ca omul sa aiba parte in sistemul in care lucreaza, cel putin
de o casa. Bineinteles ca avea dreptate.

In vacante, imi amintesc cu nostalgie cum am dormit in Barsana si

Rozavlea cu cortul (6 in cort de 2) cu Tataru Mariana si Tataru Doina in
vizita la tarani. Ambele sunt plecate din Sighet din 1990.

in 1986 M-am casatorit cu Pipas valerian, in Sighet. Florentin nasui a fost ofiterul
de stare civila. Cu Valerian ceterasul ne-am cunoscut la Universitatea Nord, unde

3
frecventam cursuri. Cu Pipas Valerian, care absolvise Conservatorul de Muzica,
din Baia Mare, nu puteam avea copii (motilitatea spermei era scazuta), iar de
soacra-mea Maria pipas imi era mare lehamite. Tesea la covoare in culori
vegetale intruna, si comanda ca o capitaneasa. Valerian era dependent mental
de ea, si era definitiv “sub fusta ei”. Din cauza opresiunii la care-l supunea mama
lui, Valerian era alcoolic. Canta nopti intregi la nunti, iar plata era mai mult in
sticle de palinka de prune, de 3 ori distilata. Asa incat, venea acasa mort de beat
, iar mama lui il facea “betiv”.
Prin Valer, care era un violonist foarte talentat am cunoscut-o pe d-soara Lucia
Mihaly de Apsa, care mi-a devenit un fel de consultor in relatiile cu barbatii. D-
soara, a fost curtata de generali si barbati din intreaga tara, dar nu s-a casatorit
niciodata. Avea o parere proasta in genere despre barbate. Traia doar cu un
caine loial, care cel putin “nu imi raspunde inapoi” cand il apostrofa.
Era mereu sub observatia unei profesoare de educatie fizica, deoarece era
batranioara. II duceam mereu cafea austriaca, tare.
Dupa ce a implinit 95 de ani, D-ra Lucia Mihaly de Apsa, cea mai dulce dintre
prietenele mele, a murit, in 1999.

In final, regret enorm moartea celei mai bune prietene ale mele, D-ra Lucia
Mihaly de Apsa.
Imi lipseste mult compania ei vesela, era vesnic gata ca sa imparta cu tine
intelepciunea ei acumulata in viata. Si avea un catel foarte atasat de ea.

Deasemeni, imi lipseste, mentorul meu in Istorie, d-nul Gheorghe Todinca, cu

care am facut sapaturi arheologice pe Dobaies. Strasnic colectionar de pistoale si
amunitie. Azi este directorul sectiei de arme si amunitie, sub directia lui Dancus
la Muzeul Sighetean.

Securitatea taia si spanzura in acest timp in Sighet. Robu,Vaida si Balai au

omorat o fata de 18 de ani, aruncand-o de la etajul 10 al blocului turn din
Sighet. Se numea Silvia Rachis. Balai vaida a trecut in avocatura, om care a
sfidat intreaga comunitate Sigheteana cu atitudinea si tupeul care-I
caracterizeaza pe fostii securisti. Doar mutati pe alte posturi; nu eliminati din
societate.

Pot afirma ca eu am crescut cu Bob Dylan, Joan Baez, Leonard Cohen,

4
Adamo, Beattles, Rock 'N roll... la ceaiuri adolescentine in Sighet.
“Zburatorul “ meu a fost Anghel Liviu, si a venit pe o bicicleta cu bara,
ruseasca “Zakarpatya”!

Dupa un examen deosebit de competitive, am intrat la Liceul pedagogic

din Baia Mare, la Liceul de Filologie-Istorie. Doar eu si negrea mariana am
intrat din Sighet.

Nu mi-a placut in mod particular acest oras, din cauza navetei vesnice pe
care trebuia sa o fac efectiv, si am resentimente fata de BM tocmai din
acest motiv; trauma despartirii de familie; mama care era contabila la CFF
(apoi la IFET la cartile de munca) in Sighet, si fratele meu mai mic, fata de
care simteam ca trebuia ca sa il protejez, dar plecand, nu puteam. Banica
proful de istorie era imbuibat cu congresele interminabile si socialismul lui
iubit, Simona Sandor o colega s-a casatorit cu uratenia de fiul-sau. Era
poreclita Shosanna (vezi aluzia la Inglorous basterds, filmul meu preferat).

Tatal meu Eugen, muncea si el din greu si facea naveta Satu-Mare (Vetis)
Sighet; iar mama tocmai ii facea o carte de pensionare cand am plecat la
liceu.

Ceea ce ma defineste este faptul ca am curaj ca sa fiu sincera in tot ceea

ce spun si scriu.
Sunt Lector Univ. Conf. in Istorie la UCLA, iar Studentii mei in evaluarile
lor, scriu invariabil despre aceasta caracteristica a mea; probabil o
constanta a personalitatii mele.
Mi-am luat MAsteratul in Istorie la UCLA in 1996, apoi Doctoratul in IStorie
tot la Universitatea Californiana Los Angeles, cea mai prestigioasa
universitate de pe coasta vestica a Americii.

Am fost o realista pragmatica mereu. Vedeam realitatea asa cum era si

este, iar "dusuri reci " m-au tinut treaza in ani la realitate, fara a-mi

5
abandona insa idealurile.
In aceasta balanta echilibristica, am scris mereu, de cand ma stiu. De
aceea am publicat doua carti, si lucrez momentan asupra datelor
statistice si realitati faptice pentru Vol. 37 al Statistical Abstract of Latin
America.
http://www.profmex.org/e-publication.html la UCLA, unde sunt
Cercetator,si am un contract pina pe 2012.

Persoana care mi-a marcat viata si personalitatea cel mai mult este mama
mea; Iosefciuc Magdalena, nascuta in Trip, Oas.
Ea mi-a inculcat si incurajat inteligenta emotionala.
Imi caumpara vesnic carti, si mi-a finantat studiile la Liceu cat si la
facultate, la Babes-Bolyai (unde am terminat in 1990, Filologie,
specializaren Limbile Romana-Americana).
Lucrarea mea de diploma este in Studii Etnografice asupra satului Tisa; un
exemplar din aceasta lucrare se gaseste in biblioteca Nicolae Pipas, una la
Universitatea Babes - Bolyai, Cluj - Napoca . Am cerut o copie, darn u s-a
oboist ca sa-mi faca una fostul socru, nici nu a vrut ca sa mi-o dea (de fapt
imi apartine aceasta lucrare); sotii pipas au REFUZAT ca sa mi-o dea chiar
ca sa-mi fac o copie. Vroiam ca sa o public aici la UCLA.

Am fost repartizata la Scoala Nr. 2 in Sighet, dupa terminarea facultatii.

Cum imi planuisem plecarea de 5 ani, l-am rugat pe Johnny popescu sa
ma inlocuiasca. El fusese de multe ori la mine in vizita, la muzeul Tisa, si
era prieten de familie.
In Cluj, la Univ. Babes-Bolyaj, am dansat pe mese cu colegii de la Filologie
(am terminat in 1990,) si pe sina de tramvai, cu militia cerandu-ne
buletinul.

Ca si mentor spiritual, am avut-o pe Doamna Ileana Zubascu (Cristescu),

profesoara mea de Limba Romana. Ea este o mare poeta si scriitoare si va
fi mereu in sufletul meu peste mari si tari. Superba profesoara imi era si
Lucia Diaconescu, si Mariana Orza, ambele de limba franceza; mi-au
marcat adanc IQ-ul. La CHimie am avut-o pe d-na prof. Romaniuc Ana, o

6
femeie blajina si superinteligenta.

D-na Olos Ana, fosta prof. de Literatura Engleza pe care o iubeam, din Baia
Mare a avut mult de suferit din cauza sotului ei, Olos Mihai, pictorul. Intr-o
buna zi s-a aruncat televizorul pe geam afara.

Mai incolo, dupa maritis, la indemnul socrului meu, (in anii 1986-1990)
Pipas Nicolae, fiul lui valer a luat de la cooperativa vis a vis de casa Pipas,
cativa coceni de porumb acolo in Tisa, ca sa-si poata hrani Maria Pipas
porcii si vacile.

Cum eram langa frontiera, treceau granicerii cu lupul in lesa; ne salutam si

imparteam un cartof si-o bere cu ei.
Valerian canta din vioara sa Stradivarius in noaptea instelata la frontiera
cu Ukraina.
Nicolae si Maria Pipas erau foarte avari; dupa ce au golit casele oamenilor
batrini de icoane (din Sighet si satele din imprejurimi) , ne spuneau, mie si
lui Valer, ca nu avem ce da “la vaca si porci”, si deci asa iesea Valer,
violonistul meu, la cules coceni si grau pentru animale, in fata casei, la
‘cooperativa”. Noaptea aveau loc tranzactiile de vanzare de carne de vitel
(taranii din Tisa isi ‘sufocau” efectiv viteii, ii transau si vindeau lui Pipas, si
‘parintele’ ortodox din Tisa; un mare business man. Sufocarea avea loc in
stil ‘aurolac’, cu pungi de plastic, iar cetatenii erau mari mesteri in aceasta
indeletnicire.

Cu nefericitii acestia ca familie (Pipasenii), prin alianta, totusi ma

socoteam fericita. I-am parasit in 1992, Septembrie 17, mi-am lasat
barbatul deoarece era ‘sub fusta ‘ soacrei mele, ori ‘capitaneasa,’ cum ii
ziceam eu.

Eu fac parte din generatia hippie fara droguri.

Cei mai frumosi ani, anii de liceu -1976-1980- aveam profesori buni, iar la
uni profi, seminarul de socialism stiintific era Socul Viitorului de Alvin
Toffler. D-ul Iuga mi-a fost un bun professor, foarte progresist de felul lui, in

7
Sighet. D-na Romaniuc, profesoara de Chimie, era un inger si un model de
comportament uman, la Sc. Numarul 3.

Nu am fost niciodata in PCR.

M-am gandit mult in 1986, si am plecat spre frontiera.

Nu mi-a reusit din prima, m-a tentat Franta; dar la primul sfat din "sfaturi
pt imigranti" textul incepea cu; "sa uiti... tot" , ceea ce pare corect dpdv
psihologic, dar incompatibil cu mine.

Din '86 pina in 1994 am fost casatorita cu Pipas Valerian. Am construit o

casa cu el (cu geamuri albastre). Am trait locuit impreuna in ea timp de 6
ani. Si totusi nu am avut parte de absolut nimic, deoarece batranii Pipas nu
m-au adugat la constructia noua ca si co-proprietar (sapuna pe numele
meu, Olga Pipas), deoarece vroiau sa evite taxele pe proprietate, dupa
revolutie.

Am pornit singura in europa de vest in 1991, Septembrie 17, spre Franta,

unde am stat in Provincia D'Aquitaine, la Bordeaux timp de un an.
In Bordeaux am urmat cursuri de Psihologie Etnografica, la Michele de
Montaigne II. O poza:

8
Printr-un program de schimb intre universitati (VIF), am facut tranzitia la
UCLA. Asa ca acum sunt in Statele Unite, la UCLA, unde am publicat o
carte, a doua este in tipar. Am organizat numeraose conferinte, in USA,
Franta si Mexico. Sunt un scriitor prolific; am numeroase articole in
Engleza Americana si Spaniola pe Internet.

9
Am donat o copie a cartii Diplomele Maramuresene la UCLA Library, si
...anii mei din Sighet sunt cei mai pretiosi pentru mine; sunt anii de
formare a unei culturi renascentiste, persoana culta, si onesta.

Aici sunt cu cainele meu Gastion:

10
Scriu mereu pe facebook, ce fac zilnic, daca vrei ca sa urmaresti:

http://www.facebook.com/album.php?aid=2513700&id=2538457&l=099eaa36e1

CV-ul meu este la: http://www.olgalazin.net

In 2001 m-am reunit cu fratele meu in Anglia, aici in poza la marea

Nordului:
Lucrez pa mac IBook G4 si nu am semnele diacritice :-(
Imi plac Carti ca si "Diplomele MMsene", "Zbor deasupra unui cuib de
Cuci" de Ken Kessey, muzica lui Pink Floyd, si cea clasica.

I. Intrebare; Fa˜-ma˜ s¸i pe mine sa˜-înt¸eleg de unde ai aceste pasiuni, preocupa˜ri ciudate
pentru o femeie.

In cultura misoginista din Romania, o fi parind o preocupare ciudata, dar

creierul nu are sex; precum stii si tu. Am o vocatie aparte pentru studiul
limbilor straine.

Cum ai ajuns sa˜ te pasioneze Filologia, si Istoria?

R. Fiind poliglota de cand aveam 5 ani (vorbeam Romaneste, ungureste si

11
ukraineana, in familie), am continuat naturalmente studiul altor doua limbi
straine (Franceza si Engleza in scoala generala), in liceu, am aprofundat
Engleza si Italiana. In Cluj, la Babes Bolyaj am facut Studii de Limba si
Literatura Americana. Spaniola am 'demarat-o' in SUA, la UCLA, in 1994.
Deoarece am fost profesor de limba latina in Romania (Sighet si Sc. Gen
Tisa), mi-a fost foarte usor sa vorbesc (scriu, citesc) in franceza, Italiana,
si Spaniola.

Tu ai amintiri doar din 1970 încoace, dar abia din 1977 ai simt¸it "sbura˜torul". Pe cînd sa˜
înceapa˜ s¸i pentru tine bucuria adolescent¸ei, a tineret¸ii, a ca˜zut peste tine, peste noi,traiul
insuportabil din România, cel put¸in din 1982 pîna˜ în 1989, cînd tu aveai cei mai frumos¸i
ani din viat¸a unui om, ani care sînt convins ca˜ te-au marcat.

Eram la Liceu, in Baia Mare, precum mentionam; examene si teste; propaganda, si Secu’;
decrete si ‘foamea’  Nu era lumina ca sa studiem dupa ora 5pm, iernile. Citeam la
lumanarele.

I: Cum ai ajuns de la Cluj dincolo de Balta˜?

R. Eram in colimatorul secu’ si m-am ‘extras’ din tara in 1986.

I: Pentru a avea succes în viat¸a˜ trebuie sa˜ fii doar norocos?

R. Nu este sufficient ca sa fii doar norocos; ci trebuie ca sa muncesti cu

dedicatie, cum se zice la noi.
Predand, citind si scriind m-am ridicat din Ro.
Am implinit acum 18 ani de Lector-ie in Istorie, Latina si Limbile Engleza
Americana si Romana.

I Es¸ti norocoasa˜, apropos?

R. Nu exista noroc orb

I; Ce ca˜rt¸i, ce muzica˜,ce filme te-au atras înainte s¸i dupa˜ 1990? Filme: “Zbor…” Ken
Kessey, “Inglorious Basterds” etc (sunt pe Flixter, pe pagina mea).

12
Carte inainte: Istoria vietii mele, de Regina Maria (inainte), iar dupa “Zbor
deasupra unui cuib de cuci”, de Ken Kessey. Imi aminteste de Sighet si
Spitalul de nebuni; de Torok Levente si fiul lui Norbert Merza. Secretara lui
Torok seamana perfect cu nurse Ratchet, din filmul cu acelasi nume.

Referitor la Filme, Inainte de 1989, ori perioada postdecembrista, filmul

preferat a fost “Reflector” care ear mai mult un documntar, iar dupa 1991,
serialul lui Ted Turner asupra Razboiului Rece (CNN) aici acasa in USA.

Intrebare:
Cînd a fost arta, cultura, mai de valoare?

Cultura ne consuma pe noi inainte, iar dupa 1992 consumam noi cultura ;-)
Timpul curgea mai lent in trecut... Avea rabdare cu noi. Aveam totii mai
mult timp de cultura, teatru, arta.

Din pacate, nici inainte de 1989, nici dupa, crede-ma nu a fost onorata si
sprijinita arta cum ar fi meritat! Artistii mureau de foame, stiu din
experienta personala. I-am cunoscut personal pe Marcel Chirnoaga,
(graficianul, sculptorul), pe Mircea Hrisca, pictorul din Baia mare, cat si pe
Ilie Camarasanu, pictor al scolii Bai-Marene, inainte de 1989. Pipas Maria
gatea pentru Chrinoaga si Ion Pop Negresteanu cand veneau la mine la
Tisa, ca sa sculpteze si picteze.
Cat timp au trait nu li s-a dat necesarul unui trai decent, darmite cat le-ar
fi trebuit (leafa ma refer) cat timp au fost creativi, in viata. Bietul
Camarasanu avea guta, si nu avea bani de o crema; isi daruia creatiile de
arta (swaping) pentru alimente. Era trist...fff. trist. Majoritatea erau
alcoolizati. In Sighet cat si in Baia M. (fratele d-lui Barlea, acum senator
din Sighet, pictorul, era vesnic beat la vernisaje.)

Ce ca˜rt¸i ai scris si de ce?

13
R: Doua carti.

Ambele In limba Spaniola; Descentralizarea fenomenului de Globalizare:

pietele de comert liber, fundatii, societate civica si guvern civil in regiunile
Lumii. (vezi titlul in original mai jos)

download My book here 4 free: http://www.profmex.org/e-publication.html

http://www.worldcat.org/account/olgalazin

Sunt foarte creativa, si abila, de cand Ileana Zubascu Cristescu a inceput sa fie mentorita mea: o
feminista si poeta glorioasa. Am publicat si recenzii de carti; una este online, despre Romania (o
compartatie cu Brazilia).

book review;
http://www.isop.ucla.edu/profmex/volume6/1winter01/01lazin1.htm

http://www.allvoices.com/contributed-news/3459592-ucla-graduation-events
olgalazin

La globalización se descentraliza : libre mercado, fundaciones, sociedad cívica y

gobierno civil en las regiones del mundo
Author:
Olga M Lazin
Publisher:
Guadalajara : Universidad de Guadalajara ; Los Ángeles : UCLA Program on Mexico :
PROFMEX/WORLD ; México : Casa Juan Pablos Centro Cultural, 2007.

In Series:
Ciclos y tendencias en el desarrollo en ek Mundo, Cartea # 35, ISBN# 9 789792-707134

14
 Dr. Olga Lazin, Ph.D.

Realizari:

ISBN of my book: 9 789792-707134

Doctorate in History, earned in 2001 at UCLA. Post -Do c in L at in A meri can St udi es ,
Investigative Scholar from June 1, 2009 to 1912.

20 years of Teaching history at university level. Over 15 years of preparations of the curricula
in the educational industry, 15 years international experience as project director at UCLA
(Program on Mexico & Romania), 15 years marketing educational programs and services to
corporate clients, 16 years teaching HIstory at UCLA, Cal State Dominguez Hills, and Cal
State University Long Beach (U.S.A).
Published author. 2 books: La Globalización Se Amplifica: Lados oscuros y brillantes
en ocho continentes (Guadalajara, Los Ángeles, México: Universidad, 2009.

Expert in Multicultural & Ethnic Los Angeles; articles published online.

15
 Enclosed is my tel. #: 1 (310) 208 2244

Book Abstract:
Relevant Historical Issues

I have been publishing my book with Anthem's; Also see:

www.olgalazin.net
Decentralization of Political Power; Devolution Within the E.U.
Decentralization of globalization has everything to do with the
definition of "Civic Attitude".[1] Although a tradition exists, from a
Scottish illustration in the seventeenth century, separating the concepts
"civic" and "civil", it is necessary to point out the confusion of using
both terms interchangeably, but moreover to refer to "civil society".
An important part of this book is to clarify the mentioned
confusion, especially in the preface, and I should mention that the
majority of analysts refer to "civil society" when in reality they mean
Civic Attitude. For instance, Ernest Gellner (1991), Adam Seligman
(1995) y Carlos Monsiváis (2005, cited in Table 1 of the preface), as well
as philanthropists like George Soros (Building open societies, Soros
Foundation Network 2005 report, 2006), speak of civil societies.

In a certain sense, Soros is correct because a large part of his mission

is helping construct responsible, efficient and honest civil governments.
On the other hand, Soros should gain better understanding that his role
is not to represent the civil government, rather, to be an agent of Civic
Attitude.

In this book, I distinguish between civil society as government and

Civic Society, which represents the non-governmental sector and the
actions governments cannot perform not only due to their lack of
imagination, but also due to the bureaucratic disinterest.
To differentiate between the civic and civil, I should recognize
the thinkers of the Scottish Illustration (that flourished between 1740
and 1800) and created an important body of thought that established

16
the idea of a market economy and civil government with moral and civic
values to prevent corrupt tyrants, rulers and "public servicemen" from
abusing their power.

Continuare:
Cînd ai fost ultima data˜ la Sighet?

In luna Iunie, acest an. Am stat la Cob Wobs Hostel , la prietena mea Lia Stan. Am invitat-o
pe Lia Stan si radu Big in America la UCLA, si ne-am imprietenit. Imi place sa stau la
CobWobs, caminul ei cand merg in Sighet.

I; Crezi ca˜ Sighetul mai are vreo s¸ansa˜ cînd România toata˜ e mai departe de Sighet?

Da, are putem ca sa fim avangarda; avem viziune; citeste asta doar, calea
viitorului este digitalizarea/scanarea hartzogariilor, si tratarea omului CU
DRAGOSTE DE OM. In special de catre functionarii de la Primarie.
Serviciile sociale oferite de primarie sunt taiate la minimum, iar locuitorii
se plang de inadecvata activitate a funtionarilor primarie. Ar trebui ca sa
existe o lista cu numerele de telefon si e-mail al fiecarui functionar, sa
poarte ecusoane, si sa expuna brosuri cu actele necesare pentru fiecare
stadiu al alcatuirii dosarelor sociale. Lipsesc brosurile educationale si
informative pentru public. As sugera primaritei sa comande cateva mii
pentru contribuabili.

I: Ai putea sa˜ mai locuies¸ti în Sighet, în Maramures¸, în România?

Nu cred ca în România; doar in Sighet  daca se fac schimbari radicale in

atitudinea oamenilor unii fata de altii. Si Balai iacob nu va mai fi avocat, ci
inccriminat si judeacat. Doresc mai multa consideratie si sensibilitate.
Problema in Sighet este ca scolarizarea majoritatii orasenilor si a copiilor
de tarani, veniti de pe sate este efectuata ‘automatic’, ca pe o banda
industriala. Copii sunt ‘lasati’ ca sa treaca, mai ales la disciplina Limba si
literature romana, chiar daca nu stiu ca sa scrie. Analfabeti. Stiu deoarece

17
veneau mamele copiilor la mine, incercand ca sa ma mituiasca, ca sa trec
copilul clasa a 8-a; dar m-am opus puternic acestei practici. Maria pipas
stie aceasta, deoarece veneau la ea, ca sa puna ea presiune asupra mea,
ca sa le trec ‘odorul’ . Bine ca am plecat de acolo; era mult stress si
presiune asupra mea. Limbile in are scriu sunt: Romana, Engleza si
Spaniola.

Citatul meu favorit:

"Pământul este baza de existenţă a naţiei. Naţiunea stă ca un pom, cu

rădăcinile ei înfipte în pământul ţării. Nu există neam care să poată trăi
fără pământ, după cum nu există pom care să trăiască atârnat în aer….
Păr. JUSTIN PÂRVU _____________________.

Iata˜ doar o parte din chestiunile la care te rog sa˜ ra˜spunzi, cînd vei avea timp.

Pe curand, Olga Magdalena Lazin, UCLA Visiting Prof.

EDUCATION, International Comparative Studies
PROFMEX Director Worldwide Affairs

http:// www.olgalazin.net

http://www.thepetitionsite.com/1/devolve-power-to-sighet-romania

in Romania:

http://www.petitieonline.ro/petitie/semnaturi/petitie_pentru_autonom
ia_administrativa_politica_si_fiscala_a_sighetului-p53814047.html

download My book here 4 free: http://www.profmex.org/e-publication.html

18
19