UNIVESITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ

PROIECT DE AN
la

DISCIPLINA EXPLOATĂRI
FORESTIERE

Îndrumător:
Șef lucrări dr. ing. ALEXANDRU SĂRARU

Student:

Craiova, 2019

1
 TEMA PROIECTULUI

Elaborarea proiectului tehnico-economic de exploatare a

parchetului 5595 POPESCU, partida 5595 din cadrul Ocolului Silvic
Hurezani, U.P III Poenița, u.a. 114.

2
 CUPRINS

TEMA PROIECTULUI................................................................................................................2
Cap. I Caracterizarea condițiilor de lucru din parchetul 5595 POPESCU, partida 5595................5
I.1 Localizarea geograficã şi situaţia administrativă...................................................................5
I.1.1.1 Așezare geografică și delimitare teritorială..................................................................5
I.1.1.2. Vecinătăți, limite, hotare.............................................................................................5
I.1.1.3 Trupuri de pădure (bazinete) componente...................................................................6
I.1.1.4 Administrarea fondului forestier..................................................................................6
I.1.1.5 Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)............................................6
I.2 Repartiţia suprafeţei U.P-ului pe categorii de folosinţe.........................................................6
II.1 Condiţiile geologice..............................................................................................................7
II.1.1.1 Geomorfologie...........................................................................................................7
II.1.1.2 Hidrologie..................................................................................................................7
II.2 Condiţiile climatice...............................................................................................................8
II.2.1 Regimul termic...............................................................................................................8
II.2.2 Regimul pluviometric....................................................................................................8
II.2.3 Regimul eolian...............................................................................................................9
II.2.4 Sinteza climaticã..........................................................................................................10
II.3 Caracteristicile edafice........................................................................................................10
II.3.1 Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol..................................................10
II.3.1.1 Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol..................................................................11
II.4 Caracterizarea staţionalã.....................................................................................................11
II.4.1 Evidența tipurilor de stațiuni......................................................................................11
II.4.1.1 Descrierea principalelor tipuri de stațiuni...............................................................12
II.4.1.1.1 DELUROS DE CVERCETE (GORUN, CER, GÎRNIȚĂ) Pm, PODZOLIT-
PSEUDOGLEIZAT EDAFIC MIJLOCIU........................................................................12
II.4.1.1.2 DELUROS DE CVERCETE (GORUNETE) ȘI ȘLEAURI DE DEAL Ps,
PODZOLIT-PSE-UDOGLEIZAT EDAFIC MARE CU CAREX PILOSA.....................12
II.4.1.1.3 DELUROS DE CVERCETE BRUN, II............................................................13
II.4.1.1.4 DELUROS DE FĂGETE DE LIMITĂ INFERIOARĂ, PODZOLIT II...........13
II.4.1.1.5 DELUROS DE CVERCETE CU FĂGETE DE LIMITĂ INFERIOARĂ, Pm,
PODZOLIT PSEUDOGLEIZAT, EDAFIC MIJLOCIU - MARE, CU CAREX PILOSA
...........................................................................................................................................13
II.4.1.1.6 DELUROS DE CVERCETE CU FĂGETE DE LIMITĂ INFERIOARĂ Pm,
BRUN EDAFIC MIJLOCIU CU ASPERULA ASARUM...............................................13

3
 II.4.1.1.7 DELUROS DE CVER-CETE Pm, ALUVIAL MOLIC, (INTENSMODERAT)
HUMIFER.........................................................................................................................13
II.4.1.1.8 DELUROS DE CVERCETE Ps, BRUN SEMIGLEIC ŞI GLEIZAT ÎN
LUNCA ÎNALTĂ..............................................................................................................14
II.5 Studiul vegetației forestiere................................................................................................14
II.5.2 Descrierea arboretului pus în valoare (vârsta, compoziţia, consistenţa, clasa de
producţie, starea de sănătate, tratament aplicat, natura tăierii, seminţiş utilizabil etc.).........15
III.1 Actul de punere în valoare.................................................................................................16
III.2 Structura primară şi dimensională a masei lemnoase de exploatat....................................17
IV.1 Epoci şi termene de exploatare..........................................................................................18
IV.4 Alegerea căilor de scos-apropiat........................................................................................22
IV.5 Amenajarea platformei primare.........................................................................................22
IV.6 Stabilirea şi alegerea variantei optime de colectare a lemnului şi a utilajului conducător 23
IV.8 Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase.....................................24
IV.8.1 Antemăsurătoarea lucrărilor de exploatare.................................................................24
IV.8.2 Devizul lucrărilor de exploatare..................................................................................24
IV.8.3 Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi.........................................................24
IV.8.4 Determinarea necesarului de muncitori, atelaje, utilaje..............................................24
IV.8.5 Costuri de producție pentru exploatarea masei lemnoase...........................................24
V.1 Mãsuri de reducere a prejudiciilor de exploatare................................................................24
V.2 Asigurarea securității şi sănătății în muncă.........................................................................25
V.3 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor......................................................................27

4
 Cap. I Caracterizarea condițiilor de lucru din parchetul 5595
POPESCU, partida 5595.

I.1 Localizarea geograficã şi situaţia administrativă

I.1.1.1 Așezare geografică și delimitare teritorială
Pădurile din U.P.III Poenița sunt situate în partea centrală a Piemontului Getic și ocupă o
parte din dealurile Amaradiei, în cadrul O.S. Hurezani, D.S. Gorj, pe raza comunelor Albeni,
Berlești, Bustuchin, Hurezani, Licurici, Logrești și Roșia de Amaradia, pe terenurile cu pantă
mare, partea superioară a versanților, obârșia văilor și locurile greu accesibile. Pădurile au un
contur neregulat (sinuos, cu multe intrânduri) și adesea zdrențuite cu enclave.

I.1.1.2. Vecinătăți, limite, hotare

La NORD – se învecinează cu O.S. Târgu Cărbuneşti, prin limite naturale:

Muchia Ivănişului, Dealul Lihuleşti, Culmea

Poieniţei
Dealul Măciuca Ţoţoiului, Culmea Băneasa

La SUD – se învecinează cu U.P. V Amărăzuia artificială prin limită artificială:

Drum Naţional Hurezani - Drăgăşani

La EST – se învecinează cu U.P. V Amărăzuia artificială prin limită artificială:

Drum Naţional Hurezani - Drăgăşani

– se învecinează cu U.P. IV Amaradia prin limită artificială:

Drum Județean Tg.Logrești - Bustuchin

– se învecinează cu U.P. IV Amaradia, prin limite naturale:

Culmea Măgurii, Culmea Conii, Dealul Boarnei

La VEST – se învecinează cu O.S. Târgu Cărbuneşti, prin limite naturale:

Dealul Hanului, Dealul Ghigoiului, Dealul

Podișorului,

5
 Dealul Ciupa, Dealul Frumușei, Dealul Scrada,
Dealul cu Peri, Dealul Gâlceștilor, Dealul
Negrenilor

I.1.1.3 Trupuri de pădure (bazinete) componente

Fondul forestier proprietate publică a statului din U.P.III Poenița este constituit din
următoarele trupuri de pădure și bazinete: Amaradia - 124,75 ha; Bisericii – 31,01 ha; Părului -
16,49 ha; Cârloganu – 9,96 ha; Mocanilor - 29,85 ha; Berleasca – 516,11 ha; Valea lui Anine -
44,44 ha; Scrada – 343,99 ha; Valea lui Scaun - 198,95 ha; Scurtu – 40,11 ha; Ivăniș - 95,68 ha;
Hălari – 57,34 ha; Poiana Lungă - 30,79 ha; Caselor – 65,48 ha; Răchita - 236,15 ha; Călimanu
– 18,61 ha; Poenița – 70,41 ha; Călina - 12,65 ha; Fântâna cu Rugină – 19,31 ha; Milenca -
17,34 ha; Șerbanu – 39,88 ha; Lazu - 0,70 ha; Boului – 0,34 ha.

I.1.1.4 Administrarea fondului forestier

Proprietarul și administrarea pădurii este Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, prin
Direcția Silvică Gorj și Ocolul Silvic Hurezani.

I.1.1.5 Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)

U.P.III se află în răspunderea și gospodărirea O.S. Hurezani și în organizarea districtelor I
Bustuchin și II Berlești, pe raza cantoanelor nr. 2 Poenița, nr. 9 Bârzeiu, nr. 10 Scrada, nr. 11
Gâlcești și nr. 12 Frunza.

I.2 Repartiţia suprafeţei U.P-ului pe categorii de folosinţe

Repartizarea fondului forestier pe categorii de folosință și modul de utilizare al acestuia

se prezintă astfel:

Suprafața - ha -
Nr. Sim- Categoria de folosință Totală Grupa I Grupa a
crt. bol forestieră din care II-a %
1. P Fond forestier total 2022,16 987,35 1034,81 100,00
1.1. P.D. Terenuri acoperite cu pădure 1889,74 856,03 1033,71 93,45
1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură 0,42 0,42 - 0,02
1.3. P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producție 8,43 8,43 - 0,42
silvică
1.4. P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administrație 10,33 10,33 - 0,51
forestieră
1.5. P.I. Terenuri afectate de împăduriri 2,76 1,66 1,10 0,13
1.6. P.N. Terenuri neproductive 2,36 2,36 - 0,12
1.7. P.T. Terenuri ocupate temporar din fondul forestier 108,12 108,12 - 5,35

Indicele de utilizare a fondului forestier este de 93,45% situând-se sub limitele prevăzute
de Ord. 444/15.XI.1986 (98,5-99,6%).

6
Cap. II Studiul condiţiilor staţionale ale unităţii de producţie
II.1 Condiţiile geologice
Formaţiunile geologice de pe teritoriul luat în studiu sunt reprezentate de:
- formaţiuni sedimentare din Pliocen (era terţiară) constituite din argile şi depozite
aluviale;
- formaţiuni sedimentare din Cuaternar, constituite din aluviuni recente şi depozite de
terasă;
- formaţiuni din Dacian, reprezentate din nisipuri şi marne nisipoase cu intercalaţii de
pietrişuri mărunte;
- formaţiuni din Pleistocenul inferior constituite din alternanţe (izolat şi fâşii înguste)
de nisipuri fine cu marne şi marne argiloase, mai ales pe boturi de deal şi funduri de văi.

II.1.1.1 Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic, pădurile din U.P. III Poieniţa sunt situate în ţinutul
Piemontului Getic, respectiv în zona dealurilor joase şi mijlocii ale Amaradiei din Piemontul
Olteţului, în partea nordică a teritoriului O.S. Hurezani.
O caracteristică a Piemontului Getic este fragmentarea deluroasă complexă: fragmentarea
verticală pe 150-200 m, văile sunt uneori strâmte alteori largi cu terase şi povârnişuri repezi
afectate de torenţi şi alunecări.
Configuraţia terenului este ondulată, mai rar plană sau frământată.
Altitudinal, arboretele sunt situate între 200 m (u.a 130A) şi 520 m (u.a. 172B),
altitudinea medie fiind de 360 m.
Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, înclinare, expoziţie şi altitudine, se prezintă
astfel:

Unitatea de relief Înclinare Expoziție Altitudine (m)

Luncă Platou Versant <7 7-15 16-30 31-40 Însorită p.însorită Umbră 200-400 401-600
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
59, 3,9 1829, 9 64, 434 2 1317, 7 75, 301, 1 1107, 5 483, 2 1850, 9 171,
3 - 3 4 8
4 8 12 7 77 ,4 3 51 0 82 94 6 43 9 13 5 82 2 34

II.1.1.2 Hidrologie
U.P. III Poieniţa este situat în bazinul hidrografic al râului Amaradia. Principalii afluenţi
ai râului Amaradia care străbat teritoriul U.P. III Poieniţa sunt: Pârâul Berleşti, Pârâul Scrada şi
Pârâul Viu.
Zona de confluenţă a principalelor pâraie cu râul Amaradia formează o regiune destul de
întinsă, zonă cu diferenţe de nivel destul de mici, motiv pentru care în acest teritoriu apele au un
curs neregulat, formând numeroase meandre.
Cursurile de apă menţionate mai sus, au un debit variabil, ajungând ca în perioada de
secetă debitul lor să scadă considerabil, uneori devenind văi seci. Pâraiele nu au un caracter
torenţial.

7
 II.2 Condiţiile climatice
II.2.1 Regimul termic
Regimul termic, caracterizat prin temperaturi medii lunare şi anuale, valori maxime şi
minime, temperaturi medii pentru perioada bioactivă şi cea de vegetaţie, precum şi datele privind
primul şi ultimul îngheţ, în mod sintetic se prezintă astfel:

Temperatura medie lunară, amplitudinea

Stația Ampli-
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală tudinea
Tg.Jiu -2,5 -0,4 4,9 10,8 15,8 19,4 21,6 20,7 16,9 11,0 4,9 -0,1 10,2 24,1

Date calendaristice pentru

Primul îngheț (toamna) Ultimul îngheț (primăvara) Durata medie în zile a
Stația
Data Cel mai Cel mai Data Cel mai Cel mai intervalului fără îngheț
medie timpuriu târziu medie timpuriu târziu
Tg.Jiu 20-X 23-XI 19-XI 13-IV 20-III 22-V 190

Temperatura aerului - valori maxime și minime

Temperatura maximă: 40,6° Celsius la data de 08.11.1946.
Temperatura minimă: -31,0° Celsius la data de 24.01.1942.
Aceste date vor fi utilizate la stabilirea soluţiilor, atât în ceea ce priveşte întemeierea
noilor arborete, cât şi gospodărirea pădurilor din cadrul U.P.
Temperaturile minime înregistrate în cursul iernii pot deveni vătămătoare pentru culturile
tinere de cer, gârniţă, gorun şi stejar, mai ales în anii cu ninsori slabe, când zăpada nu formează
un strat protector, care să le acopere.
În date medii, primul îngheţ se produce aproximativ la sfârşitul perioadei de vegetaţie,
dar se poate produce şi la 35-40 de zile după începerea perioadei de vegetaţie, ceea ce indică
îngheţuri târzii care uneori pot provoca pagube vegetaţiei forestiere, în special cvercineelor,
cărora le produce defolierea şi degerarea florilor, ceea ce explică în mare parte fructificaţia slabă
şi rară a acestor specii.

II.2.2 Regimul pluviometric

Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitaţii (mm), cantităţi lunare şi anuale medii,
cantităţi maxime în 24 ore, ploi torenţiale abundente, evapotranspiraţie, se prezintă sintetic astfel:

Precipitații medii atmosferice lunare și anuale

Stația
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Craiova 37,6 28,2 29,3 44,0 59,6 71,3 51,2 42,2 35,1 42,3 42,4 38,8 523,0
Tg.Jiu 52,8 48,9 47,7 64,7 81,3 88,4 61,1 59,8 54,9 69,6 63,9 59,9 753,0
Media 45,2 38,6 38,5 54,3 70,5 79,8 56,2 51,0 45,0 56,4 53,2 49,3 638,0

8
 Precipitații (cantități maxime în 24 de ore)
Stație
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Maximă
mm 43,8 41,7 47,5 65,0 66,8 66,5 88,6 82,8 93,4 56,6 80,7 52,6 93,4
Tg.Jiu
anul 1940 1953 1899 1933 1914 1910 1941 1939 1944 1945 1921 1908 11.1944

Evapotranspirația potențială – valori medii lunare și anuale

Stația
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Craiova 0 0 17 52 95 125 146 127 85 46 14 0 707
Tg.Jiu 0 0 16 51 91 117 136 119 80 43 14 0 667
Media 0 0 17 52 93 121 141 123 83 45 14 0 687

Raportând cantităţile totale de precipitaţii la temperatura anuală şi la evapotranspiraţia

cauzată de temperaturi ridicate, se constată o insuficientă cantitate de apă. O parte din precipitaţii
se află şi sub formă de zăpadă. Precipitaţiile sub formă de zăpadă au un important rol ecologic,
formând un strat care îndeplineşte funcţia unui termoizolator, protector pentru sol şi pentru
culturile tinere.
Pădurea influenţează atât depunerea stratului de zăpadă cât şi durata acestuia, astfel că
primele straturi de zăpadă au o durată mai scurtă în pădure decât pe terenuri descoperite, iar
primăvara, topirea stratului de zăpadă întârzie în pădure cu 5-6 zile faţă de terenurile descoperite.
Evapotranspiraţia depinde în special de temperatură şi durata zilei (insolaţie). Cantitatea
de apă efectiv cedată atmosferei prin evapotranspiraţie (evapotranspiraţie reală), în condiţiile
unei optime aprovizionări cu apă, capătă valori potenţiale. Aceasta se micşorează odată cu
scăderea umidităţii din sol.
Surplusul de apă apare în primele 3 luni ale anului, acesta scurgându-se pe jumătate din
surplusul unei luni, cealaltă jumătate păstrându-se pentru luna viitoare.
Fenomenul de uscare anormală a cvercineelor care s-a declanşat începând cu anul 1980, a
fost corelat cu perioada de secetă din ultimele 2 decenii.
Pentru vegetaţia forestieră care suportă variaţiile reale ale cantităţilor de precipitaţii şi la
care s-a adaptat, mult mai importante sunt valorile extreme (cantităţi maxime şi minime de
precipitaţii) care influenţează, de cele mai multe ori hotărâtor, procesele fiziologice ce duc la
dezvoltarea şi menţinerea speciilor respective.

II.2.3 Regimul eolian

Din punct de vedere climatic, influenţa vântului se resimte în valorile temperaturii,
umidităţii atmosferice, evapotranspiraţiei etc., ca urmare a transportului de mase de aer.
Regimul vântului se dezvoltă sub influenţa principalilor centri barici şi sub influenţa
reliefului.
Teritoriul U.P. III Poieniţa, se află mai mult sub influenţa invaziilor de aer dinspre vest,
decât a deplasărilor dinspre nord şi nord-vest.
Dacă, în ansamblu, vânturile din est au o frecvenţă ridicată tot timpul anului, în timpul
verii are loc o diminuare generală a acestora. Numărul zilelor cu calm este doar de 21,3%,
frecvenţa cea mai mare a zilelor cu atmosferă calmă fiind înregistrată în zilele de iarnă, iar cea
mai redusă în lunile de primăvară şi început de vară, când are loc instalarea regimului de sezon
cald. Frecvenţa mare a calmului în lunile de iarnă este o dovadă, pe de o parte, a instalării unor
inversiuni termice de durată, iar pe de altă parte, a slabei influenţe a deplasării aerului dinspre est

9
şi, în consecinţă a rarităţii viscolelor. Acest lucru este demonstrat şi de vitezele mari pe care le au
vânturile pe direcţia vest, mai ales în perioada de instalare a sezonului cald.
Prin viteza înregistrată, vânturile din cadrul U.P. III Poieniţa, nu sunt de natură să producă
pagube sectorului forestier.

II.2.4 Sinteza climaticã

Cu privire la datele climatice, se desprind următoarele concluzii:
- din analiza datelor climatice, se constată că acestea sunt favorabile vegetaţiei forestiere
din zona de dealuri;
- relieful prin înclinarea şi orientarea versanţilor şi prin configuraţia terenului, determină
o multitudine de topoclimate. Astfel, se explică apariţia unor făgete în etajul deluros de cvercete
(FD2), răspândite cu precădere pe văi înfundate şi umbrite;
- valoarea aproximativ unitară indicelui de compensare hidrică (1,07), precum şi cea a
indicelui de ariditate în perioada de vară (24,2), indică perioade îndelungate cu uscăciune în sol,
cu efecte represive pentru vegetaţia forestieră, letală pentru culturile tinere;
- precipitaţiile extreme înregistrează oscilaţii foarte mari. În unii ani cantitatea de apă din
precipitaţii depăşeşte 1000 mm, iar în alţi ani poate rămâne sub 200 mm. La sfârşitul verii,
intervalul de timp fără ploi poate să depăşească 60 zile. În timpul iernii stratul de zăpadă nu este
stabil. Invaziile de aer cald produc dezgheţ şi topirea zăpezii.
Din punct de vedere fitoclimatic, unitatea luată în studiu este situată în "Etajul deluros de
cvercete (de gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal " (F.D.2).
Cantitatea medie anuală de precipitaţii (638,0 mm/an), nu este uniformă în decursul
anului, variind de la un anotimp la altul, de la o lună la alta. Umezeala relativă a aerului prezintă
o importanţă deosebită pentru regimul evapotranspiraţiei şi al transpiraţiei vegetaţiei.
Curba variaţiei umidităţii relative se prezintă cu un maxim în lunile de iarnă (decembrie-
februarie) şi un minim în lunile de vară (iulie-septembrie). Scăderea umezelii relative în lunile de
vară, este legată de creşterea temperaturii aerului, caracteristică acestei perioade.

II.3 Caracteristicile edafice

II.3.1 Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Alături de condiţiile climatice, forma de relief şi vegetaţia forestieră, substratul litologic
(materialul parental mineral) are o importanţă deosebită pentru specificul ecologic şi potenţialul
productiv al staţiunilor şi pentru formarea diverselor tipuri de soluri.
Codul tipului de Suprafața ocupată
Nr.crt. Denumirea tipului de sol
sol ha %
1. 2201 Luvosol tipic (brun luvic - tipic) - 63
Luvostol stagnic
2. 2212 - 6
(brun – luvic - pseudogleizat)
Eutricambosol tipic
3. 3101 - 23
(brun eumozobazic - tipic)

10
II.3.1.1 Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol
Luvosol tipic (brun luvic tipic) - cod 2201, ocupă 63% din suprafaţa U.P., cu profil:
Ao-El-Bt-C, format pe gresii fine silicioase sau alternanţe cu luturi, pe versanţi slab înclinaţi,
este puternic acid la acid cu pH=4,6-5,8 cu valorile cele mai mici în orizontul podzolit El,
moderat la foarte humifer cu un conţinut de humus pe grosimea de 3-10 cm de 4,0-5,7 %,
oligomezobazic la eubazic cu un grad de saturaţie în baze V=36-85 % cu valorile cele mai mici
în orizontul debazificat El, foarte slab la foarte bine aprovizionat cu azot total pe întregul profil
(0,03-0,25 g%) luto-nisipos la lutos, edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru gorun, fag, cer şi
gârniţă. Bonitatea acestui sol este determinată de compactitatea orizontului Bt care limitează
pătrunderea rădăcinilor, volumul edafic fiind mijlociu.
Luvosol stagnic (brun luvic pseudogleizat) - cod 2212, ocupă 6% din suprafaţa U.P., cu
profil Ao-El-Btw-C, format pe luturi, pe versanţi foarte slab înclinaţi, frecvent pe platouri, este
puternic acid la acid cu pH=4,6-6,0, foarte humifer (moder) cu un conţinut de humus de 5,5-
10,7% pe grosimea de 3-14 cm, oligomezobazic la eubazic cu un grad de saturaţie în baze V=28-
80% cu valorile cele mai scăzute în orizontul podzolit El, foarte slab la foarte bine aprovizionat
în azot total pe profil (0,03-0,55 g%), edafic mijlociu, luto-nisipos la lutoargilos, de bonitate
mijlocie pentru gorun, gârniţă şi cer. Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic
mijlociu, cu un regim de umiditate alternant, înmlăştinare uşoară primăvara şi deficit în estival.
Eutricambosol tipic (brun eumezobazic tipic), cod 3101, ocupă 23% din suprafaţa
U.P., cu profilul Ao-Bv-C, format pe calcare, dolomite, gresii calcaroase etc, pe versanţi cu
expoziţii şi pante diverse, puternic acid în profunzime pH = 4,4-4,8, foarte humifer cu un
conţinut de humus pe grosimea de 15-20 cm de 7,2%, oligomezobazic cu un grad de saturaţie în
baze V = 30-35%, bine aprovizionat în azot total (0,37 g%), luto-nisipos la lutos, de bonitate
mijlocie pentru făgete şi gorunete. Bonitatea este determinată de volumul edafic util, de expoziţie
şi de prezenţa scheletului pe profil.

II.4 Caracterizarea staţionalã

II.4.1 Evidența tipurilor de stațiuni

Tipurile de staţiune au fost determinate ca o totalitate a suprafeţelor cu condiţii identice
sau asemănătoare pentru producţia lemnoasă sau ca un ansamblu de unităţi staţionale elementare
identice sau ecologic şi silvoproductiv echivalente, cu caractere fizicogeografice (situaţie,
topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape supraterane şi subterane) asemănătoare, cu soluri
apropiate ca tip genetic şi ca proprietăţi fizico-chimice.
De asemenea, tipurile de staţiuni au asociaţii de plante ce exprimă acelaşi regim de
troficitate, umiditate, aeraţie, consistenţă în sol şi care sunt apte pentru aceeaşi vegetaţie
forestieră, reacţionând în acelaşi mod la intervenţiile silviculturale.
În cadrul U.P. III Poieniţa s-au determinat 8 tipuri de staţiuni, a căror repartizare
teritorială se prezintă astfel:

11
 Codul Suprafața
tipului ocupată
Nr.crt. Denumirea tipului de stațiune
de
ha %
stațiune
Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță); Pm, podzolit
1. 6.1.4.2. 1012,66 53
– pseudogleizat, edafic mijlociu
Deluros de cvercete (gorunete) și șleairi de deal; Ps,
2. 6.1.4.3. 18,12 1
podzolit – pseudogleizat, edafic mare cu Carex Pilosa
3. 6.1.5.2. Deluros de cvercete brun, II 275,69 15
4. 6.2.3.2. Deluros de făgete de limită inferioară, podzolit, II 196,25 10
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară,
5. 6.2.4.1. Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu – mare cu 161,77 9
Carex Pilosa
Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară,
6. 6.2.5.2. 170,74 9
Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula- Asarum
Deluros de cvercete, Pm, aluvial molic (intens -
7. 6.2.6.3. 42,22 2
moderat), humifer
Deluros de cvercete, Ps, brun semigleic și gleizat, în
8. 6.2.6.4. 15,05 1
lunca înaltă
Total - - 1892,50 100%

II.4.1.1 Descrierea principalelor tipuri de stațiuni

II.4.1.1.1 DELUROS DE CVERCETE (GORUN, CER, GÎRNIȚĂ) Pm, PODZOLIT-
PSEUDOGLEIZAT EDAFIC MIJLOCIU
Staţiuni răspândite pe versanţi slab şi foarte slab înclinaţi expoziţii predominant însorite
şi semi însorite, cumpene largi, terase și poale de versanţi. Substratul litologic format din roci
sedimentare (argile, luturi, pietrişuri, nisipuri). Soluri: preluvosoluri tipice şi stagnice, luvosoluri
tipice şi luvosoluri stagnice, cu mull sau mull moder, oligomezo-bazice şi mezobazice, slab la
moderat humifere, mijlociu profunde la profunde, luto-nisipoase la lutoase în orizonturile
superioare, lutoargiloase sau argiloase în orizontul Bt, marmorat prin pseudogleizare, uneori slab
scheletice (cu pietriş), drenaj intern imperfect, volum edafic mijlociu. Troficitate potenţială
mijlocie (soluri mezotrofice), cu deficit estival de apă, aciditate activă moderată (5,5-6,0).
Consistenţa estivală slabă la moderată în orizonturile superioare, moderată până la mare (sol
moderat ferm şi foarte ferm) în orizontul B. Staţiuni de bonitate mijlocie pentru gorun cu sau fără
fag, carpen, cireş dar şi gârniţă, cer şi stejar spre limita inferioară a etajului.
Flora: Carex pilosa

II.4.1.1.2 DELUROS DE CVERCETE (GORUNETE) ȘI ȘLEAURI DE DEAL Ps,

PODZOLIT-PSE-UDOGLEIZAT EDAFIC MARE CU CAREX PILOSA
Stațiuni sitiuate pe platouri și versanți slab înclinați, pe substraturi formate din luturi,
argile, marne argiloase. Soluri: luvosol tipic cu conținut moderat de humus, profunde,
lutonisipoase până la nisipo-lutoase, fără schelet, cu volum edafic mare și mijlociu. Stațiuni de
bonitate superioară pentru cvercete (gorun, cer, gârniță).

12
Flora: Carex pilosa

II.4.1.1.3 DELUROS DE CVERCETE BRUN, II

Staţiuni forestiere răspândite pe versanţi predominant mijlocii, mai rar superiori, slab
ondulaţi cu expoziţii însorite şi parţial însorite şi înclinări moderate până la repezi. Substratul
litologic este format din roci sedimentare (argile, luturi, nisipuri, pietrişuri). Soluri: preluvosol
tipic şi luvosol tipic, cu mull sau mull-moder, mijlociu profunde, luto-nisipoase la lutoase, fără
schelet, cu volum edafic mijlociu. Troficitatea potenţială este mijlocie spre ridicată (soluri
mezotrofice spre eutrofice), cu aciditate moderată.

II.4.1.1.4 DELUROS DE FĂGETE DE LIMITĂ INFERIOARĂ, PODZOLIT II

Staţiuni forestiere răspândite pe versanţi moderaţi până la puternic înclinaţi, pe expoziţii
parţial umbrite. Substratul litologic este format din roci sedimentare (nisipuri şi argile). Soluri:
luvosol tipic şi eutricambosol tipic, cu mull sau mull-moder, mijlociu profunde, luto-nisipoase,
fără schelet sau slab scheletice, cu volum edafic mijlociu. Grosimea utilă şi volumul edafic
inferior la mijlociu, regimul de umiditate primăvara umed până la reavăn-jilav şi vara reavăn la
jilav. Troficitatea potenţială este mijlocie (soluri mezotrofice), cu aciditate moderat.

II.4.1.1.5 DELUROS DE CVERCETE CU FĂGETE DE LIMITĂ INFERIOARĂ, Pm,

PODZOLIT PSEUDOGLEIZAT, EDAFIC MIJLOCIU - MARE, CU CAREX PILOSA
Staţiuni situate pe versanţi umbriţi şi semiumbriţi, cu configuraţia divers ondulată.
Substratul litologic este format din argilă, nisip, lut. Solurile de tipul luvosolurilor şi
eutricambosolurilor. Staţiuni de bonitate mijlocie pentru făgete de deal, făgeto-cărpinete şi
şleauri de deal. Ca măsuri de ameliorare, se recomadă introducerea speciilor de amestec. Soluri :
Luvosol tipic (2201) şi Eutricambosol tipic (3101), mijlociu profunde la profunde, uneori slab
scheletice, formate pe nisipuri şi alternanţe cu marne şi argile. Textura este nisipolutoasă la
lutonisipoasă. Regimul de umiditate este reavăn la umed, uneori jilav cu un plus de umiditate
primăvara, volum edafic mijlociu, mezobazice şi mazotrofice.

II.4.1.1.6 DELUROS DE CVERCETE CU FĂGETE DE LIMITĂ INFERIOARĂ Pm,

BRUN EDAFIC MIJLOCIU CU ASPERULA ASARUM
Staţiuni forestiere formate pe versanţi predominant mijlocii, umbriţi şi parţial umbriţi,
moderat înclinaţi cu configuraţie variată, dar şi pe poale de versanţi adăpostiţi, spre limita
inferioară a acestora. Substratul litologic este constituit din alternanţe sau amestecuri de roci
sedimentare (marne, argile, luturi, pietrişuri). Soluri: luvosoluri tipice şi eutricambosoluri tipice,
mijlociu profunde şi profunde, luto-nisipoase şi lutoase, uneori slab scheletice, cu volum edafic
mijlociu şi troficitate mijlocie spre superioară (soluri mezotroficeeutrofice), aprovizionarea cu
apă accesibilă este asigurată la nivel mijlociu; aciditatea activă moderată - slabă (pH=5,6-6,5).
Staţiuni de bonitate mijlocie pentru făgete de deal pure sau în amestec cu FR, CA, GO, PA.
Floră: Asperula-Asarum.

II.4.1.1.7 DELUROS DE CVER-CETE Pm, ALUVIAL MOLIC, (INTENSMODERAT)

HUMIFER
Staţiuni forestiere formate în luncile inundabile ale râurilor, în sectorul din regiunea
deluroasă. Substratul litologic este de natură aluvială (nisipuri fine, nisipuri grosiere, pietrişuri).
Soluri: aluviosoluri districe(0401), stratificate, moderat humifere, mijlociu profunde şi profunde,

13
nisipoase şi nisipo-lutoase, slab la semischeletice, volum edafic mijlociu, troficitate mijlocie, cu
apa accesibilă permanent şi bine asi-gurată. Staţiuni de bonitate mijlocie pentru anin negru.

II.4.1.1.8 DELUROS DE CVERCETE Ps, BRUN SEMIGLEIC ŞI GLEIZAT ÎN

LUNCA ÎNALTĂ
Staţiuni de bonitate superioară pentru zăvoaie de plopi indigeni şi pentru aninişuri situate
pe terenuri plane uşor ondulate din luncile apelor interioare şi terase joase. Substratul litologic
format din depozite aluviale Soluri : Aluviosoluri districe (0401) foarte profunde, freatic umede,
moderat la intens humifere, cu textura nisipoasă la luto-nisipoasă, cu regim de umiditate reavăn
la jilav, cu exces de umiditate normal primăvara, eubazice, eutrofice, bine aprovizionate cu azot,
mijlociu aprovizionate cu fosfor, lipsite de schelet, foarte profunde.

II.5 Studiul vegetației forestiere

II.5.1 Principalele tipuri de pădure

Evidența tipurilor naturale de pădure.
Cu ocazia descrierilor parcelare este necesar să se determine pentru fiecare unitate
amenajistică și tipul natural de pădure, utilizând descrierile tipurilor de pădure din lucrările de
tipologie forestieră, corespunzător condițiilor climatice și staționale. Pe teritoriul U.P. III Poienița
s-au identificat următoarele tipuri de pădure:

Tip pădure Suprafața

Codul Super Mijl Infer
Diagnoza ha %
-ha- -ha- -ha-
421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) 170,74 9 - 170,74 -
422.1 Făget cu Carex Pilosa (m) 196,25 10 - 196,25 -
432.1 Făgeto - cărpinet cu Carex Pilosa 161,77 8 - 161,77 -
511.3 Gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie 275,69 15 - 275,69 -
512.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 318,96 17 - 318,96 -
522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) 74,37 4 - 74,37 -
711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 15,51 1 - 15,51 -
722.1 Gârniţet de versant de productivitate superioară(s) 1,80 - 1,80 - -
722.2 Gârniţet de versant de productivitate mijlocie (m) 113,04 6 - 113,04 -
Cereto-gârniţet de dealuri de productivitate mijlocie
731.2 20,06 1 - 20,06 -
(m)
741.1 Amestec normal de GO, GÎ şi CE (m) 470,72 25 - 470,72 -
741.2 Amestec de gorun, gârniţă şi cer (s) 16,32 1 - 16,32 -
911.2 Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie (m) 5,64 - 5,64 -
Zăvoi amestecat de plop alb şi negru de productivitate
931.1 12,25 1 12,25 - -
superioară (s)
Zăvoi amestecat de plop alb şi negru de productivitate
931.2 14,52 1 - 14,52 -
mijlocie (m)
Aniniş pe soluri gleizate de productivitate mijlocie
971.2 22,06 1 - 22,06 -
(m)
972.1 Zăvoi de anin negru (s) 2,80 - 2,80 - -
TOTAL U.P. 1892,50 100 33,17 1859,33 -
% 100 - 2 98 -

14
Descrierea principalelor tipuri de pădure
Din cele 17 tipuri de pădure determinate, 2 dintre acestea nu se regăsesc în sistematica
actuală, ele fiind create pentru zona luată în studiu şi vin în completarea acesteia:
- 731.2. - Cereto-gârniţet de dealuri de productivitate mijlocie (m);
- 741.2. - Amestec de gorun, gârniţă şi cer (s).

Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure

Formaţiile forestiere întîlnite în cadrul U.P. III Poieniţa sunt următoarele:
42 – Făgete pure de dealuri - 19%; 43 – Făgete amestecate - 9%; 51 – Gorunete pure -
32%;
52 - Goruneto - făgete - 4%; 71 – Cerete pure – 1%; 72 – Gârniţete pure – 6%;
73 - Cereto - gârniţete – 1%; 74 – Amestec de gârniţă, cer cu stejari mezofiţi – 26%;
91 – Plopişuri pure de plop alb – 0%; 93 – Plopişuri amestecate de plop alb şi plop negru
- 1%; 97 – Aninişuri de anin negru – 1%.
Formaţiile forestiere întâlnite sunt corespunzătoare etajelor fitoclimatice în care este
situată unitatea luată în studiu, ceea ce arată necesitatea menţinerii speciilor de bază existente
(GO, FA, SC, GÎ, CE) şi crearea de arborete valoroase, rezistente la acţiunea factorilor
destabilizatori.

Structura fondului de producție și de protecție

Structura fondului forestier pe unitate de producţie, sub raportul compoziţiei şi al claselor
de producţie, este următoarea:
- compoziţia: 41% GO, 21%FA, 13%SC, 11%GÎ, 6%CE, 2%CA, 1%ANN, 1%DR,
2%DT, 2%DM;
- clase de prod.: III,0; III,0; III,7; III,0; III,0; III,2; III,0; II,3; III,1; II,8.
Clasa de producţie medie este III,1 consistenţa medie 0,83, vîrsta medie 58 ani, volumul
mediu la ha 198 m3, fondul lemnos total 374801m3.
Distribuţia arboretelor pe clase de vârstă (%) pe subunităţi de gospodărire este
următoarea:
- S.U.P. "A" - I - 5%, II - 44%, III - 10%, IV - 34%, VI - 4%; VII - 3%;
- S.U.P. "O" - I - 6%, II - 26%, III - 20%, IV - 36%, V - 6%, VI - 6%.
În vederea gospodăririi durabile a pădurilor s-au constituit următoarele subunităţi de
producţie sau protecţie:
- S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite, cu suprafaţa de 248,01 ha;
- S.U.P. "O" - suprafeţe de fond forestier proprietate publică a statului în care
amplasamentul proprietăţilor nu este materializat în teren (amplasament incert), cu suprafaţa de
1641,73 ha.

II.5.2 Descrierea arboretului pus în valoare (vârsta, compoziţia,

consistenţa, clasa de producţie, starea de sănătate, tratament aplicat,
natura tăierii, seminţiş utilizabil etc.)
Arboretul este natural fundamental de produse mijlocii cu o structură relativ - echenă.
Compoziția: 10 Go;
Compoziția țel: 10 Go;
Vârsta exploatabilității: 120 ani;

15
 Proveniența: lăstari;
Vârsta: 75 ani;
Diametrul mediu: 28 cm.;
Înălțimea medie: 20 m;
Clasa de producție: a III-a ;
Elagaj: 0,4;
Vitalitate: normală;
Consistența: 0,8;
Creșterea: 4,0 m.c./ha/an;
Tratament aplicat: codru regulat;
Natura tăierii: tăieri de igienă.

Cap. III Actul de punere în valoare şi structura masei

lemnoase de exploatat
III.1 Actul de punere în valoare
Actele de punere în valoare rezultate stau la baza contractării masei lemnoase şi a
decontărilor cantitative şi valorice între furnizor şi beneficiarul masei lemnoase pe picior.
Dacă nu au participat la lucrările de evaluare a masei lemnoase, agenții economici atestați
pot, în intervalul scurs de la anunțarea licitației şi afișarea actelor de punere în valoare scoase la
vânzare şi până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare, să verifice corectitudinea datelor
înscrise în actelor de punere în valoare şi să sesizeze eventualele constatări cu privire la această
corectitudine.

16
 III.2 Structura primară şi dimensională a masei lemnoase de
exploatat
Colectarea lemnului se va face sub formă de trunchiuri, catarge sau arbori cu
coroană. Lemnul rotund se caracteriză prin păstrarea formei naturale, a secțiunii transversale,
diametre mai mari de 10 cm (la rășinoase), respectiv 12 cm (la foioase) la capătul subțire și
lungimi de peste 2,4 m. Lemnul rotund de stejar, gorun, gârniță și cer pentru industrializare se
sortează în ouă clase de calitate:
 lemn pentru furnire estetice (Fe);
 lemn pentru cherestea (C) și alte produse obținute prin debitare.

FIŞA ELEMENTELOR CARACTERISTICE Parchetului de exploatare 111 TINCA

Ocolul Silvic HUREZANI
U.P. III POIENIȚA
u.a. 114
Partida nr.5595
Denumirea POPESCU
Suprafaţa 18,7 ha
Tratament şi felul tãierii TĂIERI IGIENA
Natura produselor Lucrări de îngrijire cu caracter special, codru
Seminţiş -
Elagaj 0.4
Panta 20 grade
Structura dimensionalã a masei lemnoase din APV
Specia SORTARE DIMENSIONALA Lemn Coaja Lemn de foc Volum
G1 G2 G3 M1 M2 M3 LS lucru Total VF brut
mc mc mc mc Mc
STEJAR 0 2 0 3 6 7 4 22 5 31 5 58
TOTAL 0 2 0 3 6 7 4 22 5 31 5 58

III.3 Schița parchetului

17
 Cap. IV Documentația tehnico-economicã privind
exploatarea parchetului

IV.1 Epoci şi termene de exploatare

Atât înaintea începerii lucrărilor de exploatare, cât şi pe parcursul desfăşurării acestora,

agentul de exploatare trebuie să respecte „Instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi
perioadele de recoltare, scoatere şi transportul materialului lemnos“, aprobate prin Ordinul
Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1540 din 03 iunie 2011, actualizat și modificat prin
Ordinele de ministru nr. 669 și 815/2014 și 2121/2016, având o serie de obligaţii procedurale în
relaţiile cu unităţile silvice.
Astfel, organizarea şantierului de exploatare poate începe numai după emiterea de către
ocolul silvic a autorizaţiei de exploatare.
Durata maximă de exploatare a masei lemnoase este prevăzută în Instrucțiunile
sus-amintite, după cum urmează:

Volumul parchetelor Durata maxima de recoltare şi colectare a

lemnului
-luni-
Taieri cu restrictie Taieri fara restrictie

sub 300 mc 2 2.5

301-600 mc 2.5 3
601-1000 mc 3 3.5
peste 1000 mc 3.5 4
B. Pentru parchetele din zonele de deal şi munte
sub 500 mc 3 4
501-1000 mc 4 5.5
1001-3500 mc 5.5 6.5
peste 3501 mc 6.5 7

În cazul producerii unor fenomene naturale deosebite, ce afectează suprafețe mari

(doborâturi şi rupturi produse de vânt şi de zăpadă, atacuri de insecte, uscări în masă) duratele de
recoltare şi colectare se stabilesc pentru fiecare situație în parte de către directorul direcţiei
silvice sau ICAS în cazul pădurilor administrate de RNP şi de către conducerea inspectoratelor
silvice teritoriale în cazul celorlalte păduri proprietate publică sau privată, astfel încât să se evite
deprecierea materialelor lemnoase, precum şi extinderea atacului de dăunători.

Perioadele și termenele de exploatare a masei lemnoase din păduri și din terenurile

ocupate cu vegetație forestieră

18
Nr.crt. Tratamentul și felul tăierii Perioada permisa pentru
recoltare si colectare

19
 1 Codru cu tăieri succesive
a. tăieri preparatorii (înaintea anului de fructificație) tot anul
b. tăieri de însămânțare în anul de fructificație 15 IX – 15 IV
c. tăieri de dezvoltare și tăieri definitive
-la deal si câmpie 15 IX – 15 IV
-la munte 15 IX – 30 IV
2 Codru cu tăieri progresive
2a. cvercinee si amestecuri de foioase
a.1.taieri de însămânțare în afara anului de fructificație tot anul
a.2. tăieri de însămânțare în anul de fructificație 15 IX – 15 IV
a.3. tăieri de punere în lumina și lărgire a ochiurilor,
precum și de racordare a acestora 15 IX – 15 IV
2b. rășinoase, foioase și amestecuri de rășinoase cu
foioase
b.1. tăieri de însămânțare tot anul
b.2. tăieri de punere în lumina a ochiurilor, precum și de
racordare a acestora 15 IX – 30 IV

3 Codru grădinărit, cvasigradinarit, tăieri de transformare

spre codru grădinărit și tăieri de conservare
- în arboretele cu semințiș sub 25% din suprafața tot anul
parchetului
- în arboretele cu semințiș peste 25% din suprafața 15 IX – 30 IV
parchetului
4 Codru cu tăieri rase tot anul
5 Crâng – tăieri de jos 15 IX – 31 III
6 Crâng - tăieri în scaun 15 IX – 31 III
7 Crâng simplu (la răchitării) 1 X – 15 III
8 Crâng – tăieri căzănire 15 IX – 31 III
9 Tăieri de îngrijire în păduri tinere
-curățiri
-în foioase tot anul
-în rășinoase 1 VIII – 31 IV
-rărituri
-gorunete, stejărete și șleauri tot anul
-zăvoaie și plantații de plop euroamerican tot anul
-fag și rășinoase tot anul
10 Tăieri de produse accidentale și tăieri de igienă tot anul
11 Tăieri de substituire și tăieri de refacere
-când se urmărește regenerarea parțială din lăstari sau
semințișul existent (sau când urmează a fi făcute 15 IX – 31 III
semănaturi direct sub masiv)
-când pădurea se regenerează artificial tot anul

IV.2 Alegerea metodei (tehnologiei) de exploatare

20
 Ocolul silvic trebuie să analizeze și să avizeze soluția tehnologică de exploatare a
lemnului propusă de către operatorul economic de exploatare pentru parchetul respectiv, metoda
de exploatare înscriindu-se în autorizația de exploatare.
În general, metoda de exploatare este trunchiuri, catarge și părți de arbori.
Metoda de exploatare s-a ales în funcție de factorii fizico-geografici si de factorii de
vegetație, de silvotehnică aplicată, dar și de factorii tehnico-economici ce caracterizează
parchetul. În cazul parchetului 5595 POPESCU a fost considerată ca metodă optimă de
exploatare, metoda de exploatare în părți de arbori. Această metodăa fost aleasă ca urmare a
faptului că este superioară metodei de exploatare în sortimente definitive, prin avantajele
economice și ecologice:

- transferarea unor operații de transformare din parchet în platforma primară:

- doborâre și curățire de craci în parchet;

- secționare în parchet și în platforma primară;

- despicare în platforma primară;

- fasonare crăci în snopi în platforma primară;

- tocare în platforma primară.

Pentru doborârea arborilor au fost alcătuite echipe de câte doi muncitori, doborârea
efectuând-se cu ferăstrău mecanic Husqvarna 262.

Pentru alegerea variantei optime de colectare a fost necesar să se stabilească mai întâi, în
funcție de condițiile concrete de lucru din parchet, soluțiile posibile de realizare a procesului
tehnologic. Alegerea mijloacelor de colectare și a traseelor de deplasare a masei lemnoase, s-a
făcut la început pe baza informațiilor preluate din actul de punere în valoare și din harta
amenajistică; într-o prima etapă alegerea s-a făcut luând-se în considerare efectele ecologice ale
folosirii diverselor mijloace de colectare, urmând ca după stabilirea unor soluții acceptabile să se
facă o analiză economică a variantelor propuse. Astfel, condițiile de lucru din acest parchet au
determinat ca operațiile de scos, apropiat și adunat să se execute cu tractoare articulate forestiere.

IV.3 Împărțirea parchetului în secțiuni şi postaţe

21
 Pentru exploatarea masei lemnoase dintr-un parchet se organizează un şantier de
exploatare, dotat cu mijloacele adecvate de recoltare şi colectare, care cuprinde:
- suprafaţa parchetului;
- căile de colectare;
- instalaţiile de colectare;
- platforma primară;
astfel încât procesele de lucru să se desfăşoare în flux continuu în condiţiile folosirii eficiente a
utilajelor şi instalaţiilor moderne de mare productivitate.
Organizarea teritorială a unui şantier de exploatare se referă la organizarea tehnică a
terenului pe care se desfăşoară lucrările de exploatare prin:
- compartimentarea interioară;
- stabilirea şi execuţia traseelor de colectare;
- eşalonarea etapizată a operaţiilor specifice etc.

Pentru ca lucrările din parchet să se poată desfăşura ritmic, cu respectarea regulilor de

exploatare şi fără pericol de producere a accidentelor, este necesară o compartimentare a
parchetului în secţiuni şi postaţe.

Presupunând ca, cantitatea de material lemnos este uniform repartizată pe suprafața

parchetului, putem calcula cantitatea de masă lemnoasă care se află pe fiecare postață. Această
repartizare a masei lemnoase în cuprinsul parchetului este redată în tabelul următor:

22
 Repartizarea masei lemnoase a partidei 5595 POPESCU în suprafețe omogene

Nr. Suprafața Total %

Postate Ha mc
Foioase (mc)
1 18,7 58 58 100
TOTAL 18,7 58 58 100

IV.4 Alegerea căilor de scos-apropiat

Tehnologia de exploatare a masei lemnoase din parchete, precum și amplasarea căilor de
scos-apropiat și a instalațiilor aferente vor fi diferențiate în funcție de tratamentul aplicat și de
felul tăierii, astfel încât să nu producă vătămarea regenerărilor, a arborilor care rămân pe picior,
degradarea solului și a malurilor apelor peste limitele admise de normele tehnice.
Drumurile de scos-apropiat cu tractoare se pot aproba și se pot realiza pe versanți cu
panta de pana la 25 de grade; peste aceasta limita scos-apropiatul lemnului se realizează cu
funiculare/alte instalații cu cablu.
Astfel soluția aleasă trebuie să fie optimă atât pentru silvicultor cât și pentru agentul
economic care se ocupă de exploatarea pachetului. Pentru alegerea tehnologiei de exploatare s-a
ținut cont de următoarele criterii:
- tratamentul – tăieri de igienă;
- natura produsului – lucrări de îngrijire cu caracter special, codru;
- volumul arborelui mediu – 0,25 mc;
- volumul total de extras – 58 mc;
- mărimea parchetului – 18,7 ha;
- amplasarea şi poziția parchetului – în zona de deal, panta medie de 20 grade.
Pentru parchetul 5595 POPESCU, aparținând Ocolului Silvic Hurezani, în urma
observațiilor din teren şi ținând cont şi de exigențele silviculturale impuse am propus următoarea
soluție tehnologica: adunat, scos, apropiat prin semitârârea materialului lemnos – distanța de
apropiere 701-800 m să se facă cu tractoare articulate forestiere.

IV.5 Amenajarea platformei primare

Amenajarea platformei primare trebuie să se facă astfel încât să se asigure condiții optime
pentru stocarea unui volum de lemn rezultat prin exploatare într-o perioadă de timp de 2÷5 zile
active.
Pe baza structurii dimensionale a masei lemnoase colectate, se dimensionează, pe
categorii de material lemnos, suprafața fiecarei rampe de stocare, amplasarea acestora în
platforma primară realizându-se după principiul minimizării distanţelor de transport interior.
Lucrările de amenajare a platformei primare constau în:
- îndepărtarea obstacolelor şi nivelarea terenului;
23
 - realizarea şanţurilor pentru scurgerea apei din precipitaţii;
- pregătirea rampelor pentru stocarea lemnului prin delimitarea şi semnalizarea poziţiei
acestora;
- poziţionarea traverselor pe care se va aşeza materialul lemnos.

IV.6 Stabilirea şi alegerea variantei optime de colectare a lemnului

şi a utilajului conducător

În parchetul 5595 POPESCU, colectarea lemnului se realizează prin modalități

mecanizate utilizând tractoare articulate forestiere. Tehnica de colectare a lemnului mecanizata se
executa in doua faze respectiv, adunatul lemnului si apropiatul lemnului.
Adunatul constituie prima deplasare a lemnului de la locul de recoltare (cioata), fie pentru
formarea directa a sarcinilor la un mijloc mecanizat de colectare, tractor, fie pentru o concentrare
prealabila a lemnului în tasoane (grămezi mai mult sau mai puțin ordonate de lemn), pachete de
piese, de regula la o cale de colectare, în vederea deplasării ulterioare pe acesta cale. În primul
caz, adunatul se efectuează cu troliul montat pe tractor , iar în al doilea caz, cu atelaje (tras cu
atelaje), prin alunecare libera (adunat cu țapina sau corhănire), cu trolii independente,
minitractoare. Adunatul se efectuează pe distanțe scurte, în general sub 100 m, pe trasee naturale
dispersate.
Apropiatul este operația de deplasare pe căi special amenajate a materialului lemnos de la
locurile în care a fost concentrat prin adunat până la platforma primară. Se folosesc de regulă
tractoare sau funiculare, căile de colectare au trasee bine determinate (drumuri de tractor, linii de
funicular). Distanțele de apropiat sunt relativ lungi, la acestă operaţie înregistrându-se principalul
efort de transport în cuprinsul șantierului de exploatare. Colectarea lemnului poate fi realizată şi
într-o singură etapă, în situații particulare: apropiatul cu tractorul direct de la cioată, în condiţii
de teren şi silviotehnice favorabile (teren tare sau îngheţat, tăieri rase) şi apropiatul cu tractorul
lemn recoltat cu maşini multifucţionale şi tasonat dealungul culoarelor de exploatare.

IV.7 Calculul distanțelor medii de colectat

Distanţele de colectat se calculează separat pentru fiecare operaţie sau fază în care se face
deplasarea lemnului considerându-se, teoretic, că întreaga cantitate de material lemnos de pe o
suprafață omogenă (secțiune, postață) se găsește în centrul de greutate al acesteia.
Distanţele medii pentru colectat în parchetul 5595 POPESCU sau determinat planimetric
cu ajutorul schiţei parchetului şi au rezultat următoarele valori:
 pentru apropiat prin semitârâre cu TRACTORUL – Dm= 750 m

24
 IV.8 Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei
lemnoase

IV.8.1 Antemăsurătoarea lucrărilor de exploatare

IV.8.2 Devizul lucrărilor de exploatare

IV.8.3 Calculul necesarului de carburanţi şi lubrifianţi

IV.8.4 Determinarea necesarului de muncitori, atelaje,

utilaje

IV.8.5 Costuri de producție pentru exploatarea masei

lemnoase

Cap. V Obligații şi măsuri privind respectarea regulilor silvice

de exploatare, a celor de protecția muncii şi de prevenire şi
stingerea incendiilor
V.1 Mãsuri de reducere a prejudiciilor de exploatare

Aplicarea tăierilor trebuie să se realizeze cu un nivel al prejudiciilor care să nu

depășească pragul de suportabilitate al ecosistemului. Prejudiciu – vătămarea parțială sau totală a
arborilor nemarcați pentru exploatare sau a semințișului utilizabil dintr-un arboret. Prejudiciul de
exploatare poate fi :
 inevitabil – apare cu ocazia exploatării unei partizi autorizata pentru taiere, a cărui
producere nu poate fi evitată datorită condițiilor de teren şi de arboret, cu respectarea
tehnologiei de exploatare aprobată şi a regulilor silvice de exploatare;
 evitabil – apărut cu ocazia exploatării unei partizi autorizate la tăiere, a cărui
producere putea fi evitată prin respectarea tehnologiei de exploatare aprobată şi a
regulilor silvice de exploatare ;
Prejudiciile aduse solurilor sunt:
- tasarea
- graparea
- frământarea
- rânirea
- denudarea
Prejudicii aduse arborilor şi semințișului:
- zdrelirea
- cojirea
- așchierea
- ruperea unor crăci sau a trunchiului
-dezrădăcinarea parțială sau totală

25
 Pentru reducerea prejudiciilor adoptam următoarele soluții:
a) folosirea unor role de susținere a cablurilor de sarcină pentru deplasarea prin
semitârâre a pieselor la formarea sarcinii cu tractorul;
b) utilizarea, pe terenurile cu capacitate portantă redusă, a unor tractoare echipate cu
semişenile sau pneuri late;
c) toaletarea corespunzătoare a sarcinilor pentru evitarea prejudiciilor;
d) folosirea unor role de direcție;
e) protejarea solurilor şi a arborilor la locurilor de tasonare sau stocare a masei lemnoase;
f) protejarea arborilor care mărginesc căile de colectare cu mărginare, cu centuri din
crăci, cu popi din lemn subțire etc
g) stoparea sau diminuarea eroziunii solului folosind resturile de exploatare;
h) folosirea unor dispozitive de urcare pe arbori pentru prinderea rolelor de susţinere a
cablurilor de sarcina şi interzicerea folosirii treptelor prinse cu cuie;
i) alegerea corespunzătoare a metodei de recoltare şi a tehnologiei de colectare a masei
lemnoase.

V.2 Asigurarea securității şi sănătății în muncă

Protecţia muncii are ca obiectiv cunoașterea şi înlăturarea tuturor perturbațiilor ce pot

apărea în procesul de muncă, susceptibile să provoace accidente şi îmbolnăviri profesionale.
Instructajul de protecție a muncii cuprinde 3 faze:
- instructajul introductiv general;
- instructajul la locul de muncă;
- instructajul periodic;
Instructajul introductiv general se realizează la încadrarea în munca şi are ca scop
cunoașterea specificului activității unității, a principalelor cauze potențiale de accidente şi
îmbolnăvire profesională specifice, precum şi a măsurilor de protecție a muncii corespunzătoare.
Se aplică persoanelor nou încadrate în muncă, a celor transferați de la alte unități, celor veniți ca
detaşaţi, precum şi ucenicilor şi studenţilor care efectuează practica profesională. Instructajul la
locul de muncă se aplică atât celor nou încadrați, cât şi celor care se transferă de la un loc de
muncă la altul în cadrul aceleiaşi unități. Scopul este acela de a familiariza pe noul angajat cu
măsurile de protecția muncii specifice activității pe care o va desfășura. Instructajul periodic are
rolul de a completa şi aprofunda cunoștințele specifice de protecție a muncii şi se efectueaza
tuturor angajaţilor, la intervale de timp stabilite în funcţie de gravitatea riscurilor activitaţii
desfășurate. În cadrul măsurilor tehnice de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale se
disting 3 direcții principale de acțiune:
-Protecția intrinsecă – este o metodă de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale
prin principiul de funcționare, forma sau modul de dispunere a componentelor unei instalaţii,
maşini, aparat, dispozitiv, etc.
-Protecţia colectivă – se realizează prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi
aparate de protecţie a muncii suplimentare, care au ca scop protejarea muncitorilor în timpul
desfășurării procesului de muncã;
-Protecţia individuală – constă în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie, cască,
mască, costum, cizme, etc, care alcătuiesc echipamentul de protecţie individuală;

26
 Pentru a-şi atinge scopul şi a nu fi un factor perturbator în procesul de producţie,
mijloacele de protecţie trebuie să răspundă la 2 imperative majore:
-asigurarea eficacității protecţiei şi asigurarea confortului.
Pentru muncitorii care activează în unitățile de exploatarea a masei lemnoase, în funcție
de partea organismului pe care o protejează mijloacele individuale de protecție se pot împărți
astfel:
- protecţia capului – căști, glugi, cagule, capişoane, bonete;
- protecţia ochilor şi feţei – ochelari şi viziere;
- protecţia urechilor – antifoane;
- protecţia cailor respiratorii: măști;
- protecţia corpului – salopete, combinezoane, pelerine, veste;
- protecţia mâinilor – mănuși, palmare şi cotiere;
- protecţia picioarelor – bocanci, cizme, jambiere, genunchere;
- protecţia întregului organism – centuri de siguranță;
Din echipamentul lucrătorilor forestieri nu trebuie să lipsească, căștile de protecție
indiferent de încadrarea pe care o au (mecanic sau manual), pentru a se evita rănirea ce ar putea
fi produsă prin căderea muncitorului, lovirea cu crăci desprinse din arbore, etc. Atât în sezonul de
vară cât mai ales în sezonul de repaus vegetativ este obligatoriu ca muncitorii să fie dotaţi cu
încălțăminte antiderapantă, a palmarelor la desfășurarea cablurilor ca şi celelalte articole din
echipamentul individual de protecție. Aceste condiții devin obligatorii atât pentru executanții
lucrărilor de exploatare, cât şi pentru organizatorii producției care au obligaţia de a pune la
dispoziţia executanţilor echipamentele necesare. Organizatorii au obligația şi de a verifica dacă
muncitorii forestieri utilizează corect echipamentul din dotare. Specificitatea protecției muncii la
lucrările de exploatare a lemnului decurge din particularitățile mediului de muncă, sarcinilor de
muncă şi mijloacele de producţie utilizate.
Munca în exploatarea lemnului, este una grea, activitatea de exploatarea lemnului
desfaşurându-se în natură, în toate cele 4 anotimpuri. Periculozitatea muncii este mai accentuată
decât în multe activitãţi, în special la:
-operația de doborâre a arborilor;
-fasonarea arborilor pe terenurile în pantă;
-colectarea materialului lemnos pe pante abrupte;
-colectarea cu instalații cu cabluri.

Normele specifice de tehnică a securității muncii (NTSM) pentru lucrările de exploatare,

transporturi şi construcții forestiere sunt reglementate prin normativ departamental, fiind
obligatorii pentru toţi agenţii economici care operează în domeniul exploatării lemnului.
Măsuri de protecție la doborârea, curățirea şi secționarea arborilor:
-efectuarea potecilor de refugiu pentru retragerea muncitorului în momentul căderii
arborelui;
- potecile de refugiu se fixează la un unghi de circa 45g față de direcţia tehnica de
doborâre;
-curățirea terenului în jurul arborelui pentru doborât;
-pe timp de iarna se îndepărtează zăpada;
-retragerea rapidă a muncitorilor pe poteca de refugiu în momentul în care arborele
începe să cadă;

27
 -alegerea corectă a direcţiei de doborâre a arborelui şi execuţia tapei, în cea mai mare
parte se recomandă a se apela la tendinţa naturală a căderii arborelui;
-dacă există 2 echipe de muncitori, distanța dintre ele va fi de cel puţin 2 înălțimi de
arbore, iar in raza de 50 m să nu se afle alte persoane;
-fierăstrăul se ţine paralel cu umerii, cu lama în poziţie perpendiculară pe direcţia braţelor
în cazul în care este necesară tăierea crăcilor arborilor neelagaţi;
-în eventualitatea producerii fenomenului de recul al fierăstrăului, muncitorul va ține
fierăstrăul la distanţa suficientă de corp, practic la capătul braţelor întinse;
-crăcile aplecate tensionate se taie mai întâi la o oarecare distanță de tulpina şi apoi la
rasul tulpinii;
- prima dată se extrag arborii putregăioși şi cei calamitaţi de vânt şi zăpadă;
-crăcile subţiri uscate sunt desprinse prin lovire cu coada toporului sau parghia de
doborâre;
-evitarea producerii aninării prin direcţie tehnica corectă;
- poziţia sigură la curățat de crăci este realizată când muncitorul are spatele drept şi
picioarele uşor flexate, sprijinite solid pe sol;
- pentru evitarea riscului de recul al fierăstrăului se va folosi în tăiere vârful acestuia;
-la foioase se începe cu crăcile subţiri şi se termină cu cele groase;
-înainte de efectuarea operației de secţionare trebuie verificată stabilitatea lemnului;
-poziţia muncitorului la secţionat va fi în amonte de arbore;
-dacă lemnul este tensionat secţionarea începe din zona comprimată prin 2 tăieturi opuse.

V.3 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

 Legea Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
 Ordinul Nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor;
 Ordinul Nr. 551/1475 din 8 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind
monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă, a
Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar - invazii ale
agenților de dăunare și contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar și a
Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure.

Reguli și măsuri specifice de prevenire a incendiilor în parchetele de exploatare.

În devizele de parchet ce se întocmesc înainte de începerea exploatării se prevăd toate
lucrările și materialele necesare pentru prevenirea incendiilor, anexând-se și o schiță de plan
cuprinzând obiectivele care reclamă măsurile speciale de prevenire și stingere a incendiilor,
direcțiile și drumurile de acces în parchet, limitele și vecinătățile parchetului (arborete de
rășinoase, foioase etc.), construcțiile aferente definitive (cabane) sau provizorii (garaje, bucătarii
etc.).
Normele de prevenire și stingere a incendiilor trebuie respectate indiferent de felul tratamentului
(tăieri rase, succesive, progresive, de igienă etc.) sau de structura arboretelui (rășinoase, foioase
sau amestec).
Cabanele și construcțiile temporare din parchet vor fi izolate de pădure cu o banda de 10 m
lățime de pe care se va defrișa toată vegetația.
Parchetele de exploatare vor fi izolate de restul pădurii printr-o bandă izolatoare

28
perimetrală de 10 m, care se va mineraliza. Această bandă va putea constitui drum de acces și o
eventuală bază de lansare a contrafocului în cazul unui eventual incendiu de proporții.
La recoltarea materialului lemnos din pădure, indiferent de natura produselor, se va acorda
deosebită atenție prevenirii incendiilor în perioadele secetoase.
Materialul lemnos ce se depozitează în parchete se va stivui pe solul curățat de toate
materialele combustibile.
Materialul lemnos depozitat pe platformele din cuprinsul parchetelor va fi ritmic transportat,
eventualele stocuri fiind stivuite ordonat. Nu se va menține în aceste depozite material de
rășinoase necojit în perioada 1 aprilie - 1 octombrie.
Scoaterea materialului lemnos din pădure se face numai pe traseele stabilite de organele
silvice.
Lucrările de exploatare vor fi permanent supravegheate și inspectate periodic de organele
silvice, accentuându-se asupra respectării măsurilor prevăzute de normele de prevenire și
stingere a incendiilor de pădure.
Scoaterea și transportul lemnului din parchete și curățarea parchetelor trebuie să decurgă în
paralel. Finalizarea exploatării trebuie să constituie și finalizarea celorlalte operațiuni.
Se vor aduna și scoate toate resturile de exploatare din parchete.

29
 BIBLIOGRAFIE

1. Cârlogan,D., Andreescu,V., 1977 - Exploatarea arborilor cu coroană, Editura

Ceres, Bucureşti.
2. Ciubotaru,A., 1996 - Elemente de proiectare şi organizare a exploatării
Pădurilor, Ediţia a II-a, Editura Lux Libris, Braşov.
3. Ciubotaru,A., 1998 - Exploatarea pădurilor, Editura Lux Libris, Braşov.
4. Cop ăceanu,D., B ăl ănescu,E., Ghica,P., Rusu,Gh., 1983 - Tehnologia
exploatării lemnului, Editura Ceres, Bucureşti.
5. Florescu,I., Nicolescu,V., 1988 – Silvicultura, vol. II - Silvotehnica, Editura
Universităţii Transilvania, Braşov.
6. Horodnic, S., 2003 - Bazele exploatării lemnului, Editura Universității,
Suceava.
7. Horodnic, S., 2014 - Sisteme tehnologice forestiere cu impact ecologic redus,
Editura Universității, Suceava.
8. Istr ătescu,T., Teodorescu,V., 1979 - Îndrumătorul maistrului de exploatare
forestieră, Editura Ceres, Bucureşti.
9. Marcu, M., 1983 - Meteorologie şi climatologie forestieră, Editura Ceres,
Bucureşti.
10. Oprea, Il., 2004 - Tehnologia exploatãrii lemnului, Editura Tridona, Olteniţa.
11. S ăraru, Al., 2013 - Exploatarea pădurilor, note de curs.
12. xxx, Amenajamentul Ocolului Silvic HUREZANI.
13. xxx, Amenajamentul Unităţii de Producţie III POENIȚA.
14. xxx, Clima României, vol II, Date climatologice, INMH, Bucureşti.
15. xxx, Legea nr. 319/2006, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.
16. xxx, 1987 - Norme de muncă grupate cu variante tehnologice pe articole de
deviz.
17. xxx, 1997 - Norme de timp şi producţie unificate pentru lucrări din
silvicultură.
18. xxx, 2011 - O.M. nr. 1540/2011 pentru aprobarea „Instrucţiunilor privind
termenele, modalităţile şi perioadele de recoltare, scoatere şi transportul
materialului lemnos“, actualizat și modificat.

30
B. PĂRŢI DESENATE:

1. Harta amenajistică a U.P. III Poenița;

2. Schița parchetului cu organizarea pe secțiuni și postfețe, soluțiile de colectare
și platforma primară (schema procesului tehnologic).

31