Semnificative pentru cele doua teme ale romanului sunt scena horei satului,

din primul capitol, intitulat sugestiv INCEPUTUL si secventele celor doua

capitole zvarcolirea si sarutarea al caror protagonist este Ion. Scena horei
evidentiaza de la inceput stratificarea sociala din lumea Pripasului si
prefigureaza o serie de conflicte ale romanului, iar in celelalte doua capitole
Liviu Rebreanu pune in lumina atitudinea lui Ion in fata pamantului, cand
exclama infiorat "cat pamant, Doamne" sau cand "se lasa in genunchi, isi
cobora fruntea si-si lipi buzele cu voluptate de pamantul ud. Si-n sarutarea
aceasta grabita simti un fior rece, ametitor." La aceasta se adauga si
hotarearea invatatorului Herdelea care se implica politic, impotriva
convingerilor sale, atitidune care-i va aduce dispretul romanilor si o serie de
necazuri din partea autoritatilor, fiind nevoit sa parareasca Pripasul si sa-si
gaseasca alta slujba.

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot, mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor. El nu se implica afectiv in prezentarea
actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a 3.a

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului, care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor. El nu se implica afectiv in prezentarea
actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a 3.a

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot, mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor. El nu se implica afectiv in prezetnarea
actiunii nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a3.

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot mai mult decat personajele este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele personajelor. El nu se implica afectiv in
prezentarea actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea
intamplarilor se facela persoana a 3.a

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor. El nu se implica afectiv in prezentarea
actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a 3 a.

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele personajelor. El nu se implica afectiv in
prezentarea actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea
intamplarilor se face la persoana a 3a.
Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre
lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor. El nu se implica afectiv in prezentarea
actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a 3.a

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor. El nu se implica afectiv in prezentarea
actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a 3.a

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot, mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor.El nu se implica afectiv in prezentarea
actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a 3 a.

Caracterul obiectiv, realist al acestui roman este impus de viziunea despre

lume a autorului care este una obiectiva, perspectiva narativa fiind
omniscienta, deoarece romancierul este omniprezent si descrie realitati
simultane. El stie tot mai mult decat personajele, este ca si prezent la
evenimente si cunoaste destinele lor. El nu se implica afectiv in prezentarea
actiunii, nici in construirea personajelor, iar relatarea intamplarilor se face la
persoana a 3 a.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi o constituie, lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi este lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant intr-o societate in singura masura a
valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se poate vorbi
o constituie lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si emancipare
nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realieaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este avearea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi o constituie lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi este lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi, o constituie lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi este lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi este lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare nationala.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant, intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a doua tema despre care se
poate vorbi este lupta intelectualitatii ardelene pentru libertate si
emancipare.

In mod realist si obiectiv, Rebreanu realizeaza prin aceasta scriere o

monografie a satului transilvanean de la inceputul secolului al 20-lea. Prima
tema este lupta taranului pentru pamant intr-o societate in care singura
masura a valorii omului este averea, iar cea de-a douia tema despre care se
poate vorbi o constituie lupta intelectualitatii ardelene pentru liberate si
emancipare nationala.

De la acest titlu initial - "Zestrea", Rebreanu ajunge la acest titlu nou care i
s-a parut mai expresiv - "Ion", numele personjalului principal celui care
traieste drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera,
ceea ce justifica prezenta celor doua parti ale romanului intitulate sugestiv -
"Glasul pamantului" si "Glasul iubirii", cuprinzand fiecare cate 6, respectiv 7
capitole.

De la acest titlu initial - "Zestrea", Rebreanu ajunge la acest titlu nou, care i
s-a parut mai expresiv - "Ion", numele personajului principal celui care
traieste drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera,
ceea ce justifica prezenta celor doua parti ale romanului intitulate sugestiv -
"GLASUL PAMANTULUI" SI "GLASUL IUBIRII", cuprinzand fiecare cate 6
respectiv 7 capitole.

De la acest titlu initial - "Zestrea", Rebreanu ajunge la acest titlu nou care i
s-a parut mai expresiv - "ION", numele personajului principal, celui care
traieste drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera,
ceea ce justifica prezenta celor doua parti ale romanului intitulate sugestiv -
"GLASUL PAMANTULUI" SI "GLASUL IUBIRII", cuprinzand fiecare cate 6
respectiv 7 capitole.

De la acest titlu initial - "Zestrea", REbreanu ajunge la acest titlu nou care i s
a parut mai expresiv - " ION', numele personajului principal, celui care
traieste drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera,
ceea ce justifica prezenta celor doua parti ale romanului intitulate sugestiv -
'GLASUL PAMANTULUI" SI "GLASUL IUBIRII", cuprinzand fiecare cate 6
respectiv 7 capitole.

De la aces titltu initial - "Zestrea", Rebreanu ajunge la acest titlu nou care i s
a parut mai expresiv, ION, numele personajului principal celui care traieste
drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera, ceea ce
justifica prezenta celor doua parti ale romanului intitulate sugestiv "GLASUL
PAMANTULUI" SI "GLASUL IUBIRII", cuprinzand fiecare cate 6, respectiv 7
capitole.

De la acest titlu initial ZESTREA, Rebreanu ajunge la acest titlu nou care i s
a parut mai expresiv, ION, numele personajului principal, celui care traieste
drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera, ceea ce
justifica prezenta celor doua parti ale romanului intitulate sugestiv GLASUL
PAMANTULUI SI GLASUL IUBIRII, cuprizannd ficare cate 6 respectiv 7
capitole.

De la acest titlu intial ZESTREA, Rebreanu ajunge la acest titlu nou care i s a
parut mai expresiv, ION, numele personajului principal celui care traieste
drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera, ceea ce
justifica prezenta celor doua parti intitulate sugestiv "GLASUL PAMANTULUI
SI GLASUL IUBIRII" cuprinzand ficare cate 6 respectiv 7 capitole.

De la acest titlu initial ZESTREA, Rebreanu ajunge la acest titlu nou care i s
a parut mai expresiv, Ion, numele personajului principal celui care traieste
drama unei cumplite lupte intre nevoia de pamant si o iubire sincera, ceea ce
justifica prezenta celor doua parti ale romanului intitulate sugestiv GLASUL
PAMANTULUI si Glasul Iubiiri, cuprinzand fiecare cate 6 respectiv 7 capitole.

DE LA ACEST TITLU INITIAL ZESTREA, REBREANU AJUNGE LA ACEST TITLU

NOU CARE I S-A PARUT MAI EXPRESIV, ION, NUMELE PERSONAJULUI
PRINCIPAL, CELUI CARE TRAIESTE DRAMA UNEI CUMPLITE LUPTE INTRE
NEVOIA DE PAMANT SI O IUBIRE SINCERA, CEEA CE JUSTIFICA PREZENTA
CELOR DOUA PARTI INTITULATE SUGESTIV GLASUL PAMANTULUI SI
GLASUL IUBIRII, CUPRINZNAD FICARE CATE 6 RESPECITV 7 CAPITOLE.

DE LA ACEST TITLU INITIAL ZESTREA, REBREANU AJUNGE LA ACEST TITLU

CARE I S A PARUT MAI EXPRESIV, ION, NUMELE PERSONAJULUI PRINCIPAL
CELUI CARE TRAIESTE DRAMA UNEI CUMPLITE LUPTE INTRE NEVOIA DE
PAMANT SI O IUBIRE SINCERA, CEEA CE JUSTIFICA PREZENTA CELOR
DOUA PARTI ALE ROMANULUI INTITULATE SUGESTIV GLASUL PAMANTULUI
SI GLASUL IUBIRII, CUPRINZAND FIECARE CATE 6 RESPECTIV 7 CAPITOLE.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se desfasoara pe mai multe planuri narative,
oferind o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri.
Primul plan narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol,
intitulat sugestiv"INCEPUTUL", prezinta drumul catre Pripas si se continua
cu scena Horei Satului la care participa intreaga colectivitate. Acest plan
narativ il are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o
iubeste pe Florica, dar se casatoreste cu Ana, fata lui VASILE BACIU, unul
dintre bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra
in posesia averii, Ion face presiuni asupra Anei, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Tratata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea pe care a dobandit-o de la Vasile Baciu. Florica, fata frumoasa, dar
saraca, desi dorita de ION, se casatoreste cu George Bulbuc, feciorul unui alt
bogatan al satului. Ion o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de George, sotul Floricai si ucis.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri. Primul plan
narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitulat
sugestiv "INCEPUTUL", prezinta drumul catre Pripas si se continua cu scena
HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativ il
are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o iubeste pe
Florica, dar se casatoreste cu ANA, fata lui Vasile Baciu, unul dintre
bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra in
posesia averii, Ion face presiuni asupra Anei, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Tratata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, Ana se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe Ion, acesta crezand ca isi va pierde
averea pe care a dobandit-o de la Vasile Baciu. Florica, fata frumoasa, dar
saraca, desi dorita de Ion, se casatoreste cu George Bulbuc, feciorul unui alt
bogatan al satului. Ion o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de George, sotul Floricai si ucis.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri. Primul plan
narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitulat
sugestiv "INCEPUTUL", prezinta drumul catre Pripas si se continua cu scena
HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativ il
are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o iubeste pe
Florica, dar se casatoreste cu ANA, fata lui VASILE BACIU, unul dintre
bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra in
posesia averii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Tratata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. FLORICA, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al satului. ION o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de GEORGE, sotul FLORICAI si,
ucis.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri. Primul plan
narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitulat
sugestiv "INCEPUTUL" prezinta drumul catre PRIPAS si se continua cu scena
HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativ il
are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o iubeste
FLORICA, dar se casatoreste cu ANA, fata lui VASILE BACIU, unul dintre
bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra in
posesia averii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Tratata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. FLORICA, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al satului. Ion o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de George, sotul FLORICAI, SI
UCIS.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri. Primul plan
narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitulat
sugestiv "INCEPUTUL" prezinta drumul catre PRIPAS si se continua cu scena
HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativ il
are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o iubeste pe
FLORICA, dar se casatoreste cu ANA, fata lui VASILE BACIU, unul dintre
bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra in
posesia averii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Trata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. Florica, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al satului. ION o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de GEORGE, sotul FLORICAI, si
ucis.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri. Primul plan
narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitulat
sugestiv "INCEPUTUL" prezinta drumul catre PRIPAS si se continua cu scena
HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativ il
are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o iubeste pe
FLORICA, dar se casatoreste cu ANA, fata lui VASILE BACIU, unul dintre
bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra in
posesia averii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Trata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si acest timp moare si
copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. FLORICA, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al satului. ION o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de George, sotul FLORICAI, si
ucis.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri. Primul plan
narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitulat
sugestiv "INCEPUTUL" prezinta drumul catre PRIPAS si se continua cu scena
HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativ il
are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o iubeste pe
FLORICA, dar se castoreste cu ANA, fata lui Vasile Baciu, unul dintre
bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra in
posesia averii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Tratat cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. FLORICA, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al satului. ION o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de GEORGE, sotul FLORICAI si
ucis
Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri, Primul plan
narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitula
sugestiv "INCEPUTUL" prezinta drumul catre PRIPAS si se continua cu scena
HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan narativ il
are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o iubeste pe
FLORICA, dar se casatoreste cu ANA, fata lui VASILE BACIU, unul dintre
bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra in
posesia averii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Trata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. FLORICA, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al sataului. Ion o iubeste inca, incearca sa se aproie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de George, sotul FLORICAI si
ucis.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se prezinta pe mai multe planuri narative, oferind
o imagine ampla si profunda asupra vietii, prin diversele ei planuri. Primul
plan narativ, cuprinzand si incipitul romanului, aflat in primul capitol, intitulat
sugestiv "INCEPUTUL" care prezinta drumul catre PRIPAS si se continua cu
scena HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan
narativ il are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o
iubeste pe FLORICA, dar se casatoreste cu ANA, fata lui VASILE BACIU, unul
dintre bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra
in posesia averii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheeama in judecat pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se naste feciorul. Tratata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. FLORICA, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al satului. Ion o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de GEORGE, sotul FLORICAI si
ucis.

Prezenta celor doua teme si a structurii mentionate se explica prin faptul ca,
fiind un roman, actiunea lui se desfasoara pe mai multe planuri narative,
oferind o imagine ampla si profunda asupra vietii, pe diversele ei planuri.
Primul plan narativ, cuprinzand si inciptul romanului, aflat in primul capitol,
intitulat sugestiv "INCEPUTUL" prezinta drumul catre PRIPAS si se continua
cu scena HOREI SATULUI la care participa intreaga colectivitate. Acest plan
narativ il are in centrul intamplarilor pe ION AL GLANETASULUI. Acesta o
iubeste pe FLORICA, dar se casatoreste cu ANA, fata lui VASILE BACIU, unul
dintre bogatanii satului, crezand ca astfel va scapa de saracie. Pentru a intra
in posesia verii, ION face presiuni asupra ANEI, il cheama in judecata pe
proaspatul socru si spera la mai mult cand i se nase feciorul. Trata cu
brutalitate atat de tata, cat si de sot, ANA se spanzura si in acest timp moare
si copilul, ceea ce il nemultumeste pe ION, acesta crezand ca isi va pierde
averea dobandita de la VASILE BACIU. FLORICA, fata frumoasa, dar saraca,
desi dorita de ION, se casatoreste cu GEORGE BULBUC, feciorul unui alt
bogatan al satului. Ion o iubeste inca, incearca sa se apropie de ea, dar cand
e aproape de a-si implini visul, este surprins de GEORGE, sotul FLORICAI si
ucis.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familie a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului ZAHARIA HERDELEA si cea a preotului BELCIUG. Atat
familia invatatorului, cat si preotul, ramas vaduv, din primul de preotie, se
implica in problemele taranilor, sfatuindu-i in rezolvarea acesta. De aici apar
unele disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite asupra
acelorasi probleme. De aceea, se dumanesc, se insulta, se ameninta, se
cearta, ajung pe drumurile judecatii, dar in final, se impaca. Alti intelectuali -
profesori, judecatori, avocati, inspectori, impreuna cu odraslele si sotiile lor
sunt prezentati in relatie directa cu preotul Belciug si familia HERDELEA, fie
in momente conflictuale, fie in momente mondene.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familie a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului Zaharia Herdelea si cea a preotului Belciug. Atat familia
invatatorului, cat si preotul, ramas vaduv din primul an de preotie se implica
in problemele taranilor sfatuindu i in rezolvarea acestora. De aici apar unele
disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite asupra
acelorasi probleme. De aceea se dumanesc se insulta se ameninta se cearta
ajung pe drumurile judecatii dar in final se impaca. Alti intelectuali -
profesori, judecatori, avocati, inspectori, impreuna cu odraslele si sotiile lor
sunt prezentati in relatie directa cu preotul Belciug sau cu familia Herdelea,
fie in momente conflictuale, fie in momente mondene.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familie a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului ZAHARIA HERDELEA si cea a preotului BELCIUG. Atat
familia invatattorului cat si preotul ramas vaduv din primul an de preotie se
implica in problemele taranilor sfatuindu i in rezolvarea acestora. De aici
apar unele disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite
asupra acelorasi probleme. De aceea se dusmanesc se insulta se ameninta
se cearta ajunge pe drumurile judecatii, dar in final se impaca. Altii
intelectuali profesori judecatori avocati inspectori, impreuna cu odraslele si
cu sotiile lor, sunt prezentati in relatie directa cu preotul BELCIUG sau cu
familia HERDELEA fie in momente conflictuale fie in momente mondene.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familie a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului ZAHARIA HERDELEA si cea a preotului BELCIUG. Atat
familia invatatorului, cat si preotul, ramas vaduv, din primul an de preotie, se
implica in problemele taranilor, sfatuindu-i in rezolvarea acestora. De aici
apar unele disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite
asupra acelorasi probleme. De aceea se dusmanesc, se insulta, se ameninta,
se cearta, ajung pe drumurile judecatii, dar in final se impaca. ALTI
INTELECTUALI PROFESORI AVOCATI JUDECATORI INSPECTORI, IMPREUNA
CU ODRASLELE SI SOTIILE LOR SUNT PREZENTATI IN RELATIE DIRECTA CU
PREOTUL BELCIUG SAU CU FAMILIA HERDELEA, FIE IN MOMENTE
CONFLICTUALE, FIE IN MOMENTE MONDENE.

AL DOILEA PLAN NARATIV ESTE MAI PUTIN DRAMATIC, DERULAND SCENE

DIN VIATA DE FAMILIE A INTELECTUALITATII RURALE SI DIN TARGUL
ARDELEAN. AICI ESTE PREZENTA FAMILIA INVATATORULUI ZAHARIA
HERDELEA SI CEA A PREOTULUI BELCIUG. ATAT FAMILIA INVATATORULUI,
CAT SI PREOTUL, RAMAS VADUV, DIN PRIMUL AN DE PREOTIE, SE IMPLICA
IN PROBLEMELE TARANILOR, SFATUINDU-I IN REZOLVAREA ACESTORA. DE
AICI APAR UNELE DISENSIUNI INTRE CEI DOI INTELECTUALI AI SATULUI CU
OPINII DIFERITE ASUPRA ACELORASI PROBLEME. DE ACEEA SE
DUSMANESC, SE INSULTA, SE AMENINTA, SE CEARTA, AJUNG PE
DRUMURILE JUDECATII, DAR IN FINAL SE IMPACA. ALTI INTELECTUALI
PROFESORI, JUDECATORI, AVOCATI, INSPECTORI, IMPREUNA CU
ODRASLELE SI SOTIILE LOR SUNT PREZENTATI IN RELATIE DIRECTA CU
PREOTUL BELCIUG SAU CU FAMILIA HERDELEA, FIE IN MOMENTE
CONFLICTUALE FIE IN MOMENTE MONDENE

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familia a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului Zaharia Herdelea si cea a preotului Belciug. Atat familia
invatatorului, cat si preotul, ramas vaduv din primul an de preotie se implica
in probleme taranilor sfatuindu-i in rezolvarea acestora. De aici apar unele
disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite asupra
acelorasi probleme. De aceea, se dusmanesc, se insulta, se ameninta, se
cearta, dar in final se impaca. Alti intelectuali profesori, judecatori, avocati,
inspectori, impreuna cu odraselele si sotiile lor sunt prezentati in relatie
directa cu preotul BELCIUG SAU CU FAMILIA HERDELEA, fie in momente
conflictuale, fie in momente mondene.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familie a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului ZAHARIA HERDELEA SI CEA A PREOTULUI BELCIUG.
Atat familia invatatorului cat si preotul ramas vaduv din primul an de preotie
se implica in problemele taranilor sfatuindu i in rezolvarea acestora. De aici
apar unele disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite
asupra acelorasi probleme. De aceea se dusmanesc se insulta se ameninta
se cearta, dar in final se impaca. Alti intelectuali profesori, judecatori,
avocati, inspectori, impreuna cu odraselele si sotiile lor sunt prezentati in
relatie directa cu preotul BELCIUG SAU CU FAMILIA HERDELEA, FIe in
momente conflictuale, fie in momente mondene.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familie a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului Zaharia Herdelea si cea a preotului BELCIUG. Atat
familia invatatorului, cat si preotul ramas vaduv din primul an de preotie se
implica in problemele taranilor, sfatuindu i in rezolvarea acestora. De aici
apar unele disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite
asupra acelorasi probleme. De aceea se dusmanesc se insulta se ameninta
se cearta, ajung pe drumurile judecatii, dar in final se impaca. Alti
intelectuali profesori, judecatori, avocati, inspectori, impreuna cu odraslele
si sotiile lor sunt prezentati in relatie directa cu preotul Belciug sau cu
familia HERDELEA, fie in momente conflictuale, fie in momente mondene.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familia a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului Zaharia Herdelea si cea a preotului Belciug. Ata familia
invatatorului cat si preotul ramas vaduv din primul an de preotie se implica in
problemele taranilor sfatuindu i in rezolvarea acestora. De aici apar unele
disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite asupra
acelorasi probleme. De aceea se dusmanesc, se insulta, se ameninta, se
cearta, ajung pe drumurile judecatii, dar in final se impaca. Alti intelectuali
profesori, avocati, judecatori, inspectori, impreuna cu odraselele si sotiile lor
sunt prezentati in realtie directa cu preotul Belciug sau cu familia Herdelea,
fie in momente conflictuale, fie in momente mondene.

Al doilea plan narativ este mai putin dramatic, deruland scene din viata de
familie a intelectualitatii rurale si din targul ardelean. Aici este prezenta
familia invatatorului Zaharia Herdelea si cea a reotului Belciug. Atat familia
invatatorului, cat si preotul ramas vaduv din primul an de preotie se implica
in problemele taranilor sfatuindu i in rezolvarea acestora. De aici apar unele
disensiuni intre cei doi intelectuali ai satului cu opinii diferite asupra
acelorasi probleme. De aceea se dusmanesc se insultase ameninta se
cearta, ajung pe drumurile judecatii, dar in final se impaca. Alti intelectuali
profesori judecatori avocati inspectori impreuna cu odraslele si sotiile lor
sunt prezentati in relatie directa cu preotul belciug sau cu familia herdelea
fie in momente conflictuale fie in momente mondene.

Finalul romanului, cuprins in capitolul "SFARSITUL" surprinde din nou ca si

incipitul intreaga colectivitate - tarani si intelectuali, adunati de data
aceasta la sfiintirea bisericii, naratiunea incheindu-se cu aceeasi imagine a
drumului catre Pripas.

Finalul romanului, cuprins in capitolul "SFARSITUL" surpinde din nou ca si

incpitul intreaga colectivitatetarani si intelectuali adunati de data aceasta la
sfiintirea biserici, naratiunea incheindu-se cu aceeasi imagine a drumului
catre Pripas.

Finalul romanului, cuprins in capitolul "SFARSITUL" surpdinde din nou, ca si

incipitul intreaga colectivitate - tarani si intelectuali - adunati de data
aceasta la sfiintirea bisericii, naratiunea incheindu-se cu aceeasi imagine a
drumului catre Pripas.

Finalul romanului, cuprins in capitolul "SFARSITUL" surprinde din nou, ca si

incipitul intreaga colectivitate - tarani si intelectuali - aduanti de data
aceasta la sfiintirea bisericii, naratiunea incheindu-se cu aceeasi imagine a
drumului catre Pripas.

Finalul romanului, cuprins in capitolul "Sfarsitul" surprinde din nou, ca si

incipitul intreaga colectivitate tarani si intelectuali adunati de data aceasta
la sfintiirea bisericii, naratiuneai incheindu se cu aceeasi imagine a drumului
catre Pripas.

Finalul romanului cuprins in capitolul SFARSITUL surpinde din nou ca si

incipitul intreaga colectivitate tarani si intelectuali adunati de data aceasta
la sfiintirea bisericii, naratiunea incheindu se cu aceeasi imagine a drumului
catre Pripas.

Finalul romanului cuprins in capitolul SFARSITUL surpinde din nou ca si

incipitul intreaga colectivitate tarani si intelectuali adunati de data aceasta
la sfiintirea bisericii, naratiunea incheindu se cu aceeasi imagine a drumului
catre PRIPAS.

Finalul romanului, cuprins in capitolul SFARSITUL surprinde din nou ca si

incipitul intreaga colectivitate adunati de data aceasta la sfintiirea bisericii,
naratiunea incheindu se cu aceeasi imagine a drumul catre PRIPAS.

Finalul romanului cuprins in capitolul sfarsitul surprinde din nou ca si

incipitul intreaga colectivitate tarani si intelectuali adunati de data aceasta
la sfintiirea bisericii naratiunea incheindu se cu aceeasi imagine a drumului
catre Pripas.
Finalul romanului, cuprins in capitolul sfarsitul, surprinde din nou ca si
incipitul intreaga colectivitate, adunati de data aceasta la sfiintirea bisercii,
naratiunea incheindu se cu aceeasi imagine a drumului catre Pripas.

Dupa cum se observa din structura romanului, incipitul si finalul sunt construite pe motivul
drumului, care apare ca prim personaj al scrierii, insotindu-l pe cititor pana in ulita din dos a
Pripasului, unde are loc hora satului, dupa ce parcurge alte repere geografice semnificative -
localitatea Jidovita, Padurea Domnesti, Cismeaua Mortului, Rapele Dracului. Astfel, ajuns in
Pripas, drumul trece peste Paraul Doamnei, lasand in urma casa Invatatorului sau pe cea a
Glanetasului. Drumul se personifica, deoarece "se ascunde", "poposeste", "da buzna", pana ce
"ajunge" in satul toropit de zapuseala.

Dupa cum se observa din structura romanului, incipitul si finalul sunt construite pe motivul
drumui care apare ca prim personaj al scrierii, insotindu-l pe cititor pana in ulita din dos a
Pripasului, unde are loc hora satului, dupa ce parcurge alte repere geografice semnificative -
localitatea Jidovita, Padurea Domnesti, Cismeaua Mortului, Rapele Dracului. Astfel, ajuns in
Pripas, drumul trece peste Paraul Doamnei, lasand in urma casa Invatatorului sau pe cea a
Glanetasului. Drumul se personifica, deoarece "se ascunde", "poposeste", "da buzna", pana ce
"ajunge" in satul toropit de zapuseala.

Dupa cum se observa in structura romanului, incipitul si finalul sunt construite pe motivul
drumului, care apare ca prim personaj al scrierii, insotindu-l pe cititor pana in ulita din dos a
Pripasului, unde are loc hora satului, dupa ce parcurge alte repere geografice semnificative -
localitatea Jidovita, Padurea Domnesti, Cismeaua Mortului, Rapele Dracului. Astfel, ajuns in
Pripas, drumul trece peste Paraul Doamnei, lasand in urma casa invatatorului sau pe cea a
Glanetasului. Drumul se personifica, deoarece "se ascunde","poposeste", "da buzna", pana ce
"ajunge" in satul toropit de zapuseala.

Dupa cum se observa in structura romanului, incipitul si finalul sunt construite pe motivul
drumului, care apare ca prim personaj al scrierii, insotindu-l pe cititor pana in ulita din dos a
Pripasului, unde are loc hora satului, dupa ce parcurge alte repere geografice semnificative -
localitatea Jidovita, Padurea Domnesti, Cismeaua Mortului, Rapele Dracului. Astfel, ajuns in
Pripas, drumul trece peste Paraul Doamnei, lasand in urma casa invatatorului sau pe cea a
Glanetasului. Drumul se personifica, deoarece "se ascunde","poposeste", "da buzna", pana ce
"ajunge" in satul toropit de zapuseala.

In final, imaginea drumului este cu totul alta. Soseaua coboara obosita"parca se coteste, se
indoaie, apoi se intinde iar dreapta ca o panglica cenusie in amurgul racoros", lasand in urma
aceleasi locuri ca si in incipit. Astfel, autorul sugereaza "insusi mersul vremii", cursul ei
neintrerupt peste toate zvarcolirile vietii. In acest fel, naratorul dezvolta ideea de iluzie a vietii,
peste toate framantarile asezandu-se uitarea.

In final, imaginea drumului este cu totul alta. Soseaua coboara obosita"parca coteste, se intinde,
apoi se indoaie iar dreapta ca o panglica cenusie in amurgul racoros, lasand in urma aceleasi
locuri ca si in incipit. Astfel, autorul sugereaza " insusi mersul vremii ", cursul ei neintrerupt
peste toate zvarcolirile vietii. In acest fel, naratorul dezvolta ideea de iluzie a vietii, peste toate
framantarile asezandu-se uitarea.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in cazul nuvelei "Moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu
aspectul unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in cazul nuvelei "Moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu
aspectul unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in cazul nuvelei"moara cu noroc", constructie rotunda, circulara, cu
aspectul unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in cazul nuvelei "moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu
aspectul unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajung sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de lemn de
la marginea satului. Aceasta simtrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul structurii
romanului, ca si in cazul nuvelei "moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu aspectul
unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in nuvela "moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu
aspectul unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in cazul nuvelei "moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu
aspectul unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea, de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in cazul nuvelei "moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu
aspectul unui corp sferoid.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput, dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
structurii romanului, ca si in cazul nuvelei "moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara cu
aspectul unui corp sferoid.

Dupa cum se observa din structura romanului, incipitul si finalul sunt construite pe motivul
drumului care apare ca prim personaj al scrierii, insotindu l pe cititor pana in ulita din dos a
Pripasului, unde are loc hora satului, dupa ce parcurge alte repere geografice semnificative -
localitatea Jidovita, Padurea domnesti, cismeaua mortului, rapele dracului. astfel, ajuns in pripas
drumul trece peste paraul doamnei lasand in urma casa invatatorului sau cea a glanetasului.
drumul se personifica, deoarece se ascunde poposeste da buzna pana ce ajunge in satul toropit
de zapuseala.

Dupa cum se observa din strucura romanului, incipitul si finalul sunt construite pe motiuvul
drumului care apare ca prim personaj al scrierii insotindu l pe cititor pana in ulita din dos a
pripasului, unde are loc hora satului, dupa ce parcurge alte repere geografice semnificative
localitatea jidovita, padurea domnesti, cismeaua mortului, rapele dracului. astfel, ajuns in
pripas, drumul trece peste paraul doamnei lasand in urma casa invatatorului sau a glanetasului.
drumul se personifica, deoarece se ascunde poposeste da buzna pana ajunge in satul toropit de
zapuseala.

In final imaginea drumului este cu totul alta. Soseaua coboara obosita"parca coteste, se intinde
apoi se indoaie iar dreapta ca o panglica cenusie in amurgul racoros, lasand in urma aceleasi
locuri ca si in incipit. astfel, autorul sugereaza "insusi mersul vremii", cursul ei peste toate
zvarcolirile vietii. In acest fel, naratorul dezvolta ideea de iluzie a vietii peste toate framantarile
asezandu-se uitarea.

Drumul devine deopotriva simbolul unui inceput dar si al unui sfarsit, cele doua dimensiuni
temporale ajungand sa se confunde, strajuite de acelasi Hristos de tinichea de pe crucea de
lemn de la marginea satului. Aceasta simetrie dintre incipit si final, evidentiaza in planul
romanului, ca si in nuvela "moara cu noroc", o constructie rotunda, circulara, cu aspectul unui
corp sferoid.

Intre cele doua dimensiuni sunt infatisate o serie de evenimente petrecute in universul satului
Pripas, ai caror protagonisti traiesc adevarate drame existentiale, implicati fiind intr-o serie de
conflicte de natura sociala - Ion si vasile baciu, ion si george bulbuc sau invatatorul si preotul.
Totodata, autorul face referire si la traditiile populare si la evenimentele importante din viata
satului - nunta, hora, moarte, cu tot ceea ce implica ele. Aceasta simetrie dintre incipit si final
este si ea o trasatura a unei naratiuni realiste si obiective, observandu-se totodata ca in
relatarea intamplarilor autorul a renuntat la nota lirica specifica samanatorismului si
poporanismului sau la cea etnicista.