Sunteți pe pagina 1din 35

BALANȚA ALIMENTARĂ LA

PEȘTELE DE APĂ DULCE


Capitolul I
1.1Consumul global de peste pe cap de locuitor, pentru prima data in istorie, a depasit
20 de kilograme pe an, datorita cresterii semnificative a ofertei de produse de acvacultura si a
cererii consistente, a capturilor record pentru anumite specii, si a pierderilor reduse, se arata in
raportul
Cu toate acestea, in ciuda progreselor notabile in unele zone, starea generala a resurselor
marine din lume nu s-a imbunatatit, iar in ultima editie a raportului FAO "Situatia Mondiala a
zonelor de Pescuit si Acvacultura", se mentioneaza ca aproape o treime din stocurile comerciale
de peste sunt pescuite la niveluri biologic nesustenabile, ceea ce constituie un procent triplu fata
de nivelul anului 1974.
Productia globala totala de peste capturat, in 2014, a fost de 93,4 milioane de tone,
inclusiv productia din apele interne, putin mai ridicata decat in ultimii doi ani. Codul negru de
Alaska a fost specia de top, inlocuind hamsiile pentru prima data din 1998 si oferind dovezi ca
practicile eficiente de gestionare a resurselor au dat rezultate. In 2014 au fost raportate capturi
record pentru patru grupuri extrem de valoroase - ton, homari, creveti si cefalopode.
Au existat in jur de 4,6 milioane de nave de pescuit pe glob in 2014, dintre care 90 la suta
sunt in Asia si Africa, si numai 64.000 dintre ele au o lungime de 24 de metri sau mai mult, se
arata in raportul SOFIA. La nivel global, pestele a furnizat 6,7 la suta din toate proteinele
consumate de catre oameni, oferind si o sursa bogata de acizi grasi omega-3, vitamine, calciu,
zinc si fier. Circa 57 de milioane de persoane au fost angajate in sectoarele de productie primara
de peste, o treime dintre ei in acvacultura.
Produsele pescaresti au reprezentat un procent din valoarea totala a schimburilor de
marfuri la nivel mondial, ceea ce reprezinta mai mult de noua la suta din totalul exporturilor
agricole. Exporturile la nivel mondial s-au ridicat la 148 miliarde $ in 2014 comparativ cu 8
miliarde $ in 1976. Tarile in curs de dezvoltare au fost sursa unor exporturi de peste in valoare de
80 de miliarde $, oferind venituri comerciale nete mai mari decat cele din carne, tutun, orez si
zahar adunate.

2
1.2 Acvacultura
Faptul ca oferta globala de peste destinat consumului uman a depasit cresterea populatiei
in ultimele cinci decenii se datoreaza in mare masura cresterii inregistrate in acvacultura.
Estimarile preliminare arata un consum pe cap de locuitor mai mare de 20 de kilograme, practic
dublu fata de nivelul anilor 1960.
Productia globala a sectorului a crescut la 73,8 milioane de tone in 2014, din care o
treime moluste, crustacee si alte specii in afara de peste. Foarte important in ceea ce priveste atat
securitatea alimentara cat si durabilitatea mediului, aproximativ jumatate din productia de
acvacultura mondiala de origine animala - de multe ori crustacee si crap - si vegetala - inclusiv
iarba de mare si microalge - provin de la specii care nu necesita alimentatie din partea omului.
In timp ce China ramane de departe natiunea cea mai performanta in acvacultura, acest
sector se extinde uneori chiar mai repede in alte parti ale lumii, noteaza raportul. In Nigeria,
productia de acvacultura a crescut de aproape 20 de ori in ultimele doua decenii, si toata Africa
sub-sahariana nu este cu mult in urma. Chile si Indonezia au inregistrat de asemenea o crestere
remarcabila la fel si Norvegia si Vietnam - care sunt acum exportatorii de pe locurile 2 si 3 la
nivel global.
Punctele forte si provocarile acvaculturii influenteaza de asemenea si tipul de peste care
ajunge pe farfuriile noastre. Raportul arata ca, masurand cota ocupata in cadrul comertului
mondial, in termeni de valoare, somonul si pastravul constituie marfa cu cea mai mare pondere, o
pozitie ocupata anterior timp de zeci de ani de catre crevete.

1.3Situatia in privinta durabilitatii


Aproximativ 31,4 la suta din stocurile comerciale de peste salbatic monitorizate in mod
regulat de catre FAO au fost supraexploatate in 2013, un nivel care a ramas stabil din 2007.
Raportul a descris situatia din Marea Mediterana si Marea Neagra - unde 59% din
stocurile evaluate sunt pescuite la un nivel nesustenabil biologic - ca fiind "alarmanta". Acest
lucru este valabil mai ales pentru pesti mai mari, cum ar fi merluciu, chefal, limba si platica. In
estul Mediteranei, posibila extindere a speciilor de pesti invazive asociate schimbarilor climatice
reprezinta un motiv de ingrijorare.
Metodologia FAO este in concordanta cu acordurile internationale care sa ateste ca
stocurile de peste ar trebui mentinute sau reconstruite la o dimensiune care poate sprijini

3
productia maxima durabila (MSY). Astfel, stocurile sunt clasificate ca fiind pescuite la un nivel
nesustenabil biologic - supraexploatate - atunci cand acestea au o abundenta mai scazuta decat
nivelul la care se poate produce randament durabil maxim.
Scaderi in cantitatile de peste capturat au fost observate in unele regiuni ca urmare a
punerii in aplicare a reglementarilor eficiente de management , cum ar fi in Atlanticul de Nord-
Vest, unde captura anuala este acum mai putin de jumatate din nivelul de la inceputul anilor
1970. Rezervele de halibut, cambula si eglefin din zona respectiva prezinta semne de recuperare,
dar nu si stocurile de cod.
Masurile de gestionare par, de asemenea, sa functioneze pentru pestele dinte patagonian,
un peste scump de tip de coregon din Antarctica, comercializat (in restaurantele din SUA) ca
biban de mare chilian - deoarece captura de peste in apele Antarcticii a ramas stabila din anul
2005. Capturile de krill antarctic, care se hranesc in mod direct din fitoplancton, a crescut in mod
substantial la niveluri la care nu au mai fost semnalate de la inceputul anilor 1990, dar in acelasi
timp pescuitul fiind mentinut la niveluri sustenabile.
FAO continua sa colaboreze cu toate tarile pentru a imbunatati calitatea si fiabilitatea
cifrelor anuale analizate. Dublarea din anul 1996 a numarului de specii in baza de date a FAO -
acum 2,033 - indica imbunatatirea generala a calitatii in datele colectate, potrivit raportului.
Lanturile de aprovizionare precum si alte imbunatatiri au ridicat, de asemenea, ponderea
mondiala a productiei de peste utilizat pentru consumul uman direct la 87 de procente sau 146
milioane de tone in 2016, in crestere de la 85 la suta, sau de la 136 de milioane de tone in 2014.
Sectorul de prelucrare a pestelui fiind in crestere ofera oportunitati de a imbunatati
durabilitatea lantului de aprovizionare, deoarece o serie de produse secundare au multiple
utilizari potentiale si reale, variind de la faina de peste pentru acvacultura, colagen pentru
industria cosmetica si chiar gustari din oase de peste.

1.4.Productia de peste la nivel global va continua sa creasca in urmatorii zece ani, chiar
daca cantitatea de peste capturata in salbaticie s-a stabilizat iar dezvoltarea intensa a acvaculturii
este acum temperata, se spune intr-un nou raport al Organizatiei Natiunilor Unite pentru
Alimentatie si Agricultura (FAO).
Ultima editie a raportului The State of World Fisheries and Aquaculture (SOFIA),
estimeaza pana in 2030, o crestere a productiei de peste provenita din pescuit si acvacultura pana

4
la 201 milioane de tone. Aceasta reprezinta o crestere cu 18% fata de nivelul actual de productie
de 171 milioane de tone.
Dar obtinerea unei cresteri in viitor va necesita progrese continue in ceea ce priveste
consolidarea regimurilor de gestionare a pescuitului, reducerea pierderilor si a deseurilor si
abordarea unor probleme cum ar fi pescuitul ilegal, poluarea mediului acvatic si schimbarile
climatice, se mentioneaza in raport.
Sectorul pescuitului este esential pentru a atinge obiectivul FAO privind zero foame pe
glob si malnutritie, iar contributia sa la cresterea economica si lupta impotriva saraciei este in
crestere", a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva.
Sectorul insa are si provocarile sale, de unde se impune necesitatea de a reduce procentul
stocurilor de peste pescuit dincolo de viabilitatea biologica", a continuat el.
1.5Tendinte in oferta globala de peste
Conform raportului The State of World Fisheries and Aquaculture, in 2016, 90,9 milioane
de tone de peste au fost capturate in salbaticie – reprezentand o usoara scadere de 2 milioane de
tone fata de anul precedent, in principal datorita fluctuatiilor periodice ale populatiilor de
Anchoveta Peruviana asociate cu El Niño.
In general, incepand din anii 1990, cantitatea de peste capturata in salbaticie, a ramas in
mare masura stabila.
In ciuda acestui fapt, in ultimele decenii, lumea a consumat cantitati tot mai mari de peste
- 20,4 kg pe cap de locuitor in 2016, comparativ cu putin sub 10 kg in anii 1960 - datorita, in
mare parte, cresterii productiei din acvacultura, in anii 1980 si 1990.
In 2016, productia din acvacultura a atins 80 milioane de tone, conform raportului SOFIA
2018 - furnizand 53% din totalul pestelui consumat de oameni ca hrana.
In timp ce cresterea productiei din acvacultura a incetinit - inregistrand o scadere anuala
de 5,8% intre 2010 si 2016, cu 10% mai putin decat in anii 1980 si 1990 – aceasta va continua sa
se extinda in deceniile urmatoare, mai ales in Africa.
Eforturile de reducere a cantitatii de peste care este aruncata in mare si a deseurilor post
captura - de exemplu, prin utilizarea pestilor mai mici si a capetelor pentru producerea fainii de
peste - va contribui, de asemenea, la satisfacerea cresterii continue a cererii de produse
pescaresti.

5
1.6. Statutul stocurilor de peste salbatic
Aproximativ 59,9% din principalele specii comerciale de peste pe care le monitorizeaza
FAO sunt pescuite acum la niveluri biologic durabile, in timp ce 33,1% sunt pescuite la niveluri
nesustenabile din punct de vedere biologic - o situatie pe care raportul SOFIA 2018 o descrie ca
fiind "ingrijoratoare". (Celelalte 7% sunt pescuite sub nivelul permis).
Cu doar 40 de ani in urma, 90% din pescuitul monitorizat de FAO era la niveluri biologic
durabile si doar 10% erau pescuite in mod nesustenabil.
Aceste tendinte nu inseamna neaparat ca nu s-au inregistrat progrese in realizarea
Obiectivului 14 pentru Dezvoltare Durabila, care solicita comunitatii internationale sa
reglementeze in mod eficient pescuitul pestelui, a pescuitului ilegal si a practicilor distructive de
pescuit si sa implementeze planuri de management bazate pe date stiintifice pentru restabilirea
stocurilor.
Dar raportul FAO avertizeaza ca lumea a deraiat in abordarea sa in domeniul pescuitului
durabil, ceea ce a condus la o reducere de inventar - prea multe barci pentru prea putini pesti - in
tarile in curs de dezvoltare, care este compensata prin imbunatatirea gestionarii pescuitului,
precum si starea stocurilor in tarile dezvoltate.
Pentru a contracara acest lucru, este necesar sa se stabileasca parteneriate eficiente, in
special in ceea ce priveste coordonarea politicilor, mobilizarea resurselor financiare si a
resurselor umane si utilizarea tehnologiilor avansate (de exemplu, pentru monitorizarea
pescuitului).
Alte provocari
Schimbarile climatice si poluarea reprezinta, de asemenea, un motiv de ingrijorare.
In timp ce cercetarile sugereaza ca schimbarile climatice ar putea afecta nivelul global al
capturilor de peste cu mai putin de 10%, se asteapta schimbari climatic semnificative in locurile
in care este capturat pestele, noteaza SOFIA 2018. Este posibil ca capturile sa scada in multe
regiuni tropicale dependente de pescuit si sa creasca in zonele temperate din nord.
Schimbarile in distributia pescuitului vor avea implicatii majore din punct de vedere operational,
managerial si jurisdictional, se spune in raport. Vor fi necesare o serie de cercetari pentru a
elabora strategii care sa permita atat pescuitului cat si speciilor de peste sa se adapteze fara
probleme la schimbarile climatice.

6
De asemenea, este necesara o colaborare consolidata pentru a aborda problemele cauzate
de resturile de pe urma pescuitului si poluarea cu plastic in ecosistemele acvatice. Ar trebui sa se
acorde prioritate masurilor preventive care reduc deseurile. Sunt necesare eforturi de
modernizare a schemelor de reciclare la "economiile circulare", precum si eliminarea treptata a
plasticului de unica folosinta, conform raportului FAO.

Capitolul II.
2.1Date importante din raportul The State of World Fisheries and Aquaculture
2018
Productia globala totala de peste in 2016: 171 milioane de tone
Ponderea capturilor marine: 79,3 milioane de tone
Pescuitul de captura in ape dulci: 11,6 milioane de tone
Peste din acvacultura: 80 de milioane de tone
Cantitatea de productie consumata de oameni ca hrana: 151,2 milioane de tone
Cantitatea de productie pierduta pentru a fi distrusa dupa acostare si inainte de consum:
27% din toate debarcarile.
Valoarea de prima vanzare a productiei globale de pescarie si acvacultura in 2016: 362
miliarde de dolari
Ponderea productiei din acvacultura: 232 miliarde de dolari
Numarul de personae angajate in pescuit si acvacultura: 59,6 milioane
Procentul celor care sunt femei: 14%
Regiunea cu cei mai multi pescari si producatori de peste: Asia (85% din total)
Numarul navelor de pescuit de pe planeta: 4,6 milioane
Regiunea cu cea mai mare flota: Asia (3,3 milioane de nave sau 75% din flota globala)
Procentul din productia globala de peste care intra in comertul international: 35%
Valoarea exporturilor de peste: 143 miliarde de dolari
Cel mai mare producator si exportator de peste din lume: China
Cea mai mare piata de consum a pestilor si a produselor pescaresti din lume: Uniunea
Europeana. Numarul doi: Statele Unite; Numarul trei: Japonia.
Cele mai multe zone de pescuit nesustenabile se afla in: Mediterana si Marea Neagra
(62,2%), Pacificul de Sud-Est (61,5%), Atlanticul de Sud-Vest (58,8%)

7
Pescuitul cel mai sustenabil are loc in: estul central, vestul central, NE, NV si SV din
Pacific (toate avand mai putin de 17% zone exploatate excesiv)
The State of World Fisheries and Aquaculture 2018 evidentiaza importanta pescuitului si
a pisciculturii pentru mijloacele de trai ale oamenilor, inclusiv milioane de familii apartinand
unor comunitati dintre cele mai sarace din lume.
La nivel mondial, aproape 60 de milioane de persoane (14% dintre ele femei) sunt direct
angajate in sectorul pescuitului si al acvaculturii, valoarea carora, la prima vanzare, a fost in
2016 estimata la 362 miliarde USD.
Pestele reprezinta aproximativ 17% din proteinele animale consumate de populatia
globala si alimenteaza aproximativ 3,2 miliarde de oameni pe planeta cu aproape 20% din
proteina lor animala. Si pestele reprezinta o hrana foarte nutritiva deosebit de utila pentru a
contracara deficientele micronutrientilor.
Tendintele globale pot masca contributiile cruciale ale pestelui la alimentatia din tarile
mai sarace. De exemplu, in Bangladesh, Cambodgia, Gambia, Ghana, Indonezia, Sierra Leone,
Sri Lanka si in unele state insularein curs de dezvoltare, pestele furnizeaza cincizeci la suta sau
mai mult din consumul de proteine al oamenilor.
Romania detine o cincime din suprafata amenajata pentru piscicultura din UE, dar
realizeaza doar 0,2% din productia de peste a blocului comunitar, iar consumul pe cap de
locuitor, de 5 kilograme pe an, la jumatate comparativ cu anii '80, este cel mai mic din UE,
potrivit asociatiei Romifish.
Un roman consuma, in medie, 5 kilograme de peste pe an, fata de 10 kilograme inainte de
1989. In acei ani, pestele ramasese cam singura proteina animala care se mai gasea pe piata, iar
asta explica consumul mai mare.
Romania are acum cel mai mic consum de peste pe cap de locuitor din Uniunea
Europeana, pentru ca nu avem o piata dezvoltata pentru acest segment.
Prin comparatie, in Belgia se consuma 25 de kilograme de carne de peste pe an, in
Croatia 20 de kilograme, in Cehia - 9,5 kg, in Franta - 35 kg, in Germania - 14 kg, in Grecia - 20
kg, Italia - 25 kg, Polonia - 12 kg, Spania - 42 kg si Marea Britanie - 19 kg. Cel mai mult peste
din Europa consuma islandezii, 90 de kilograme pe an.
Romania este de peste trei ori sub consumul mediu de peste la nivel european (18 kg.) sau
mondial (19 kg.).

8
Potrivit asociatiei Romfish, piata de peste din Romania este estimata la aproximativ 350
de milioane de euro pe an.
Cele mai cautate specii de peste sunt, dintre speciile marine - macroul, heringul, sprotul si
codul - iar dintre speciile de apa dulce, pastravul, crapul, carasul si salaul. Din categoria
preparatelor din peste se constata o preferinta crescuta pentru salate de icre, marinate si peste
afumat. Se mai cauta pestele viu sau prelucrat in diverse forme - fileuri, rondele, trunchi etc.
Piscicultura din Romania este poate singurul sector din agricultura care nu a primit
niciodata subventii (cu o scurta exceptie de cateva luni).
Presiunea costurilor din ce in ce mai mari a fost oarecum impartita intre producatori
si consumatori. In prezent, pretul de productie al pestelui in Romania este semnificativ mai mare
decat cel produs de tarile vecine comparabile ca structura a amenajarilor piscicole.
Principalele orase in care se consuma peste in Romania sunt Bucuresti, Iasi, Cluj,
Constanta si Brasov.

2.2 Care sunt principalele probleme?


Marea problema cu care se confrunta sectorul, mai spune reprezentantul asociatiei, este
regimul fiscal haotic si impredictibil: TVA de 24% a dublat practic evaziunea fiscala, iar
impozitul pe constructiile speciale a blocat activitatile de investitii si reparatii ale digurilor.
In acvacultura sunt circa 500 de exploatatii piscicole, iar la capitolul pescuit comercial sunt
inregistrati 4.103 pescari comerciali autorizati pentru apele interioare (inclusiv Delta Dunarii) si
633 de pescari autorizati pentru Marea Neagra.
In domeniul procesarii functioneaza 21 de firme, iar despre numarul importatorilor nu
exista date certe.
In Romania sunt capacitati de productie in cresterea pestelui in 38 de judete. Exista peste
84.500 ha crescatorii piscicole, 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole si 60 de
pastravarii cu o suprafata de 44 ha.
Cresterea pestelui in Romania este sprijinita de Agentia Nationala de Acvacultura si
Pescuit care are urmatorele obictive: exploatarea durabila a resurselor acvatice vii;
aprovizionarea si echilibrul piete; dezvoltarea si competitivitatea filierelor; resursele umane;
protectia mediului înconjurator si implementarea politicii comune a pescuitului.

9
Fig.2.1
Activitatea de pescuit este sustinuta de 1911 nave si ambarcatiuni, din care: in Marea
Neagra 380; pe Dunare 876; in Delta Dunarii 592 iar miloacele auxiliare sunt in numar de
63.Pentru a moderniza activatea acvacultura marina sunt in derulare realizarea urmatoarelor
obiective: statii de reproducere; instalatii de acvacultura (viviere); instalatii de acvacultura
(sisteme închise). Iar pentru rentabilizarea activitatilor de acvacultura in apele dulci sunt realizate
si in curs de executie: statii de reproducere artificiala; instalatii de crestere sturioni (hale); viviere
flotabile în lacuri; modernizarea a 10 statii de reproducere; modernizare de amenajari piscicole si
crescatorii; introducerea de specii noi.
Pentru a avea o piata de peste functionala este in curs de ajustare a productiei la nivelul
cererii, in beneficiul atat al producatorilor cat si al consumatorilor. Organizarea pietei de peste
are la baza 3 componente principale: adoptarea standardelor comerciale de calitate, dimensiune,
ambalare si etichetare a pestelui proaspat; asocierea voluntara a producatorilor in vederea
stabilizarii pietei si volumului de protectie a pescarilor in conditiile unor schimbari bruste a
cererii; crearea sistemului de adoptare a pretului minim sub care pestele si produsele pescaresti
nu pot fi vândute. In acest mod, prin crearea pietei de peste se promoveaza o exploatare rationala
a resurselor si o utilizare optima a materiei prime.

10
Fig2.2
De asemenea se mareste implicarea producatorilor în procesul de management al pietei.
Se încurajeaza competitivitatea în cadrul comunitatii de pescari, în special în domeniul
valorificarii produselor pescaresti în stare proaspata. Si nu in cele din urma se gasesc noi cai de
crestere a calitatii produselor desfacerii. Pentru a crea o industrie a pestelui pe plan national s-au
infiintat noi unitati de procesare si s-au modernizat cele existente. S-a creat o piata angro a
pestelui avand puncte de debarcare si centre de prima vanzare. S-a diversicat gama de produse
piscicole si s-a asigurat siguranta alimentara.
Institutiile specializate in cercetari in ape interioare sunt: Institutul de Cercetare,
Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvacultura - Galati; Institutul National de
Cercetare, Dezvoltare "Delta Dunarii" -Tulcea; Centrul de Cercetari pentru Piscicultura Nucet,
Dambovita. Exista de asemenea Institutul National de Cercetare, Dezvoltare Marina "Grigore
Antipa" -Constanta. Principala institutie de invatamant superior in domeniul piscicol este
Universitatea "Dunarea de Jos" Galati. Alte universitati din Romania care au facultati cu profil
piscicol sunt: Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti; Universitatea
Bacau; Universitatea "Al.I.Cuza" Iasi; Universitatea Agricola de Medicina Veterinara Banatul
Timisoara.

2.3Acvacultura in Romania
Resursele si disponibilitatea apelor interioare ofera Romaniei conditii perfecte pentru
dezvoltarea acvaculturii. Astfel, cota covarsitoare a productiei este data de cresterea pestilor de

11
apa dulce, dar exista si o mica productie marina de midii si calcan. Cresterea crapului reprezinta
cea mai mare parte din productia totala de acvacultura.
In Romania, acvacultura este diversificata in ceea ce priveste speciile crescute,
tehnologiile utilizate si mediul de cultura (apa dulce si marina). Productia de acvacultura a
crescut de la aproximativ 10.000 de tone in 2012 la 12.574 tone in 2016. Cresterea productiei
nationale poate fi atribuita productiei extinse de crap in policultura, in sisteme de productie
extensive sau semi-intensive, dar si alte specii sunt produse. Crapul comun este cel mai
important, cu 4.841 de tone produse in 2016 (38% din total in termeni de volum si 41% din punct
de vedere al valorii), urmat de crapul argintiu, novacul, pastravul curcubeu si intr-o masura mai
mica caracuda si pastravul fantanel. Alte specii de apa dulce crescute in piscicultura sunt salaul,
amurul, anghila europeana, somnul, sturionii etc. Acvacultura marina este insa limitata, avand 25
de tone de midii si 20 de tone de calcan, crescuti in 2016.
In 2015, existau 635 centre de productie in tara. Aproape toate fermele erau unitati de
productie pentru pesti de apa dulce. Au fost inregistrate 501 de crescatorii de crap, 132 de ferme
de pastrav si alte specii de somon, 1 ferma de calcan, 1 ferma de midii si 4 ferme pentru puiet de
peste, inclusiv 3 ferme de puiet pentru speciile de ciprinide si una de puiet pentru speciile de
salmonide.
2.4 Procesarea pestilor
In Romania, prelucrarea este utilizata atat pentru speciile de apa dulce cat si pentru cele
marine si este impartita in doua domenii majore: de o parte avem prelucrarea de catre crescatori,
pescari si alti producatori primari; activitatile includ curatarea pestelui, filetarea, fumatul etc. Al
doilea domeniu major este reprezentat de prelucrarea industriala pentru piata interna si pentru
export.
In Romania, dezvoltarea capacitatii de prelucrare nu sustine nicio imbunatatire a
sectorului productiei primare, deoarece principalele inputuri de prelucrare sunt importurile de
peste, in special macrou si hering.
Importurile consta in principal din peste congelat (macrou, hering, sprot, cod de Alaska,
merlan, sardine si hamsie). Specii locale prelucrate sunt crapul (90% din prelucrarea pestelui
local), pastravul, salaul, stiuca, somnul european si bibanul. Exista o mare varietate de produse
cu valoare adaugata, cum ar fi salatele, pestele afumat si marinatele, precum si pestele prelucrat
primar. In 2015, erau 35 de companii de prelucrare a pestelui care angajau 1.279 de persoane.

12
2.5Comertul
In perioada 2010-2017, balanta comerciala a fost negativa in fiecare an. Piata romaneasca
de peste si fructe de mare este mai dependenta de importuri decat multe tari europene. Comertul
este dominat de schimburi cu alte state membre ale UE.
In Romania, in perioada cuprinsa intre 2010 si 2017, exporturile produselor pescaresti si
de acvacultura au ramas stabile in volum, la aproximativ 6 600 de tone. Cu toate acestea,
valoarea acestora a crescut cu 49%, ajungand la aproape 22 de milioane de euro. Importurile au
crescut cu 16% in volum si cu 92% in valoare, ajungand la 107.605 tone si 272 milioane EUR in
2017.
Exporturile romanesti includ o gama larga de specii. Pe langa somon si macrou,
principalele specii exportate apartin speciilor comerciale definite in EUMOFA ca "alte produse",
"alti pesti marini", "alte moluste si nevertebrate acvatice" si "creveti". In 2017, 60% din
produsele pescaresti si de acvacultura au fost exportate prelucrate/conservate, 15% congelate,
8% afumate uscate si 6% proaspete (12% nu sunt specificate). Romania exporta produsele sale
de pescuit si acvacultura intr-o gama larga de tari. Republica Moldova, Italia, Bulgaria si Grecia
sunt destinatiile principale, reprezentand 57% din volumul total si 52% din punct de vedere al
valorii.
2.6 Importurile
In Romania, macroul, somonul, tonul dungat, pastravul si heringul au fost cele mai
valoroase specii importate in 2017. Impreuna, acestea reprezinta 48% din valoarea importurilor
de produse pescaresti si de acvacultura in tara. In 2017, doar macroul a reprezentat aproape 30%
din volumul total si 16% in valoare. Aceasta a fost si cea mai importanta specie in volum si
valoare in perioada cuprinsa intre 2010 si 2017. Macroul este importat in principal congelat din
Olanda si intr-o mai mica masura din Spania, Polonia si Suedia. Tonul dungat este cea de-a doua
specie importata (3.277 tone). Tonul este in mare parte importat din Germania (1.323 tone in
2017). Importurile totale consta in principal din peste congelat care a reprezentat 54%, in
principal pentru aprovizionarea industriei prelucratoare. In anul 2017, aproape 58.000 de tone de
peste congelat au fost importate in valoare totala de 101 milioane de euro, din care macroul a
reprezenta mai mult de jumatate.
Tarile de Jos au fost principalul furnizor de produse de pescuit si acvacultura pe piata
romaneasca, cu o cota de 14% din total, urmat de Polonia (11%), Germania (9%), Spania si Italia

13
(8% fiecare). Cincizeci la suta din valoarea importurilor romanesti proveneau din aceste tari. Din
Tarile de Jos importurile se refera in special la macrou inghetat (14.784 tone importate in 2017
pentru aproape 19 milioane EUR). Din Polonia, Romania importa in principal hering (4 273 tone
in 2017) si macrou (3 791 tone in 2017), majoritatea inghetate. Din Germania, principala specie
importata este tonul dungat, preparat-conservat (1.323 tone).

2.7 Consumul de peste in Romania


In Romania, consumul de peste a scazut de la peste 8 kg pe cap de locuitor in 1989 la cel
putin 3 kg pe cap de locuitor in anii 1993-2000. De atunci, consumul a crescut din nou si sa
stabilizat in jur de 6 kg pe cap de locuitor. In 2016, in Romania, consumul a ajuns la 6,3 kg pe
cap de locuitor. Scaderea consumului de peste si fructe de mare intre 1987 si 2000 este legata de
scaderea puterii de cumparare a populatiei in aceasta perioada, care a rezultat dintr-o scadere a
veniturilor reale din cauza inflatiei.
Desi consumul de produse de pescuit si acvacultura din Romania se numara printre cele
mai scazute medii din UE, pe piata romaneasca exista o gama mai larga de produse, reflectand o
schimbare a preferintelor consumatorilor fata de speciile noi si noile forme de prezentare.
Consumul gospodariilor din Romania este dominat de peste viu / proaspat, urmat de peste
congelat si produse marinate si preparate. Primele patru specii preferate sunt pastravul, crapul,
macrou si somonul.
Perspective de viitor
In Romania, sectoarele pescuitului si acvaculturii se confrunta cu mai multe provocari.
Acestea implica, in principal, cresterea competitivitatii pentru sectoarele de productie si de
prelucrare.
In Romania, guvernul lucreaza la imbunatatirea si modernizarea flotei de pescuit prin
cresterea ponderii navelor cu o lungime de peste 12 m. In ceea ce priveste acvacultura, partile
interesate locale se asteapta ca sectorul sa creasca, deoarece in urmatorii ani suprafata disponibila
pentru piscicultura va creste cu inca 25.000 ha, in timp ce sistemele de recirculare se vor extinde.
Productia de specii ecologice a inceput (in special pentru crapul si pastravul comun) si se
asteapta sa fie imbunatatita prin cresterea cererii de produse alimentare ecologice.

14
Capitolul III.
3.1 Rolul acvaculturii de apa dulce si al pescuitului in apele interioare in cadrul
reformei PCP, este un subiect propus spre dezbatere de catre delegatia ceha la Consiliul
ministrilor agriculturii si pescuitului din luna aprilie 2011.
Subiectul a fost propus sub forma unei declaratii comune semnata alaturi de Republica
Ceha si de catre Austria, Ungaria, Luxemburg si Slovacia.
Declaratia comuna, grupand state fara iesire la mare, propune o serie de prioritati pentru
aceasta politica, solicitand in principal, o alocare financiară mai mare, promovarea produselor de
acvacultura de apa dulce ca o alternativa la resursele marine, sprijin financiar pentru cercetarea
aplicata, inclusiv testarea de noi produse si noi tehnologii (inclusiv acvacultura ecologica si noi
solutii IT), precum si încurajarea intreprinderilor mici din domeniu.
Majoritatea statelor membre au salutat principalele elemente ale declaratiei, specificand
ca nu doar statele fara iesire la mare trebuie sa activeze o asemenea resursa.

Fig.3.1
Romania recunoaste importanta acvaculturii de apa dulce si al pescuitului in ape
interioare si considera ca in cadrul noii PCP trebuie sa i se acorde un rol mai pregnant acestui
domeniu. In acest sens, finantarea sectorului trebuie sa sustina investitiile si dezvoltarea pietei
produselor provenite din acvacultura de apa dulce si pescuitului in ape interioare.
Consiliul ministrilor agriculturii si pescuitului din luna aprilie a avut loc in data de
14.04.2011 la Luxemburg.

15
Principalele specii de peste de apa dulce
Pesti de apa dulce

Dintre pestii de apa dulce, cei mai cunoscuti sunt: crapul, stiuca, bibanul, somnul,
pastravul, carasul, caracuda, linul, platica, rosioara, salaul, etc.
Forma corpului, coloritul, gura inarmata cu dinti, dezvoltarea inotatoarelor ne arata ca toti
sunt pesti rapitori.

Carasul are o larga raspandire, fiind apreciat pentru gustul deosebit de bun al carnii sale.
Carasul are corpul plat, iar solzii ii sunt de culoare argintie. Este extrem de rezistent si chiar
poate trai si in ape cu oxigen redus.

Caracuda se aseamana mult cu carasul. Astfel, au aceleasi caracteristici, insa prefera


apele mai limpezi si mai oxigenate. Corpul ii este mai plat si mai inchis la culoare fata de cel al
carasului.

Crapul este cel mai cunoscut peste de apa dulce. Crapul este un vertebrat. Crapul traieste
si se inmulteste in apa. Prin adaptarea la mediul acvatic, crapul are infatisarea si alcatuirea strans
legata de acest mod de viata. Pentru carnea si icrele lui, crapul este un peste valoros.

Bibanul este un peste extrem de lacom, fiind un peste rapitor. Gura ii este prevazuta cu
dinti mici si desi. Bibanul este usor de recunoscut dupa coloritul aparte si dupa inotatoarea foarte
tepoasa.

Linul traieste in apele limpezi si oxigenate. Are corpul de culoare verde-cenusiu si este
un pic alungit, acoperit cu solzi extrem de mici.

Pastravul este cel mai frumos peste din apele noastre. Pastravul traieste in apele de
munte. Rar peste asa de sprinten. Cand are de trecut un obstacol, se indoaie ca un arc si se
destinde brusc, aruncandu-se dincolo. Ca si stiuca, pastravul este un peste carnivor. Carnea de
pastrav este delicioasa.

16
Platica are corpul foarte plat, de unde si denumirea acestuia, se hraneste in general pe
fundul apelor, in locuri adanci.

Rosioara prefera apele limpezi. Are corpul putin alungit si plat, iar solzii ii sunt argintii.
Numele rosioarei vine de la culoarea rosie a inotatoarelor.

Salaul seamana la infatisare cu stiuca si bibanul. Traieste mai ales in raurile noastre si
este numit “stiuca raurilor”. Are corpul subtire, fusiform ca si al stiucii, dar pe spate poarta 2
inotatoare dorsale. Deoarece carnea de salau este alba, gustoasa si se digera usor, este un aliment
dietetic.

Stiuca traieste in balti. Carnea si icrele de stiuca sunt gustoase si hranitoare. Totusi, ea
aduce pagube, consumand mult peste. Pentru a creste cu 1 kg, stiuca trebuie sa manance 20 kg de
alti pesti. Este rapitorul numarul 1, stiuca isi pandeste prada care se apropie, iar in momentul
oportun, ataca fulgerator.

Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele noastre dulci, mai ales in Dunare si
afluentii ei. Este un peste rapitor. Pe bot are mustati cu care pipaie. Corpul cilindric nu are solzi.
Inotatoarea dorsala este foarte mica, in schimb, cea anala este foarte lunga. Lenes si foarte
lacom, somnul sta ascuns printre trestii sau infipt cu coada in malul apei. Carnea lui este grasa si
gustoasa.

3.2 Pestele in alimentatie


Pestele a intrat in alimentatia populatiei de pe teritoriul actual al Romaniei inca din
cele mai vechi timpuri. Varietatea si abundenta acestor resturi se constituie ca o dovada graitoare
a faptului ca pestele reprezenta inca din acele vremuri un aliment de baza.
Traditia consumului de peste se continua de-a lungul veacurilor, pestele de apa dulce,
fiind un aliment de baza pentru populatia din Tarile Romane. De altfel, in Moldova se crease,
inca din vremea lui Stefan cel Mare, un sistem bine dezvoltat de iazuri, care producea peste
pentru consum.

17
In secolul trecut pestele de apa dulce era un aliment popular, fiind consumat foarte
frecvent in special de cei din categoriile sociale joase, pentru ca era ieftin si usor de procurat. In
zilele noastre pe masura ce oamenii devin din ce in ce mai preocupati de ceea ce pun in farfurie
consumul de peste castiga din nou in popularitate, fiind o alternativa usoara si mai ales sanatoasa
la consumul de carne rosie.
Carnea de peste este sanatoasa pentru oricine, dar este foarte utila mai ales celor care
sufera de diferite boli cardiace, si ajuta si la mentinerea unui nivel constant al glicemiei.
Nutritionistii propun un consum regulat, saptamanal de peste, indiferent de varsta, pentru a
combate si preveni o gama larga de afectiuni, de la cele intalnite in cazul copiilor, pana la astm
sau chiar cancer de prostata.
Principalul avantaj al carnii de peste il reprezinta grasimile din seria acizilor grasi
esentiali omega 3. Acestia se gasesc in carnea de peste oceanic - macrou, hering, somon, cod,
ton, sardina. Grasimile din peste previn imbatranirea precoce si protejeaza sistemul nervos. S-a
demonstrat chiar ca, in cazul copiilor, pestele stimuleaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale.
Iar batranii care mananca peste de trei-patru ori pe saptamana sunt mai putin predispusi riscului
de a suferi de maladia Alzheimer.
Se stie, creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, iar buna lui
functionare depinde intr-o oarecare masura de aportul de fosfor si, implicit, de consumul de
peste. In cazul copiilor ai caror mame au consumat peste pe perioada sarcinii si a alaptarii si care,
apoi, au primit, in alimentatia lor peste, s-a observat o dezvoltare neuropsihica mai rapida, dar si
un nivel al inteligentei mai ridicat. Carnea de peste este insa recomandata si in cadrul curelor de
slabire, deoarece are o cantitate mult mai mică de lipide in comparatie cu alte categorii de carne.
Pestele de apa dulce are carnea mai slaba, in general, comparativ cu cel oceanic si, in
consecinta, asigura un aport caloric mai mic, astfel ca 100 g pastrav contin 85 de calorii si
aceeasi cantitate de crap - 83 de calorii. Continutul in minerale este, de asemenea, apreciabil, mai
ales in ceea ce priveste fierul, fosforul, zincul, cuprul calciul, dar si oligoelementele ca fluorul,
seleniul, cobaltul si manganul. Pestele contine, de asemenea, toata gama vitaminelor B. Desigur,
precum orice alt aliment, pestele isi poate pierde din valoarea nutritiva daca este procesat excesiv
sau prajit.
Carnea de peste este un remediu pentru problemele cardiace si mentine un nivel constant
al glicemiei. Bogat in proteine, cu un continut scazut de grasimi, carnea de peste reprezinta o

18
sursa excelenta de acizi grasi de tipul omega3. Cele mai sanatoase feluri in care se poate gati
carnea de peste sunt la cuptor, la gratar sau in abur. Principala calitate a pestelui este continutul
ridicat de acizi grasi omega3.
Nu se cunoaste inca felul in care omega3 actioneaza in prevenirea afectiunilor cardiace,
insa ii este recunoscuta capacitatea de reducere a trigliceridelor si a tensiunii arteriale, de
prevenire a formarii cheagurilor de sange, dar si actiunea de antiinflamator si de diminuare a
ritmului cardiac. Motivul pentru care acizii grasi de tipul omega3 sunt atat de indicati in
alimentatie, este faptul ca acestia nu se transforma in grasime propriu-zisa. Pe de alta parte, acizii
prezenti in carnea rosie se transforma in grasime.
Chiar daca se recomanda consumul de peste saptamanal, exista si o precautie: evitarea
pestelui bogat in mercur. Excesul de mercur afecteaza sistemul nervos, produce intarzierea
vorbirii si a mersului la copii, dureri musculare si ale incheieturilor si creste riscul producerii
unui atac de cord. Pestii cu un continut mare de mercur sunt speciile oceanice de talie mare:
rechin, pestele-sabie sau tonul, mai putin intalnite pe piata noastra.
Peştele ajunge la consumatorii romani fie din productia interna fie din importuri.
Productia interna este reprezentata de capturile din pescuitul comercial, atat din apele interioare
cat si din Marea Neagra, din activitatea de acvacultura, cresterea in sistem dirijat, in bazine,
iazuri si lacuri de acumulare. Productia este livrata in stare proaspata sau poate fi procesată in
diferite grade, inainte de a fi comercializata.
Sectorul piscicol din Romania include activitatile de acvacultura, pescuit marin si pescuit
in apele interioare, precum si activitatile de procesare si marketing. Cea mai importanta activitate
este acvacultura in ape dulci, fiind urmata de pescuitul in ape interioare. Activitatea de pescuit in
ape interioare este mai dezvoltata decat pescuitul costier de laa Marea Neagra.

19
Capitolul IV.
4.1 Piata de peste si fructe de mare din Romania este pe un trend ascendent incepand
cu 2013, conform estimarilor Romfood Trading, unul dintre principalii importatori si distribuitori
de produse din peste si fructe de mare din Romania si dezvoltator al brandului Alfredo Seafood.
Conform unui studiu realizat de Romfood Trading, in ultimul an (ian. – dec. 2015) cresterea
pietei de produse din peste si fructe de mare a fost de 3%, piata ajungand la o valoare de 350
milioane euro.
Sunt semne bune pe piata de peste si fructe de mare din Romania. Romanul nu este inca
un mare amator al produselor de peste si suntem mult in spatele Spaniei, Frantei sau Italiei,
liderii europeni. Totusi, cresterea constanta pe care am remarcat-o in consumul de peste in
ultimii trei ani reprezinta un semn bun. Cresterea veniturilor salariale din ultimii ani, noile
trenduri de consum, dezvoltarea distributiei si scaderea TVA-ului la alimente de la 24% pana la
9% de la 1 iunie 2015 sunt cauzele principale pentru cresterea consumului de alimente in
general, si de peste si fructe de mare in special. Pestele este in continuare in urma consumului de
carne de pui si porc, ca si volum, dar ca valoare piata pestelui este aproape.
La cresterea pietei contribuie, din punctul de vedere al cererii, si consolidarea la nivel
local al unui mega-trend global referitor la cultivarea unui stil de viata sanatos si al unei
alimentatii echilibrate. Din ce in ce mai multi consumatori considera pestele in general, si pestele
salbatic in special, ca fiind esential pentru o dieta echilibrata. „Pestele salbatic care ajunge in
Romania vine din toate colturile lumii, din cele mai bune zone de pescuit. Noi la Alfredo alegem
cu atentie tarile si apele unde cresc cei mai buni pesti, de la ton la somon, si unde se practica
pescuitul responsabil. Noi aducem peste salbatic din Pacific, Atlantic sau Mediterana.",
declara Cristian Darmanescu, Director General Romfood Trading. „La Alfredo credem ca este
foarte important sa incurajam alimentatia sanatoasa in Romania, iar viziunea noastra este sa
crestem consumul de peste la doua mese pe saptamana in fiecare familie din Romania”.
Dezvoltarea comertului modern a contribuit de asemenea la cresterea pietei, prin
deschiderea de hipermarketuri si supermarketuri, dar si prin importanta data produselor de
pescarie prin crearea de raioane de prezentare speciale. Cresterea gamei de produse de pescarie
comercializata in Romania, care a ajuns la o varietate similara cu pietele mature, este si ea o
cauza de crestere a pietei: de la sprot care este comercializat la raft cu 7 - 8 lei/kg, pana la tonul
rosu proaspat care ajunge la 120 - 130 lei/kg la raft. Potrivit estimarilor Romfood Trading,

20
volumele cele mai mari in vanzarile de peste la nivelul pietei le inregistreaza macroul. Din punct
de vedere valoric insa, campion este somonul.
Referitor la actiunile de promovare din ultimii ani, se poate observa o intensificare a
acestora. Alaturi de hipermarketuri si supermarketuri, principalii jucatori din piata au promovat
in ultimii ani din ce in ce mai mult categoria, prin actiuni atat ATL cat si BTL, de la campanii de
imagine pana la campanii de produs si de reduceri, de la campanii de publicitate, pana la
promotii, campanii de PR si social media.
Din punctul de vedere al ofertei, piata locala de peste este in curs de consolidare. Este o
piata cu 5 jucatori principali care au cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro pe an,
Romfood Trading fiind unul dintre acestia.
Principalele segmente de piata sunt pestele congelat si pestele proaspat. Ultimii ani au
adus o crestere a segmentului fructelor de mare, dar acesta este inca in faza de initiere. Sursa
principala de aprovizionare in piata este importul, productia autohtona fiind in continuare la un
nivel relativ redus.
Sondajul Eurobarometru privind optiunile consumatorilor din UE pentru produsele
pescaresti si de acvacultura este clar: europenii iubesc pestele. Mai mult de patru din zece
europeni mananca peste sau fructe de mare cel putin o data pe saptamana acasa. Romanii
prefera in general pestele intreg, de apa dulce, produs la noi din tara.
In continuare sunt prezentate rezultatele Sondajului Eurobarometru realizat in randul
consumatorilor romani, comparativ cu media europeana:

21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
V. CONCLUZII

1.Consumul global de peste pe cap de locuitor, pentru prima data in istorie, a depasit 20
de kilograme pe an, datorita cresterii semnificative a ofertei de produse de acvacultura si a cererii
consistente, a capturilor record pentru anumite specii, si a pierderilor reduse

2.Productia de peste la nivel global .Ultima editie a raportului The State of World
Fisheries and Aquaculture (SOFIA), estimeaza pana in 2030, o crestere a productiei de peste
provenita din pescuit si acvacultura pana la 201 milioane de tone. Aceasta reprezinta o crestere
cu 18% fata de nivelul actual de productie de 171 milioane de tone.

3.Comertul. In perioada 2010-2017, balanta comerciala a fost negativa in fiecare an.


Piata romaneasca de peste si fructe de mare este mai dependenta de importuri decat multe tari
europene. Comertul este dominat de schimburi cu alte state membre ale UE.

Importanța acvaculturii.Romania recunoaste importanta acvaculturii de apa dulce si al


pescuitului in ape interioare si considera ca in cadrul noii PCP trebuie sa i se acorde un rol mai
pregnant acestui domeniu. In acest sens, finantarea sectorului trebuie sa sustina investitiile si
dezvoltarea pietei produselor provenite din acvacultura de apa dulce si pescuitului in ape
interioare.

34
VI.BIBLIOGRAFIE

1.www.mapam.ro
2.https://www.eumofa.eu/

3.https://www.gazetadeagricultura.info/images/-iul18/Pescuit_si_Piscicultura

4.http://www.ziare.com/social/romani/romanii-ultimii-din-europa-la-consumul-de-peste-in-
comunism-se-consuma-mai-mult-1337359

5.http://www. pesti-de-apa-dulce.ro.html

6.Observatorul Pietei Uniunii Europene pentru


produse provenite din pescuit si din acvacultura

7.F.A.O.Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

35