Potențialul Turistic Al Stațiunii Durău Finalm

UNIVERSITATEA
Facuitatea
LUCRARE DE LICENŢĂ
Potențlaiui turlstlc ai stațlunll Durău
Profesor Coorbonator
Conf. br. Anbrone Deila Anne-Marle
Adsoivent
Nuwe Prenuwe
2021
CUPRINS
1 CAP. I – INTRODUCERE.................................................................................4
1.1 Scopul lucrării...................................................................................................................4

1.2 Istoricul cercetărilor geografice / turistice........................................................................4
1.3 Metodele utilizate..............................................................................................................5
1.4 Turismul şi Potenţialul turistic – abordare conceptuală....................................................5
2 CAP.II – POTENŢIALUL NATURAL............................................................7
2.1 Potenţialul natural al poziţiei geografice / geologiei / reliefului.......................................7
2.2 Potenţialul natural al climei / hidrografic.........................................................................9
2.3 Potenţialul natural al vegetaţiei şi faunei........................................................................12
3 CAP.III – POTENŢIALUL ANTROPIC.......................................................19
3.1 Potenţialul arheologic şi istoric.......................................................................................19
3.2 Potenţialul turistic urban.................................................................................................20
3.3 Potenţialul cultural-artistic..............................................................................................21
3.3.1 monumente arhitecturale.............................................................................21

3.3.2 muzee şi case memoriale.............................................................................22
4.1.1 obiective cultural-artistice inedite...............................................................25
4.2 Potenţialul turistic rural...................................................................................................25
4.3 Potenţialul etno-folcloric................................................................................................27
4.3.1 ocupaţiile tradiţionale..................................................................................27

4.3.2 meşteşugurile ţărăneşti................................................................................30
4.3.3 portul popular şi obiceiurile.........................................................................32
4.4 Potenţialul monastic........................................................................................................34
5 CAP.IV – POTENŢIALUL INFRACTRUCTURII TURISTICE...............41
5.1 Baza de cazare.................................................................................................................41
5.2 Dotările pentru agrement................................................................................................44
5.3 Căile de acces, mijloacele de transport...........................................................................45
5.4 Date statistice – prelucrare..............................................................................................46
6 CAP.V – Chestlunl be qersqectlvă şl lnfiuenţă asuqra webluiul..................49
6.1 Proiect turism, dezvoltare...............................................................................................49
6.2 Sugestii personale...........................................................................................................52

7 CAP.VI – CONCLUZII....................................................................................66
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................69
1 CAP. I – INTRODUCERE
1.1 Scopul lucrării
Durau este o statiune climaterica Montana, permanenta, de odihna, in judetul Neamt.

Statiunea Durau este situata la o altitudine de 780-800 metri la poalele Muntilor Ceahlau,
in judetul Neamt si nu foarte departe de orasul Piatra Neamt (cca. 60-65 km).
In Durau se poate ajunge pe calea ferata prin Piatra Neamt pana in orasul Bicaz de unde
se iau mujloace auto pana in statiune. Pe sosea se urmeaza drumul national DN15 care pleaca din
Targu Mures si trece prin Reghin-Toplita-Borsec-Bicaz-Piatra Neamt-Bacau. De pe drumul
national, din apropierea localitatilor Grinties sau Bicaz (depinde din ce parte veniti) se intra pe
drumul judetean care duce spre comuna Ceahlau si spre statiune. Prin Bacau trec doua sosele
europene E85 (Bucuresti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani-Bacau- Roman-Suceava) si E577 (care
vine dinspre Brasov). De asemenea, la Bacau exista aeroport.
1.2 Istoricul cercetărilor geografice / turistice
Durău este o stațiune turistică montană din județul Neamț, România, parte a

satului Ceahlău reședința comunei Ceahlău. Este situată la poalele masivului Ceahlău(pe
versantul de nord-vest al acestui) la o altitudine de 780-800 metri și, se află la o distanță de 9 km
de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista; satele ei făceau parte din comuna
Hangu din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, comună formată din satele Gura Hangului,
Hârțigi, Durău, Răpciune, Schitu, Lețești, Izvoru Alb, Boboteni, Audea, Ciurubucu și Strâmtura,
având în total 4167 de locuitori. În comună funcționau zece biserici, două școli primare și 11
mori de apă. Comuna Ceahlău s-a format în 1931 prin desprinderea satelor Letești, Răpciuni și
Schit din comuna Hangu.
4
În 1950, comuna Ceahlău a fost arondată raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964)
raionului Târgu Neamț, ambele dinregiunea Bacău. În 1960, în urma lucrărilor la barajul Bicaz, a
apărut satul Pârâu Mare, iar satele Lețești și Răpciuni au fost desființate, reședința comunei fiind
mutată de la Răpciuni la Schitu.[ În 1964, satul Schitu a primit denumirea de Ceahlău.Comuna a
revenit în 1968 la județul Neamț, reînființat, având de atunci componența actuală.
Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul Bacău.
Odată cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială tradiţională
românească (judeţ, municipii, oraşe, comune, sate) şi se înfiinţează astfel judeţul Neamţ aşa cum
este el astăzi.
Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două municipii
(Piatra-Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz, Roznov şi Târgu
Neamţ), 78 de comune şi 339 de sate (prin promulgarea Legii 407 din 17.10.2003 s-a înfiinţat
comuna Ghindăoani, prin reorganizarea comunei Bălţăteşti, prin Legea 408 din 17.10.2003
comuna Roznov a fost declarat oraş iar prin Legea nr. 84 din 5.04.2004 comuna Brusturi-
Drăgăneşti i s-a atribuit denumirea Brusturi şi s-au înfiinţat 3 noi comune).
Judeţul Neamţ s-a situat multă vreme pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.
Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul judeţ
care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase comune s-au înfrăţit cu localităţi
din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda, Italia sau
Danemarca.
1.3 Metodele utilizate
1.4 Turismul şi Potenţialul turistic – abordare conceptuală
Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de

clasificare în funcţie de care distingem formele de turism ce urmează
1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale din zona studiată: casele
memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă, Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie şi
etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile medievale
5
(Neamţ, Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu rezervaţiile sale:
„Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Branişte, Parcul forestier Vânători - Neamţ.
2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea balneoclimaterică
3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o durată scurtă de
sejur(2-3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt: cadrul natural, aerul nepoluat,
climatul blând, accesul facil, cursurile de apă şi posibilităţile de drumeţii în zona Parcului
Forestier Vînător i- Neamţ sau de agrement ecvestru şi cicloturism.
4. Turismul rural şi agroturismul
În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15 pensiuni agroturistice
clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.( Anexă )
5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă, efectuate de
turiştii români atraşi de slujbele ocazionate de diferite sărbători religioase sau turiştii străini
atraşi de arhitectura tradiţională, pictura interioară şi obiectele de artizanat produse în atelierele
mănăstireşti. .
6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial, comercial, deplasări
considerate activitate turistică deoarece participanţii utilizează servicii turistice (cazare, masă,
transport) şi antrenează în cele mai frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective turistice. Această
7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă, coparticipativă. Se desfăşoară tot
timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se încadrează
8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de amatorii de distracţii, de
peisaje naturale atrăgătoare şi care, în general nu urmăresc odihna în timpul vacanţelor, ci
schimbarea de decor, de mediu şi de viaţă .
6
2 CAP.II – POTENŢIALUL NATURAL
2.1 Potenţialul natural al poziţiei geografice / geologiei / reliefului
Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor

Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea
muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii
Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa
judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii
Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.
Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai
impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său
impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar
şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică,
imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici,
ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile
Bicazului, străbătute de râul Bicaz.
Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera
Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-
Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean.
Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în
nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe
teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul
Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe
teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.
Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa centrala
a Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a masivului. Muntele Ceahlau
include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1 800 m: Panaghia, Toaca,
7
Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare – altitudine maxima 1 907 m; abrupturi puternice
dantelate si forme bizarre – Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu, Caciula Dorobantului;
cascada Duruitoarea, in imediata apropiere a statiunii; intinse paduri de brad si foioase, care
adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice ocrotite; schitul Durau;
ruinele Palatului Cnezilor, cu biserica refacuta (1830 - 1838); in apropiere, lacul de acumulare
Izvoru Muntelui (797 m altitudine), Cheile Bicazului. Muntele Ceahlau este declarat Parc
National.
Multele Ceahlau
Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa
centrala a Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a masivului. Muntele
Ceahlau include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1 800 m:Panaghia,
Toaca, Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare – altitudine maxima 1 907 m; abrupturi
puternice dantelate si forme bizarre – Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu, Caciula
Dorobantului; cascada Duruitoarea, in imediata apropiere a statiunii; intinse paduri debrad si
foioase, care adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice ocrotite;
schitul Durau; ruinele Palatului Cnezilor, cu biserica refacuta (1830 - 1838); in apropiere, lacul
de acumulare Izvoru Muntelui (797 m altitudine), Cheile Bicazului. Muntele Ceahlau este
declarat Parc National.
8
Munţii Bistriţa
Muntii Bistritei, si 717m1222h

stem de masive muntoase în N Carpatilor
Orientali, limitat de valea superioara a
Moldovei, în N, valea Bistricioarei, la S,
Muntii Stânisoarei, la E si Muntii
Calimani si Depresiunea Dornelor, la V,
sunt strapunsi în partea lor nordica de
valea Bistritei.
Munţii Stânişoarei
Masiv montan situat la N de

Bistrita, alcatuit din gresii, conglomerate,
ce dau vârfuri si culmi înalte, argile,
marne, sisturi, pe care s-au dezvoltat
culmi joase, mici depresiuni si sectoare
de vale largite si umanizate (Pipirig,
Hangu, Secu, Nemtisor).
2.2 Potenţialul natural al climei / hidrografic
Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt

determinate de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea
dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută
9
de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC
(februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.
Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne
deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).
Climatul statiunii Durau este deasemenea temperat continental cu influente mai reci si
umede, dar predomina cel montan, cu caracteristicile specifice; prezinta interes persistenta si
grosimea stratului de zapada (60 – 70 zile/an, in perioada octombrie – aprilie, cu o grasime
medie de 18 – 20 cm). aerul este foarte curat, puternic ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul de
producere a avalanselor este mai rar, pe suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1
500 m, mai ales in perimetrul abruptuilor de pe culmile inalte.
Factori naturali de cura
Durau se caracterizeaza printr-un climat tonic-stimulant, aer curat, lipsit de praf si
alergeni; adaugand si atmosfera bogata in ozon - principalii factori naturali de cura.
Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre
acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1
km.
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret,
Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o
pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe
(hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre
toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ
3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.
10
Râul Bistriţa
Râu, afluent al Siretului la 10 km aval

de Bacau. Are 283 km lungime si o suprafata a
bazinului de 7039 kmp. Izvoraste de pe
versantul de N al Muntilor Rodna prin doua
pâraie (Bistricioara si Putreda) de la 1930 m
altitudine, strabate apoi diferite formatiuni
geologice în care formeaza bazinete mai largi
(sesuri, Cârlibaba, Ciocanesti etc.), în
alternanta cu chei si îngustari pitoresti
(Zugreni, Toance, Crucea etc.).
Cascada Duruitoarea
Este situata in Masivul Ceahlau, (la

1.021 m altitudine), formata pe Paraul
Rupturii, cu o cadere de 25 m, ce isi anunta
prezenta cu mult înainte de a fi vazuta, printr-
un vuiet care înfioara.
Defileul Bistriţei aurii (Neamt»Farcasa)
11
Defileul Bistritei Aurii este taiat în
rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale
navalnice linistindu-se abia în lacul de
acumulare Izvorul Muntelui.
Lacul de acumulare izvorul muntelui
Lac de acumulare. Lac

construit în 1960 pe Valea Bistritei la
poalele muntelui Ceahlau si ale
muntelui Stânisoarei, 505 m altitudine,
325 kmp suprafata. A fost amenajat în
scop hidroenergetic si turistic.
Alimenteaza printr-un tunel pe sub
munte hidrocentrala Stejaru.
2.3 Potenţialul natural al vegetaţiei şi faunei
Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din
suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare parte
a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioară ajungând până la 1500 m în
Munţii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenţie deosebită se
acordă protejării florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii. Parcul
Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ,
adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de colţ, laricele din
12
renumitele “Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea Tarcăului se întinde rezervaţia
forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi
270 de ani. La Branişte, lângă Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se păstrează o pădure de
stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt două rezervaţii
sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care predomină gorunul şi
mesteacănul şi a căror denumire se datorează lui Eminescu, bun cunoscător al acestor meleaguri.
În apropierea Mănăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă”.
10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);
3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-
Neamţ);
5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);
3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;
12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;
5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).
Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea,
poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul
Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia
naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha.
Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni,
lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer
"Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile
Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De
asemenea, nu putem să nu amintim şi de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între
localităţile Agapia şi Văratec.
La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul
Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular
Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale
avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.
La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară "Natura
2000" următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat în administrarea CJ
Neamţ), CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ (Parc Naţional aflat în administrarea Regiei
13
Naţionale a Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU (Rezervaţie naturală aflată în
custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA GOŞMAN (în custodia Direcţiei Silvice Neamţ),
VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).
Piatra teiului (rezervaţie naturală) (neamt»poiana teiului / largului)
Rezervatie naturala (geologica). Reprezinta un martor de eroziune alcatuit din calcare
recifale compacte de vârsta cretacica. Calcarele au o înaltime de 23 m si sunt situate pe terasa de
5-8 m a Bistritei. Are 100 m.p. Piatra Teiului (sau Piatra Dracului, cum mai este denumită de
către localnici) - cea mai cunoscută stâncă din judeţul Neamţ poate fi admirată în toată
splendoarea ei acolo unde lacul de acumulare "Izvorul Muntelui" îşi închide luciul apei. Zona
mai este cunoscută şi drept "Coada Lacului" şi este locul unde se întâlnesc cele 4 drumuri care
vin dinspre Moldova şi Transilvania, având ca punct comun splendida realizare umană, viaductul
Poiana Largului, înconjurat de măreţele piscuri ale Ceahlăului.
Aşezată pe malul stâng al Bistriţei, stânca Piatra Teiului este un bloc de calcar apţian
formând, ca structură şi ca vârstă, continuarea spre nord a sinclinalului Ceahlăului, adică zona
Bicaz,Bistricioara,Poiana Teiului, Capul Obcinii, Piatra Cornului.
Localnicii cred despre aceasta stâncă cum că ar fi blestemată, deoarece de-a lungul anilor de la
înălţimea ei spectaculoasă s-au tot aruncat (sau au căzut în gol) zeci de oameni, dovadă fiind cele
câteva cruci de fier ridicate în vârf sau în jurul acesteia. Stânca a stârnit însă şi imaginaţia
localnicilor, care, cu mintea lor simplă, au născocit tot felul de legende despre originea ei.
Pădurea de stejar (de la Mănăstirea Neamţ) (Neamt»Manastirea Neamt)

Rezervatie naturala (forestiera). Padurea în suprafata de 55 ha - Codru secular de stejar
pedunculat (98%). Vârsta stejarilor este de 150-275 ani.
14
Rezervaţia de zimbri (de la mănăstirea neamţ) (Neamt»Manastirea Neamt)
Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos Voda” este una din cele 4 rezervatii
de zimbri existente la noi in tara si este catalogata ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii
exclusive zimbrilor din Europa. Situata în nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vanatori-
Neamt, în apropierea drumului naţional DN15 si a Manastirii Neamtului, rezervatia, reprezinta
unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale judetului.
Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos-Voda” a fost infiintata in anul 1968, se
întinde pe aproximativ 11.500 ha si este una dintre cele patru arii protejate incluse în Parcul
Natural Vanatori-Neamt.
In cadrul rezervatiei, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari,
capriori, vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi si specii de avifauna. Intr-un tarc de cca. 4 ha se gasesc
doar 6 exemplare de zimbri, doi masculi si 4 femele care sunt gazduiti in scop turistic. Restul de
pana la 28 de exemplare se afla in parcul de aclimatizare ce se intinde pe o suprafata imprejmuita
de 180 de hectare de teren. Pe viitor se asteapta sa se aduca inca patru exemplare de zimbri din
Suedia, respectiv inca patru femele de zimbru.
In cadrul rezervatiei, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari,
capriori, vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi si specii de avifauna. Intr-un tarc de cca. 4 ha se gasesc
doar 6 exemplare de zimbri, doi masculi si 4 femele care sunt gazduiti in scop turistic. Restul de
pana la 28 de exemplare se afla in parcul de aclimatizare ce se intinde pe o suprafata imprejmuita
de 180 de hectare de teren. Pe viitor se asteapta sa se aduca inca patru exemplare de zimbri din
Suedia, respectiv inca patru femele de zimbru.
15
Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de
specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de
insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în
Carpați: ursul bun, cerbul, mistrețul, lupul, vulpea, râsul, căprioara, pisicasălbatică , jderul de
pădure, veverița,capra neagră. În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte ciocănitoarea
neagră- cea mai mare ciocănitoare din România, aușelul cea mai mică pasăre din România. În
locurile umede de păduri trăiește o specie de amfibieni -tritonul carpatic endemism al Carpaților
Orientali.
Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală
din
judeţ, adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de colţ,
16
laricele din renumitele “Poliţe cu crini”, Sângele voinicului,Afin ,viorele galbene,creasta
cocoşului,gălbiori,hribi, Argintica.
Laricele sau zada (Larix decidua ssp.

carpatica) este un conifer cu frunze cazatoare,
fiind specie ocrotita în mod deosebit pe acest
masiv. Se întâlneste frecvent în amestec cu
molidul si bradul.
Floarea de colt (Leontopodium

alpinum), cunoscuta si sub numele de
albumita, este cea mai reprezentativa si cea
mai cunoscuta floare din zona alpina. De
obicei creste în zone greu accesibile, pe pereti
abrupti si stâncarii, dar se întâlneste de multe
ori si în zona platoului, printre ierburi,
sustinuta de pietre mici, izolate. Iulie si august
sunt lunile în care înfloreste. A fost cautata în
special pentru comercializare deoarece dupa
culegere floarea se pastreaza foarte bine.
Sângele voinicului (Nigritella rubra)
este o orhidee din ce în ce mai rara pe Muntele
Ceahlau. Planta are o tulpina înalta de 10-25
cm, frunzele sunt înguste si alungite, îndreptate
în sus. În vârful tulpinii se gasesc flori mici,
adunate într-un ghem piramidal sau cilindric de
culoare rosu-trandafiriu deschis, care degaja un
miros suav, de vanilie.
17
Afinul (Vaccinium myrtillus), întâlnit
destul de des în zona de platou, formeaza mici
tufisuri cu înaltimea de pâna la 50 cm. Fructul
de culoare neagra-albastruie este comestibil,
având calitati terapeutice
18
3 CAP.III – POTENŢIALUL ANTROPIC
3.1 Potenţialul arheologic şi istoric
Palatul Cnejilor (Neamt»Durau)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este o biserica de zid construita în 1639
de fratele lui Vasile Lupu. În 1676, ginerele acestuia a împrejmuit-o cu ziduri de aparare înalte
de 8 m.
Povestea lui este una demnă de legendă, plină de intrigi și de istorii captivante. Pe
vremuri aici se aflau ruinele mânăstirii Pionul, asezată pe locul unui schit mai vechi și ridicată de
Gheorghe Hatmanul, pe la 1640
Datorită puternicei influențe a fratelui sau, voievodul Vasile Lupu, schitul cel vechi a
dobândit moșii numeroase, întărite și întregite pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. Pământul
dobândit astfel, prin voință domnească, a dus la inevitabile conflicte, în cazul acesta purtate cu
vestiții boieri Cantacuzini. După obținerea titlului de cneaz în Rusia de către Matei
Cantacuzino, fiii săi au revenit în țară, intensificându-și atacurile juridice împotriva Mănăstirii
Pionul. În ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costache mănăstirea își pierde cea mai mare
parte din moșii, iar în 1840 călugării sunt nevoiti să se retragă la o bisericuță de lemn, Schitișor,
aflată la departare de vreo 2 km.
19
Muzeul etnografic din satul Ceahlău este amenajat într-o clădire situată în apropierea
Palatului Cnejilor şi expoziţia permanentă păstrează dovezi ale tradiţiilor şi obiceiurilor
localnicilor. Comuna Ceahlău este o zonă de interes etnografic şi folcloric iar numeroase
elemente ale creaţiei populare tradiţionale sunt prezentate în acest muzeu.
3.2 Potenţialul turistic urban
Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de 583.686
locuitori înregistraţi la 1 ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi 63,4%
în mediul rural.
Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai
mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.
Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia
stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339
locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Conform unui bilanţ statistic al Direcţiei
Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului 2006, populaţia judeţului Neamţ a fost de
568.808 locuitori, din care 280.670 bărbaţi şi 288.138 femei.
Sporul natural al populaţiei judeţului Neamţ pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la mia de
locuitori în anul 2007, respectiv -1,8 la mia de locuitori în 2008 (4.950 naşteri vs. 5.979 decese în
20
2008).
La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în scădere cu 2.068 de
persoane faţă de 1 ianuarie 2007.
Populaţia judeţului Neamţ la recensămintele anterioare:
25 februarie 1948: 357.348 locuitori
21 februarie 1956: 419.949 locuitori
15 martie 1966: 470.206 locuitori
5 ianuarie 1977: 532.096 locuitori
7 ianuarie 1992: 578.420 locuitori
18 martie 2002: 554.516 locuitori
Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.
Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină
101.062.
Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină
181.112.
Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.
Persoane aflate în şomaj: 35.656
Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria
prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară
Mass-media: cotidianele Ceahlăul, Realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman, Ziarul de
Roman, Vestea ("decedat" în luna mai, 2009), posturile de televiziune 1TV, ACTUAL TV,
TvM-Prima TV, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio Terra, Radio Unu. Pe lângă
acestea amintim subredacţiile Rario Deea şi Radio "Trinitas" (ce funcţionează în cadrul
Seminarului Teologic din Piatra Neamţ).
Datele ne-au fost furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.
3.3 Potenţialul cultural-artistic
3.3.1 monumente arhitecturale
21
Mostenirea etnofolclorica cu arhitectura populara, traditiile si obiceiurile populare,
artizanatul, portul si folclorul popular, gastronomia specifica, constituie atractiile turistice cele
mai cautate în turismul rural.
Un tinut legendar si incarcat de istorie, Tinutul Neamtului propune oricarui turist o
sumedenie de itinerarii atractive, datorita vastelor posibilitati de petrecere a timpului liber si a
nenumaratelor obiective turistice prezente in aceste locuri.
Amatorii de escapade montane au la dispozitie un vast teritoriu dominat de munti, asupra
carora troneaza legendarul masiv Ceahlau, un munte impresionant, considerat de unii drept
muntele sfant al dacilor. Acest masiv este principala atractie montana a Carpatilor Orientali si
totodata un loc incarcat de istorie in care fiecare piatra isi are legenda ei.
La poalele Ceahlaului se intinde „marea dintre munti” – Lacul Bicaz, unul dintre cele mai
mari lacuri de acumulare din tara, un adevarat paradis al celor pasionati de sporturi nautice si de
pescuit. La mica distanta, turistii pot vizita cel mai impresionant defileu din tara, Cheile
Bicazului, un adevarat paradis calcaros cu nenumarate oportunitati de practicare a alpinismului,
speologiei si canioningului.
Capitala judetului Neamt, Piatra Neamt, supranumita „perla Moldovei” este un oras care
poate satisface cerintele oricarui turist, iar ceva mai la nord, orasul Targu Neamt ofera turistilor
posibilitatea de a vizita cateva obiective importante cum ar fi Cetatea Neamtului, Casa
Memoriala „Ion Creanga”, Casa Memoriala „Mihail Sadoveanu” siRezervatia de Zimbri „Dragos
Voda„. Pe langa acestea, o calatorie prin aceste locuri poate veni oricand, pentru orice turist
pretentios, cu alte si alte provocari precum si cu dorinta de a mai reveni o data.
Dintr-un tur prin tinuturile Neamtului nu trebuie sa lipseasca vizitare celebrelor
manastiri Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria, Sihla, Bistrita, Bisericani, Pangarati,Petru-
Voda, Durau , care alaturi de cele din Bucovina fac din Nordul Moldovei principala zona din tara
din punct de vedere al asezamintelor monahale.
Oferta turistica din spatiul rural nemtean este destul de diversificata, satisfacând un
registru larg de motivatii precum: odihna si recreere, cunoastere, cultura, religie etc. într-un
decor natural pitoresc si nepoluat precum si un ambient arhitectural si spiritual specific zonei.
3.3.2 muzee şi case memoriale
22
Muzeul de artă Piatra Neamţ
Deţine bogate colecţii de pictură, grafică, sculptură şi tapiserie, semnate de artişti români
renumiţi: Lascăr Vorel, Aurel Băieşu, C.D. Stahi, Ion Ţuculescu, Nicolae Tonitza, Aurelia
Ghiaţă, Iulia Hălăucescu ş. a .
Periodic, sălile muzeului găzduiesc expoziţii temporare ale unor artişti din ţară şi
străinătate.
Muzeul de artă Roman

Organizată după anul 1970, expoziţia de bază cuprinde lucrări ale unor cunoscuţi artişti
contemporani: Oscar Han, Nicu Enea, Aurel Nedel, Ştefan Hotnog ş.a.
Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra Neamţ

Au fost organizate în anul 1992, în incinta lor funcţionând şi librăria Humanitas.
Găzduiesc expoziţii ale artiştilor contemporani.
Muzeul de etnografie Piatra Neamţ

Înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei, costumul
popular românesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei
(prelucrarea lemnului, ţesutul, tec.).
Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” Piatra-Neamţ

Unicul muzeu dedicat clasicului literaturii române Calistrat Hogaş, funcţionează chiar în
casa în care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vieţii. A fost amenajat pe baza consemnărilor
Sidoniei Hogaş (fiica scriitorului), spaţiile muzeale oferă vizitatorului ambianţa casei de la
început de secol XX.
Casa Memorială „Veronica Micle” Târgu Neamţ

Casa Memorială „Veronica Micle” este situată pe strada Ştefan cel Mare, vizavi de
Muzeul de Istorie şi Etnografie al oraşului. Este o casă modestă pentru zilele noastre, dar
somptuoasă pentru începutul secolului al XIX-lea.
23
Casa a fost construită din lemn şi cărămidă, cu patru încăperi, cu cerdac de lemn şi
acoperită cu draniţă.
Veronica Micle şi-a petrecut primii ani ai vieţii în această casă. Istoricul Nicolae Iorga a
aşezat aici o placă memorială. S-au reconstituit două camere de epocă şi s-a realizat o expoziţie
foto-documentară. Când ieşi din muzeu peste drum se observă “Aleea plopilor fără soţ”, evocaţi
în versurile de dragoste ale lui Mihai Eminescu.
Constituie o preţioasă relicvă a veacului trecut, ce împleteşte imaginile vechii aşezări cu
amintirea mereu vie a aceleia care, prin dragoste şi suferinţă, şi-a înscris pentru totdeauna numele
alături de cel al lui Mihai Eminescu
Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humuleşti

Trecând podul peste “Ozana cea limpede şi frumos curgătoare,” ,ajungem la Humuleşti.
În casa în care s-a născut scriitorul Ion Creangă, există o reprezentare sugestivă a
universului descris cu atâta talent în Amintiri din copilărie. Remarcabile sunt atât interiorul casei
părinteşti, cât şi expoziţia foto-documentară referitoare la viaţa şi activitatea clasicului literaturii
române. Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul simţ şi modestia proprie
ţăranului moldovean, generând un puternic sentiment de pioşenie . Exponatele sunt mărturii
autentice ale tradiţiei populare a locuitorilor din această parte a ţării.
Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu Comuna Vânători Neamţ

O parte a operei sale de maturitate, scriitorul Mihail Sadoveanu a gândit-o şi a scris-o în
acest loc, unde se păstrează şi dovezi ale dragostei sale faţă de natură. În imediata apropiere a
Muzeului „Mihail Sadoveanu” se află casa memorială Visarion Puiu
Cuprinde fotocopii după manuscrise, scrisori, ziare, ediţii princeps ale operei
sadoveniene, cărţi rare, mobilier etc.
Casa memorială „Alexandru Vlahuţă comuna Agapia

Expoziţia memorială cuprinde mobilier şi obiecte uzuale care au aparţinut familiei
Vlahuţă, precum şi fotografii, scrisori şi cărţi care relevă aspecte semnificative din viaţa şi creaţia
cunoscutului scriitor
24
În pridvorul spaţios au avut loc adevărate cenacluri literare, la care participau prietenii
scriitorului: Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale, N. Grigorescu, Paul Bujor, Al. Philippide, Radu
Rosetti şi alţii. Tot aici s-a hotărât căsătoria fiicei Margareta cu nepotul lui Barbu Delavrancea,
marele bizantinolog de mai târziu, profesorul I.D. Ştefănescu. A doua fiică, Ana, s-a căsătorit cu
fiul pictorului N. Grigorescu, Gheorghe N. Grigorescu. Purtând amintirea întregii familii a
poetului şi prozatorului Al. Vlahuţă şi a prietenilor săi. Casa, a fost transformată în casă
memorială. Interiorul a fost îmbrăcat cu mobilierul lui de altădată, iar pe panouri şi în vitrine este
expusă o colecţie de fotografii, manuscrise şi scrisori originale. Prin poziţia sa pitorească, sub
poala pădurii, şi prin arhitectura populară specifică zonei, care întregesc importanţa sa
muzeistică, Casa Memorială ‚Alexandru Vlahuţă constituie un important obiectiv turistic.
4.1.1 obiective cultural-artistice inedite
Curtea Domneasca Piatra Neamt

Situată pe un mic platou ce domină centrul oraşului, Curtea Domnească de la Piatra este
amintită prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491, când Ştefan cel Mare face danie
Mănăstirii Tazlău trei sate "Zăneştii, Stolnicii şi Faurii pe Bistriţa, mai jos de gura
Cracăului / ... / care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra". Se pare că totuşi ea este
anterioară acestei date, deoarece într-un act din 7 mai 1475, hotarul ocolului său este deja stabilit
şi, ţinând cont că unul dintre satele ocolului este dăruit încă din 5 februarie 1468, putem
considera că începuturile Curţii Domneşti de la Piatra se situează între anii 1468 şi 1475.
Se poate presupune că iniţial construcţiile nu au fost de mare amploare, după cum rezultă
din cercetările arheologice întreprinse între anii 1954-1955, acestea realizându-se abia după
1480. Datorită faptului că din vechile edificii nu s-au mai păstrat decât puţine elemente, este greu
de estimat alcătuirea constructivă a acestui ansamblu arhitectural. S-au mai putut identifica o
parte din pivniţele casei domneşti (lângă clădirea Colegiului "Petru Rareş", unde de altfel s-a şi
amenajat un punct muzeal) şi fragmente din latura sudică a zidului de incintă. Săpăturile au scos
la iveală colţul de nord-vest al pivniţelor palatului, cuprinzând o încăpere de acces, un coridor
lung şi patru galerii. În pivniţă se pătrundea printr-un gârlici cu 12 trepte de stejar.
Încăperea, dreptunghiulară, era acoperită cu o boltă semicilindrică din cărămidă şi
comunica cu coridorul printr-o uşă prinsă în stâlpi de piatră cioplită. Coridorul (lung de 11 m)
25
era şi el acoperit cu o boltă din cărămidă şi blocheţi de tuf calcaros, astăzi distrusă. Pivniţa este
împărţită în travee prin patru arcade de piatră sprijinite pe stâlpi. Curtea şi-a îndeplinit funcţiile
specifice până în secolul al XVII-lea apoi, treptat, rolul ei s-a diminuat.
4.2 Potenţialul turistic rural
In zona exista numeroase obiective istorice si de arta din care amintim doar cateva:
 in Piatra Neamt: Muzeul de Istorie, Curtea Domneasca, Cetatea Dacica de la Batca
Doamnei, Biserica Sfantul Ioan Domnesc (sfarsitul anilor 1400)
 Casa Memoriala Ion Creanga in satul Humulesti
 Manastirea Agapia- comuna Agapia, ridicata de hatmanul Gavriil Coci in anii 1642-
1647
 Manastirea manastirea Bistrita- aflata in comuna Viisoara si ctitorita in 1407 de
Alexandru cel Bun
 Manastirea Durau- comuna Ceahlau, a fost ridicata in sec. XVII si are picturi de
Nicolae Tonitza
 Manastirea Neamt- in comuna Vanatori din judetul Suceava, a fost ridicata de Petru
Musat in sec. XIV
 Manastirea Razboieni- se afla in comuna Razboieni si a fost ridicata de Stefan cel
Mare in anul 1496
 Manastirea Secu- in comuna Pipirig, a fost ridicata de vornicul Nestor Ureche la
inceputul anilor 1600
 Manastirea Sihastria- in comuna Pipirig, a fost ridicata in anii 1740
 Manastirea Varatec- comuna Agapia (satul Varatec), jud. Neamt, a fost ridicata in anul
1785
Trasee:
 Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura Lutu Roşu - Răchitiş - Piatra cu Apă -
Detunate - Cabana Dochia
 Cabana Izvorul Muntelui - Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - Cabana
Dochia
26
 Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Clăile lui Miron - Ocolaşul Mic - Cabana
Dochia
 Staţiunea Durău - Cabana Fântânele - Piatra Lată - Panaghia - sub Vârful Toaca -
Cabana Dochia
 Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiuşului - Cabana
Dochia
 Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic -
Cabana Dochia
 Comuna Bicazul Ardelean - Telec - Curmătura Scaune - Jgheabul lui Vodă - cabana
Dochia
Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime de 400 m
si o capacitate de transport de 500 persoane/ora. Exista insa si unele partii neamenajate pe care se
chiaza in prezent, cum ar fi Durau – tatia Peco, Valea Morarului – Cascada Duruitoarea,
Jgheabul lui Voda-Stanile Platou, Vechea prtie parasita Durau, pentru avansati.
Desi conditiile climaterice nu sunt la fel de favorizante ca si in alte statiuni, in Durau
poate fi practicate sporturi de iarna in lunile ianuarie – martie; de asemenea, statiunea ofera
posibilitatea dezvoltarii turismului de odihna, a drumetiei montane, a alpinismului, a turismului
cultural sau a celui stiintific.
Turismul rural dispune de o oferta diversa, utilizând atat structurile de primire din mediul
rural ( pensiuni turistice, hoteluri, hanuri, moteluri, cabane, cat si celelalte componente ale
produsului turistic (gastronomie, artizanat, mediu natural, cultural si arhitectural), precum si
ospitalitatea specifica zonei, bunul simt si buna dispozitie a gazdelor de pe meleagurile nemtene
Pentru agroturism oferta turistica este alcatuita din pensiunile turistice rurale sau fermele
agroturistice, produsele turistice care se individualizeaza dupa categoria de confort, mediu
natural, construit si spiritual, gastronomia locala etc. Fermierul sau prestatorul de servicii
turistice din spatiul rural, prin trasaturile sale psiho-sociale,cultura si educatie, profesionalism si
responsabilitate, calitatea produselor gastronomice si diversitatea acestora , personalizeaza
produsul turistic creat pentru comercializare. De aici si diversitatea, autenticitatea si
specificitatea produselor agroturistice din Tinutul Neamtului.
27
4.3 Potenţialul etno-folcloric
4.3.1 ocupaţiile tradiţionale
Turiṣtii care vin în Ţinutul Neamṭului au ocazia să cunoască interesantele ṣi frumoasele

tradiṭii populare care se mai păstrează ṣi astăzi pe la sate.
Transmise din generaţie în generaţie obiceiurile tradiţionale erau strict respectate
asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul comunităţii. Acestea erau legate de cele mai
multe ori de credinţă, iar fiecare sat avea propriile obiceiuri şi norme de viaţă şi muncă.
Obiceiurile tradiţionale sunt împărţite în mai multe categorii, şi anume:
Obiceiurile cu ocazia sărbătorilor de iarnă: sunt cele mai bogate şi mai vesele dintre
manifestările folclorice din Neamţ. De la săbătoarea Crăciunului la Anul Nou au loc o serie de
manifestări la care participă toată colectivitatea, impresionând prin costumaţiile originale,
muzică tradiţională, mesaj tematic şi recuzită. Cântecele de colind, uratul cu pluguşorul, jocurile
cu măşti, dansul căiuţilor şi teatrul haiducesc sunt obiceiuri de un farmec şi originalitate
deosebită care îmbogăţesc repertoriul naţional.
În tradiṭia populară românească măṣtile se poartă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Măṣtile
reprezintă o lume fantastică, izvorâtă din gândirea societăṭii tradiṭionale româneṣti, personificând
spirite ale strămoṣilor, animale reale sau fantastice, spirite ale vegetaṭiei sau ale apei. Ele se
folosesc în cadrul unor ritualuri iar vatra satului este scena unde se desfăṣoară aceste
manifestări. Măṣtile contribuie la atmosfera de iarnă, aceea când răsună colindele ṣi totodată ele
fac cunoscute obiceiurile din strămoṣi ale ṭăranului român. Prezente în ipostaze zoomorfe şi
antropomorfe, măṣtile sugerează renaşterea, fertilitatea, reînvierea vegetaţiei, fiind reminiscenţe
ale memoriei … colective. Alteori, măştile evocă, în dansul purtătorilor lor, imaginea
strămoşilor sau reprezintă refularea unor tensiuni sufleteşti ascunse în timpul anului.
Măştile zoomorfe cele mai răspândite sunt capra, turca, brezaia, ursul, cerbul,
căiuţii. Măştile antropomorfe imortalizează, în ipostază caricaturală, defecte omeneşti, fiind
integrate în categoria urâţilor, acumulând cele mai variate ipostaze ale umanului: moşii, babele,
uncheşii, negustorii, dracii, turcii etc. Pentru confecṭionarea acestor măṣti meṣterii populari
folosesc diverse materiale, cum ar fi: piele tăbăcită, blană, ṭesături, lemn cioplit, coji de copac,
coarne de animale, etc.
28
Expresii ale unei culturi străvechi, măştile rearmonizează omul de astăzi cu spiritul
moşilor şi strămoşilor, deschizând o fereastră spre o lume pierdută dar ale cărei ecouri încă se
mai aud în pragul marilor sărbători de la trecerea dintre ani.
Jocul „caprei” este un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de
animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor evidenṭiat prin boabele care se aruncă de gazdă
peste „capră”. „Capra” este de fapt un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ṭine deasupra
capului un băṭ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră din lemn. Falca de jos este
mobilă astfel că aceasta poate deschide gura ṣi poate clămpăni, făcând un zgomot specific. În
jurul caprei dansează ṣi alṭi colindători mascaṭi ṣi costumaṭi specific dar ṣi instrumentiṣti cu
acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară. În Ţinutul Neamṭului „Capra” a grupat în jurul ei un
număr impresionant de „mascaṭi” care împreună merg pe uliṭele satului, din casă în casă pentru a
aduce noroc ṣi belṣug.
Un alt joc întâlnit în această zonă este „Căluṭii” care reprezintă simbolul tinereṭii
veṣnice. Tinerii înveṣmântaṭi în „Căluṭi“ trebuie să danseze cu frenezie ṣi graṭie, pentru a
exprima legătura sacră dintre om ṣi animalul care i-a stat aproape ṣi l-a slujit cu sârguinṭă din
cele mai vechi timpuri. Flăcăii care joacă rolul de “Căluṭi” ṣi poartă mască sunt îmbrăcaṭi în
costume populare specifice zonei.
Un alt obicei întâlnit este de a umbla cu „Ursul”. Această datină a cărei origine se află
într-un cult geto-dac, urmăreṣte fertilizarea ṣi purificarea solului ṣi a gospodăriei. Ursul este un
personaj întruchipat de un flăcău care poartă pe cap, pe umeri ṣi pe spate blana unui urs, având în
jurul urechilor niṣte ciucuri roṣii. În timp ce ursul mormăie ṣi joacă în ritmul tobelor ṣi al
fluierăturilor, ursarul zice câteva strigături. „Ursul” este însoṭit de un grup de colindători mascaṭi
ṣi costumaṭi, care reprezintă diverse animale sau personaje care îl aṭâṭă prin strigături.
Obiceiul pluguṣorului contribuie la veselia generală a Sărbătorilor de Anul Nou.
Pluguṣorul copiilor este un obicei străvechi agrar. Cetele de copii merg în ajunul Anului Nou din
casă în casă pentru a ura, purtând bice din care pocnesc, buhaie, clopoṭei ṣi tălăngi.
În Neamţ se păstrează şi în prezent un repertoriu bogat de meşteşuguri impresionant prin
varietatea lui. Fiecare detaliu al acestor meşteşuguri reflectă istoria şi moştenirea culturală a
acestei zone, fiind în acelaşi timp îndeletniciri unice care au fost transmise de la o generaţie la
alta.
29
Ţinutul Neamţului este cunoscut pentru costumele sale populare, broderii, mobilă, olărit,
tapiserie, covoare şi măşti populare realizate pentru a celebra anumite sărbători religioase.
Confecţionarea măştilor populare este strâns legată în special de sărbătorile de iarnă,
acestea au o bogată încărcătură emoţională, reprezentând în general transpunerea unor animale
precum capre, cai, urşi, lupi, cerbi sau a unor personaje din mitologia populară sau din folclor.
4.3.2 meşteşugurile ţărăneşti
Meşteşugul prelucrării lemnului se remarcă prin varietatea tehnicilor folosite la

prelucrare, dar şi prin importanţa pe care o aveau obiectele confecţionate din lemn în
gospodăriile tradiţionale.
Încă de la începutul secolului al XX lea arta lemnului reprezenta un domeniu foarte
dezvoltat în Neamţ motiv care a dus la apariţia unor zone specializate în lucrări pe lemn. Pădurile
de foioase şi conifere care îmbrăcau munţii şi dealurile Neamţului au fost principalul furnizor de
lemn pentru dezvoltarea pe scară largă a multor activităţi de obţinere şi prelucrare a lemnului.
Astfel s-au dezvoltat în Ţinutul Neamţului mai multe zone în care arta prelucrării lemnului era
ocupaţia principală.
Zona Grumăzeşti cunoscută pentru sculptura în lemn tare de stejar din care se
confecţionau porţi, uşi, ferestre, piese de mobilier, iconostase, strane bisericeşti şi troiţe
împodobite cu simboluri ale credinţei creştine. O altă zonă reprezentativă pentru arta lemnului
este comuna Vânători din Neamţ. Aici existau meşteri lemnari care produceau atât piese puzuale
pentru gospodărie cât şi lucrări bisericeşti.
Renumiţi în prelucrarea lemnului erau şi meşterii din zona Ţolici-Petricani care au
dezvoltat un meşteşug de masă numit “industria lingurii”. Aceştia pe lângă lucratul lingurilor
se ocupă în prezent şi cu realizarea de vaze, butoiaşe şi alte forme cioplite şi crestate. Deosebiţi
30
sunt şi meşterii populari din zona Târpeşti care s-au remarcat prin realizarea de obiecte de lemn
cu crestături mai adânci sau sculpturi naive de personaje din basmele populare.
Printre cunoscuţii creatori populari se numără şi cei din zonele Ceahlău, Grinţieş, Hangu,
Borca şi Poiana Teiului care au lucrat de-a lungul timpului piese de mobilier cu decorul
tradiţional, executat prin crestături de rozete, dinţi de lup şi frunze de brad. Printre piesele lucrate
de aceştia se numără lăzile de zestre, colţare şi blidare, mese şi scaune.
Lemnul a fost folosit cu dibăcie de meşterii populari din Ţinutul Neamţului realizându-se
din acesta majoritatea lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională.
Tradiṭia strămoṣească continuă ṣi astăzi pe meleagurile din Ţinutul Neamṭ, iar creaṭiile
meṣterilor populari dovedesc din plin acest lucru. Aceṣtia reuşesc să creeze adevărate obiecte de
artă populară tradiţională care în trecut serveau necesităţilor ţăranului român iar acum sunt
simple obiecte cu caracter ornamental.
Meşteşugul prelucrării lemnului se remarcă prin varietatea tehnicilor folosite la prelucrare
dar şi prin importanţa pe care o aveau obiectele confecţionate din lemn în gospodăriile
tradiţionale.
Ţesutul ocupă si el un loc aparte în tradiṭii, motiv pentru care cele mai numeroase
elemente ţesute sunt destinate împodobirii şi decorării interiorului locuinţelor.
Cusăturile şi broderiile care împodobesc obiectele de port popular, cămăşile femeieşti şi
bărbăteşti dar şi textilele din interiorul locuinṭelor redau întocmai gustul pentru frumos,
îndemânarea şi talentul cu care au fost lucrate.
31
4.3.3 portul popular şi obiceiurile
În Ţinutul Neamţului începutul de primăvară este plin de tradiţii şi legende care se

păstrează şi în ziua de astăzi. Perioada 1-9 martie este marcată de o tradiţie foarte veche conform
căreia fiecare om trebuie să-şi aleagă câte o zi despre care să spună că “asta-i Baba mea”. După
cum va fi vremea în acea zi se crede că aşa va fi şi norocul omului în acel an. Deşi această
tradiţie este răspândită în toata zona balcanică doar la noi în ţară este legată de stâncile existente
în Munţii Bucegi şi Ceahlău, numite “Babele”, respectiv “Baba Dochia”.
Primele nouă zile calendaristice ale primăverii numite şi “zilele babelor”, aduc cu ele o
vreme capricioasă, schimbătoare, aşa cum este descrisă şi Baba Dochia în legende. Cea mai
cunoscută legendă a Babei Dochia ne-o descrie pe aceasta ca o femeie puternică, aprigă şi rea,
care nu se teme de nimic. Pentru a-şi duce oile la munte cât mai repede Baba Dochia o trimite pe
nora ei, pe o vreme rea să-i aducă frăguţe. Pentru că nu găsea fragi şi nu se putea întoarce acasă
nora e sfătuită pe drum de un moşneag să meargă într-un loc unde s-au copt deja fragii. Astfel,
nora reuşeşte să-i aducă fragi copţi iar Baba Dochia crede că a venit primăvara şi porneşte cu
turma la munte. Prevăzătoare, aceasta se îmbracă cu nouă cojoace, pe care le-a dat jos pentru că
vremea se încălzea, în timp ce urca pe munte. Ajunsă în cea de a noua zi pe vârful muntelui,
Baba Dochia împreună cu oile sale au fost întâmpinate de un ger năprasnic care le-a transformat
în stane de piatră. Ca şi semnificaţii cele nouă zile ale urcuşului, egale cu numărul cojoacelor,
32
reprezintă durata ciclului de schimbare a vremii, iar moartea Dochiei, în ziua de 9 martie, este
considerată hotar între anotimpul friguros şi cel călduros.
Unele superstiţii care încă se mai păstrează legate de babe se referă la ziua de 1 martie,
ziua babei Dochia sau a “capului de primăvară”. Conform tradiţiei, dacă în prima zi de martie
este vreme frumoasă, atunci toată primavara şi vara care vor urma vor fi frumoase şi rodnice. În
trecut se obişnuia ca în această zi să nu se muncească şi nici vitele să nu fie scoase la păscut
pentru ca Baba cea rea şi capricioasă să nu aducă necazuri asupra caselor, dar mai ales asupra
femeilor.
Sărbătorile zăpezii organizată in ultima săptămână din luna ianuarie
Sărbătoarea muntelui Ceahlau organizată în prima duminică a lunii august
Ziua Muntelui Ceahlau este pe 6 August, de Schimbarea la Fata a Domnului. Atunci se
urca pe munte cu mic cu mare si se serbeaza aceasta zi. Acolo este un schit de calugari, la 1770
m altitudine, in apropiere de cabana Dochia. Se mananca peste si se bea vin. Sute de oameni
merg pe munte in acea zi, din toate colturile tarii si nu numai, ca sa se roage.
Festivalul muntelui Ceahlau in august
33
4.4 Potenţialul monastic
Manastirea Durau
Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici
inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile s-au risipit si in
locul lor au sosit calugari de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durau mentioneaza la 1822 ca
schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub ascultarea “manastirii cea de piatra din vale”. De
altfel, cand in 1830 egumenia Schitului Hangu este arendata protosinghelului Gavril pe timp de
10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea si construirea unei noi biserici la Durau.
Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era
nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau.
In 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra, a inceput constructia
bisericii actuale, care se incheie in 1835, dupa cum ne informeaza inscriptia din pridvor.
In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator s-au
construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind demolate,
34
dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice Durau. Ca si Palatul Cnejilor, Duraul a
constituit un preferat loc de intalnire si de popas pentru numeroase personalitati ale vietii
politice, literare si cultural-artistice.
Mitropolitul Veniamin Costache, a carui resedinta se mai pastreaza si astazi, Emil
Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta zaboveau indelung pe prispele caselor manastiresti sau pe
potecile Ceahlaului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu, Mihail Sadoveanu erau oaspeti
obisnuiti ai Duraului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist si gazetar - si-a petrecut
aici timp de 20 de ani toate vacantele, uzand de toata influenta sa pentru infrumusetarea si
dezvoltarea manastirii.
35
Mănăstirea Neamţ
Manastirea este ridicata de catre Petru I Musat in secolul al XIV-lea. Multe secole mai
tarziu, in 1907 mitropolitul Veniamin Costachi infiinteaza o tipografie aici. Manastirea
gazduieste in prezent si o biblioteca ce contine peste 15.000 de volume, unele dintre ele avand
mai mult de 600 ani vechime,14 noiembrie 1497 este ziua in care Stefan cel Mare sfinteste
biserica cu hramul Inaltarii Domnului.
Mănăstirea Agapia
36

Manastirea a fost ridicata de Petru Rares si de sotia sa Elena, intre anii 1527-1538 sau
1541-1546 - nu se stie inca cu exactitate. Agapia a fost refacuta intre anii 1858-1862, cand
Nicolae Grigorescu a realizat: "Minunile ... vrednice de buna pictura italiana a veacului al XVII-
lea sau de mesterii directiei clasice de la inceputul veacului trecut..." (Nicolae Iorga).
Mănăstirea Secu
37
Situata in comuna Vanatori din judetul Neamt a fost inaltata in 1602 de Nestor Ureche,
tatal cronicarului Grigore Ureche. Din 1968 a inceput restaurarea manastirii, sub ingrijirea
parintelui patriarh Iustin, mitropolitul Moldovei si Sucevei.
Mănăstirea Sihastria
A fost inaltata in anul 1655. Anul 1734 este anul in care episcopul Ghedeon de Husi
construieste o noua biserica pe locul celei vechi. Foarte aproape de manastirea Sihastria se afla
Schitul Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase Teodora.
Schitul Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase Teodora
38
Schitul Sihla, schit ce tine de Manastirea Sihastria, se afla in codrii Neamtului, in comuna
Vanatori Neamt, judetul Neamt. La schitul si pestera sfintei Teodora de la Sihla se poate ajunge
pe doua cai. Prima cale porneste din Piatra Neamt, trece pe la Manastirea Varatec, apoi prin
padure, pe un drum forestier, urca spre Schitul Sihla. Cea de-a doua cale porneste din Targu
Neamt, pe langa Manastirea Neamt si Manastirea Secu, pana in Manastirea Sihastria, de unde un
drum forestier si o poteca laturalnica pornesc in sus, spre coama dealului, unde se afla Schitul
Sihla.
Mănăstirea Sihla (sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX,
care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasă a Obcinei Sihlei din Munții Stânișoarei, pe
drumul forestier care leaga satul Agapia de mănastirile Sihastria si Secu. În apropierea de
mănăstire se află peștera în care în secolul al XVII-lea a trăit Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea
Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă drept Sfânta
Teodora de la Sihla.Ansamblul este alcătuit din biserica de lemn „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”
și biserica de lemn „Schimbarea la Față
39
Pana la Manastirea Sihastria, pelerinii pot veni cu masina. De aici insa, fie se incumeta
cu masina pe drumul forestier, fie pornesc la pas, pe cararea umbrita de crengile atator pomi
seculari. Cei mai multi, luand binecuvantare pentru urcare, de la cate unul dintre parintii de la
Sihastria, pornesc lin pe poteca ce urca inspre Schitul Sihla, cale de vreo trei kilometri.Aceasta
poteca, batuta de pasii atator sfinti si mari parinti ai locului, printre care Parintele
Cleopa si Parintele Paisie Olaru, intampina sufletele celor ce pasesc pe ea cu o profunda stare de
liniste si meditatie la viata sufleteasca si la minunatia fapturii lui Dumnezeu. Schitul Sihla si
potecile din jurul schitului, atat cele ce duc la Pestera sfintei, cat si cele ce duc spre Schitul
Sfantul Daniil Sihastrul, sunt de o profunzime deosebita.
Sfanta Teodora de la Sihla si-a ales drept loc de sihastrie codrii salbatici ai Neamtului, pe
locuri, inca si astazi nebatuti de picior omenesc. Teodora era fiica unui dregator de-al locului, pe
numele sau Joldea Armasul. Inca de mica, fata ravnea a duce viata monahiceasca, insa la
insistentele parintilor, ea se marita. Dupa numai un an de zile, nascandu-se si in inima barbatului
ei dorul de liniste si viata inalta, pentru rugaciunile Teodorei, plecara amandoi in codrii
Neamtului, spre sihastrie.
40
5 CAP.IV – POTENŢIALUL INFRACTRUCTURII TURISTICE
5.1 Baza de cazare
Unitatea de Cate- Nr. Facilitãti

Adresa
cazare goria camere
- camere cu 2 paturi
Complex Turistic - restaurant Intrarea In
32
Vanatorul - terasă Statiunea Durau
***
- parcare
- camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea Hanul
11 - baie cu duş Releu Tv nr.
lu ` Movila
** - restaurant 60 locuri 301A Neamţ
41
- camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea
*** 4 - baie cu dus Releu nr. fn
Raluca
- T.V. color
- restaurant 40 locuri
Pensiunea Antia *** 13 - TV cablu Intrarea in
- spaţii verzi pentru odihnă, statiune
- parcare asigurată
- camere cu 2 şi 3 paturi
- restaurant-pensiune 36 locuri
Pensiunea Zona Releu Tv nr.
17 - TV cablu
Alpinul *** 325
- spaţii verzi pentru odihnă,
Pensiunea Principala Durau
** 8 - TV cablu
Annabella nr. 5668
Pensiunea Paulo - baie cu dus Principala nr. 266
** 11
- T.V. color
-camere cu 2 si 3 paturi
Pensiunea Perla ** 15 Releu
- baie cadã
-camere cu 2 paturi
-T.V. cablu
Pensiunea Ileana *** 10 -spatii verzi Principala nr. 399
-parcare asigurata
Pensiunea , 2 Km De Durau
Margareta -camere cu 2 locuri nr. fn
*** 4 - baie cadã
- T.V. color
42
- agrement
Poieni Durau nr.
Pensiunea Ioana *** 20 - TV cablu
254
camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea Radu ** 12 - baie cu dus Poieni nr. 1
- T.V. color
Complex Turistic - restaurant
*** 16 Zona Releu nr. 1
Arted - TV cablu
- spaţii verzi
Pensiunea Agnes ** 15 - restaurant 40 locuri -
- TV cablu
-camere cu 2 locuri
Pensiunea Mara *** 7 Zona Releu
- baie cadã
- T.V. color
- terasa
Pensiunea Casa
** 10 - acces bucatarie complet utilata Statiunea Durau
Bella
- curte cu gratar
Pensiunea
*** 7 - TV cablu Releu nr. 317
Albastrica
Pensiunea Maria *** 16 Releu
-camere cu 2 locuri
43
- baie cadã
- T.V. color
incalzire centrala
Pensiunea
*** 3 baie proprie Principala nr. 510
Lavinia
tv in camere
Pensiunea - restaurant , intrarea in Durau
*** 8
Rapsodia - terasă nr. fn
- parcare
Pensiunea - restaurant
*** 7 Durau nr. 326
Gabriela - TV cablu
- spaţii verzi
Hotel Ozana** Statiunea Baltatesti

Hotel Ecotur Ceahlau
Hotel Bradul *** Durau
Hotel Bistriţa ** Durau
Hotel Brânduşa ** Durau
Hotel Cascada** Durau
Hotel Central *** Piatra-Neamţ
Hotel Ceahlău ** Piatra-Neamţ
Hotel Bulevard** Piatra-Neamţ
Hotel Roman** Roman
Restaurant Casa Românească Roman
Restaurant Ceahlău Piatra Neamţ
Restaurant Conceta Roman
Restaurant Han Izvoare Dumbrava Roşie
Restaurant Huci Roman
44
Restaurant Moldova Roman
Restaurant Nefertiti Piatra Neamţ
5.2 Dotările pentru agrement
Statiunea Durau este indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea nevrozelor
astenice, a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual, potential pentru reactii alergice
respiratorii si pulmonare, stare de covalescenta dupa diverse afectiuni, sindroame neurastenice,
anemii secundare.
Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a
starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Dintre
factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt
principalii factori naturali de cura.
Din Durau se pot organiza drumetii montane spre: varfurile Ocolasu Mare si Toaca din
Masivul Ceahlau de 1907 m si respectiv l904 m altitudine, cascada Duruitoarea, rezervatia
complexa faunistica si floristica Ceahlau etc, Cheile Bicazului, cabanele Fantanele, Izvoru
Muntelui si Dochia, Lacu Rosu si, de asemenea exista posibilitatea practicarii sporturilor de
iarna. Se pot organiza excursii cu vizitarea oraselor Targu Neamt sau Piatra Neamt.
5.3 Căile de acces, mijloacele de transport
Drumurile ce strabat aceasta zona sunt in mare parte modernizate putandu-se ajunge cu
masina cam peste tot iar cu trenul se poate ajunge chiar si cu Sageata Albastra pana in Bicaz.
Drumul national DN 15 merge pana la Bicaz aproape paralel cu calea ferata iar de aici urmareste
traseul lacului Izvorul Muntelui.
Dinspre Vatra Dornei drumul national DN 17 B urmareste intocmai cursul Bistritei pana
la coada lacului unde se intersecteaza cu DN15 care se continua spre Borsec. De la Gheorghieni
vine drumul national 12C pana in Bicaz, drum ce strabate Cheile Bicazului, iar dinspre Targu
Neamt ajunge pana la intersectia cu DN 15 drumul national 15 B.
45
Harta turistica a judetului Neamt
46
5.4 Date statistice – prelucrare
număr persoane
2006 2007 2008 2009 2010
Total 585955 586229 587448 575767 572255

Grupe de vârstă
0 - 14 ani 128511 115535 112873 107448 103116
15 - 59 ani 359626 360700 363394 357367 358000
60 ani şi peste 97818 109994 111181 110952 111139
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ
Se observă o scădere a numărului de persoane în anul 2010 faţă de anul 2009. Grupa de
vârstă 15-59 ani este cea mai importantă şi cuprinde în decursul anilor numărul cel mai mare de
persoane. Grupa de vârstă 60 ani şi peste deţine un procent important din totalul populaţiei.
Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului
2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de
analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au
înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.
Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi, 430 s-au
dizolvat şi 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici nemţeni. Au mai rămas,
la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianţi activi. Dintre aceştia, 7.465 de PFA-uri şi 11.700
de firme.
Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ
pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a
înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009,
numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidenţa ITM Neamţ era de 62.866.
În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface marfa în
alte zone ale ţării, unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp nemţenii cumpără produse
similare aduse de la turci, coreeni, sau alte naţii, ţări în care agricultura nu este "o prioritate
47
naţională", dar oportunităţile de a-şi desface marfa pe piaţa românească, la preţuri umflate de
multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.
SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE
CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Tipuri de structuri 2009 2010 2011

de primire turistică dec. dec. ian. feb.1)
T Total
356016 387762 349769 366914
din care:
Hoteluri 261688 286172 263267 281446
Moteluri 13693 14463 13047 12575
Vile turistice 13247 14454 12506 11500
Cabane turistice 5049 6113 5982 5851
Pensiuni turistice 30177 32783 27908 29808
Pensiuni
20176 22318 16675 16238
agroturistice
ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI

DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Tipuri de structuri 2009 2010 2011
de primire turistică dec. dec. ian. feb.1)
Total
832248 891115 701266 749213
din care:
Hoteluri 624545 680489 528763 585254
Moteluri 22178 23135 22352 21490
Vile turistice 33469 32974 24963 21030
Cabane turistice 10853 12748 11270 10473
Pensiuni turistice 59275 66590 55208 58247
48
Pensiuni
46509 47520 33747 30198
agroturistice
49
6 CAP.V – Chestiuni de perspectivă şi influenţă asupra mediului
6.1 Proiect turism, dezvoltare...
Situaţia turismului rural (agroturismului)

Dezvoltarea turistică presupune existenţa într-o zonă a unui potenţial turistic atractiv, care
poate să asigure integrarea acelui teritoriu în circuitul turistic intern şi internaţional. Pentru ca
această integrare să se poată realiza, zona trebuie să dispună de o serie de componente esenţiale:
infrastructură turistică şi generală (pentru accesibilitate în teritoriu), potenţial turistic atât natural,
cât şi antropic şi structuri turistice, ca bază tehnică şi materială a turismului.
Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia valorilor culturale prezente
conferă localităţii Durău cat si imprejurimilor acestuia un potenţial turistic destul de bun.
Provocări strategice – Dezvoltare turistică
 Dezvoltarea de produse turistice integrate competitive

 Restaurarea, conservarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric
 Integrarea patrimoniului cultural şi natural în produse turistice integrate
 Dezvoltarea marketingului on-line al produselor turistice
 Dezvoltarea şi adoptarea de instrumente de guvernanţă a sectorului turistic (ghiduri de
bune practici pentru furnizorii de servicii turistice, dezvoltarea de instrumente de e-
reputație, emarketing pentru produsele turistice din judeţ)
 Organizarea sectorului turistic (oficii de turism, centre de informare, primire, etc.)

 Dezvoltarea accesibilităţii durabile a atracţiilor turistice din judeţ
50
Analiza Swot a potenţialului agroturistic
Puncte tari
- Atracţii majore pentru turismul cultural-religios-istoric sau de agrement (Mănăstirile
Secu, Văratec, Agapia, Neamţ, lacul şi barajul de la Bicaz, Bistriţa, Cetatea Neamţului, satul lui
Ion Creangă, etc.) - O destinaţie cunoscută în ţară - Capacitate de cazare modernă în anumite
locaţii - Peisaj diversificat, biodiversitate bogată - Existenţa unor pensiuni turistice de interes
naţional şi local - Existenţa unor produse de turism de aventură
Puncte slabe
- Intensitate turistică mică faţă de alte localitati din alte judete- Sezonalitate pronunţată
(sezon vara şi fluxuri foarte mici iarna şi primăvara) - Rata de ocupare scăzută a capacităţii de
cazare - Turism de afaceri MICE scăzut - Ponderea turiştilor străini în total foarte scăzută -Lipsa
de vizibilitate a ofertei turistice (produsele turistice nu sunt cunoscute)
Oportunitati
- Dezvoltarea unor filiere turistice legate de cererea potenţială şi de resursele endogene:
agro-turism, turism de sănătate, turism de aventură, etc. - Dezvoltarea de clustere care să includă
activitatea turistică alături de sectoare economice dezvoltate, unde există componente la nivel
local (textile, agricultură, etc.) pentru a dezvolta produse turistice integrate şi inovatoare
(produse de turism culinar, turism legat de modă, turism de aventură) - Maximizarea
externalităților pozitive asupra sectoarelor conexe turismului (agenții de turism, alimentație
publică, transporturi, ghizi, media, etc.) prin adoptarea unei abordări durabile a dezvoltării
turistice în cadrul Masterplanului turistic al județului Neamț. - Utilizarea strategică a fondurilor
europene (POR, PNDR, POCU 2014-2020) prin intermediul GAL-urilor, pentru crearea de
produse de agro-turism, turism de aventură, turism culinar, etc
51
Riscuri
Distanţa faţă de principalul bazin emitent al ţării (Bucureşti) şi faţă de porţile de intrare în
ţară dinspre vest poate face dificilă atragerea clienților - Distanţa faţă de principalele aeroporturi
internaţionale - Concurența turistică a judeţelor învecinate (Suceava, Bacău, Iaşi, Harghita) care
fie au atracţii mai cunoscute, pe aceleaşi filiere (turism religios-culturalistoric, turism de
agrement/munte/sănătate), fie destinaţii mature pe filiere unde Neamţul ar putea să se dezvolte
(Iaşi pentru turism MICE şi Citybreak), face dificilă poziţionarea marketing a judeţului şi a
produselor sale turistice.
52
6.2 Sugestii personale
Crearea unui pachet de servicii agroturistice specific Judeţului Neamţ2021

Ne-am ales ca loc de sejur pensiunea « Vânătorul» situată în Staţiunea Durău.
Prezentarea pensiunii agroturistice
Pensiunea Vânătorul
Pensiune cu 3
Pensiunea are incalzire proprie si dispune de 54 de locuri de cazare dispuse astfel:

 11 camere matrimoniale
 4 apartamente
 4 bungalow-uri a cate 2 camere fiecare (casute etajate cu scara interioara, baie proprie si
incalzire)
Fiecare camera este spatioasa, orientata catre soare si are baie proprie, TV si balcon.
Bungalow-ul are doua dormitoare unite prin scara interioara si baie.

53
Facilitati generale
Parcare
Loc de joaca copii
Sala Conferinte
Restaurant
Piscina
Bar
Carti Credit
Fax
Gradina
Internet
Masaj
Sauna
Terasa
Biliard
Ferma proprie
Foisor in curte
Masa de ping pong
Sala de mese
Semineu
Facilitati camera
Baie cu dus
Incalzire Centrala
Tv in camera
Uscator Par
Camere cu balcon
54
Elemente de prezentare generală :
Grupul este format din 15 turisti , studenţi . Ca mijloc de transport folosit, vor avea la
dispoziţie un microbuz asigurat de catre facultate. Sejurul va avea loc în perioada 7.08.2014 –
13.08.2014 pe parcursul a 7 zile şi 6 nopti şi se vor strabate aproximativ 1300km.
Propunere de pachet de servicii agroturistice «Judeţul Neamţ-mereu

surprinzătoare » 2016
Ziua 1 :
 12:00 sosire la Pensiunea “Vânatorul”
 cazare
 scurtă drumeţie în împrejurimi, se vizitează mănăstirea Durău
Mănăstirea Durău este o mănăstire ortodoxă de călugărițe situată în localitatea Durău
din comuna Ceahlău(județul Neamț). Construcția ei datează din secolele XIX - XX.
 19:30 cina
gazda pregăteşte musafirilor gulaş de caprioară şi mămăliguţă
Ziua 2 :
 8:00 mic dejun în incinta pensiunii
 10:00 vizitarea mănăstirilor Neamţ, Agapia ,Secu Sihăstria şi Sihla
 Mănăstirea Neamţ
55
Manastirea este ridicata de catre
Petru I Musat in secolul al XIV-lea.
Multe secole mai tarziu, in 1907
mitropolitul Veniamin Costachi
infiinteaza o tipografie aici. Manastirea
gazduieste in prezent si o biblioteca ce
contine peste 15.000 de volume, unele
dintre ele avand mai mult de 600 ani
vechime,14 noiembrie 1497 este ziua in
care Stefan cel Mare sfinteste biserica
cu hramul Inaltarii Domnului.
Mănăstirea Agapia
Manastirea a fost ridicata de Petru
Rares si de sotia sa Elena, intre anii 1527-
1538 sau 1541-1546 - nu se stie inca cu
exactitate. Agapia a fost refacuta intre anii
1858-1862, cand Nicolae Grigorescu a
realizat: "Minunile ... vrednice de buna
pictura italiana a veacului al XVII-lea sau
de mesterii directiei clasice de la inceputul
veacului trecut..." (Nicolae Iorga).
56
Mănăstirea Secu
Situata in comuna Vanatori din judetul
Neamt a fost inaltata in 1602 de Nestor
Ureche, tatal cronicarului Grigore Ureche. Din
1968 a inceput restaurarea manastirii, sub
ingrijirea parintelui patriarh Iustin, mitropolitul
Moldovei si Sucevei.
Mănăstirea Sihastria
A fost inaltata in anul 1655. Anul
1734 este anul in care episcopul Ghedeon
de Husi construieste o noua biserica pe
locul celei vechi. Foarte aproape de
manastirea Sihastria se afla Schitul Sihla si
Pestera Sfintei Cuvioase Teodora.
Schitul Sihla si Pestera Sfintei Cuvioase Teodora

Mănăstirea Sihla (sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-
XIX, care se află la 1000m altitudine într-o zonă stâncoasă a Obcinei Sihlei din Munții
Stânișoarei, pe drumul forestier care leaga satul Agapia de mănastirile Sihastria si Secu. În
apropierea de mănăstire se află peștera în care în secolul al XVII-lea a trăit Cuvioasa Teodora,
fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă
drept Sfânta Teodora de la Sihla.
Ansamblul este alcătuit din biserica de lemn „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” și biserica
de lemn „Schimbarea la Față”
57
 13:00 se ia masa de prânz la Restaurantul pensiunii Geona
 20:00 cina ardei copţi cu unt şi brânză bătută
Ziua 3 :
 08:00 mic dejun în incinta pensiunii
 10:00vizitarea oraşului Târgu Neamţ. Drumul de la pensiune pâna în oraşul Târgu
Neamţ se face cu microbuzul pus la dispoziţia turiştilor de către facultate.
Obiective de vizitat:
 Cetatea Neamţ
Cetatea Neamț este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a
orașului Târgu Neamț. Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului, la o altitudine
de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului.
58
 Muzeul memorial Ion Creangă
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa
în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă(1837-1889) în
satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după
cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit
aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Construcția este
formată din două încăperi micuțe și o tindă. Atracța turistică deține o valoroasă expoziție
permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărți
poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică. Lângă muzeu
se găsește Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje
îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă.
59
 Casa memoriala Veronica Micle
 Muzeul de istorie si etnografie
 Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină Dragoş Vodă
 13:00 se ia masa de prânz la Restaurantul pensiunii La Cetate
 20:00 cina tochitura moldovenească
Ziua 4 :
 8:00 mic dejun la pensiune
 9:00 drumeţie în masivul Ceahlau
Masivul Ceahlău este cel mai înalt din Munţii Bistriţei din grupa Carpaţilor Moldo-
Transilvani, fiind totodată şi unul din munţii cu cea mai mare importanţă turistică din Carpaţii
Orientali.
Masivul Ceahlău este situat pe teritoriul judeţului Neamţ, la mică distanţă de oraşul Bicaz
şi de lacul Izvorul Muntelui.
Vârful său cel mai înalt este considerat vârful Ocolaşul Mare, cu 1907 m, vârful Toaca
măsurând numai 1900 m
Traseu in Masivul Ceahlau: Durau – Fantanele – Toaca – Dochia
Traseul se desfasoara pe versantul nordic al masivului Ceahlau. Punctul de pornire se
afla in statiunea Durau (800 m), continua spre Cabana Fantanele (1220 m), Panghia, Vf Toaca,
Cabana Dochia (1750 m). Marcajul ce trebuie urmat pe acest traseu din muntii Ceahlau este
banda rosie.
Durata de parcurgere este de 3h – 3h 30 min, cu o lungime de 7.5 km si o diferenta de
nivel de 950 m. Traseul este unul de dificultate medie. De la cabana Fantanele se poate ajunge
urmand marcajul triunghi galben, pana la cascada Duruitoarea.
Acest traseu din masivul Ceahlau este accesibil in orice anotimp, iar pe timpul iernii
turistii trebuie sa poarte echipament montan deoarece sunt portiuni mai dificile care necesita
acest lucru (sub Panaghia si sub Vf. Toaca).
Poteca urca prin padure, pe un sol argilos si se intersecteaza cu soseaua care leaga
Izvorul Muntelui de Durau, dupa care urmeaza o panta mai abrupta pana la un luminis numit
“Saga Fantanele”. Aici, cateva banci te invita la popas dupa care poteca se strecoara prin padure
in serpentine si se termina in Poiana Fantanele unde este si Cabana Fantanele.
60
 13:00 pranzul la Cabana Dochia de pe muntele Ceahlau
 20:00cina ostropel de pui
Ziua 5 :
 10:00 deplasare la stana turistică a pensiunii, aflată in localitatea Farcaşa in Munţii
Stânişoarei, se va vizita şi pastavaria si ferma pensiunii
 13:30 se ia masa de prânz la Stâna

Tigla din pulpa de oaie şi miel in jintuit
61
 20:00 la întoarcere cina se va servi în foişorul pensiunii: păstrăv cu mămăliguţă
Ziua 6 :
 9:30 plimbare cu vaporul şi partidă de pescuit pe lacul Izvorul Muntelui si pe râul

Bistriţa
Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz), este un lac de

acumulare aflat pe cursul mijlociu al râului Bistrița la 4 km în amonte față de orașul Bicaz.
 20:00 cina ficat de pasăre de casă la gratar
62
Ziua 7 :
 8:00 mic dejun –platou vânătoresc.
 10:30 plecare de la pensiune.
În drum spre Bucureşti, se face un popas la Brasov:
PREȚUL ESTIMATIV AL ACESTUI PACHET ESTE DE 980 LEI/PERSOANĂ

sau 14705 LEI PENTRU INTREG GRUPUL DE 15 PERSOANE.
ANALIZĂ DE PREŢ
Denumire program turistic:judeţul Neamţ -mereu surprinzătoare - 2016

Itinerariu: Durău –Târgu Neamţ-Valea Bistriţei –Izvorul Muntelui-Braşov.
Grup: 15 (număr persoane plătitoare)
Nr. km.: 1300
Durata: 7 zile si 6 nopti
Nr. Articole de Elemente de Elemente de calcul Valo Valoare

crt. calculaţie cheltuieli are/ turist totală
1 Cheltuieli Transport 1300km x 2,4 3120 lei
directe lei/km
2 Cazare 6 nopti x 50 lei x 4500lei
15 turisti
3 Masă (dacă e Mic-dejun: 90 5
inclusă în preţ) 6x15=90lei lei + 150 lei 475lei
63
Pranz: 5x30 + 125 lei =
lei=150lei 365
Cina: 5x25 lei=125 lei/persoana
lei
4 Cheltuieli Eventuale intrări la - ………
culturale obiective turistice ……
incluse în preţ
5 Cheltuieli Dacă este cazul - ……..
organizatorice
6 Cheltuieli ghid -
- cazare Nr. nopţi * preţ/ - ………
noapte de cazare ……..
- masă Nr. mese * preţ/ - ………
masă ……….
- diurnă (daca nu Diurnă/zi * nr. zile - ………
este asigurata ……
masa)
7 Cheltuieli şofer(avem 2 soferi) -
- cazare Nr. nopţi * preţ/
noapte de cazare
- masă Nr. mese * preţ/
masă
- diurnă (daca nu Diurnă/zi * nr. zile - …
este asigurata
masa)
8 Alte cheltuieli 35 lei
(parcări)
9 Total cheltuieli directe 13130lei
1 Comision Agenţie: 10 % (se aplică la total 1313lei
0 cheltuieli directe)
64
1 TVA:20% (se aplică la comisionul agenţiei) 262,6lei
1
1 Total costuri 14705,6l
2 ei
1 Valoare/ turist 980,
3. 37lei
1 Rotunjiri ( se rotunjeşte suma dată) -
4 0,37 lei
1 Preţ final vânzare 980l
5 ei
Tariful total include si cheltuielile cu ghidul se considera ca gazda de la pensiune este şi

ghid in turism dar şi manager in activitatea turistica (posesor de brevet de turism din anul 2008),
reducandu-si astfel cheltuielile. Cheltuielile cu soferii sunt suportate de facultate.
Am gandit un comision al agentiei de 10 % (consider ca este o cifra acceptabila pentru
toate cele 3 parti: turisti, agentie si pensiune turistica). De asemeneaamcalculat TVA-ul la 20 %.
Kilometrii parcurşi în totalitatea programului sunt în valoare de 1300, aşa cum se regăsesc în
tabelul de mai sus.
Suma totală calculată include toate serviciile, atât cele incluse cât si cele extra aferente
ofertei turistice respective.
Program turistic:Judeţul Neamţ -mereu surprinzătoare – 2016
Itinerariu: Durău –Târgu Neamţ-Valea Bistriţei –Izvorul Muntelui-Braşov
Preţ/persoană: 980lei
Servicii incluse :
- cazare 6 nopti
- servicii de masa
Mic-dejun: 6 zile
Prânz: 5 zile
65
Cina: 5nopţi
- Cheltuieli culturale
- Cheltuieli organizatorice
- Cheltuieli ghid
- Cheltuieli şofer
Servicii neincluse :
« nu este cazul »
66
7 CAP.VI – CONCLUZII
Sectorul turistic din judeţul Neamţ implicit şi al localitaţii Durău se confruntă cu o serie
de probleme care sunt similare cu cele care afectează în linii mari întreaga ţară. Ele sunt
accentuate de accesibilitatea scăzută a judeţului pentru principalele pieţe şi/sau bazine emitente
de turişti (Bucureşti, vestul ţării, etc.) cuplată cu lipsa de produse turistice integrate care să
valorifice bogatele resurse şi patrimoniul local. O problemă majoră o reprezintă şi starea în care
se găseşte mare parte din patrimoniul culturalreligios-istoric al judeţului şi/sau lipsa de utilizare
durabilă a sa în produse turistice moderne şi inovatoare. Infrastructura de marketing şi
informare/primire turistică este doar parţial dezvoltată, fiind puternic influenţată în mod negativ
de slaba prezenţă a unor produse turistice competitive (care iau în considerare, în construirea
ofertelor, aşteptările clientelelor potenţiale în mod strategic şi realist şi reuşesc să conducă la
creşterea frecventării turistice). Având în vedere aceste elemente este esenţială apariţia unor
structuri de guvernanţă a sectorului turistic eficace şi eficiente care să asigure colaborarea
principalilor actori publici şi privaţi cu resurse şi interese în dezvoltarea turismului la nivelul
judeţului Neamţ. De asemenea, este necesară crearea de clustere şi incubatoare în care produsele
şi serviciile altor sectoare cu tradiţie sau potenţial în judeţ (textile, agricultură ecologică,
agricultură tradiţională, zootehnie, silvicultură, etc.) să fie asociate antreprenorilor în turism
pentru a propune pe piaţa turistică produse cu un înalt grad de specificitate.
Marele geograf şi George Vâlsan observa: “Ceahlăul e, în adevăr, un munte impozant, cu
forme pitoreşti, aşezat aşa de bine, că îţi impune admiraţia, fie că îl priveşti de aproape, din
renumita vale a Bistriţei, fie că îl zăreşti din depărtare, de pildă, din împrejurimile Iaşilor, de
unde, în apus, se desprinde ca o coroană de ametist aşezată pe fruntea Moldovei.” Potenţialul
turistic al reliefului se impune prin valenţele sale peisagistice determinate de substratul geologic
asupra căruia au acţionat diferenţiat factorii exogeni. În cazul Masivului Ceahlău o importanţă
deosebită are relieful constituit pe conglomerate şi calcare cretacice care se impune evident în
peisaj, alături de care apare relieful pe gresii, marne şi argile, mai puţin evident în peisaj.
În partea centrală a masivului s-a dezvoltat platoul structural, caracteristic sinclinalului
suspendat, în cadrul căruia apar prin contrast forme structurale precum Toaca (1900 m), Lespezi
67
(1802 m), Piatra Lată, Ocolaşul Mare (1907 m). Acestea deţin cele mai mari altitudini din masiv
şi oferă privelişti deosebite atât asupra masivului cât şi asupra regiunilor încojurătoare.
La periferia platoului se formează abrupturi puternice având la bază trene de grohotiş
rezultate în urma dezagregării conglomeratelor: abruptul Ocolaşului Mare, Gardul Stănilelor,
abruptul Ghedeonului. Abrupturile constituie o centură continuă în jurul platoului, marcând o
puternică denivelare între zona înaltă şi zona joasă a masivului. În general, la evoluţia
abrupturilor au contribuit procesele crionivale pleistocene care au dus la apariţia unui microrelief
de coloane, stâlpi, turnuri, jgheaburi, ce se constituie ca principale elemente de atracţie turistică
în masivul Ceahlău. Peretele de sub Ocolaşul Mare este sculptat de natură şi plin de fisuri,
vâlcele, jgheaburi, hornuri şi surplombe.
Impresionante sunt stâncile şi turnurile izolate, cu înfăţişare deosebită precum: Panaghia,
Piatra Ciobanului, Piatra cu Apă, Turnu Sihastrului, Piatra cu Bani, Acele Caprei, Stânca
Dochiei.Ceahlăul a fost întotdeauna muntele sihaştrilor şi al ciobanilor, afirmă Gh. Iacomi în
lucrarea “Ceahlăul în spiritualitatea românească” fapt demonstrat de toponimele: Piatra
Ciobanului, Turnu Sihastrului. Piatra Ciobanului se distinge ca un turn de conglomerat,între
Vârful Toaca şi Lespezi, terminat cu un platou mic de aproximativ 20 m2 acoperit cu jnepeni,
ţancurile acesteia putând fi admirate pe tot traseul care coboară de pe platou spre cascada
Duruitoarea. Apariţia frecventă în profilul văilor a pachetelor de roci mai rezistente ce alternează
cu roci mai friabile provoacă în sectoarele cu rupturi de pantă apariţia cascadelor cu căderi de
apă spectaculoase de zeci de metri: Cascada Duruitoarea de pe pârâul Rupturi de 20 de metri,
cascada Bistrei Mari, cascadele Stănilelor, cascada de pe Izvorul Muntelui. Dintre acestea cea
mai impresionantă este Cascada Duruitoarea formată pe valea pârâului Rupturi ce îşi are obârşia
la marginea platoului central la Fântâna Rece. Înălţimea totală depăşeşte 20 m, căderea
realizându-se în două trepte, prima fiind mai mare.
În anotimpul de primăvară, odată cu topirea zăpezilor, debitul pârâului creşte, moment în
care se poate admira cascada în adevărata ei splendoare. Cândva o scară de lemn era aşezată pe
peretele abrupt din dreapta cascadei, până la pragul inferior unde se putea ajunge uşor. Numele îi
provine de la “duruitul” apei în cădere care îi anunţă prezenţa de la distanţă mare.Masivul
Ceahlău nu este cunoscut doar prin frumuseţea elementelor de peisaj, ci şi prin valorile cultural-
istorice ale tuturor timpurilor pe care toate ariile sale umanizate le-au generat şi le-au păstrat.
Aceste comori cultural-istorice, vestigii ce reflectă prezenţa şi continuitatea omului din cele mai
68
vechi timpuri până în prezent, atrag numeroşi turişti. Obiectele de silex descoperite la Scaune,
ruinele Palatului Cnejilor ce datează de la 1639, biserica din lemn din Bistricioara de la 1793,
biserica mănăstirii Durău, pictată de N. Tonitza, iată doar câteva exemple ce întregesc valoarea
potenţialului turistic.De secole, în Masivul Ceahlău au existat schituri şi peşteri în care pustnicii
au trăit în rugăciune. Unele din aceste schituri au ars, altele au fost acoperite de avalanşe (Schitul
Cerebuc), fiind ulterior refăcute de credincioşi.
69
BIBLIOGRAFIE
Andreea Cernescu - Economia turismului. Studii de caz si reglementari, Editura Uranus,

Bucuresti, 2002
Bucur- Sabo Mariana, „ Marketing turistic ”, Editura Irecson, Bucureşti, 2006;
Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006
Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si
amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006
Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007
Nicolae Neacsu, Petre Baron – Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001
Radu Iulia, „ Ghidul turistic al României 2006-2007”, Ediţia a VIII-a, Editura Publirom
Advertising, 2006;
Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura Expert,
Bucuresti, 2002
*** www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Traseu.html
*** www.hoinari.ro/cauta.php.s=Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau/ManastireaDurau
 http://harti.technorati.ro/romania-statiunea-durau-harta-statiunii-durau
 http://www.turism4you.ro/istoric/statiuni_neamt_judetul-neamt-statiuni-durau-
bicaz~591
 http://documents.tips/documents/organizarea-si-amenajarea-teritoriala-a-statiunii-
durau.html
 http://www.scritub.com/geografie/turism/NEAMT61712226.php
 http://www.romania-turistica.ro/Neamt/Cazare-Durau.htm
 http://www.moldovenii.md/md/section/419
 http://ziarulceahlaul.ro/statiunea-durau-festivalul-muntelui-ceahlau-2/
 http://mega-travel.ro/turism-rural-si-agroturism-tinutul-neamtului
70
 http://www.neamt-turism.ro/durau.htm
71

Potențialul Turistic Al Stațiunii Durău Finalm

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Potențialul Turistic Al Stațiunii Durău Finalm

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA

Potențlaiui turlstlc ai stațlunll Durău

Conf. br. Anbrone Deila Anne-Marle

1.1 Scopul lucrării...................................................................................................................4

1.3 Metodele utilizate..............................................................................................................5

1.4 Turismul şi Potenţialul turistic – abordare conceptuală....................................................5

2 CAP.II – POTENŢIALUL NATURAL............................................................7

2.1 Potenţialul natural al poziţiei geografice / geologiei / reliefului.......................................7

2.2 Potenţialul natural al climei / hidrografic.........................................................................9

2.3 Potenţialul natural al vegetaţiei şi faunei........................................................................12

3 CAP.III – POTENŢIALUL ANTROPIC.......................................................19

3.1 Potenţialul arheologic şi istoric.......................................................................................19

3.2 Potenţialul turistic urban.................................................................................................20

3.3 Potenţialul cultural-artistic..............................................................................................21

3.3.1 monumente arhitecturale.............................................................................21

4.3 Potenţialul etno-folcloric................................................................................................27

4.3.1 ocupaţiile tradiţionale..................................................................................27

5 CAP.IV – POTENŢIALUL INFRACTRUCTURII TURISTICE...............41

5.1 Baza de cazare.................................................................................................................41

5.2 Dotările pentru agrement................................................................................................44

5.3 Căile de acces, mijloacele de transport...........................................................................45

5.4 Date statistice – prelucrare..............................................................................................46

6 CAP.V – Chestlunl be qersqectlvă şl lnfiuenţă asuqra webluiul..................49

6.1 Proiect turism, dezvoltare...............................................................................................49

6.2 Sugestii personale...........................................................................................................52

1.1 Scopul lucrării

Durau este o statiune climaterica Montana, permanenta, de odihna, in judetul Neamt.

1.2 Istoricul cercetărilor geografice / turistice

Durău este o stațiune turistică montană din județul Neamț, România, parte a

1.3 Metodele utilizate

1.4 Turismul şi Potenţialul turistic – abordare conceptuală

Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de

2.1 Potenţialul natural al poziţiei geografice / geologiei / reliefului

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor

Muntii Bistritei, si 717m1222h

Masiv montan situat la N de

2.2 Potenţialul natural al climei / hidrografic

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt

Râu, afluent al Siretului la 10 km aval

Este situata in Masivul Ceahlau, (la

Defileul Bistriţei aurii (Neamt»Farcasa)

Lacul de acumulare izvorul muntelui

Lac de acumulare. Lac

2.3 Potenţialul natural al vegetaţiei şi faunei

Pădurea de stejar (de la Mănăstirea Neamţ) (Neamt»Manastirea Neamt)

Laricele sau zada (Larix decidua ssp.

Floarea de colt (Leontopodium

3.1 Potenţialul arheologic şi istoric

3.2 Potenţialul turistic urban

3.3 Potenţialul cultural-artistic

3.3.1 monumente arhitecturale

3.3.2 muzee şi case memoriale

Muzeul de artă Roman

Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra Neamţ

Muzeul de etnografie Piatra Neamţ

Muzeul Memorial „Calistrat Hogaş” Piatra-Neamţ

Casa Memorială „Veronica Micle” Târgu Neamţ

Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humuleşti

Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu Comuna Vânători Neamţ

Casa memorială „Alexandru Vlahuţă comuna Agapia

4.1.1 obiective cultural-artistice inedite

Curtea Domneasca Piatra Neamt

4.2 Potenţialul turistic rural