INTERVIU, Gazeta de MM.

August 28, 2010

Buna ziua,

M-am nascut in Sighet, la maternitate, care acum este un hotel faimos: Hotelul
Marmatia, la poalele dealului Solovan, si am crescut in susurul raului Iza.

O poza cu familia mea, in 1999. Eu sunt prima pe stanga , Dani, Carolina, Octa, si Alex.

si TATA EUGEN, Dana Szabo si Olga:

1
Referitor la publicarea in limba Romana a “Diplomele Maramuresene” tradus din
Latina, si publicat in Limba Romana: este un moment mult asteptat de catre
mine; deoarece D-na Lucia Mihaly de Apsa, in semn de prietenie, mi-a dat un
exemplar (Diplomele MM). Am avut in mana prima oara aceasta carte in 1990, la
Casa Mihalyi. Era enorma, cat DEC-ul, acoperita in piele, scrisa in limba latina, si
cuprindea numele si titlurile de "pamanturi" date cnezilor, inclusiv masuratorile si

2
alte detalii econometrice si geografice in comitatul Maramures. Ma interesa
partea dinspre Campulung-la-Tisa.
I perioada aceea, 1985-1991, am fost profesor de limba Latina in Virismort, (azi
Tisa) si ma mandresc ca am o copie a acestei carti, aici in USA. Lazarciuc era
director, iar Ulici Viorica era coordinatoare si vecina mea in Tisa. Am predat
Enlgeza in Giulesti, si Scoala nr. 2 din Sighet.

Aceasta carte ma face ca sa ma simt "ca acasa," doar deschizand-o si citind de

cate ori sufletul imi este 'ciuruit' de dorul de tara.

Tata, originar din Satu Mare (comuna Vetis) avea o casa si 50 hectare de pamant
acolo, dar mie nu mi-a placut niciodata acea parte a tarii. Era faimos pentru
cantitatile mari de floarea soarelui (si inaltimea la care ajungeau) si uleiul pe
care il producea. Uleiul acesta a fost foarte bun pe vremea ‘ratiei’ impuse de
ceasca.

Mama Iosefciuc Magdalena, s-a mutat in Sighet, deoarece dorea ca sa urmeze

aici Liceul Forestier (pe care l-a si terminat in 1963). Magdalena a lucrat ca si
Contabila la CFF, si in 1972, facea cartile de munca si pensionare la IFET, linga
Strada Bradului.
Nu am avut 'paminte,’ ori nici macar un petic de casa in Sighet; (nici 'parte' din
casa pe care am cladit-o in Tisa timp de 9 ani,) ori parte in sistemul
administrativ Sighetean. Thomas Jefferson spune ca este bine ca omul sa aiba
parte in sistemul in care lucreaza, cel putin de o casa. Bineinteles ca avea
dreptate.

In vacante, imi amintesc cu nostalgie cum am dormit in Barsana si Rozavlea cu cortul (6

in cort de 2) cu Tataru Mariana si Tataru Doina in vizita la tarani. Ambele sunt plecate din
Sighet din 1990.

Poate ca nu as fi plecat in America, daca aveam o motivatie mai solida. M-am

casatorit cu Pipas valerian in 1986, in Sighet. Ne-am cunoscut la Universitatea
Nord, unde frecventam cursuri. Cu Pipas Valerian, care absolvise Conservatorul
de Muzica, din Baia Mare, nu puteam avea copii (motilitatea spermei era
scazuta), iar de soacra-mea Maria pipas imi era mare lehamite. Tesea la covoare
in culori vegetale intruna, si comanda ca o capitaneasa. Valerian era dependent
mental de ea, si era definitive “sub fusta ei”. Din cauza opresiunii la care-l

3
supunea mama lui, Valerian era alcoolic. Canta la nunti nopti intregi, iar plata
era mai mult in sticle de palinka de prune, de 3 ori distilata.
Prin Valer am cunoscut-o pe d-soara Lucia Mihaly de Apsa, care mi-a devenit un
fel de consultor in relatiile cu barbatii. A fost curtata de mii de barbate din
intreaga tara, dar nu s-a casatorit niciodata. Traia doar cu un caine loial.
Era mereu sub observatia unei profesoare de educatie fizica, deoarece era
batranioara. II duceam mereu cafea austriaca, tare.
Securitatea taia si spanzura in acest timp in Sighet. Robu,Vaida si Balai au
omorat o fata de 18 de ani, aruncand-o de la etajul 10 al blocului turn din
Sighet. Se numea Silvia Rachis.

Dupa ce a implinit 95 de ani, D-ra Lucia Mihaly de Apsa, cea mai dulce dintre
prietenele mele, a murit, in 1999.

In final, regret enorm moartea celei mai bune prietene ale mele, D-ra Lucia
Mihaly de Apsa.
Imi lipseste mult compania ei vesela, era vesnic gata ca sa imparta cu tine
intelepciunea ei acumulata in viata. Si avea un catel foarte atasat de ea.

Deasemeni, imi lipseste, mentorul meu in Istorie, d-nul Gheorghe Todinca, cu

care am facut sapaturi arheologice pe Dobaies. Strasnic colectionar de pistoale si
amunitie. Azi este directorul sectiei de arme si amunitie, sub directia lui Dancus
la Muzeul Sighetean.

Pot afirma ca eu am crescut cu Bob Dylan, Joan Baez, Leonard Cohen, Adamo, Beattles,
Rock 'N roll... la ceaiuri adolescentine in Sighet. “Zburatorul “ meu a fost Anghel Liviu, si a
venit pe o bicicleta cu bara, ruseasca “Zakarpatya”!

Dupa un examene deosebit de competitive, am intrat la Liceul pedagogic din Baia Mare, la
Sectia de Filologie-Istorie. Doar eu si negrea mariana am intrat din Sighet.

Nu mi-a placut in mod particular acest oras, din cauza navetei vesnice pe care trebuia sa o
fac efectiv, si am resentimente fata de BM tocmai din acest motiv; trauma despartirii de
familie; mama care era contabila la CFF (apoi la IFET la cartile de munca) in Sighet, si
fratele meu mai mic, fata de care simteam ca trebuia ca sa il protejez, dar plecand, nu
puteam. Ploile cu apa sulfurata, imi gaureau mereau ciorapii; foarte poluat oras, al doile

4
dupa ramnicu’vilcea. Banica, proful de istorie era puturos, si imbuibat cu congresele
interminabile si socialismul lui imputit/iubit, Simona Sandor o colega s-a si casatorit cu
uratenia de fiul-sau. Era poreclita Shosanna (vezi aluzia la Inglorous basterds, filmul meu
preferat).

Tatal meu Eugen, muncea si el din greu si facea naveta Satu-Mare (Vetis) Sighet; iar mama
tocmai ii facea o carte de pensionare cand am plecat la liceu.

Ceea ce ma defineste este faptul ca am curaj ca sa fiu sincera in tot ceea ce spun si scriu.
Sunt Lector Univ. Conf. in Istorie la UCLA, iar Studentii mei in evaluarile lor, scriu invariabil
despre aceasta caracteristica a mea; probabil o constanta a personalitatii mele.
Mi-am luat MAsteratul in Istorie la UCLA in 1996, apoi Doctoratul in IStorie tot la
Universitatea Californiana Los Angeles, cea mai prestigioasa universitate de pe coasta
vestica a Americii.

Am fost o realista pragmatica mereu. Vedeam realitatea asa cum era si este, iar "dusuri reci
" m-au tinut treaza in ani la realitate, fara a-mi abandona insa idealurile.
In aceasta balanta echilibristica, am scris mereu, de cand ma stiu. De aceea am publicat
doua carti, si lucrez momentan asupra datelor statistice si realitati faptice pentru Vol. 37 al
Statistical Abstract of Latin America.
http://www.profmex.org/e-publication.html la UCLA, unde sunt Cercetator,si am un
contract pina pe 2012.

Tuesday, 13 October 2009

Noon - 2.00pm

5
Bunche Hall, Floors 10 & 11

UCLA, The International Institute and our affiliated Centers and Programs.

Persoana care mi-a marcat viata si personalitatea cel mai mult este mama mea; Iosefciuc
Magdalena, nascuta in Trip, Oas.
Ea mi-a inculcat si incurajat inteligenta emotionala si motivatia, ca san u mai amintesc
sarguinta.

Imi caumpara vesnic carti, si mi-a finantat studiile la Liceu cat si la facultate, la Babes-Bolyai
(unde am terminat in 1990, Filologie, specializare in Limbile Romana-Americana).
Lucrarea mea de diploma la Cluj a fost in Studii Etnografice asupra satului Tisa; un
exemplar din aceasta lucrare se gaseste in biblioteca Nicolae Pipas care a piratat-o, iar
originalul, la Universitatea Babes - Bolyai, Cluj - Napoca. Am cerut o copie, dar nu s-a oboist ca

6
sa-mi faca una fostul socru, puturos si imbicsit, nici nu a vrut ca sa mi-o dea (de fapt imi
apartine aceasta lucrare); sotii pipas au REFUZAT ca sa mi-o dea chiar ca sa-mi fac o copie.
Vroiam ca sa o publica aici la UCLA.

Am fost repartizata la Scoala Nr. 2 in 1990, in Sighet, dupa terminarea facultatii. Cum imi
planuisem plecarea de 5 ani, l-am rugat pe Johnny popescu, pedofilul, ca sa ma
inlocuiasca. Talentul ‘nedescoperit’ care este de fapt un tradator si un pedofil, so sorry to tell
you .El fusese de multe ori la mine in vizita, la muzeul Tisa, si era prieten de familie. Woo I
was wrong!!!
In Cluj, la Univ. Babes-Bolyaj, am dansat pe mese cu colegii de la Filologie (am terminat in
1990,) si pe sina de tramvai, cu militia cerandu-ne buletinul.

Ca si mentor spiritual, am avut-o pe Doamna Ileana Zubascu (Cristescu), profesoara mea de

Limba Romana. Ea este o mare poeta si scriitoare si va fi mereu in sufletul meu peste mari si
tari. Superba profesoara imi era si Lucia Diaconescu, si Mariana Orza, ambele de limba
franceza; mi-au marcat adanc IQ-ul. La CHimie am avut-o pe d-na prof. Romaniuc Ana, o
femeie blajina si superinteligenta.

D-na Olos Ana, fosta prof. de Literatura Engleza pe care o iubeam, din Baia Mare a avut
mult de suferit din cauza sotului ei, Olos Mihai, pictorul. Intr-o buna zi s-a aruncat televizorul
pe geam afara.

Mai incolo, dupa maritis, la indemnul socrului meu, (in anii 1986-1990) Pipas Nicolae, fiul lui
valer a luat de la cooperativa vis a vis de casa Pipas, cativa coceni de porumb acolo in Tisa,
ca sa-si poata hrani Maria Pipas porcii si vacile.

Cum eram langa frontiera, treceau granicerii cu lupul in lesa; ne salutam si imparteam un
cartof si-o bere cu ei.
Valerian canta din vioara sa Stradivarius in noaptea instelata la frontiera cu Ukraina.
Nicolae si Maria Pipas erau foarte avari; dupa ce au golit casele oamenilor batrini de icoane
(din Sighet si satele din imprejurimi) , ne spuneau, mie si lui Valer, ca nu avem ce da “la
vaca si porci”, si deci asa iesea Valer, violonistul meu, la cules coceni si grau pentru
animale, in fata casei, la ‘cooperativa”. Noaptea aveau loc tranzactiile de vanzare de carne
de vitel (taranii din Tisa isi ‘sufocau” efectiv viteii, ii transau si vindeau lui Pipas, si ‘parintele’
ortodox din Tisa; un mare business man. Sufocarea avea loc in stil ‘aurolac’, cu pungi de
plastic, iar cetatenii erau mari mesteri in aceasta indeletnicire.

Cu nefericitii acestia ca familie (Pipasenii), prin alianta, totusi ma socoteam fericita. I-am
parasit in 1992, Septembrie 17, mi-am lasat barbatul deoarece era ‘sub fusta ‘ soacrei mele,
ori ‘capitaneasa,’ cum ii ziceam eu.

7
Eu fac parte din generatia hippie fara droguri.
Cei mai frumosi ani, anii de liceu -1976-1980- aveam profesori buni, iar la uni profi,
seminarul de socialism stiintific era Socul Viitorului de Alvin Toffler. D-ul Iuga mi-a fost un
bun professor, foarte progresist de felul lui, in Sighet. D-na Romaniuc, profesoara de Chimie,
era un inger si un model de comportament uman, la Sc. Numarul 3.

Nu am fost niciodata in PCR.

M-am gandit multla o solutie, in 1986, si am plecat spre frontiera.

Nu mi-a reusit din prima, m-a tentat Franta; dar la primul sfat din "sfaturi pt imigranti" textul
incepea cu; "sa uiti... tot" , ceea ce pare corect dpdv psihologic, dar incompatibil cu mine.

Din '86 pina in 1994 am fost casatorita cu Pipas Valerian. Am construit o casa cu el (cu
geamuri albastre). Am trait locuit impreuna in ea timp de 6 ani. Si totusi nu am avut parte de
absolut nimic, deoarece batranii Pipas nu m-au adugat la constructia noua ca si co-proprietar
(sapuna pe numele meu, Olga Pipas), deoarece vroiau sa evite taxele pe proprietate, dupa
revolutie.

Am pornit singura in europa de vest in 1991, Septembrie 17, spre Franta, unde am stat in
Provincia D'Aquitaine, la Bordeaux timp de un an.
In Bordeaux am urmat cursuri de Psihologie Etnografica, la Michele de Montaigne II. O poza:

8
Printr-un program de schimb intre universitati (VIF), am facut tranzitia la UCLA. Asa ca acum
sunt in Statele Unite, la UCLA, unde am publicat o carte, a doua este in tipar. Am organizat
numeraose conferinte, in USA, Franta si Mexico. Sunt un scriitor prolific; am numeroase
articole in Engleza Americana si Spaniola pe Internet.

9
Am donat o copie a cartii Diplomele Maramuresene la UCLA Library, si ...anii mei din Sighet
sunt cei mai pretiosi pentru mine; sunt anii de formare a unei culturi renascentiste, persoana
culta, si onesta.

Aici sunt cu cainele meu Gastion:

10
Scriu mereu pe facebook, ce fac zilnic, daca vrei ca sa urmaresti:

http://www.facebook.com/album.php?aid=2513700&id=2538457&l=099eaa36e1

CV-ul meu este la: http://www.olgalazin.net

In 2001 m-am reunit cu fratele meu in Anglia, aici in poza la marea Nordului:
Lucrez pa mac IBook G4 si nu am semnele diacritice :-(
Imi plac Carti ca si "Diplomele MMsene", "Zbor deasupra unui cuib de Cuci" de Ken Kessey,
muzica lui Pink Floyd, si cea clasica.

I. Intrebare; Fa˜-ma˜ s¸i pe mine sa˜-înt¸eleg de unde ai aceste pasiuni, preocupa˜ri ciudate

pentru o femeie.

In cultura misoginista din Romania, o fi parind o preocupare ciudata, dar creierul nu are
sex; precum stii si tu. Am o vocatie aparte pentru studiul limbilor straine. Am un grup Femeile
Leader, pe Multiply.com invit femeile si fetele ca sa colaboreze in scrierea memoriilor si
biografiilor. Lucrarile vor fi publicate online.

writing Groups: 2 on <http://multiply.com/>MULTIPLY.com:

http://globalwritersgroup.multiply.com/

http:// www.olgalazin.net

11
http://www.amazon.com/Globalizacion-Se-Descentraliza-Fundaciones-
Sociedad/dp/9702707137/ref=pd_ys_iyr2

ISBN: ISBN 978-970-27-0713-4

http://www.amazon.com/gp/product/B0006QW0YC

http://drlazin.wordpress.com/2009/09/25/my-bio/

http://www.cucea.udg.mx/ineser/CICLOS%20Y%20TENDENCIAS%20WEB%20VERSION
%20FINAL/ROOT/vinculos/resa35.htm

http://www.amazon.com/Globalizacion-Se-Descentraliza-Fundaciones-
Sociedad/dp/9702707137%3FSubscriptionId%3D10YFNG2YAAQ0VTNNR4R2%26tag
%3Dmyspace08-20%26linkCode%3Dxm2%26camp%3D2025%26creative
%3D165953%26creativeASIN%3D9702707137

http://www.olgalazin.net/books.html

Intrebare; Cum ai ajuns sa˜ te pasioneze Filologia, si Istoria?

R. Fiind poliglota de cand aveam 5 ani (vorbeam Romaneste, ungureste si ukraineana, in

familie), am continuat naturalmente studiul altor doua limbi straine (Franceza si Engleza in
scoala generala), in liceu, am aprofundat Engleza si Italiana. In Cluj, la Babes Bolyaj am
facut Studii de Limba si Literatura Americana. Spaniola am 'demarat-o' in SUA, la UCLA, in
1994. Deoarece am fost profesor de limba latina in Romania (Sighet si Sc. Gen Tisa), mi-a
fost foarte usor sa vorbesc (scriu, citesc) in franceza, Italiana, si Spaniola.

Tu ai amintiri doar din 1970 încoace, dar abia din 1977 ai simt¸it "sbura˜torul". Pe cînd sa˜
înceapa˜ s¸i pentru tine bucuria adolescent¸ei, a tineret¸ii, a ca˜zut peste tine, peste noi,traiul
insuportabil din România, cel put¸in din 1982 pîna˜ în 1989, cînd tu aveai cei mai frumos¸i
ani din viat¸a unui om, ani care sînt convins ca˜ te-au marcat.

Eram la Liceu, in Baia Mare, precum mentionam; examene si teste; propaganda, si Secu’;
decrete si ‘foamea’  Nu era lumina ca sa studiem dupa ora 5pm, iernile. Citeam la
lumanarele pentru examene.

I: Cum ai ajuns de la Cluj dincolo de Balta˜?

12
R. Eram in colimatorul secu’ si m-am ‘extras’ din tara in 1986.

I: Pentru a avea succes în viat¸a˜ trebuie sa˜ fii doar norocos?

R. Nu este sufficient ca sa fii doar norocos; ci trebuie ca sa muncesti cu dedicatie, cum se

zice la noi.
Predand, citind si scriind m-am ridicat din Ro.
Am implinit acum 18 ani de Lector-ie in Istorie, Latina si Limbile Engleza Americana si
Romana.

I Es¸ti norocoasa˜, apropos?

R. Nu exista noroc orb, exista un timing si un loc précis unde este ‘locul’ fiecaruia.

I; Ce ca˜rt¸i, ce muzica˜,ce filme te-au atras înainte s¸i dupa˜ 1990? Filme: “Zbor…” Ken
Kessey, “Inglorious Basterds” etc (sunt pe Flixter, pe pagina mea).

Carte inainte: Istoria vietii mele, de Regina Maria (inainte), iar dupa “Zbor deasupra unui cuib
de cuci”, de Ken Kessey. Imi aminteste de Sighet si Spitalul de nebuni; de Torok Levente si
fiul lui Norbert Merza. Secretara lui Torok seamana perfect cu nurse Ratchet, din filmul cu
acelasi nume.
Am fost recent (in Iulie 6 in Sighet, 2009) cu tatal meu Eugen, ca sa vedem condittile de la
Psihiatrie, si am fost socati, cand 2 matahale de barbate, care fumau la intrare ne-au
intimpinat cu “De aici nu puteti iesi, odata ce ati intrat”. Dupa ce unul a remrcat steagul
americii pe bratul meu stang, si-a dat seama ca a comis o greseala, si a chemat pe levente
Torok, seful departamentului, care a si venit, si am reusit sa ies din cuibul de cuci, fara
comotii prea mari. Bietul tata, Eugen a facut pipi de el de frica. Ce bestii!!!
Sighetul este faimos pentru a fi avut primul spital de Psihiatrie din RO; toti traumatizatii din
epoca Ceausescu erau inchisi aici, in camasa de forta.

Referitor la Filme, Inainte de 1989, ori perioada postdecembrista, filmul preferat a fost
“Reflector” care ear mai mult un documntar, iar dupa 1991, serialul lui Ted Turner asupra
Razboiului Rece (CNN) aici acasa in USA.

Intrebare:
Cînd a fost arta, cultura, mai de valoare?

13
Cultura ne consuma pe noi inainte, iar dupa 1992 consumam noi cultura ;-) Timpul curgea
mai lent in trecut... Avea rabdare cu noi. Aveam totii mai mult timp de cultura, teatru, arta.

Din pacate, nici inainte de 1989, nici dupa, crede-ma nu a fost onorata si sprijinita arta cum
ar fi meritat! Artistii mureau de foame, stiu din experienta personala. I-am cunoscut personal
pe Marcel Chirnoaga, (graficianul, sculptorul), pe Mircea Hrisca, pictorul din Baia mare, cat si
pe Ilie Camarasanu, pictor al scolii Bai-Marene, inainte de 1989. Pipas Maria gatea pentru
Chrinoaga si Ion Pop Negresteanu cand veneau la mine la Tisa, ca sa sculpteze si picteze.
Cat timp au trait nu li s-a dat necesarul unui trai decent, darmite cat le-ar fi trebuit (leafa ma
refer) cat timp au fost creativi, in viata. Bietul Camarasanu avea guta, si nu avea bani de o
crema; isi daruia creatiile de arta (swaping) pentru alimente. Era trist...fff. trist. Majoritatea
erau alcoolizati. In Sighet cat si in Baia M. (fratele d-lui Barlea, acum senator din Sighet,
pictorul, era vesnic beat la vernisaje.)

Ce ca˜rt¸i ai scris si de ce?

R: Doua carti.

Ambele In limba Spaniola; Descentralizarea fenomenului de Globalizare: pietele de comert

liber, fundatii, societate civica si guvern civil in regiunile Lumii. (vezi titlul in original mai jos)

download My book here 4 free: http://www.profmex.org/e-publication.html

http://www.worldcat.org/account/olgalazin 

Sunt foarte creativa, si abila, de cand Ileana Zubascu Cristescu a inceput sa fie mentorita mea: o
feminista si poeta glorioasa. Am publicat si recenzii de carti; una este online, despre Romania (o
compartatie cu Brazilia).

book review; http://www.isop.ucla.edu/profmex/volume6/1winter01/01lazin1.htm

http://www.allvoices.com/contributed-news/3459592-ucla-graduation-events
olgalazin

La globalización se descentraliza : libre mercado, fundaciones, sociedad cívica y

gobierno civil en las regiones del mundo
Author:

14
Olga M Lazin
Publisher:
Guadalajara : Universidad de Guadalajara ; Los Ángeles : UCLA Program on Mexico :
PROFMEX/WORLD ; México : Casa Juan Pablos Centro Cultural, 2007.

In Series:
Ciclos y tendencias en el desarrollo en ek Mundo, Cartea # 35, ISBN# 9 789792-707134

Dr. Olga Lazin, Ph.D.

Realizari:

ISBN of my book: 9 789792-707134

Doctorate in History, earned in 2001 at UCLA. Post-Doc in Latin American Studies,

Investigative Scholar from June 1, 2009 to 1912.

20 years of Teaching history at university level. Over 15 years of preparations of the

curricula in the educational industry, 15 years international experience as project director at

15
UCLA (Program on Mexico & Romania), 15 years marketing educational programs and
services to corporate clients, 16 years teaching HIstory at UCLA, Cal State Dominguez Hills,
and Cal State University Long Beach (U.S.A).
Published author. 2 books: La Globalización Se Amplifica: Lados oscuros y brillantes en ocho
continentes (Guadalajara, Los Ángeles, México: Universidad, 2009.

Expert in Multicultural & Ethnic Los Angeles; articles published online.

Enclosed is my tel. #: 1 (310) 208 2244

Book Abstract:
Relevant Historical Issues

I have been publishing my book with Anthem's; Also see:

www.olgalazin.net 
Decentralization of Political Power; Devolution Within the E.U.
Decentralization of globalization has everything to do with the
definition of "Civic Attitude".[1]  Although a tradition exists, from a
Scottish illustration in the seventeenth century, separating the concepts
"civic" and "civil", it is necessary to point out the confusion of using
both terms interchangeably, but moreover to refer to "civil society".
An important part of this book is to clarify the mentioned
confusion, especially in the preface, and I should mention that the
majority of analysts refer to "civil society" when in reality they mean
Civic Attitude. For instance, Ernest Gellner (1991), Adam Seligman
(1995) y Carlos Monsiváis (2005, cited in Table 1 of the preface), as well
as philanthropists like George Soros (Building open societies, Soros
Foundation Network 2005 report, 2006), speak of civil societies.

In a certain sense, Soros is correct because a large part of his mission

is helping construct responsible, efficient and honest civil governments.
On the other hand, Soros should gain better understanding that his role
is not to represent the civil government, rather, to be an agent of Civic
Attitude.

16
In this book, I distinguish between civil society as government and
Civic Society, which represents the non-governmental sector and the
actions governments cannot perform not only due to their lack of
imagination, but also due to the bureaucratic disinterest.
To differentiate between the civic and civil, I should recognize
the thinkers of the Scottish Illustration (that flourished between 1740
and 1800) and created an important body of thought that established
the idea of a market economy and civil government with moral and civic
values to prevent corrupt tyrants, rulers and "public servicemen" from
abusing their power.

Continuare:
Cînd ai fost ultima data˜ la Sighet?

In luna Iunie, acest an. Am stat la Cob Wobs Hostel , la prietena mea Lia Stan. Am invitat-o
pe Lia Stan si radu Big in America la UCLA, si ne-am imprietenit. Imi place sa stau la
CobWobs, caminul ei cand merg in Sighet.

I; Crezi ca˜ Sighetul mai are vreo s¸ansa˜ cînd România toata˜ e mai departe de Sighet?

Da, are putem ca sa fim avangarda; avem viziune; citeste asta doar, calea viitorului este
digitalizarea/scanarea hartzogariilor, si tratarea omului CU DRAGOSTE DE OM. In special
de catre functionarii de la Primarie. Serviciile sociale oferite de primarie sunt taiate la
minimum, iar locuitorii se plang de inadecvata activitate a funtionarilor primarie. Ar trebui ca
sa existe o lista cu numerele de telefon si e-mail al fiecarui functionar, sa poarte ecusoane, si
sa expuna brosuri cu actele necesare pentru fiecare stadiu al alcatuirii dosarelor sociale.
Lipsesc brosurile educationale si informative pentru public. As sugera primaritei sa comande
cateva mii pentru contribuabili.

I: Ai putea sa˜ mai locuies¸ti în Sighet, în Maramures¸, în România?

Nu cred ca în România; doar in Sighet  daca se fac schimbari radicale in atitudinea

oamenilor unii fata de altii. Si Balai iacob nu va mai fi avocat, ci inccriminat si judeacat.
Doresc mai multa consideratie si sensibilitate. Problema in Sighet este ca scolarizarea
majoritatii orasenilor si a copiilor de tarani, veniti de pe sate este efectuata ‘automatic’, ca pe
o banda industriala. Copii sunt ‘lasati’ ca sa treaca, mai ales la disciplina Limba si literature

17
romana, chiar daca nu stiu ca sa scrie. Analfabeti. Stiu deoarece veneau mamele copiilor la
mine, incercand ca sa ma mituiasca, ca sa trec copilul clasa a 8-a; dar m-am opus puternic
acestei practici. Maria pipas stie aceasta, deoarece veneau la ea, ca sa puna ea presiune
asupra mea, ca sa le trec ‘odorul’ . Bine ca am plecat de acolo; era mult stress si presiune
asupra mea. Limbile in are scriu sunt: Romana, Engleza si Spaniola.

Citatul meu favorit:

"Pământul este baza de existenţă a naţiei. Naţiunea stă ca un pom, cu rădăcinile ei înfipte în
pământul ţării. Nu există neam care să poată trăi fără pământ, după cum nu există pom care să
trăiască atârnat în aer….Păr. JUSTIN PÂRVU _____________________.

Iata˜ doar o parte din chestiunile la care te rog sa˜ ra˜spunzi, cînd vei avea timp.

Pe curand, Olga Magdalena Lazin, UCLA Visiting Prof.

EDUCATION, International Comparative Studies
PROFMEX Director Worldwide Affairs

http:// www.olgalazin.net

http://www.thepetitionsite.com/1/devolve-power-to-sighet-romania

in Romania:

http://www.petitieonline.ro/petitie/semnaturi/petitie_pentru_autonom
ia_administrativa_politica_si_fiscala_a_sighetului-p53814047.html

download My book here 4 free: http://www.profmex.org/e-publication.html

Am predat istorie timp de 20 de ani.

18
 and;

19
si

20
si 2007

Witrh my students;

21
CSUD

22
23