ZERO:Biografia unei idei periculoase Pe data de 21 septembrie 1997,in timp ce parasea costa Virginiei,vasul American Yorktown in valoare de un milliard

de dolari s-a zguduit din toate puterile si a ramas intepenit(efectiv nu mai putea inainta).Vasele de razboi sunt proiectate pentru a rezista loviturii unei torpile sau exploziei unei mine.Deoarece era bli ndat,nimeni nu s-a gandit sa-l protejeze pe Yorktown impotriva lui zero.Mare gres eala. Computerele de la bord tocmai fusesera dotatecu un nou program de comanda a moto arelor.Din pacate,nimeni nu a zarit bomba cu ceas care s-a strecurat in cod,un z ero pe care inginerii ar fi trebuit sa-l eliminein timpul instalarii programului .Dar,dintr-un motiv sau altul,acel zero a fost trecut cu vederea pana cand progr amul l-a inregistrat in memorie si s-a blocat.Cand sistemul de computer al vasul ui a incercat sa imparta la 0,cei 80 000 de cai putere au devenit imediat neputi nciosi.Au fost nevoie de 3 ore pentru a se face trecerea pe comenzile de urgenta ale motoarelor pentru a deplasa vasul pana in port si doua zile le-a luat ingin erilor incercand sa scape de zero,reparand motoarele si aducand vasul pe linia d e plutire. Nici un alt numar nu este capabil sa produca o asemenea paguba.Defectiunile de s istem, precum e cea care a afectat vasul,nu reprezinta decat o umbra stearsa a p uterii lui zero.De-alungul timpului culturile s-au facut de ras in fata lui zero ,iar filozofii si matematicienii s-au destramt sub influenta lui.El reprezinta o licarire de inefabil si de infinit.Cele mai multe intrebari ale omenirii se ref era la nimicnicie si la eternitate,la zid si la nemarginire.In cele ce urmeaza v om vorbi depre povestea lui zero;o istorie a paradoxurilor create de un numar cu o infatisare inocenta,care da batai de cap si celor mai stralucite minti ale ac estui secol si care ameninta sa distruga intreaga contructie a gandirii stiintif ice. Zero s-a aflat in central luptei inversunate dintre Rasarit si Apus. Zero a fost motivul ciocnirilor intre religie si stiinta. Zero a devenit limbajul naturii sic ea mai importanta unealta a matematicii. Iar cele mai profunde problem a le fizicii-miezul intunecat al unei gauri negre si extraordinara explozie de lumina a Big Bang-ului- reprezinta eforturi de a-l infrange pe zero. Povestrea lui zero este straveghe.Radacinile ei sunt infipte in zorii matematici i,cu mii de ani inaintea aparitiei primei civilizatii ,cu mult inainte ca oameni i sa invete sa citeasca si sa scrie.Insa ,pe cat de normal ne pare noua zero ast azi,pe atat de straina si inspaimantatoare era idea existenatei sale pt poparele din vechime. In ceputurile gandirii matematice au pornit din dorinta de a numara oisi din nev oia de a tine evident asupra proprietatii si asupra timpului.Nici una din aceste sarcini nu-l implicau pe zero;civilizatia functiona perfect pana ca acesta sa f ie descoperit.Si,intr-adevar,zero a fost asha de urat de unele culture incat au alesa sa traiasca fara el. Paleontologii au fost nevoiti sa deduca povestea nasterii matematicii din farame de adevar istorisite pe bucatele de piatra sau os.Un indiciu important referito r la matematicienii din Epoca de piatra a fost dezgropat la sfarsitul anilor 30, cand arheologul Karl Absolom,scormonint noroiul cehoslovac,a descoperit un os de lup,vechi de 30000 de ani, cu o serie de crestaturi pe el.Nimeni nu stie daca G og,omul pesterilor, a folosit osul respective pentru a numara caprioarele pe car e le omora,desenele pe care le schita sau zilele in care nu facuse baie,dar este evident ca oamenii primitive numarau ceva. Stramosii lui Gog nu erau capabili sa faca diferenta decat intre unul si multi.C u timpul limbile primitive au evoluat astfel incat se putea face difrerenta intr e unu, doi trei si multi.Dupa un timp,membrii inteligenti ai triburilor au incep ut sa insiruiasca numerele cuvinte cunoscute pentru a obtine numere mai mari.Popu latii precum Bororo si Bacairi din Brazilia aveau sisteme numerici de genul 1,2 ,1si2,2 si 2-sistem denut de noi acum sistemul binar.In schimb osul de lup a lui Gog avea 55 de crestaturi mici,asezate in grupuri de cinci;dupa primele 25, exi ta o crestatura de un alt tip.-deci folose aun system in baza cinci.Printr-un ac

cident al naturii oamenii au 5 degete la fiecare mana si datorita acestui fapt,5 parea baza de numeratie preferata de multe culturi. In Cartea Egipteana a Mortilor, cand sufletul unui decedat este luat la intrebar i de Aqen,luntrasul care poarta spiritele pester au,in lumea de dincolo,acestui a I se refuza accesul la bord da nu stia sa-si numere degetele. Dar niciunul din aceste sisteme nu avea un termen pentru zero. Nu exista cest co ncept;ce rost avea sa numeri zero oi sau zero copii.In loc de avem zero banana va nzatorul de fructe spune nu avem banana .Nu iti trebuie un numar pentru a exprima l ipsa a ceva si numanui niu i-as trecut prin minte idea sa desemneze un symbol pe ntru a exprima absenta obiectelor. Insa egiptenii din acele vremuri erau destul de buni matematicieni.Erau maiestri in astronomie si in tinerea evidentei timpului,ceea ce presupune ca foloseau o matematica avnsata,datorata naturii instabile a calendarului.Calendarul egiptean cuprindea 12 luni,la fel ca sic el lunar ,insa fiecare luna avea 30 de zile(la sfarsitul anului adaugandu-se inca 5 zile).Inovatia egiptenilor-calendarul solar - a fost un success,insa ceea ce a marcat si mai mult istoria a fost :arta geome triei. Grecii au inteles matematica mai bine decat egiptenii;dup ace au preluat arta ge ometriei,grecii si-au deposit repede profesorii.In loc de pictograme care sa des emneze numerele,cum faceau egiptenii,grecii foloseau literele.(figura..1 figura ba bilonieni+explicatia spatiului in loc de zero pag2)

Valoarea unei cifre este data de locul pe care il ocupa in sirul numerelor natur al de la 1-10;de pozitia ei in raport cu alte cifre.Dar 0 nu a avut initial nici un loc in sir.chiar si astazi il tratam ca pe un non-numar.Desi cu totii stim c a a re o valoare numerica proprie,utilizam digital 0 pe post de semn de substitu tie fara a ne gandi la numarul 0.Priviti telefonul sau tastatura calculatorului si .o vine dupa 9 ,nu inaintea lui 1,unde ii este locul..asadar nu conteaza unde se afla in secventa de cifre?Nu ..pentru ca astazi toata lumea stie ca zero nu poate sta oriunde,este cifra ce separa numerele negative de cele positive,numaru l par si intreg cel precede pe 1..nicaieri in alta parte nu are logica. La fel ca si egiptenii,si mayasii aveau un calendar solar extraordinar.Deoarece sistemul lor de numeratie era in baza 20,ei isi imparteau anul in 18 luni a cate 20 zile fiecare,insumand 360 zile.Aveau o perioada speciala de cinci zile la sf arsitul anului,numita Uayeb.Spre deosebire de egipteni mayasii aveau zero in sit emul lor numeric.(figura3) Este greu sa ne imaginam ce inseman sa-ti fie teama de un numar.In sa zero era i n mod inevitabil relationat cu neantul-cu nimicul.Exista o teama primordial de n eant si de haos si implicit o teama de zero.Pentru antici proprietatile matemati ce ale lui zero nu aveau explicatie, la fel ca si nasterea universului. Zero era lipsit de substanta.Si totusi,acest numar lipsit de substanta ameninta sa submineze cele mai simple operatii matematice cum ar fi inmultirea si imparti rea.Pe taramul numerelor ,inmultirea reprezenta o extindere-la propriu.sa ne ima ginam un sir de numeric o banda de cauciuc cu semne.(figura 4) Universal grec,creat de Pitagora,Aistotel si Ptolomeu,a supravietuit mult timp d upa prabusirea civilizatiei grecesti;dar cifra zero nu-si gasea locul in cadrul pitagoreic.Realizarea unei echivalente,unei legaturi profunde si mistice intre n umere si forme i-a trasformat pe greci in maiestri ai geometriei.Chiar si astazi ,ca urmare a influentei egiptene aveau numere patratice si numere triunghiulare. (figura 5) Simbolul fundamental al viziunii pitagoreice asupra universului este raportul de aur. In scolile moderne,copiii invata ca Pitagora este creatorul faimoasei teoreme ce ii poarta numele:patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor.in realitate insa acest lucru se aflase cu 1000 de ani inaintea epocii lui Pitagora

.In Grecia antica,numele lui Pitagora era legat de o alta inventive:scara muzica la. Intr-o zi, spune legenda, in timp ce se juca cu un monocord (cum este cel din im agine..fig 7),o cutie de rezonanta cu o singura coarda,Pitagora a avut idea de a deplasa un culisor de-a lungul corzii,observand astfel o modificare a notelor.P entru Pitagora ,cantatul la un instrument era un act mathematic.(a imparti o coa rda in 2 segmente insemna acelasi lucru cu a realize un raport din 2 numere) Deoarece rapoartele reprezentau cheia intelegerii naturii,pitagoreicii,si ulteri or si alti matematicieni greci,si-au consumat energia cercetandu-le proprietatil e.Atunci pitagoreicii au gasit cel mai frumos numar din lume:raportul de aur.Spus in cuvinte nu pare ceva deosebit,insa figurile construite pe baza raportului de aur par a fi cele mai frumoase de pe pamant.(.Unii istorici si matematicieni sus tin ca Partenonul ,maretul temple din Atena este realizat astfel incat raportul de aur sa fie evidentiat in fiecare aspect al constructiei.Chiar si natura pare sa aibe in vedere un asemenea raport-coparati proportiile oricaror 2 camere succ essive ale cohiliei de nautil, flori (dispunerea petalelor), insecte (de pilda f urnica are corpul mp?r?it n trei segmente, dup? diviziunea de aur.(figura pag39..s i poze calc.) Cifra zero nu-si gasea locul in cadrul pitagoreic.Excludea posibilitatea lui zer o de a fi cosiderat un numar.La uram urmei,ce forma putea avea zero? Zero era un numar in aparenta lipsit de orice ratuine geometrica,si, de aceea pe ntru a-l excude,grecii ar fi trebuit sa restructureze intreaga gandire matematic a. Este adevarat ca pitagoreicii au incercat sa distruga din fasa un alt concept m atematic decat numarul rational-cel de irational.Insa marele secret a fost dezva luit de Hippas din Metapont,si cultul a actionat violent ,aruncandul(dupa cum zi ce legenda dupa puntea unui vas).Secretul pe care l-a relevat a zguduit teleliil e doctrinei pitagoreice.Insa nu numerele irationale l-au omorat pe Pitagora ci f asolea.(Unele legende spun ca intr-o zi dusmanii,care nu erau considerati demni de a fi admisi in cult, i-au incendiat casa si Pitagora a rupt-o la fuga pt a sc apa cu viata si poate ar fi reusit daca nu ar fi nimerit drept intr-un camp cu f asole.acolo s-a oprit.A declarat ca mai bine sa fie ucis decat sa strabata campu l de fasole.) (Deci nu ignoranta i-a determinat pe greci sa nu accepte cifra zero,si nici sist emul lor restrictiv de tip numar-forma.Filozofia a fost de vina.zero se ciocnea de crezuri filozofice fundamentale,deoarece el inglobeaza doua notiuni,pe atunci otravitoare pt doctrina greceasca.Si, intr-adevar,aceste 2 notiuni au distrus f ilozofia aristotelica,dupa lunga ei domnie-aprox 2 milenii.aceste notiuni sunt c ea de neant si cea de infinit. Epoca romana a durat aproximativ 7 secole.In toata aceasta perioada ,nu s-a inre gistrat nici un progres important in stiinta matematicii.Istoria si-a continuat cursul:crestinismul a luat cu asalt Europa,Imperiul Roman a cazut,Biblioteca din Alexandria a ars si a inceput Evul Mediu. Aveau sa mai treaca inca 7 secole pana cand zerosa reapara in Europa.Intre timp, in Evul Mediu calugarii,singurii invatati care mai ramasesera,au creat un calend ar fara zero,condamnandu-ne la o eterna confizie. Dionysius Exiguus a fost unul dintre acesti calugari.In secolul al VI-lea,papa I oan I i-a cerut sa extinda tabelele Pastelui.In timp ce traducea si recalcula,Di onysius a facut cateva cercetari suplimentare;si-a dat seama ca putea sa afle da ta exacta la care s-a nascut Iisus Hristos.Dupa ce a cochetat putin cu matematic a,a ajuns la concluzia ca se afla in al 525-lea an dupa nasterea lui Hristos.Ast fel,el a numit anul nasterii lui Hcristos 1 anno Domini sau primul an al Domnului .Nu exista anul zero.Dionysius nici nu avea alternative;nu stia numic despre zer o. Lipsa unui an zero a inceput sa ridice probleme 2 secole mai tarziu.Pe data de 3 1 decembrie 1999,toata lumea(chiar si angajatii Observatorului Regal de la Green wich,cel ce inregistreaza in mod oficial timpul universal si arbitreaza toate ev enimentele din punct de vedere cronologic)a sarbatorit trecerea in noul mileniu

gresit. Imaginati-va ca un copil se naste in prima secunda a primei zile din primul an:1 ianuarie 1 d.Cr..in anul 2 ar avea un an,in anul 3 ar avea 2 ani,si tot asa,in a nul 100 ar avea 99 de ani.acum imaginati-va ca acest copil se numeste Secol.Astf el,cel de-al doilea secol incepe in anul 101,si secolul al 21-lea si cel de-al 3 -lea mileniu-incep in 2001.Ori nu ati observat asta? Desi Apusul(Europa) s-a temut de neant,Orientul (India)l-a primit cu bratele des chise.Zero avea sens,aici,doar datorita cifrelor din stanga sa;simbolul lui zero nu insemna nimic daca era singur. In secolul al IV-lea i.Hr.,Alexandru Cel Mare a marsaluit cu trupele sale persan e din Babilon pana in India.Prin intermediul acestei invazii,matematicienii indieni au auzit pentru pr ima data de sistemul numeric babilonian-si de zero.India nu s-a temut niciodata de infinit sau de neant iar Shiva era simbolul neantului.El era neantul absolut, nimicitiasuprema-incarnarea inexistentei.(figura 13)Spre deosebire de universul apusean,cosmosul hindus era infinit;dincolo de universul nostru,existau nenumara te alte universuri. Matematicienii indieni au facut insa mult mai mult decat sa il accepte pe zero.E i l-au transformat,modificandu-i rolul din simplu subtituent in numar.Aceasta no ua reprezentare i-a dat lui zero puterea pe care o detine astazi. Candva in jurul secolului al V-lea d.Hr.,matematicienii si-au schimbat numeratia ;de la un sistem asemanator cu cel grecesc,au trecut la unul de tip babilonian.C ifrele noastre au evoluat din simbolurile folosite de indieni;la drept vorbind,e le ar fi trebuit sa fie denumite cifre indiene nu arabe.(fig 14)Indienii au impr umutatputin din geometria greceasca.Se pare ca nu au manifestat un interes foart e mare pentru figurile plane, pe care grecii le au iubit atat de mult. Sistemul indian le permitea utilizatorilor sa foloseasca diverse tertripuri pent ru a aduna,scadea ,inmulti si imparti numerele(intr-un mod asemnator cum facem noi astazi) fara ajutorul uni abac.(cum se facea pana atunci). Concursurile intre abacisti si decimalisti care foloseau sistemul de numeratie in ba za 10 erau echivalentele medievale ale faimoaselor olimpiade de sah de astazi. Numerele se detasasera in sfarsit de geometrie-asa s-a nascut ceea ce noi cunoas tem astazi sub denumirea de algebra. Brahmagupta,un matematician indian din secolul al VII-lea,a stabilit reguli de i mpartie a numerelor,inclusiv a celor negative.Aceste reguli au ramas valabile pa na astazi:impartit doua numere de acelasi semn si veti obtine rezultatul pozitiv .El a incercat sa inteleaga ce insemana 0:0 si 1:0 dar nu a reusit. Aceasta fractie (1:0) in care numitorul este zero,dese,mneaza o cantitate infinit a spunea Bhaskara,un matematician indian in sec al XII-lea. Prin secolul al VII-lea,pe masura ce steaua apuseana cobora sub linia orizontul ui(prabusirea Romei),o alta stea rasarea:Islamul. Musulmanii absorbeau repede intelepciunea popoarelor pe care le cucereau.Aceasta avea sa se transforme in centrul educational al intregului Orient-iar unul dint re primii carturari formati acolo a fost matematicianul Mohammed ibn-Musa al-Kho warizmi.Acesta a scris mai multe carti printre care Al-jabr wa l muqabala un tratat despre rezolvarea ecuatiilor elementare;sintagma al-jabr din titlu(care are apro ximativ sensul a duce la bun sfarsit )a dat nastere termenului de algebra. Chiar si cuvantul zero isi are radacinile in limbile hindusa si araba.Denumirea in diana pentru zero era sunya ,care insemna gol,pe care arabii l-au transformat in sif r .Rezonanta latina a cuvantului sifr a fost zephirus ,care este radacina cunvatului zero. Omul care a reintrodus zero in Europa a fost Leonardo din Pisa. Fiul a unui neg ustor italian,el a calatorit prin nordul Africii.Acolo,tanarul-cunoscut mai bine sub numele de Fibonacci- a invatat matematica de la musulmani,si,in curand,a de venit,la randul lui,un bun matematician. Fibonacci este renumit pentru o problema stupida pe care a introdus-o in c artea sa,Liber Abaci ,la randul ei,publicata in 1202.Imaginati-va ca un fermier are o pereche de pui de iepure.Puii au nevoie de doua luni pentru a ajunge la ma

turitate si,din acel moment,ei procreeaza cate o pereche de alti pui,la inceputu l fiecarei luni.Pe masura ce cresc,acesti noi pui se reproduc,la randul lor ,iar puii rezultati cresc,de asemeanea,si se reproduc si asa mai departe.Cate perec hi de iepuri obtinem intr-o luna data? Numarul perechilor de iepuri creste astfel; 1,1,2,3,5,8,13,21,34,55..;numarul perechilor din orice luna data este egal cu suma perechilor din cele doua luni anterioare.Matematicienii au inteles imediat care este importanta acestei serii. La inceputul Renasterii nu se intrezarea faptul ca zero avea sa reprezinte o amenintare pentru Biserica.Inainte de secolul al XV-lea,picturile si desenele erau de regula lipsite de relief si viata.Imaginile erau distorsionate si bidim ensioanale. Cel care a demonstrat pentru prima oara puterea unui zero infinit a fost un ar hitect italian,Filippo Brunelleschi el a creat o pictura realista,utilizand un p unct de fuga. Prin definitie,un punct este asociat cu zero-datorita conceputului de dimensiu ne. Acesti matematicinei(Leonardo da Vinci)au perfectionat tehnica perspectivei si a u reusit foarte repede sa reprezinte pe panza imagini neconventionale in trei d imensiuni.Artistii nu aveau sa se mai limiteze niciodata la reproduceri lipsite de relief.Zero transformase lumea artei. Zero si infinitul au constituit miezul problemei razboiului filozofic desfas urat in secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Fiind pregatit ca iezuit,Rene Descartesc a fost si el sfasiat intre veci si n ou. Descartes il va aduce pe zero in centrul sirului numeric si (fig 20) va cauta d ovada existentei lui Dumnezeu in neant si in infinit. El il folosea pentru a tra nsforma figuri si forme geometrice in ecuatii si numere;cu ajutorul coordoantelor carteziene. Chiar si astazi copiii invata ca Natura are nevoie de vid ,desi profesorii nu stiu cu exctitate de unde provine aceasta conceptie.Exte o extensie a filozofiei a l ui Aristotel:nu exista vid.Daca cineva ar incerca sa creeze vid,natura ar face or ice i-ar sta in putere pentru a imipedica acest lucru.Insa secretarul lui Galile o,Evangelista Torricelli,a demonstrat ca era adevarat-creand primul vid. Pentru a scoate apa din puturi si canale,muncitorii din Italia foloseau un ti p de poma care functiona ,mai mult sau mai putin,ca o seringa uriasa.Aceasta pom pa avea un piston introdus ,cu un joc,mic intru-un tub.Capatul de jos al tubulu i era asezat in apa,astfel incat,atunci cand pistonul era didicat,nivelul apei s e ridica odata cu el. Tanar fiind,ela inventat o masina mecanica de calculat numita Pascalina,asemanat oare cu unele calculatoare mecanice utilizate de ingineri inainte de inventarea calculatorului electronic. Pascal a fost si matematician,si om de stiinta.In stiinta,Pascal a cerceat vid ul-natura vidului. Mecanica cuantica l-a scos pe zero din teroia clasica a lumin ii-indepartand energia infinita care se presupunea ca ar proveni din fiecare par ticula de materie din univers.Un zero in mecanica cuantica conduce la presupuner ea ca intregul univers-inclusiv vidul-este plin cu o cantitate infinita de energ ie:energia in punctul zero absolut.Un zero prezent in cealalta faimoasa teorie m oderna-a relativitatii-creeaza un alt paradox:nimicul infinit al gaurii negre. Ca si mecanica cuantica,teroia relativitatii s-a nascut din lumina;de data ace asta,viteza luminii a fost cea care a provocat probleme.Majoritatea obiectelor d in univers nu au o viteza care sa fie aprieciata la fel de orice observator.De e xemplu,imaginativa- un baietel care arunca pietre in toate directiile.Pentru un observator care se apropie de baiat,pietrele par sa zboare mai repede decat un o bservator care se indeparteaza in fuga de el;in aparenta,viteza pietrelor depind e de directia si de viteza observatorului. Tanartul Einsten in 1905 a facut o supozitie-cum ar fi,sa zicem,zborul unui corb spre copac-legile fizicii sunt aceleasi pentru fiecare observator.(fig50)

Ecuatiile lui Einstein au mai prezis si alotceva,mult mai sinistru:gaura ne agra,o stea atat de densa incat nimic nu-I poate scapa din prinsoare-nici macar lumina,. La inceput,o gaura neagra este,aidoma celorlalte stele,ca un imens glob de gaz f ierbinte-compus in special din hdrogen. Cheia straniilor propirietati ale unei gauri negre sta in modul in care acesta curbeaza dimensiunea spatiu-timp. Acesta este un concept foarte problematic.Tesatura neteda si continua a spatiu lui-timp poate avea goluri in ea si nimeni nu stie ce se intampla cu adevarat in zona acelor goluri. Einstein a fost atat de incomodat de ideea punctelor singulare,incat a negat exi stenta gaurilor negre.Dar s-a inselat:gaurile negre exista.cu toate acestea , pun ctul singular al unei gauri negre este atat de urat,atat de periculos,incat natu ra incearca sa-l acopere,nelasand pe nimeni sa zareasca zeroul din centrul gauri i,ca apoi sa se intoarca pentru a povesti ce a vazut.Natura are uncenzor cosmic.C enzorul este insasi graviatia.Teoretic vorbind,un punct singular neprotejat,fara un orizont al sau,ti-ar putea permite sa te deplasezi cu o viteza mai mare deca t cea a luminii sau sa calatoresti in timp.Asta se poate face cu ajutorul unei s tructuri numite gaura de vierme. Cei de la NASA spera ca zero ar putea detine secretul calatoriilor catre stel ele indepartate.In 1998,ei au organizat un simpozion intitulat Fizica pentru Mil eniul Trei,in cadrul caruia oameni de stiinta au dezbatut meritele gaurilor de v ierme,a calatoriilor instantanee in alte spatii si impuri,a motoarelor ce folose sc drept compustibil vidul si ale altor idei avangardiste. Problema calatoriilor spatiale este ca,la inaintare,nu ti se opune nici un fel d e rezistenta.Cand inoti in piscina,imping in sol,propulsandu-te inainte.In spati u,nu poti impinge nimic inapoi,poti da cat vrei din picioare insa nu vei ajunge nicaieri. In timp ce unii fizicieni incearca sa-l elimine pe zero din ecuatiile lor,alti i demonstreaza ca tocmai cel care poate rade la urma este zero.Chiar daca nu vor reusi niciodata sa afle secretele nasterii universului,oamenii de stiinta se af la pe punctul de a-i intelege moartea.Soarta finala a cosmosului depinde de zero . Ecuatiile gravitationale ale lui Einstein nu admiteau un univers static,neschimb abil.Ii harazeau,in schimb,alte destine,in functie de cantitatea de substanta di n cosmos.In cazul unui univers usor,balonul dimensiunii spatiu-timp se poate ext inde la infinit,devenind tot mai mare.Stelele si galaxiile ar sclipi din ce in c e mai slab,pierzandu-se una cate una in departare.Universul ar deveni tot mai re ce si ar suferi o moarte termica. Deci care va fi soarta noastra:marea comprimare sau moartea termica?Raspunsul poat e fi aflat usor Foarta misterioasa poate proveni,din nou ,din vid.Particulele minuscule aflate i ntr-o continua agitatie in dimensiunea spatiu-timp exercita o usoara impingere s pre exterior,extindandu-i imperceptibil structura.Peste miliarde de ani,viteza d e expansiune a universului va fi mult mai mare.Deci soarta lui nu este sa ajunga intr-un stadiu de mare comprimare,ci sa se extinda etern,sa se raceasca si sa a junga intr-o moarte termica ,din cauza energiei din punctul de zero absolut,un z ero prezent in ecuatiile mecanicii cuantice,care umple vidul cu o infinitate de particule. Astronomii sunt inca precauti.Rezultatele obtinute pe baza informatiilor furniza te de spernove sunt preliminare,dar devin tot mai solide,cu fiecare noua observa tie facuta.Alte studii,destinate analizarii emanatiilor de gaz sau numarului de lentile gravitationale dintr-un camp vizual dat,vin in sprijunul acestor rezulta te,aratand de asemene,ca intregul cosmos se afla intr-un vesnic proces de expans iune.Raspunsul este deci geata,nu focul,gratie puterii lui zero.Zero se ascunde in spatele tutoror marilor enigme ale fizicii.Pentru a rezolva problema,oamenii de stiinta si-au propus sa renunte din noua la zero si sa unifice regulile care

guverneaza cosmosul.Daca vor reusi ei vor intelege legile universului.Vom sti ce reguli ale fizici guverneaza tot ceea ce se afla intre limitele spatiului si ti mpului,de la inceputul cosmosului pana la farsit.Oamenii ar intelege toana cosmi ca ce a condus la producerea Big Bangului.Am afla ce este in mintea lui Dumnezeu .Dar,de data aceasta este posibil ca zero sa nu mai fie atat de usor de invins. Si totusi,ZERO este omniprezent astazi:un eveniment important(revelionul de exemp lu) are loc la ora zero,nu la ora unu.Cand te indrepti spre locul unde a exploda t o bomba,te apropii de zona zero.Orice cronometru incepe de la 00:00. Copiii numara unu, doi,trei,nu zero,unu,doi.Cu exceptia mayasilor ,nimeni altcineva l-a vrut pe zero.nu avem nici o luna care sa inceapa cu ziua zero. Oamenii de stiinta stiu cu certitudine un singur lucru:cosmosul s-a nascut din ni mic si va reveni la nimicul din care provine.Universul incepe si se sfarseste cu zero. Asa cum nava spatiala asteapta intotdeauna ca numaratoarea sa ajunga la zero ina inte de a tasni in aer astefl va spun si eu: 10-9-8-7-6-5-4-3-2-1 (momentul zero).Va multumesc pentru atentie!