Sunteți pe pagina 1din 5

ala Galaction

Un prozator a carui biografie spirituala transpare in diverse personaje e Gala Galaction (numele real : Grigore
Piscu-lescU), figura tolstoiana, cu perpetua inclinare spre cazurile de constiinta. La aparitia volumului de
nuvele Bisericuta din Razoare, revista Viata romaneasca ii schita colaboratorului un portret care nu e decit un
joc de contraste. Fiecarei trasaturi ii corespunde un dublet, incit pitoresc" si paradoxal" coexista, intr-o
succesiune plina de neprevazut : Defensor eclesiastic si poet liric in proza , intelectual fin si crestin
practicant; un temperament pasionat si un moralist ultra; dibaci comentator al Bibliei, cunoscator adinc in
Exegeza si admirator al lui Verlaine, Oscar Wilde etc. ; taranist in subiecte si Aecriturist.A extrem, de cel cu
AsonoritatiA- in stil ; in acelasi caiet are pagini de efuziuni lirice,- alaturi de procese verbale si note din
anchetele eclesiastice (1914, nr. 1). Originalitatea consta in efortul de a unifica aceste contrarii intr-un
destin. Toata activitatea lui Gala Galaction, moralist cu imaginatie de meridional aprins, e un lant de
manifestari duale, intre cotidian si etern, real si fabulos, preocupat daca nu de a armoniza, dar a pune in
paralela pe marii dascali ai cugetarii revolutionare cu propovaduitorii de azi si de alta data ai conceptiei si ai
vietii crestine" (Intre revolta si contemplatie, Contemporanul, 1948, nr. 85). inclinarea spre confesiune, la
autorul Morii lui Califar (n. la 16 apr. 1879, Didesti-TeleormaN) este enorma. Paginilor memorialistice
cunoscute li s-a adaugat un voluminos jurnal, aproape in totalitate inedit, extrem de interesant, inceput (prin
1896) sub influenta fratilor Goncourt. Fiu de arendas de mosie, in mediul rural cunoscu dramele taranimii.
Dupa rascoalele din 1888, tatal, om cu oarecare instructie, il transfera la invatatura la Rosiorii-de-Vede. De la
povestile din Halima si ispravile cu haiduci pasiunea pentru cunoastere alterneaza cu contemplatia, liceanul
de la Sf. Sava" peregrinind in visuri, in poezia cimpiei si a codrului, si in labirintul cartilor si al cetilului". Pe
fondul contradictoriu se declanseaza conflictul intre sensibilitatea ardenta si problemele de constiinta ;
probabil prin filiera materna (mama descendenta din clericI), latura ascetica lupta cu impulsurile virstei.
Niste trandafiri, asociati cu revelatia primului fior erotic, ii evoca senzatii stranii, detaliate retrospectiv cu
minutia analitica a unui Renan. Un buchet daruit de o colega de examen liceanului de doisprezece ani, care
raspunsese exemplar, marca inceputul deosebirii dintre bine si rau, dintre dorit si nepermis, dintre veghe
sanatoasa si reverie culpabila, dintre barbatesc si feminin" (TrandafiriI).
La Sf. Sava", Gala Galaction e un licean studios si reflexiv, tentat de literatura ca experienta de viata si
creatie. O schita trimisa la Viata lui Vlahuta fu intimpinata cu vagul : Mai incercati". Prin clasa a sasea, un
medalion consacrat lui Macedonski (intr-o mica publicatie proprie, Zig-zag, trasa la poligraF) atragea atentia
poetului, care, sensibil la elogii, il reproducea in Liga ortodoxa (1896). Pe Tudor Arghezi, coleg de liceu cu o
clasa in urma, il intilni in cenaclul lui Macedonski, debutant in iulie 1896 in Liga ortodoxa. Gala Galaction
publica luna urmatoare, la moartea lui Traian Demetrescu, primul articol Dinir-un carnet (semnind Grigore
PisC). La curent cu dezbaterile sociale, receptivi la inovatiile estetice simboliste, asupra celor doi,
temperamente opuse, se exercita influente comune. Sociabil, Gr. Pisculescu lega prietenie inalterabila" cu
Arghezi, N. D. Cocea si V. Demetrius, perpetuata printr-un contract nescris", care le permite sa ramina
independenti si sa nu caute adapost in nici un cenaclu literar" (Marturie literara).
Debutul in proza se produse la Adevarul ilustrat (1896), cu schitele Pe terasa si Harpistul Dionis, prozatorul
publicind apoi, in alte periodice, versuri parnasiene (Aurora mistica, Pe lyra). Doua intimplari, asociate
cautarilor specifice virstei, converg la liceanul in ultima clasa din 1898, intr-o criza mistica. Una e contactul
cu La Cathedrale, opera catolicului Huysmans, cealalta, impresia produsa de Josephin Pe-ladan, a carui
aparitie in Bucuresti a fost pentru mine cel dintii eveniment dintr-o serie de evenimente providentiale"
(Marturie literara). Fenomen de conjunctura, in momentul in care miscarea socialista se dezorganiza. Zicindusi mag (sar"), initiat in misterele astrale asiro-chaldcene, aparind intr-un exotic costum indian, puternic
parfumat cu mosc, sugerind prin concentrarea figurii extazul, Peladan, poet si dramaturg, autor de scrieri cu
implicatii oculte-simbolice, era un aventurier care, dupa ce facuse prozeliti in Franta, gasi teren de
expansiune in mediile snobe de la Bucuresti. in ce-1 priveste pe Galaction, el era, ca si Arghezi (Ion TheO)
sensibilizat pentru ocultism din momentul primelor legaturi cu Liga ortodoxa a lui Macedonski, unde se
cultiva o anumita poza fideista. Galaction se inscria in 1898 la Facultatea de filozofie si litere de unde insa, ca
efect al crizei sufletesti agravate, trecea anul urmator la teologie. Concomitent, Tudor Arghezi imbraca la
Cerni ca vesmintul monahal. Dupa rezumate ale cursurilor lui Titu Maiorescu si C. Dimitrescu-Iasi, de la sectia
filozofica, publicate la sugestia lui N. Petrascu in revista acestuia, Literatura si arta romana, viitorul prozator
dadea tot acolo un eseu despre Iulia Hasdeu (1899).

Singura manifestare literara din etapa bucuresteana a studiilor teologice e nuvela Moara lui Califar, de
valoare exceptionala, aparuta in aceeasi Literatura si arta romana (1902). Absorbit de studii, continuate la
Cernauti (dupa ce temporar fu subsef de birou la CosistoriU) in 1909 obtinea titlul de doctor : Am construit
castele in Spania visurilor teologico-lite-rare si numai de citeva ori am mai deschis usa revistelor." Moment
notabil, colaborarea la Linia dreapta (1904) a lui Arghezi, unde, autorul nuvelei il osindesc juratii ? (ulterior
devenita Gheorghe CatalinA) utiliza pentru intiia data pseudonimul Gala Galaction. Tot acolo incepea ciclul de
Scrisori catre Sirn-foroza, in ton religios apologetic, continuat cu intermitente pina dupa razboi, la un moment
dat la Viata romaneasca. Alta nuvela la nivelul Morii lui Califar fu Copca Radvanului, trimisa Revistei idealiste
in 1907.
Postul de defensor ecleziastic ce i se atribui in 1909 (echivalent cu calitatea de procuror bisericesC) implica
peregrinari prin tara si contacte cu oameni feluriti, utile prin noutate omului de litere cuprins de un naboi de
povesti si de epopee" (Marturie literara). Revenit la literatura, Galaction tiparea in 1910 la Viata sociala,
stimulat amical de N. D. Cocea, citeva scrieri reprezentative : De la noi la Cladova, In padurea Co-tosmanei,
Linga apa Vodislavei, Gloria Constantini si altele, incluse in 1914 in Bisericuta din Razoare. Schita care da
titlul volumului aparuse, impreuna cu Trandafirii, in Viata noua, dovada a contactelor cu mediile simboliste,
confirmate prin colaborari ulterioare la ziarul Seara al lui Bogdan-Pitesti si la Cronica lui Tudor Arghezi. Prin
freschetea filonului folcloric, revelat in 1910, Galaction era un Sadoveanu muntean, fara marea poezie a
acestuia, mai preocupat insa de cazuri morale, ceea ce explica simpatia grupului de la Viata romaneasca
(primul volum va fi editat de revista ieseana). Galaction era pentru cei de aici cel mai insemnat scriitor care a
aparut in regat de la Sadoveanu incoace" (Viata rom., 1910, nr. 9). Zicin-du-si mai mult moldovean", el se
considera dupa un sfert de veac un reprezentant al gruparii. Cu drept cuvint, cind se va face numaratoarea
scriitorilor nostri (), repartizati pe familii, eu stau alaturi de amicii de la Viata romaneasca" (Ieri, alaltaieri si
azi, in Viata romaneasca, 1935, nr. 3). Gala Galaction are temperament de militant, cum o probeaza
publicistica de atitudine democratica din Rampa, Flacara si in special din Cronica (1915 1916), la aceasta din
urma codirector cu Arghezi. Clopotele din Manastirea Neamtu, volum din 1916, editat de Facla, reunea
beletristica ; alt volum din acelasi an, La tarmul marii, reprezinta pe publicist.

Dupa razboi, profesor din 1926 la Facultatea de teologie (predind printre altele limba ebraica), Galaction e in
acelasi timp prozator si foarte fecund publicist, intilnit in zeci de reviste si gazete. O lume noua (1919), Raboj
pe bradul verde (1920), Toamne de odinioara (1929) sint scrieri de publicist, solicitat de probleme sociale si
literare. In Roxana (1930), Papucii lui Mahmud (1932), Doctorul Taifun (1933) La raspintie de veacuri (1935)
gasim experimentele unui prozator care n-a putut deveni romancier reprezentativ. Alte lucrari nu intra in
sfera literaturii. De amintit, totusi, Caligraful Tertiu (1921) si o fantezie dramatica, Rita Craita.
Pseudonimul Gala Galaction, care a parut ciudat, ilustreaza afinitatile intelectualului cu antichitatea elina,
evocata in Caligraful Tertiu. Climatul Heladei trebuia sa formeze obiectul altei scrieri, Columnele
Partenonului, anuntata ca fiind in preparatie" inainte de al doilea razboi mondial. Proiect nerealizat. Zeci de
articole de aspect autobiografic, partial reproduse in Oameni si ginduri din veacul meu (1954), proiecteaza
lumini asupra scriitorului democrat, dupa eliberare deputat, membru al Academiei (1947). La 8 martie 1961,
Galaction muri, dupa ce o paralizie il tinu la pat cinci ani.

Proza scurta
Ca si Sadoveanu, Galaction e inainte de toate povestitor, cu deosebire personal cind valorifica sugestii
folclorice de pe tarmul dunarean sau de la Olt. La temelia" unor pagini ca Moara lui Califar, In padurea
Cotosmanei, Mustata Efendi ajunge Macarie Monahul stau citeva din povestirile tatalui. La fel, citeva din
povestile Teleormanului se prevad in Zile si necazuri din zavera, Linga apa Vodislavei, La Vulturi !
si mai ales in Papucii lui Mahmud " (Marturie literara). Disocierea intre nuvela si povestire tine la Gala
Galaction de raportul intre obiectiv si lirism, acesta din urma fiind adesea dominant. in Gloria Constantini se
manifesta un nuvelist fara exigenta clasica a lui Caragiale, dar atent la lectia acestuia, intimplarile din zona

silvestra a Cotosmanei sau de la apa Vodislavei tin, ca timbru, de tehnica naratorilor populari, in alte
povestiri (convertirea musulmanului Mustafa Efendi, de exemplU), ecouri din literatura hagiografica se
intilnesc cu posibile reminiscente din l rois contes de Flaubert. Problema de personalitate, prozatorul nu-si
recunoaste (scriindu-i lui Ibraileanu la 18 octombrie 1911) nici un model :
Am crescut ca si Tudor Arghezi, pe baragan. N-am facut parte din nici una din maretele scoli literare care fac
fericirea Romaniei; n-am cunoscut si nu recunosc nici un maestru; n-am invatat bunul ton si gratiile literare in
nici un salon de Abeaux espritsA. Nu sint frumos si nici nu vreau sa fiu. O!
mai ales, nu vreau, in ruptul capului sa fiu frumusel !
Tin sa fiu daca pot sa fiu, daca sint intr-adevar eu insumi, cu putinele mele calitati si cu nenumaratele, dar
caracteristicile mele cusururi"
Moara lui Califar, amestec de realism si fabulos, cu tranzitii de la real la legenda si basm, reprezinta pentru
prozator (care acum are douazeci si trei de anI) descoperirea unei modalitati narative urmata in cele mai
bune pagini. Prin apelul la folclor, Galaction se situeaza, concomitent cu Sadoveanu, in prelungirea
creatorilor reprezentativi din secolul precedent, nota de specificitate romaneasca fiind relevanta. in esenta,
Moara lui Califar si hi padurea Cotosmanei au afinitati cu La hanul lui Minjoala de Caragiale, fiind in acelasi
timp, naratiuni de tipul fragmentelor din Hanu Ancutei. Fabulatia deriva in Moara lui Califar din eresul
popular, de unde interventia diavolului, prin intermediul unui morar dintre padurile de la Alautesti si
Capristea. Batrinul Califar isi vin-duse sufletul Satanei pentru nu stiu cite veacuri de viata". Un modest Faust
valah. Mediul in care se misca vrajitorul e plin de mister : Nimeni nu vazuse moara in umblet, moara macina
numai pentru stapinul sau Nichipercea, si cine stie pe ce vreme." Tentat de averile cu stigmat diabolic ale lui
Califar pentru a caror dobindire multi isi pierdusera viata. Stoicea copil de pripas" si paznic la cireada satului
isi incearca norocul, adresindu-se morarului. intii, isi spala chipul in iazul morii, pretext magic de pierdere a
individualitatii reale :
Acest iaz, in care moara se privea de veacuri, nu era un iaz ca orisicare; pentru ca pe fata lui nu se izvodea
niciodata, nici o unda. De-a pururi, fata lui sta linsa, limpede, inghetata ca un stei de sare stravezie intr-un
ram de trestii si de salcii. Zagazul ce se inalta in coasta morii era spuneau crestinii infiorati intarit pe
dedesubt cu oasele acelora pe care-i ispitisera comorile satanei si venisera la Califar ca sa se procopseasca".

Din real, actiunea se muta in vis, tinarul devenind vechilul peste toti vechilii boierului Rovin" (nume sugestiv,
prevenit din rovina", smirc, adecvat cu Califar, nume de pasare acvatica.). Fiica lui Rovin, Tecla, se
indragosteste de Stoicea, cu care se marita, insa intervin tatarii, devastind conacul, lasind in singe totul. Cum
visul se intrerupe, vacarul inselat suprima pe vrajitor ai carui creieri, se sleira pe pod." Galaction are
preferinte pentru finaluri dramatice. Atras de iazul blestemat, Stoicea se arunca in el, cu capul inainte", si
spinteca adincul straveziu".
Tragic e si sfirsitul din Copca Radvanului, povestire superioara Cintecului de dragoste sadovenian, cu care are
analogii. Fiul Saftei chelareasa de la curte, Mura lautarul nu poate aspira nopedepsit la dragostea stapinei,
domnita Oleana, destinata boierului Voinea de pe Lotru, personaj aspru si salbatic". La nunta, tiganul trebuie
sa cinte in praful radvanului" pina la Rimnic, la curtea mirelui. Fapt extraordinar, la Copca Radvanului alaiul
nuptial e atras in apa de puteri necurate". Si aici intervin practici de magie neagra, caci Safta nu pare straina
de accident :
Pamintul a pierit de sub copite si de sub roti, cum piere gheata in rotocolul copcii; si radvanul miresei si alte
doua-trei s-au dus in apa Oltului, in Copca Radvanului. Clinele de Olt sapase pe dedesubt tot malul, cit tine
astazi copca !
Dar nu era intimplare-, ci lucru necurat. Caci vioara lui Mura a tisnit din Olt in vazduh si a luat foc. Si zbura
pe apa Oltului de vale cu arcusul peste ea si ardea c.it o capita si cinta si juca"
Final spectaculos, cu molitve impotriva diavolului. Vioara s-a stins si a plesnit ca un butoi", dupa care Oltul

dezvra-jit", arunca pe mal, la lumina facliilor crestine si la vederea norodului adunat si ingrozit, pe Mura si
Oleana, imbratisati si morti" . . .
La tirgul Riurenilor, care tine douazeci si cinci de zile, negutatorii ciupesc", macina", si cara", lautarii cinta
balade : Cintecul lui Jianu, Toma Alimos, Kira Kiralina. La intoarcere, drumul e plin de care si de postalioane,
de vite si de oameni". Episodul cu substrat esoteric relatat sub titlul in padurea Cotosmanei se desfasoara tot
linga Olt, peste care se lasa apusul plin de flacari si de aur". Ochiul lui Gala Galaction, atent la culorile tari,
percepe cu voluptate penumbra si tenebrele. Negustorului Mantu Mihu, poposit cu altii in padure, noaptea ii
pare mai rea si mai temuta decit tuturora". O nevralgie ii scoate din adincul creierilor" amintirea unei nopti
din copilarie, spre o simbata a mortilor", la cimitir, in intuneric, situatie psihologica pregatita inteligent se
misca o lighioana cu par de vulpe si cu trup de om". Trage in ea cu pusca si aratarea cade. Curajosul Florea
Frincu Tocalie, circiumar si hot de pe Oltet", descopere ca vrajitorul ucis adormise oamenii cu o mina de
mort".
Momente de tensiune sint caracteristice si evocarilor cu fond realist, plasate in trecut. in timpul bejeniei de la
1821, Iordache Cojocaru, negustor bogat, sanchiu si nemilos, care nu ridea niciodata si batea pe calfe de le
zvinta", maltrateaza pe un cioban ai carui ciini ii rupsesera nadragii. Cel ofensat obtine satisfactie de la un
turc, care decapiteaza pe tiran (Linga apa VodislaveI). Refugiindu-se pentru a evita pe turci, o femeie nu-si
poate duce singura copii la adapost. Pe unul, ascuns pe o capita in munte, il sfisie vulturii (La VulturI) Alt
episod din acelasi context istoric, cu bejenari inspaimin-tati de turci, pare o scriere de cronicar : Zile si
necazuri din zareva. in nuvelele cu eroi contemporani, in prim plan trece moralistul, care, ca pictor al unor
pasiuni violente, observa cazuri-limita. Pentru Gala Galaction problemele de constiinta sint in acelasi timp
probleme de comportament fiziologic ; pasiunea erotica devoranta rupe echilibrul iar oamenii actioneaza
aproape ca niste damnati, unii cazind, altii opunind simturilor o constiinta torturata. Criza erotica din nuvela
De la noi, la Cladova se complica prin obstacole ce o frineaza. Cucerit de frumoasa Borivoje, sirboaica de la
Cladova, sotie a virstnicului negustor Traico, pasiunea popei Tonea, de pe tarmul romanesc al Dunarii,
declanseaza un dezechilibru in constiinta tradus intr-o mare tensiune fiziologica. Trupul era silit sa arda intrun joc cu mult mai puternic decit poate sa rabde". Dragostea devine si la Borivoje un fel de combustie vie,
rupind orice echilibru : Din clipa aceea, marmora stralucita a fapturii ei a trecut, din nevinovatie si somn in
focul iubirii si-al suferinta. A fost si pentru popa Tonea si pentru ea un ceas deopotriva de nenorocit si de ars
de fulgerele sortii". Iubirea sirboaicei, augmentata de singuratate si boala, e fara probleme de constiinta ; a
lui Tonea, amic al lui jupin Traico, obstacolata de 6 constiinta ce-si impune sacrificiul. in momentul agoniei,
Borivoje. primeste de la preotul chemat pentru ruga de dezlegare o imbratisare mistica", singura permisa.
Finalul are similitudini cu Le Broyeur de lin de Renan, unde fiica unui breton bogat, impiedicata de familie sa
se marite in conditii de inferioritate, se indragosteste de confesorul ei ; comite un mic furt, din fervoare
erotica, insusin-du-si o fata de masa a preotului, spre a-i oferi alta si a se apropia de acesta.
Cu temperamente frenetice ca acestea, ciocnirile sfirsesc inevitabil tragic. intre pasiune si dogma, la popa
Tonea a invins ratiunea, insa cu regrete : Acum, ma duc sa pling pe cununa biruintii mele !
" Dilema corneliana a fost privita prin prisma teologiei. Diferentiati de contemplativii romantici, eroii
caracteristici lui Galaction sint in conflict cu ei insisi, dar si cu altii, intr-o desfasurare de forte ce se anuleaza
prin moarte. Protagonistii din Gloria Constantini, fratii vitregi 13a-lea si Constantin Fierascu, apropiati de
aceeasi femeie, Fru-sina, dispar napraznic impreuna cu aceasta. Galaction e un analist, de tip traditional, un
observator al miscarilor exterioare, dar si al reactiilor intime, punind in descriere culoare si energie pentru a
transmite stari de tensiune maxima. Conflictul nuvelei, dramatic in sine, decurge din cuplarea a doua
obsesii : nebunia iubirii" si patima aurului, trasaturi ale individualitatii lui Constantin, capricios si fantast.
Acesta, fiu al unui roman si al turcoaicei Sultaneh, e posedat de descoperirea unei comori, vis dealtminteri
implinit. Faptele au loc la Celei, linga ruinele fostei cetati romane Malva sau Sicibida, dar comoara, constind
din monede cu efigia lui Constantin cel Mare avind in exerga inscriptia Gloria Constantini e gasita intr-un colt
al casei. Scena in care se ivesc intii lucirile a doi carbuni" e antologica :
Dar pina sa se aplece sa dea cu clestele, iata ca se aprind alti doi carbuni ti apoi inca doi Lumina celor sase
carbuni se prefacu in lumina a sase stele vii, tainice, tremuratoare, in lumina a sase ochi. nevinovati si viorii,
ca ochii de copil. Apoi din fiecare ochi scaparari vapai albastre, vapaile se varsara una intr-alta si facura ca
un lac de spirt aprins, sub care cei sase ochi clipira dureros si se zbatura pina ce se mistuira in flacara totala.
O comoara!

Si cu degete prinsa de friguri dibui pe vatra cutitul, pe care sa-l infiga semn, in mijlocul vapaii. Dar vapaia
plesni deodata si flutura in zecimi de spicuiri azurii, ca deasupra unui lighean intreg cu spirt,"
Informat de adulterul blondei, zveltci, mladioasei" Fru-sina cu Constantin, Badea, negustor bogat, ii
surprinde. in incaierare, Badea cade, lovit de Constantin cu un tirnacop, asasinul fugind cu femeia la Dunare
pentru a-si pierde urma in Bulgaria. Cad insa sub gloantele granicerilor iar comoara se risipeste in fluviu, o
data cu fugarii. Tratarea cu mici exceptii, e riguros realista, cu o excelenta gradatie psihologica in sensul
revelarii patimilor devorante, incheiate brusc.
Interesanta e la Galaction alternanta a doua procedee : unul vizind potentarea starilor sufletesti in paralelism
cu natura, altul, dimpotriva, ducind la efecte contrastante, prin tranzitii repezi de la o stare la contrariul ei.
Oleana din Copca Radvanului e frumoasa ca seara si mai frumoasa decit ea, caci seara are numai un
luceafar, pe cind ochii Olenei erau ca doi luceferi". in lupta cu tentatia, traversind Dunarea, popa Tonea din
De la noi, la Cladova e un suflet bipolar scindat intre spiritual si carnal : inainte-i colcaia furnicarul de aur si
de argint al Dunarii ; intr-o parte era Borivoje si tarmii seinteietori ai ispitelor-sirene, in cealalta parte sotia si
cinci copii, o casa si un rost" Sint simboluri adecvate continutului psihologic. in Moara lui Califar, Stoicea si
morarul sint personaje de basm ; continutului folcloric ii sint asociate firesc procedee ale exprimarii orale, cu
particularitati dialectale. Tonea e intelectual; limbajul lui cu elemente neologistice si teologale e nuantat in
vederea monologului interior si a examenului de constiinta. Rezervat in general fata de posibilitatile
prozatorului, E. Lovinescu regreta (in Gloria Constantini, indeosebI) abuzul neologistic", precizind ca e vorba
numai de neologismul inestetic, si, mai ales, de neologismul vulgar, ziaristic, in asociatii banale si
parazitare", in timp ce alte scrieri apartin unui poet inainte de toate", de mare vigoare stilistica si intr-o pura
limba romana" . .. {Istoria literaturii romane contemporane, IV, p. 91). Imputarea in cazul nuvelisticii e
pripita, fiind insa dreapta daca se aplica romancierului.
Proza scurta nu include, in rest, pagini deosebite. Un tinar functionar, Alexandru Teofil e taiat de tren in
momentul in care se indrepta spre mama sa pentru a-i impartasi hota-rirea apropiatei casatorii (Mi-e draga
NonorA). La Viata romaneasca schita fu refuzata. Gratie biografiei unui ciine (Viteazul JaP), se schiteaza
satiric momente din viata stapinei, o curtezana. Vioara lui Hugolin e istorisirea romantica a unei iubiri
nefericite. Celestina, fiica silvicultorului Madarassy, din-tr-o localitate maghiara de pe Dunare, da recitaluri
foarte apreciate, cintind la vioara lasata de verisorul Hugolin de la Triest. La un recital la Budapesta,
violonista observa intr-o loja pe varul aventurier, casatorit cu o contesa. Disperata, ii inapoiaza vioara, dupa
care se retrage la manastire. Analiza deziluziei erotice e palida. Pagini realiste contine povestirea O stea prin
fereastra lui Manolas, o mica drama de constiinta. E vorba de framintarile unui student casatorit din
recunostinta cu o palida Emilia, de venirea pe lume a trei copii, de existenta obscura a eroului subsef de
birou, intr-un mediu refractar culturii. Steaua" la care aspira Vasile Manolas, poet necunoscut, e o colega de
la Facultatea de litere, Salomea Mi-chaeli. Tinarul, care nu cunoscuse dragostea, se deda cu voluptate unei
pasiuni impregnate de fantezie. Rezistenta Mi-chaelei il aduce insa la realitate, ideea morala triumfind.
Sub titlul Clopotele din manastirea Neamtu sint reunite evocari, impresii, pagini memorialistice si meditatii,
citeva avind ca pretext florile : Bujorii, Narcisii, Crizantemele. Metafore si comparatii din mediul floral
definesc, pe plan mai larg, proza lui Galaction. Dupa un deceniu de intrerupere, revenirea la literatura
echivala cu o noua primavara. Peisajele redescoperite au facut sa izbucneasca in inima mea, de sub frunzele
scuturate a zece ani de teologie, parca un popor navalnic de ghiocei si viorele" . . . Prozatorul admira
prospetimea macesilor plini de floare", viziunea holdelor de smarald, mireasma aglicelor si a dediteilor". il
imbie ca pe fete, culorile si lucrurile gingase" (Marturie literara). Despre continutul unui opuscul, La tarmul
marii, ne previne subtitlul, reverii si note, bucata titulara fiind o reverie marina dupa tipare clasice : E dat ca
marea sa se zbuciume de-a pururi, e dat ca inima omului sa nu fie niciodata impacata". Unele note au un
pronuntat caracter social progresist. in Caligraful Tertiu se evoca poetic, in maniera Renan, scene din Helada
in epoca patrunderii crestinismului.