Incadrarea in TRADITIONALISM

Traditionalismul este cea de-a doua directie importanta a perioadei interbelice care are ca
punct de plecare alte curente literare ce s-au manifestat la inceputul secolului al 20-lea -
samanatorismul si poporanismul. Dupa cum o arata si numele, traditionalismul apara si promoveaza
traditia, o pretuieste, intelegand prin aceasta totalitatea valorilor constante si incetatenite ale
spiritualitatii, aflate uneori in pericol de degradare si alterare.

Poezia data ......, de ...... impresioneaza prin forta lirismului subiectiv, sustinut prin marci lexico-
gramaticale - verbe la persoana 1,
precum("invat,citesc,merg,ascult,mananc,fac,scriu,privesc,vorbesc"), prin pauze afective marcate prin
puncte de suspensie, astfel reusind sa dea forta temei literare abordate - EX.("trecerea ireversibila a
timpului, resimtita ca o ruptura interioara"); ("spiritualizarea traditiilor, a obiceiurilor, a lumii satului");
("idilizarea trecutului fapt anticipat inca din versul/titlul ......") ; ("ciclicitatea existentei"), ce devine un
topos al amintirii. Remarcam astfel faptul ca, poezia citata ("......") valorifica elemente formale si de
continut specifice esteticii traditionaliste.

Avem in vedere mai intai faptul ca, din punct de vedere tematic, textul dat ("......") dezvolta o directie
specifica liricii traditionaliste - atitudinea paseista. Astfel, versul...... devine pretext al calatoriei in
timp, pentru recuperarea varstei paradisiace.

In plus, Întoarcerea spre trecut se realizează prin prezenţa unor termeni ce compun câmpul semantic -
EX.("amintire, poteri, haiduc, îmbătrâniră,pe vremuri").

Asadar, poezia ...... valorifica elemente formale si de continut specifice traditionalismului.

AMANDOUA DE INVATAT -

Poezia data "Fara tara", de Octavian Goga, in spiritul traditionalismului, abordeaza tema patriotica
("Eu sunt oftatul care plange/Acolo-n satul meu din deal,/Sunt tipatul muiat in sange/Al vaduvelor din
Ardeal") alaturi de trecerea ireversibila a timpului si de spiritualizarea lumii satului. Totodata,
ciclicitatea existentei ("Sunt solul dragostei si-al urii"), ce devine topos al amintirii. Remarcam astfel
faptul ca, poezia citata "Fara tara" valorifica elemente formale si de continut specifice esteticii
traditionaliste.

Avem in vedere mai intai faptul ca, din punct de vedere tematic, textul dat "Fara tara" dezvolta o
directie specifica liricii traditionaliste - atitudinea paseista. Astfel, versul ("C-am ratacit sa v-aduc
voua/Povestile din tara mea") devine pretext al calatoriei in in timp, pentru recuperarea varstei
paradisiace.

In plus, intoarcerea spre trecut se realizeaza prin prezenta unor termeni ce compun campul semantic -
("tara","satul meu din deal", "Al vaduvelor din Ardeal", "Povestile din tara mea"). In aceeasi ordine de
idei, personificarea ("Eu sunt oftatul care plange") denota sufernita absoluta a eului care si-a pierdut
tara. Poezia se incheie cu imaginea timpului nemilos ce nu mai poate fi recuperat, materializat in
imaginea auditiva -("Sunt tipatul muiat in sange").

Asadar, poezia "Fara de tara", de Octavian Goga valorifica elemente formale si de continut specifice
traditionalismului.

Incadrare in MODERNISM
Modernismul este rezultatul firesc al manifestarii simbolismului care constituie, intr-un fel,
punctul sau de plecare si care a impus subiectivitatea in lirica si cuprinde mai multe curente artistice si
literare - expresionismul, modernismul ermetic, modernismul radical sau extremist, modernismul
eclectic, etc. Asadar, modernismul este un curent literar care neaga traditia si sustine principii de
creatie noi, prin modernism se concretizeaza diversele orientari ale literaturii.

Opera modernisa ...... impresioneaza prin forta lirismului subiectiv si dezvolta tema cunoasterii, cea
luciferica isi propune amplificarea laitmotivului ......(idee/cuvant repetat). Textul se constituie ca un
monolog liric confesiv, marcile subiectivitatii fiind verbe si pronume la persoana 1 -("...","...").
Remarcam faptul ca, opera ...... valorifica estetica modernista, atat din perspectiva imaginarului
poetic, cat si din perspectiva elementelor formale.

Avem in vedere mai intai, preferinta pentru lirismul subiectiv, aspect pe care il observam anterior.
Pentru poetul modernist ...... , arta este inteleasa drept expresie profunda a sufletului uman si nu doar
o reproducere a naturii, astfel ("simbolul central al textului") se asociaza cu ideea misterului relevat
prin senzatia auditiva a unei marci necunoscute.

In plus, se observa ambiguizarea si incifrarea referentului ......, prin apelul la metafora si la simbol. In
textul dat ...... se poate vorbi de o metafora revelatorie ("..."), dar si de un simbol central("...").

Din punct de vedere formal se observa preferinta fata de versul liber si sintaxa poetica ce se
caracterizeaza prin cultivarea ingambamentului, ceea ce explica inlantuirea versurilor si scrierea cu
minuscula.

Asadar, poezia data ...... valorifica estetica modernista prin elemente formale si de continut.

Incadrare in ROMANTISM
Romantismul se constituie ca miscare artistica si literara la sfarsitul secolului al 18-lea si in primele
decenii ale secolului a 19-lea, la inceput in Anglia si in Germania si apoi in Franta. A aparut ca o reactie
impotriva rationalismului iluminist si a clasicismului, fiind anticipat de preromantism, un moment
literar de tranzitie manifestat pe la jumatatea secolului al 18-lea.
Poezia ...... scrisa de ...... dezvolta o tema predilecta liricii ("eminesciene") - iubirea, materializata in
text prin laitmotivul ("idee/cuvant repetat" - "iubitei angelice"), asadar textul valorifica estetica
romantica materializata in text prin mai multe coordonate.

Avem in vedere mai intai, cultivarea sensibilitatii creatoare avand drept consecinta preferinta pentru
lirismul subiectiv. In textul dat ....., construit ca un monolog liric adresat eul poetic, da glas chemarii
adresate iubitei ce se pierde in negurile reci ale trecutului din nevoia de a recupera visul de iubire.
Marcile subiectivitatii sunt verbe si forme pronominale la persoana 1 si a 2-a, precum - ("eu, pe mine,
ma, m-, mie, imi, mi, mi-" - "tu pe tine, te, te-, tie, iti, ti-").

Ca in orice opera romantica, se poate remarca valorificarea unui procedeu specific - antiteza. In
aceasta poezie eminesciana se construieste antiteza dintre planul temporal al trecutului luminat de
prezenta angelica a iubitei("......") si negurile reci ale prezentului cand indragostitul constientizeaza
stingerea iubirii asa cum sugereaza versul final("......").

Nu in ultimul rand, putem observa cultivarea unor stari specifice sensibilitatii romantice - melancolia si
ataraxia(detasarea superioara). Imposibilitatea recuperarii iubirii idealizate ii genereaza eului liric
eminescian o profunda melancolie, dar si o acceptare a realitatii, asadar ataraxia("ultimul vers").

In concluzie, opera data ...... se incadreaza in estetica romantica prin trasaturi definitorii.

Incadrare in SIMBOLISM
Simbolismul este un curent literar care a aparut in Franta la sfarsitul secolului al 19-lea, ca o reactie
impotriva parnasianismului, a romantismului si a naturalismului, conconstituindu-se ca scoala intre
anii 1885 si 1900. Precursorul acestui curent este scriitorul francez Charles Baudelaire(1821-1867) care
asigura, de fapt, trecerea de la romantism la simbolism.

Textul liric sugestiv intitulat ...... dezvolta tema iubirii neimplinite sustinute prin
laitmotivul("idee/cuvant repetat") anotimpurilor si se constituie ca un monolog liric adresat, nascut
din nevoia eului liric de a da glas dezamagirii generate de absenta iubitei. Acest text dezvolta estetica
simbolista prin mai multe coordonate.

Avem in vedere mai intai faptul ca, este valorificat simbolul multisemnificativ, prin care se reda
corespondenta dintre planul interior si cel exterior. In aceasta opera eul liric surprins in ipostaza
indragostitului este apasat de absenta iubitei care are, drept urmare, o perceptie sumbra asupra
naturii exterioare. Astfel, anotimpurile - primavara, vara toamna, iarna devin simboluri ale absentei
pustiului de martie.

Muzicalitatea disonanta reprezinta o alta trasatura definitorie a liricii simboliste. In acest text sugestia
muzicalitatii apare inca din titlu ......, anticipandu-se dominanta afectiva a textului. De asemenea,
dezamagirea eului poetic este construita gradat prin versul refren("......"). In finalul textului,
atingandu-se climax-ul emotiei lirice prin exclamatia"......".

Nu in ultimul rand putem remarca preferinta pentru stari specifice - (nevroza, angoasa, spleen,
solitudine). Prin versurile creatiei ...... se redimensioneaza solitudinea eului liric care traieste acut
angoasa neimplinirii iubirii.

In concluzie, acest text bacovian ...... este reprezentativ pentru lirica simbolista.

Incadrare in Arta Poetica

Arta poetica este o creatie lirica programatica in care artistul isi exprima crezul artistic, ideile
referitoare la sursele artei sale, la conditia umana a creatorului, la eforul artistic de sublimare a
realului, la relatia cu cititorul. O astfel de creatie autoreflexiva este si cea a lui ("......") al carei titlu
("......") anticipeaza aceasta dimensiune tematica.

Remarcam mai intai faptul ca, poezia ("......") dezvolta tema creatiei artistice, vazuta drept un spatiu
de sublimare a emotiilor, a experientei metaforice, dar mai ales un spatiu al muţeniei celui care isi
propune sa contemple existenta cu ("......").

Ca in orice arta poetica eul liric, in cazul de fata subiectiv apare in ipostaza creatorului aflat intr-o
permanenta cautare a esentei artei sale, tensiunea acestei cautari este redata printr-un monolog liric
adresat cititorului. Tumultul interior al creatorului atinge climax-ul in secventa finala, cea in care
acesta are superba revelatie - ("......") mutenia fiind vazuta drept o cale de reconciliere cu sinele.

La nivel stilistic, caracterul autoreflexiv al operei ("......") este sustinut si prin numeroasele simboluri
valorificate prin text("...","..."), ampla enumeratie("......") sugereaza imaginarul poetic ce cuprinde
problematica existentiala/metafizica - "drumul" ca simbol al devenirii.

Asadar, textul dat ("......") este o arta poetica, avand un puternic caracter autoreflexiv.

Incadrare in GENUL DRAMATIC

Fragmentul dat face parte din opera dramatica(......)apartinand dramaturgului ...... si surprinde
momentul in care ....... .

Remarcam, astfel ca, acest fragment reuneste particularitati formale si de continut ale unei opere
dramatice care deriva din faptul ca, a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scena.

Avem in vedere mai intai faptul ca, textul dramatic ...... reuneste discursul dramaturgului reprezentat
de didascalii si discursul personajelor alcatuit din replicile acestora.
In secventa data, interventiile dramaturgului in text au rolo de a - ("Acestea ajută la intrarea cititorului
în lumea textului, dar în primul rând la punerea in scenă a acestuia; transmit informații despre cadrul
in care se desfasoara actiunea, despre personaje prezentând trăsăturile fizice și morale ale acestora;
Limbajul nonverbal este transmis tot prin intermediul notațiilor autorului, ajutând actorul la
interpretarea cât mai fidelă a personajului."). Discursul personajelor, reuneste replicile lui ("...") si ale
lui ("...") ce intruchipeaza ...... .

De asemenea, se poate observa ca, dialogul dramatic este principalul mod de expunere din text,
acesta avand un rol esential in constructia personajelor, dar si a actiunii dramatice.

Astfel, este evident faptul ca, cele doua personaje ("...") si ("...") ...... . sau Astfel din punct de vedere
structural, se poate remarca organizarea specifica, textul dat ...... facand parte, conform indicatiilor
paratextuale, din actul ......, scena ...... .

Asadar, textul dat reuneste trasaturi formale si de continut specifice genului dramatic.

Incadrare in PROZA REALISTA

Realismul romanesc are, in general, trasaturile curentului privit in evolutia sa universala, deoarece
abordeaza studiul societatii omenesti, inderdependenta dintre personaje si mediul social, manifestand
o atitudine critica fata de mecanismele sociale si dorind sa prezinte viata nu numai la nivel social, ci si
etnic, etic, psihologic, economic etc.

Fragmentul dat face parte din romanul ("balzacian") ......, surprinde un spatiu cheie al romanului ...... .
Remarcam astfel ca, este valorificata estetica realista care-si propune o reprezentare verosimila si
mimetica a realitatii.

Avem in vedere mai intai faptul ca, perspectiva narativa este obiectiva, ceea ce implica un narator
obiectiv, omniscient, omniprezent si extradiegetic.

In acest text in care persoana de naratie este a treia, omniscienta narativa este redata in
secventa ...... .

In plus, se poate remarca preferinta pentru descrieri minutioase ce valorifica tehnica detaliului
semnificativ, element definitoriu pentru modelul balzacian.

In textul dat, atentia naratorului converge catre prezentarea ...... . Se impun doua piese - ...... si ...... .
Aceste elemente descriptive compun un decor care anticipeaza o trasatura definitorie a proprietarului
- extravaganta imblanzita printr-un rafinament artistic.

Asadar, secventa data este ilustrativa pentru realismul de tip balzacian.

Rolul didascaliilor intr-un text dramatic
Fragmentul dat ce face parte din opera dramatica "......" surprinde dialogul dintre ("...") si ("...") ce
pune in lumina ...... . Textul prezinta particularitati formale si de continut ce deriva din caracterul sau
dramatic, printre care si prezenta didascaliilor.

Acestea sunt interventii ale dramaturgului in text, adresate actorului sau regizorului in vederea
realizarii spectacolului de teatru.

Avem in vedere mai intai ca, prin notariile autorului se vedeau informatii ce fac posibila circumscrierea
ambientala. In fragmentul dat, notatii precum ("......");("......") fac referire la elemente decorului, dar si
la atmosfera.

In plus, didascaliile fac referire si la elemente de comunicare nonverbala. Notatia ("......") reda
miscarea scenica a personajului, prin care este subliniata ("nelinistea") acestuia.

Asadar, didascaliile reprezinta discursul dramaturgului, fiind esentiale in realizarea spectacolului de

teatru.

Rolul modurilor de expunere - analiza intr-un

text epic.
Fragmentul dat ce face parte din creatia epica a lui ...... - "titlu", prezinta una dintre cutumele
burgheziei bucurestene la inceput de secol - "......", pretext pentru o atenta radiografie sociala.

Secventa data valorifica modul de expunere specific genului epic - naratiunea, aceasta impletindu-se si
cu celelalte moduri de expunere - descriere, dialog si monolog.

In reprezentarea evenimentelor, un rol definitoriu il are naratiunea, in textul dat cea

heterodiegetica(nu e personaj in actiune)/ - "homodiegetica(e personaj)", deoarece universul fictional
este prezentat din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient, omniprezent si extradiegetic. Astfel,
se reda in text momentul in care, ......, acest mod de expunere este completat de pasajele descriptive
epice menite a reda cadrul spatio-temporal, dar si atmosfera - melancolica a unei zile de "...".
Epitetele("......"), fixeaza coordonatele vizuale ale unui cadru autumnal.

In partea finala a textului este prezentata si o notatie descriptiva cu rol in portretizarea uneia/unuia
dintre personaje ...... .

Textul se incheie cu un scurt dialog prin care este introdus/a ......, acesta avand functie informationala,
dar si de a imprima caracter oral textului.
Replica finala ...... a ......, reprezinta o modalitate de a avea acces la constiinta personajului.

Asadar, in fragmentul dat discursul epic reuneste moduri de expunere diverse.

Incadrare in GENUL LIRIC

Opera lirica ...... impresioneaza prin forta lirismului subiectiv/obiectiv si dezvolta tema ...... sustinuta
prin laitmotivul("idee/cuvant repetat") si alte motive poetice precum ...... .

Textul se constituie ca un monolog liric adresat/confesiv, marcile subiectivitatii lirice fiind ...... .
Apartine, asadar, genului liric, fiind o creatie literara in care mesajul se transmite direct, fiind sugerat
printr-un limbaj expresiv, ambigii si reflexiv.

In textul dat, vocea autorului in text este eul liric - acesta cunoaste urmatoarele ipostaze, eul liric
subiectiv - lirsim subiectiv, marcat prin indici textuali precum, persoana 1("...") si persoana a 2-a("..."),
marci ale afectivitatii("interjectii, vocative"), interogatii si exclamatii retorice("..."). sau eul liric
obiectiv/generalizator - lirism obiectiv, poetul vorbeste in numele tuturor fiintelor carea au aceleasi
sentimente, in plan gramatical foloseste persoana a 3-a.

Remarcam, astfel faptul ca, o caracteristica fundamentala a operei lirice este reprezentata de prezenta
sentimentelor intime si a confesiunii.

Principalele moduri de expunere sunt descrierea, monologul liric si monologul liric adresat.

Asadar, opera ...... se incadreaza in genul liric prin particularitati formale si de continut.

Prezentati doua MOTIVE LITERARE

Motivul literar este reprezentat de un obiect, un fenomen, un personaj, o
culoare, o cifră și are rolul de a face mai clară ideea centrală a operei sau de
a evidenția mesajul pe care artistul îl transmite direct sau indirect.

Obiecte: motive acvatice (izvorul, lacul, marea, ploaia, lacrima; apa vie/apa moarta, albastra, crinul,
trandafirul.; arborele sacru: teiul, salcâmul, bradul, gorunul.);

motive terestre (codrul, grădina, muntele, dealul),

motive astrale (steaua, luceafărul, luna, soarele, norul);

motivul obiectelor fermecate (palosul fermecat, armura tatalui, oglinda, peria, basmaua.)

obiecte simbolice (cartea-simbol cultural, treapta-simbol ascensiv, oglinda-simbol al reflectarii în

constiinta, cheia-accesul, calea, solutia, lacatul-interdictia, masca-aparenta, jocul, rolul, plugul-munca,
ochiul-cunoasterea prin contemplare, buzele-rostirea, cunoastere prin cuvânt, sarut, inima-iubirea).

Motive cromatice: verdele-viata, tinerete; albul-puritate, ideal; negrul-simbol al mortii.

Cifre: zero (nimicul, golul, vidul, perfectiunea increatului),

unu (cifra sacra- Divinitatea nepereche),

doi (pereche, cuplul originar),

zece (totalitate=fiinta + nefiinta: 1+0),

doisprezece (ciclu temporal/anul cosmic),

trei, sapte, noua (cifre fatidice).

Sentimente: dorul, suferinta, bucuria, comuniunea om-natura, aspiratia spre ideal, nostalgia
absolutului, raul existential, spleen-ul, solitudinea, fascinatia mortii, uitarea prin somn/visare;

Actiuni/situatii arhetipale: vânatoarea magica, transhumanta, calatoria initiatica, coborârea în infern,

zborul, calcarea interdictiei, lumea ca teatru, viata ca vis.

Personaje: mitologice: Orfeu, Prometeu, Ulise, Hercule, Sisif.

biblice : Isus, Lucifer, sarpele, Adam, Eva, Cain si Abel, Iuda, magul, profetul.

folclorice : Zburatorul, Manole, ciobanul mioritic, haiducul, câinele credincios, Fat-Frumos, Ileana
Cosânzeana, calul nazdravan, zâna, ursitoarele, zmeul, strigoiul, ielele.

din literatura culta: Oedip, Hamlet, Romeo si Julieta, Don Quijote, Don Juan, Faust.

Modele mitice/ legendare: mitul cosmogonic, mitul jertfei pentru creatie, al destinului christic, al
pasarii Phoenix, motivul labirintului, pacatul originar, pactul cu diavolul.

Aforisme: carpe diem, vanitas vanitatum, fortuna labilis, fugit irreparabile tempus.

Incadrare in NEOMODERNISM
Drumul spre neomodernism este deschis inca din anii de celui de-la Doilea Razboi Mondial, mai precis,
in 1941, cand apare revista "Albatros", condusa de Geo Dumitrescu, in care se contureaza o noua
directie a literaturii, caracterizata prin revolta, ura impotriva formelor, prin negativismul unei
"generatii fara dascali" .

Textul liric X de Y se centrează pe tema...(reinterpretarea miturilor, creatia, arta ca modalitate de

cunoastere, reacţia filosofică, problematica omului contemporan).

Un prim argument care justifică încadrarea textului în modernism îl constituie imaginile insotite într-
un univers poetic original, cu un imaginar poetic bogat şi inedit (ex.). Limbajul este presărat de o serie
de metafore (care sunt + commentate). Nu în ultimul rând, renunţarea la prozodia clasică şi adoptarea
structurii astrofice, a măsurii diferite de la vers la vers, a versului alb, a ingambamentului (ex.)

Prin toate aceste trăsături, opera literară x, este o creaţie impresionantă pentru perioada
neomodernismului.

Caracterizare de PERSONAJ
X este personajul principal/protagonistul textului fragmentar al operei literare ...... de ......, deoarece
participă la evenimentele prezentate şi reprezintă instanţa naratorială prin intermediul căreia autorul
textului epic/dramatic îşi exprimă viziunea despre lume, atitudinea faţă de aceasta, sentimentele sau
ideile.

X este creionat atât prin mijloace de caracterizare directe, cât şi indirecte.

Caracterizarea directă este realizată prin intermediul unui discurs descriptiv de tip portret; realizată de
către narator (discurs la persoană a III-a- AUTORUL OFERĂ INFORMAŢII DESPRE STATUTUL SOCIAL,
PORTRETUL FIZIC, VESTIMENTAŢIA -SE COMENTEAZĂ) ; realizată de către alte personaje (discurs la
persoana a II-a şi a III-a) ; autocaracterizarea (discurs subiectiv-monolog interior).

Portretul moral este dominant şi se realizează prin caracterizarea indirectă (discurs bazat pe sugestie;
confirmă sau infirmă caracterizarea directă) şi reiese din: comportamentul personajului (fapte, idei,
atitudini) ţipare cognitive ale personajului; acte de comunicare verbală, paraverbală; raportul
personaj-lume; mediul în care trăieşte, numele, prenumele, poreclă (cognomenul); limbajul folosit de
personaj (registru, particularităţi).

Trăsătură dominantă a personajului X este…(1/2 scene din care reiese această)