Sunteți pe pagina 1din 83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.

0040 (0)751 252006

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009


PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

CUPRINS
1 2 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 4 5 6 7 8 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12 8.13 8.14 8.15 8.16 8.17 8.18 8.19 8.20 8.21 8.22 8.23 8.24 8.25 8.26 8.27 8.28 8.29 8.30 8.31 8.32 9 10 Defini ii opera ionale ............................................................................................................................................. 2 Cadrul elaborrii studiului...................................................................................................................................... 3 Surse-suport pentru studiu .................................................................................................................................... 4 Documenta ii urbanistice preexistente / relationarea cu acestea .................................................................... 4 Planuri / documente cartografice ..................................................................................................................... 9 Documente iconografice .................................................................................................................................. 9 Documente scrise primare............................................................................................................................... 9 Documente scrise secundare ........................................................................................................................ 10 Lista monumentelor istorice........................................................................................................................... 10 Cercetare n teren ......................................................................................................................................... 10 Metoda de cercetare ........................................................................................................................................... 10 Sinteza determinat de specificul local/zonal ..................................................................................................... 11 Concluzii la nivel metodologic ............................................................................................................................. 12 Transpunerea concluziilor n form opera ional-practic .................................................................................... 13 Aplicarea instrumentului opera ional-practic: schi area elementelor de RLU pentru ZCP ................................... 15 ZCP 01 Centrul Istoric ................................................................................................................................ 15 ZCP 02 Mierimea Por ii Turnului .............................................................................................................. 16 ZCP 03 Mierimea Por ii Ocnei - Terezian ................................................................................................. 19 ZCP 04 Cartierul Iosefin ............................................................................................................................. 21 ZCP 05 Mierimea Por ii Cisndiei ............................................................................................................. 24 ZCP 06 Zona func ional industrial-comercial-cultural Berrie-Teatru ..................................................... 26 ZCP 07 Spitalul Municipal .......................................................................................................................... 28 ZCP 08 Parcelarea Zimmermann ............................................................................................................... 29 ZCP 09 Parcelarea Fonn ............................................................................................................................ 32 ZCP 10 Cartierul Elisabeta ......................................................................................................................... 34 ZCP 11 Zona func ional de loisir Parcul Sub Arini .................................................................................... 35 ZCP 12 Spitalul Militar ................................................................................................................................ 37 ZCP 13 Parcelarea Drotleff ........................................................................................................................ 39 ZCP 14 Zona industrial Cibin - Centru ...................................................................................................... 41 ZCP 15 Cartierul Turnior........................................................................................................................... 43 ZCP 16 Cartierul Guteri a ......................................................................................................................... 44 ZCP 17 Zona Cazrmii de Artilerie - Calea Dumbrvii ............................................................................... 46 ZCP 18 Ansamblul vilelor de coast ........................................................................................................... 48 ZCP 19 Ansamblul locuin elor CFR ............................................................................................................ 49 ZCP 20 Ansamblul vilelor - trand ............................................................................................................. 50 ZCP 21 Ansamblul locuin elor colective - Mihai Viteazu ............................................................................. 51 ZCP 22 Ansamblul locuin elor colective Aleea elimbrului ................................................................... 53 ZCP 23 Muzeul Satului ............................................................................................................................... 54 ZNP 01 Pdurea Dumbrava ....................................................................................................................... 55 ZNP 02 Parcul Sub Arini............................................................................................................................. 56 ZNP 03 Valea Aurie Moara Schreyer ...................................................................................................... 56 ZNP 04 Valea Frmndoalei ...................................................................................................................... 56 ZNP 05 Valea Prul Strmb Rosbach ................................................................................................... 57 ZNP 06 Valea Cibinului Vest ................................................................................................................... 57 ZNP 07 Valea Cibinului Centru................................................................................................................ 57 ZNP 08 Valea Cibinului Est ..................................................................................................................... 57 ZNP 09 Valea Spunului ............................................................................................................................ 57 Glosar de termeni utilizati.................................................................................................................................... 58 Bibliografie .......................................................................................................................................................... 78
1/83

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

DEFINI

II OPERA IONALE

Prezentul studiu necesit n primul rnd definirea precis a termenilor primari cu care i propune s opereze, datorit suprapunerii n elesurilor unora dintre acetia pe de o parte, i par ial ambiguitate datorat necorelrii defini iilor oferite de diversele acte normative specifice, pe de alta.1 n acest sens, se n elege prin prezentul studiu ca zon construit protejat acea por iune de esut urban n care resursa cultural este materializat prin suprapunerea unora sau prin oricare dintre caracteristicile considerate relevante pentru evolu ia organismului urban sau a unei pr i a acestuia. Se poate considera componenta de esut (trama stradal, parcelar, fond construit), unitatea stilistic, morfologic sau sintactic2, de asemenea diversitatea stilistic, morfologic sau sintactic coerent i armonioas, rela ia public-privat, inclusiv la nivelul planta iei, percep ia multisenzorial. Stabilirea i instituirea zonei construite protejate (ZCP) este independent de prezen a unui imobil clasat ca monument istoric conform legii, situat n interiorul ZCP sau n proximitatea acesteia. Ca zon natural protejat se definete n prezentul studiu acea por iune de teritoriu neconstruit, intravilan sau extravilan, cu flora (i fauna) abundent, de origine spontan sau antropic, cu semnifica ie cultural relevant cu privire la evolu ia organismului urban i/sau a vie ii comunitare. Zona natural protejat (ZNP) este stabilit i instituit independent de regimul de protec ie natural (rezerva ie natural, parc natural, monument al naturii etc.) al unor por iuni sau elemente protejate din interiorul sau proximitatea ZNP. Astfel, titulatura de zon protejat include ambele tipuri definite mai sus. n accep iunea prezentului studiu se n elege prin zon de protec ie acea por iune de teritoriu, construit sau nu, intravilan, extravilan sau ambele, n care influen a obiectului central3 se manifest n grad relevant, raportat la factorii specifici epistemologic, i din care obiectul central poate recepta influen e aditive sau substractive semnificative. De regul, zonele de protec ie sunt supravegheate de ctre organismele publice sau private cu atribu ii i/sau interes de protejare n domeniile aferente cu privire la rela ia bilateral cu obiectul central, interven iile dovedit tiin ific a fi independente de aceste rela ii nefcnd obiectul constrngerilor protective, ci doar al lurii n eviden . Stabilirea, din oficiu sau n urma unui studiu de specialitate, i instituirea zonei de protec ie a unui obiect central este

n general zone protejate sunt denumite toate por iunile de teritoriu care beneficiaz de un statut de protec ie, indiferent de natura acestuia. n particular, Metodologia de elaborare i con inutul-cadru al documenta iilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), aprobat prin OMTCT nr. 526/2003 denumete zon construit protejat att zonele de protec ie ale unor monumente (indiferent de amplitudine UNESCO, de interes na ional sau de interes local), zonele de interes arheologic prioritar, ct i zonele construite cu materializare semnificativ a valorii culturale (lipsite de prezen a unui monument clasat). 2 De exemplu rela ionarea inten ional coerent (compozi ie savant sau nu) ntre componentele fondului construit pe o strad oarecare. 3 Acesta poate fi un monument istoric, ansamblu monumental, sit istoric sau arheologic, pe de o parte sau rezerva ie natural, parc natural, monument al naturii pe de alta, de asemenea termenul este aplicabil la infrastructuri feroviare, rutiere, magistrale i re ele etc.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

2/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

independent de suprapunerea par ial sau total peste o zon protejat construit sau natural sau de proximitatea acesteia4. n completarea defini iilor opera ionale ale termenilor primari utiliza i n prezentul studiu se gsete n ncheierea documentului un glosar de termeni utiliza i, viznd acelai scop de a clarifica inten iile i afirma iile prezentului studiu i, n fine, de a preciza instrumentele opera ionale necesare Planului Urbanistic General din punctul de vedere al protec iei i punerii n valoare a patrimoniului cultural. 2 CADRUL ELABORRII STUDIULUI Prin corelarea actelor normative n vigoare5 se autoimpune necesitatea elaborrii studiului de fundamentare pentru stabilirea ZCP odat cu elaborarea Planului Urbanistic General (PUG), scopul direct al studiului fiind de a stabili, argumentat tiin ific, att zonele construite protejate pe care PUG va defini strategia de dezvoltare n corelare cu necesit ile de protec ie a resursei culturale, ct i propunerile de clasare pentru obiective cu poten ial cultural semnificativ identificate n teritoriu. Necesitatea stabilirii i instituirii ZCP se eviden iaza cu att mai pregnant dincolo de condi ionrile legale, cu ct, n cazul specific al Sibiului, miza cultural n strategia de dezvoltare a organismului urban (de o importan crucial recunoscut att de administra ia local, de organismele na ionale i interna ionale publice i private, ct i de comunitatea local precum i cea primit n vizit6) este sus inut i de poten ialul latent de cretere economic local-regional ce rezid n multiplicarea i diversificarea institu iilor de nv mnt mediu i superior. Acestea, sprijinindu-se pe baza cultural motenit pus n valoare n mod coerent, pot dezvolta armonios poten ialul economic, social i, la rndul lor, cultural. Beneficiarul ini ial al studiului de fundamentare este elaboratorul Planului Urbanistic General, pentru care, dup cum s-a artat mai sus, documenta ia de fa a incumb multiple valen e n definirea strategiei de dezvoltare ce va favoriza n ultim instan evolu ia fireasc a localit ii i implicit a regiunii. Corelarea prezentului studiu cu celelalte documenta ii de fundamentare, cu analiza general a situa iei existente precum i cu strategia de dezvoltare propus vor putea oferi un mod de echilibrare a conservrii patrimoniului cultural cu o dezvoltare logic i coerent, esen ial n sensul durabilit ii conceptului PUG Sibiu 2009.

4 Prin excep ie relativ de la regula independen ei mentionate, o zona de protec ie a unui monument istoric poate, spre exemplu, s genereze (chiar pe aceeai limit) o zon construit protejat, dac por iunea de teritoriu din jurul monumentului i-a constituit caracteristici care s o califice pentru protec ie n nume propriu. 5 Legea 5/2000 privind aprobarea PATN sec iunea a III-a zone protejate, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul (actualizat), Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicat), OMTCT 526/2003 pentru aprobarea Reglementrii tehnice Metodologie de elaborare i con inutul-cadru al documenta iilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ). 6 Se suprim n mod voit aluzia explicit la turism, o buna parte a vizitelor consumatorilor de cultur strini de ora fiind deseori motivat de ac ivit i non-turistice.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

3/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

3 3.1

SURSE-SUPORT PENTRU STUDIU Documenta ii urbanistice preexistente / relationarea cu acestea Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Na ional Sec iunea a III-a zone protejate definete la nivelul anului 2000 zonele protejate de interes na ional, sublinaz necesitatea instituirii zonelor protejate pentru asigurarea protec iei acestor valori7 i obligativitatea8 ntocmirii documenta iilor de urbanism i regulamente aferente, elaborate i aprobate potrivit legii, care vor cuprinde msurile necesare de protec ie i conservare a valorilor de patrimoniu cultural na ional din zon9. Concentrarea n teritoriu a patrimoniului construit cu valoare cultural de interes na ional, reprezentat n anexa nr. IV la PATN-III-zone protejate, confirm densitatea i calitatea ridicat a patrimoniului cultural construit pe aproape ntreg teritoriul jude ului10. Anexa nr. II relev prezen a Parcului Natural Dumbrava Sibiului ca zon natural protejat de interes na ional, situat n teritoriul administrativ al municipiului Sibiu. Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean ntocmit n anul 2006 preia n bun msur prevederile PATN n rela ie cu zonele protejate construite sau naturale precum i actualizarea datorat listei monumentelor istorice aprobat prin OMCC 2314/2004. PATJ Sibiu 2006 include protec ia patrimoniului construit i natural n etapa I prioritar, pn n anul 2010, pentru care [...] vor predomina op iunile legate de: [...] reabilitarea, conservarea i protejarea mediului natural i construit.11. Este semnalat poten ialul extinderii listei monumentelor de importan na ional i zonal dar i raspunderea important fa de monitorizarea i dirijarea interven iilor asupra acestuia. De asemenea, se prezint riscurile pentru mediul antropic produse de nlturarea vegeta iei spontane, n special forestiere. Fr a avea la baz un studiu de fundamentare specific, argumentat tiin ific, PATJ Sibiu 2006 propune totui o serie de obiective spre clasare, precum i realizarea de proiecte i planuri de urbansim pentru zone i obiective cu valoare de patrimoniu local n vederea valorificrii i conservrii acestora12. Din seria msurilor propuse se eviden iaz dou idei relevante din perspectiva posibilit ii de implementare imediat, cu efort redus i cu efecte semnificative: expertizarea i interven ia pe mai multe obiective din teritoriu simultan eficientizeaz demersul n plan economic, tehnic i organizatoric, iar dezvoltarea unor re ele de obiective culturale, gestionate i puse n

7 Legea 8 idem,

5/2000 privind aprobarea PATN sec iunea a III-a zone protejate, art. 2. art. 7. 9 idem, art. 5, alin. 3. 10 Concentrarea relativ n teritoriul administrativ al municipiului Sibiu este detaliat de anexa nr. III - I. Valori de patrimoniu cultural de interes na ional (Monumente istorice de valoare excep ional) prin reprezentare n categoriile: cldiri civile urbane, ansamblul urban fortificat, muzeul etnografic n aer liber, biserici i ansambluri mnstireti. 11 PATJ Sibiu 2006, elaborat de SC Urbanproiect SA Bucureti, n Strategie de amenajare a teritoriului Introducere, pag. 2. 12 idem, n Strategie de amenajare a teritoriului Mediu, msur M 1.2.4, pag. 17.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

4/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

valoare n comun creeaz posibilitatea interconectrii coerente cu re ele turistice constituite sau previzionate13. Planul Urbanistic General al municipiului Sibiu elaborat n 199914 trateaz cu privire la zonele construite protejate doar centrul istoric, delimitat conform listei monumentelor15, cartierele rezultate din includerea satelor Turnior i Guteri a fiind reglementate cu oarecare aten ie fa de tipologia specific ca UTR16 distincte. Trasarea limitei centrului istoric pe axul strzilor nominalizate ca delimitri incumb dou erori materiale, respectiv de concep ie urbanistic: precizarea delimitrii din Pia a Grii la frontul vestic precum i celelalte precizri, n contextul enumerrii strzilor/pie elor ce definesc centrul istoric conform listei monumentelor, conduce la deduc ia logic primar de considerare a ambelor fronturi n cazul tuturor celorlalte elemente definitorii limita corect a ansamblului protejat fiind constituit n principal din limitele posterioare ale parcelelor exterioare aliniate la circula iile enumerate. Eroarea conceptual urbanistic se refer la definirea opera ional a unei strzi ca fiind format din circula ie i ambele fronturi adiacente acesteia. Prezentul studiu va propune corectarea trasrii limitei centrului istoric conform bunei practici profesionale n domeniul urbanismului pe de o parte i din punct de vedere al conservrii i punerii n valoare a patrimoniului construit pe de alta parte17. Tratarea centrului istoric unitar i nediferen iat pe subzone istorice de referin din perspectiva reglementrilor constituie o grav caren a demersului, cu att mai mult cu ct acest aspect a fost preluat ulterior i de documenta ia Plan Urbanistic Zonal Centru Istoric, n curs de avizare la momentul elaborrii prezentului studiu. Cu privire la stabilirea zonelor construite protejate se va analiza oportunitatea includerii por iunilor de esut urban relevante pentru istoria evolu iei organismului urban dup extinderea acestuia n afara perimetrului fortificat pn la momentul actual, inclusiv perioada modern i contemporan.

msurile M 1.2.5-M 1.2.8., pag. 18. PUG Sibiu 1999, elaborat de SC Proiect SA Sibiu, comport din punct de vedere opera ional probleme de statut juridic de valabilitate: Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG afiat pe pagina de internet a Primariei Municipiului Sibiu mpreun cu Regulamentul Local de Urbanism afiat separat pentru Centrul Istoric difer n con inut (pornind de la delimitarea textual a unit ii teritoriale de referin i pn la varia ii n reglementrile de detaliu) fa de documenta ia echivalent depus n arhiva DJCCPCN Sibiu odat cu faza de avizare aferent, crend astfel incertitudine cu privire la validitate, n absen a tampilelor de avizare att de pe partea scris ct i de pe cea desenat. 15 Planul Urbanistic General Municipiu Sibiu, Regulament Urbanistic, Regulament pe unit i teritoriale de referin Zona istoric, II. Zona central i alte zone cu func iuni complementare Subzona istoric / centrul vechi / CV, pag. 77: [...] SE: Pia a Unirii, str. Gimnasticii, B-dul Spitalelor; E: str. Constitu iei, str. Berriei, Pia a Grii/frontul vestic; N: str. N. Teclu, ntreprinderea Independen a zona halelor, fosta Aleea colarilor/n exteriorul zidurilor de fortifica ii/, SC PIM SA, str. Cibinului/n exteriorul fostului bastion de poart/; NV: str. Malului, Pia a Cibin; V: str. Drstelor, Aleea Filozofilor, os. Alba Iulia; SV: str. Andrei aguna, Pia a Unirii. 16 Unitate teritorial de referin , a se vedea glosarul de termeni. 17 Acest demers este propus i prin forma afiat pe pagina de internet a PMS a Regulamentului Local de Urbansim Zona Istoric aferent PUG, datarea acestuia putand fi facut exclusiv dup denumirea fiierului format *.pdf afiat (PUG_Sibiu_rlu_zona_istoric_feb2001_1.pdf).
14

13 ibidem,

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

5/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Conform prevederilor legisla iei n vigoare preluate n PUG Sibiu 1999, administra ia local a comandat elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal Centru Istoric18, ale crui concluzii nu au fost formulate n timp util pentru a servi fundamentrii reglementrilor aferente PUG 2009, astfel fiind necesar elaborarea studiului de fundamentare i pentru aceast por iune de esut urban, fr a suplini obligativitatea elaborrii unui PUZ Centru Istoric conform legisla iei n vigoare. Studiile sectoriale prezentate n memoriul general prezint totui unele clasificri ale problemelor de gestiune i punere n valoare a patrimoniului din teritoriul vizat19, disfunc ii n utilizare i adaptare la context etc. Propunerile de remediere20 au n vedere ac iuni de refacere local a esutului urban (parcelar i front de strad), consolidarea i reabilitarea structural diferen iat n func ie de raportul utilizare/valoare cultural, remodelarea elementelor agresive estetic (anvelopante). Un aspect important este apreciat ca fiind i demersul de reabilitare demografic i social a zonei centrului istoric, prin scderea suprapopulrii/fragmentrii propriet ii i creterea statutului social, pentru a asigura pe termen lung capacitatea de ntre inere i utilizare adecvat a componentelor de esut urban. Reabilitarea infrastructurii (n special hidroedilitare) este subliniat, aceasta fiind deja n curs de realizare n ultimii ani (2005-2009). Studiul urbanistic-istoric aferent documenta iei prezint succint cadrul istoric i evolu ia urbanistic a oraului intra-muros, cu referiri la extinderea trzie n afara centurii fortificate. Concluziile studiului sunt sumare i nu motiveaz afirma iile a priori cu privire la reprezentativitatea primordial a Sibiului medieval. Dealtfel valorizarea centrului istoric intramuros este deficitara prin sublinierea aproape exclusiv a caracterului medieval al esutului urban21. Studiul de fundamentare PUG zone protejate, zone istorice, zone peisagere i zone de risc natural 200622, aflat de asemenea n faza de elaborare i avizare, prezint o schi a evolu iei urbanistice din perspectiv istoric axat n principal pe teritoriul ocupat extramuros, cu analize cronologice urmrind stilurile arhitecturale manifestate, precum i cu date precise privind apari ia unor func iuni, cldiri i amenajri sau modificarea i nlocuirea acestora, dar fr a prezenta un set

18

Documenta ie elaborat de SC Bucur Proiect SNC Sibiu ntr-o form nefinalizat prin avizare n anul 2004, aflat n continuare n faza de elaborare datorit solicitrii din februarie 2009 a Comisiei Na ionale a Monumentelor Istorice, Sec iunea Urbanism i Zone Protejate de a ntocmi studiul conform normelor n vigoare [Metodologia de elaborare i con inutul-cadru al documen atiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), aprobat prin OMTCT nr. 526/2003] precum i de a institui sau nu, argumentat tiin ific, acele zone i subzone istorice de referin relevante pentru studiul i reglementarea urbanistic a centrului istoric. 19 PUZ Rezerva ie de arhitectur medieval Centrul Istoric Etapa final Mai 2004, SC Bucur Proiect SNC Sibiu, beneficiar Consiliul Local Sibiu, n cap. VI. A-E (Situa ia existent. Disfunc ii privind starea de conservare; Probleme privind conservarea obiectului arhitectural; Disfunc iuni de natur estetic; Disfunc iuni privind popula ia; Problema propriet ii). 20 idem, cap. VII (Propuneri). 21 Caracterul cu adevarat unic al centrului istoric intramuros rezid mai degrab n calitatea cu care un fond construit diversificat, provenind din etape ulterioare succesive de evolu ie cultural, se grefeaz pe esutul medieval preexistent ntr-un mod exemplar i de o relevan deosebit att la nivel na ional ct i european. 22 P.U.G. Zone protejate, zone istorice, zone peisagere i zone de risc natural Sibiu, SC Bucur Proiect SNC Sibiu, beneficiar Primaria Municipiului Sibiu, faza Studiu de fundamentare PUG. Documenta ia a fost supus avizului CZMI-10 i CNMI, recomandrile comisiei fiind de a se completa documenta ia cu elementele de reglementare necesare operativit ii PUG.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

6/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

de concluzii necesar abordrii strategice a PUG. Se prezinta de asemenea o foarte util istorie a parcurilor, grdinilor i spa iilor verzi amenajate, inclusiv planta iile de aliniament i o scurt ilustrare a importan ei pdurii Dumbrava23. Istoricul primelor cartiere extramuros este foarte util din perspectiva analizei evolu iei esutului urban aferent i extrem de folositor prin sinteza abundent de date istorice, ns rela ionarea cu contextul mai larg al teritoriului urban pe de o parte i cu starea actual a esutului urban pe de alt parte fac greoaie i ineficient stabilirea zonelor construite protejate exclusiv dup caracteristici istorice. Din seria documenta iilor preexistente studiului de fa sunt necesar de mentionat cteva exemple de amplasamente care, prin pozi ia lor fa de zonele cu manifestare semnificativ a resursei culturale i prin magnitudinea interven iei propuse de documenta iile respective, se situeaz n sfera agresiunilor necontrolate asupra esutului urban semnificativ din perspectiv cultural, n principal prin ignorarea rela iilor contextuale imediate i mai largi. Astfel, n anul 2005, a fost ini iat documenta ia PUZ pentru realizarea unui complex comercial24 de mari dimensiuni n proximitatea imediat a centrului istoric, ntr-o zona par ial destructurat dup demolarea fostei fabrici de bere Habermann cu un an mai devreme. Concuren a func ional periculoas pentru dezvoltarea comer ului i agrementului de tip central din zona intramuros ar fi fost dublat de agresiunea imaginii urbane att nspre ct i dinspre centrul istoric. n urma dezbaterilor aprinse pe tema aprobrii documenta iei s-a relevat necesitatea unei abordri multidisciplinare coerente, bazate att pe o strategie general de dezvoltare urban ct i pe o politic sntoas de gestionare a patrimoniului cultural, cutnd echilibrul just ntre protejare/dezvoltare. PUZ Zon mixt, str. Spitalelor erbota Depozitului, Fosta unitate industrial SC Simerom SA25, propune opera iuni complexe de restructurare urban prin nlocuirea fondului industrial dezafectat cu func iuni de nucleu central i locuire colectiv ntr-o zon cvasi-central, tangent centrului istoric. Prin lipsa studiului de fundamentare cu privire la rela ia urbanistic cu ntregul organism urban se creeaz poten ialul destructiv al concurrii nesntoase a centrului istoric din perspectiv func ional. Riscul supraaglomerrii re elei stradale n zon nu este evaluat printr-un studiu de trafic adecvat, acesta nedepind o raz de 100 metri n jurul insulei vizate direct de interven ie. Dezbaterea documenta iei a relevat necesitatea corelrii ntr-un plan strategic a

segment al studiului prezint o minim (i singura) concluzie referitoare la planificarea strategica: n prezent se constat c suprafa a ocupat de parcuri i grdini a fost mult diminuat i c se impune o strategie coerent pentru conservarea celor existente i amenajarea unora noi. 24 Elaborat de SC Arhi Graf SRL, 2005. 25 Elaborat de SC BBM GRUP SRL n decembrie 2007.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

23 Acest

7/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

aspectelor de dezvoltare urbanistic i celor de protejare a patrimoniului cultural construit, privind o por iune de esut urban relevant n raport cu magnitudinea influen ei interven iei vizate. Ini iativ recent de realizare a unui PUZ Centru urban integrat, str. Andrei Saguna nr. 11-1526, arat riscul dezvoltrii necontrolate a func iunilor de tip central n zone care nu pot prelua ncrcarea func ional, de trafic i vizual fr a pierde iremediabil calit ile culturale care constituie atu-ul principal al por iunii de esut urban n cauz. Cezura astfel creat n esutul urban constituie un precedent periculos pe de o parte i o linie for at de dezvoltare urbanistic cu efecte nocive majore pe termen mediu i lung pe de alt parte. Fragmentarea func ional i n special morfologic rezultat din acest tip de interven ii punctuale deconcertate este pe ct de departe de dezvoltarea optim a organismului urban, pe att de agresiv vizavi de poten ialul calit ii vie ii urbane oferit de manifestrile multiple ale resursei culturale.

n acest sens, prezentul studiu i propune pe de o parte extragerea i exploatarea n continuare a acelor elemente valoroase din documenta iile preexistente, pe de alt parte atenuarea sau ndreptarea efectelor negative datorate acelor elemente viciate de interesul privat individual, de abordarea superficial de specialitate sau de lipsa acesteia, de lipsa ncadrrii n contextul restrns sau larg al zonei sau oraului ori de lipsa reglementrilor specifice adecvate. De asemenea, se consider ca fiind necesar i situarea n contextul documenta iilor interna ionale de profil, ratificate de administra ia central sau general acceptate de profesionitii n domeniu. Astfel se iau n considerare carte, declara ii i conven ii asupra patrimoniului construit i natural27, rapoarte ale unor grupuri de lucru privind urbanismul28 i rela ia interdisciplinar cu conservarea patrimoniului precum i principii actuale de abordare a gestiunii patrimoniului cultural aplicabile n domeniu.
de SC TRANSFORM SRL 2009. 1962-Paris-Recomandri privind prezervarea frumuse ii i caracterului peisajelor i a siturilor; 1964-Vene ia-Carta interna ional privind conservarea i restaurarea monumentelor i siturilor; 1967-Quito-Normele de la Quito (Ecuador); 1968-Paris-Recomandri privind prezervarea propriet ii culturale periclitate de lucrri publice sau private; 1972-Budapesta-Rezolu iile simpozionului asupra introducerii arhitecturii contemporane n grupuri istorice de cldiri (Ad. Gen. ICOMOS 3); 1972-Paris-Recomandri privind protec ia la nivel na ional a patrimoniului cultural i natural; 1975-Amsterdam-Declara ia de la Amsterdam; 1975-Amsterdam-Carta european a patrimoniului arhitectural; 1976Bruxelles-Carta turismului cultural; 1976-Nairobi-Recomandri privind prezervarea i rolul contemporan al zonelor istorice; 1982-Floren a-Carta de la Floren a privind grdinile istorice; 1983-Roma-Declara ia de la Roma; 1985-Granada-Conven ia pentru protec ia patrimoniului arhitectural al Europei; 1987-Washington-Carta de la Washington pentru conservarea oraelor istorice; 1989-Paris-Recomandri privind prezervarea culturii tradi ionale i folclorului; 1990-Lausanne-Carta ICOMOS privind protec ia i gestiunea patrimoniului arheologic; 1992-Rio de JaneiroConven ia privind diversitatea biologic; 1992-Noua Zeeland-Carta pentru conservarea locurilor cu valoare de patrimoniu cultural; 1992Valletta-Conven ia european pentru protec ia patrimoniului arheologic (revizuire); 1994-Nara-Documentul de la Nara privind autenticitatea; 1995-Lanzarote-Carta turismului sustenabil; 1996-Valencia-Declara ia de la Valencia privind universitatea i patrimoniul; 1997-PaviaDocumentul de la Pavia privind profesia de conservator/restaurator; 1998-Stockholm-Declara ia ICOMOS marcnd aniversarea a 50 de ani de la Declara ia Drepturilor Omului; 1999-Australia-Carta Burra pentru conservarea locurilor cu semnifica ie cultural; 1999-Guadalajara-Carta privind patrimoniul vernacular construit; 1999-Mexico-Carta turismului cultural; 2000-Floren a-Conven ia european a peisajului; 2003-ParisConven ia privind prezervarea patrimoniului cultural intangibil; 2005-Charleston-Declara ia de la Charleston privind interpretarea patrimoniului; 2007-Carta ICOMOS pentru interpretarea i prezentarea siturilor de patrimoniu cultural (versiunea final, revizuit). 28 Dezbaterile Forumului Siturilor pentru concursul Europan 10: Dezbaterea 1 Densitate. Ce nl imi pentru orae europene?, Dezbaterea 2 Urbanitate. Poate oraul ecologic fi i intens?
27 26 Elaborat

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

8/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

3.2

Planuri / documente cartografice Suportul de lucru al studiului este furnizat de ctre administra ia local, actualizarea incomplet fiind compensat prin corecturi locale n func ie de necesit i, n conformitate cu situa ia din teren. Informa iile cartografice istorice au fost preluate dintr-o varietate de surse, de la reconstituiri conform studiilor de specialitate pentru epocile ini iale29, reproduceri ale unor planuri istorice militare, administrative, turistice etc.30, generale sau zonale, completate cu planuri de parcelri/reparcelri31 sau interven ii urbanistice32.

3.3

Documente iconografice Studiul de fa a preluat n analiz i un numr ridicat de reprezentri iconografice realizate n diverse tehnici, gravuri, litografii, fotografii, alte reproduceri, provenind att din perioade vechi (sec. 16-19) ct i de dat recent (majoritatea din secolul 20), att imagini generale cu silueta oraului sau perspective aeriene (fanteziste sau realiste), ct i imagini de detaliu ale unor obiecte de arhitectur sau por iuni de front stradal. Datarea precis a unor cldiri sau elemente de configura ie urban ofer posibilitatea precizrii unor intervale restrnse pentru alte elemente con inute n reprezentri.

3.4

Documente scrise primare Consultarea materialelor arhivistice a relevat o serie de documente scrise relevante pentru determinarea evolu iei urbanistice a unor por iuni de ora sau chiar a demersurilor opera ionale de gestionare a organismului urban: cereri i rezolu ii cu privire la parcelri33, colaborarea public-privat la echiparea edilitar34, solicitarea locuitorilor cu privire la asanarea unor por iuni de esut de calitate redus func ional/social35, consemnri nemijlocite ale evolu iei urbanistice36, propuneri de strategii37 i reglementri urbanistice generale38.

Niedermaier, Siebenbrgische Stdte; Hermannstadt. Hermann i Alida Fabini, Portrt einer Stadt in Siebebrgen. Morando Visconti, plan ora; cca. 1700-G.M. Visconti, proiect citadel Vauban; 1749-lt.maj. Suly, plan ora; 1845, plan ora intramuros cu parcelare schematic numerotat; 1875-litografiat de F.A.R. Krabs, gravat de F.J. Dimitrowits, plan ora; 1875-J.Bbel, plan zona central ora fortificat i mprejurimi imediate; 1875, zona grii; 1880-Wagner&Debes, Leipzig, plan ora, schematic; 1911, plan ora; 1914-Freytag&Berndt, Viena, plan ora schematic; 1921-Ed. Josef Drotleff, Noul plan al oraului Sibiu, schematic; 1926, plan ora; 1930-Ed. Fra ii Isacu, Planul oraului Sibiu; 1936-G. Werder-Klein, Ed. Globus, Noul plan al municipiului Sibiu; 1941-Petre Borte, Planul municipiului Sibiu; 1947-Ed. Reclama Sibiului, Planul municipiului Sibiu; 1983-Inst. Proiect Bucureti dup aerofotografie din 1979, zona central-SV. 31 1776, plan parcelare cartier Iosefin (1773) pe citadela Vauban nerealizat; 1890-parcelare Zimmermann (Hallerwiese), reprezentare pe planul parcelrii Rosenfeld (1917); 1903-parcelare Fonn (Hallerwiese); 1912, schi a funciar pamntul olarilor (Tpfererde); 1917-parcelare Rosenfeld; 1932-reparcelri Bd. Victoriei-Calea Poplcii; 1935-39-asanare iganie poarta Cisnadiei (str. Someului-Z. Boiu). 32 Proiect pentru legtura circula iei Livezii Haller, Livezii Fonn i Terenului Rosenfeld cu Centrul oraului. Scara 1:500. Dipl. Ing. E. Connert Arhitect, nedatat; 1931-proiect intersec ie Calea Dumbrvii cu str. Argeului i Gh. Dima Aceast schi arat solu iunea punctului de ncruciare pentru cazul, dac aleea se traseaz oabl. Sibiu, [...] Mai 1931. Arh. urbanist [...] Bedeus. 33 Zimmermann (1890), Fonn (1903). 34 Parcelarea Fonn (1903), parcelarea Rosenfeld (1917, echip. 1929). 35 igania por ii Cisndiei (1935). 36 Parcelarea Rosenfeld, descrierea func ionarului rezident Gustav Kayser, 1939. 37 Planul de sistematizare i extensiune al municipiului Sibiu, primnotar Adolf Arz, 1928. 38 Regulament de construc iuni i alinieri pentru municipiul Sibiu, eful serviciului tehnic, ing. E. Kirscher, 1936.
30 1699-Giovanni

29 Paul

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

9/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

3.5

Documente scrise secundare Din colec ia extrem de vast a publica iilor despre natura oraului Sibiu sau a unor por iuni din acesta, s-au dovedit a fi utile studiului de fa n special cronicile39, descrierile detaliate40, monografiile sintetice sau analitice41 i studiile tiin ifice elaborate n ultimele decenii42.

3.6

Lista monumentelor istorice Pentru definirea regimului de protec ie deja instituit a fost consultat lista monumentelor istorice clasate pe teritoriul administrativ al municipiului Sibiu, aceasta fiind actualizat i completat cu acele obiective care au fost clasate sau se gaseau n procedur de avizare a clasrii de ctre Ministerul Culturii, Cultelor i Patrimoniului Na ional la momentul elaborrii studiului de fa .

3.7

Cercetare n teren n scopul actualizrii datelor cu privire la situa ia existent a esutului urban au fost efectuate repetate campanii de cercetare n teren, att pentru completarea documentarului fotografic, ct i pentru verificarea rela iilor estimate ntre componente de esut urban i manifestarea resursei culturale materiale sau intangibile.

METODA DE CERCETARE Colectarea informa iilor din multiplele surse men ionate mai sus a eviden iat natura variat a acestora i a anun at primul pas, de corelare a pachetelor de informa ii echivalente, pe de o parte pentru a confirma validitatea suprapunerii con inutului, pe de alt parte pentru a elibera balastul de informa ii identice multiplicate. n acest sens a devenit important grija pentru cuplarea sau niruirea ordonat a pachetelor informa ionale, astfel nct evolu ia relevant s fie urmarit n mod corect tiin ific. Un factor important n asamblarea coerent a imaginilor succesive ale dezvoltarii urbane i motiva iilor acesteia l-a constituit ponderarea importan ei unor pachete informa ionale n rela ie cu scopul prezentului studiu, rafinarea excesiv a demersului fiind considerat din perspectiv opera ional la fel de paguboas ca i o tratare superficial. Cercetarea analitic a eviden iat de asemenea acele por iuni de esut urban relevante pentru studiu, respectiv acele etape evolutive, care nu beneficiaz de informa ii suficiente pentru a oferi suportul solid necesar deciziilor corecte cu privire la gestiunea strategic a organismului urban. n mod

39 Emil 40

Sigerus, Chronik der Stadt Hermannstadt. Emil Sigerus, Vom alten Hermannstadt; Georg Soterius, Cibinium. Eine Beschreibung Hermannstadts vom Beginn des 18. Jahrhunderts; Hermann i Alida Fabini, Hermannstadt. Portrt einer Stadt in Siebenbrgen. 41 Christoph Machat, ed., Alexandru Avram i Ioan Bucur, aut., Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. 42 Hanna Derer, Sibiu: arhitectura n epoca baroc.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

10/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

paradoxal ns, aceste elemente de in caracteristici intrinseci suficient de puternice pentru a compensa lipsa informa iilor, considernd scopul declarat al studiului de fa . n cadrul prezentului studiu se propune echivalarea limitelor geometrice i pozi ionrii spa iale a zonelor protejate (ZCP+ZNP, n mod special cele construite, desigur) cu cele ale zonelor istorice de referin (ZIR) identificate prin prezentul studiu. Acestea din urm prezint caracteristici intrinseci suficient de diferite fa de cele ale ZIR nvecinate, nct s sus in o reglementare specific n urma elaborrii PUZCP, cu ocazia cruia se vor verifica n detaliu i, dup caz, ajusta limitele ZIR, respectiv ZCP sau ZNP.

SINTEZA DETERMINAT DE SPECIFICUL LOCAL/ZONAL Corelarea pachetelor informa ionale oferite de sursele de cercetare amintite mai sus produce setul de concluzii analitice sectoriale necesar a fi coroborate pentru a releva manifestarea resursei culturale ntr-un teritoriu dat. Sinteza rezultatelor etapei analitice este ajustat pentru fiecare caz n parte n func ie de acele principii opera ionale care ofer rspunsuri adecvate demersului de stabilire a zonelor istorice de referin / zonelor protejate. Astfel, criteriul de filtrare a variet ii tipologice a ZIR / ZCP+ZNP stabilite este binomul format din raportarea la genul proxim prin diferen a specific. Principiul opera ional primordial este oferit de etapizarea istoric a dezvoltrii urbanistice, ca argument principal n motivarea stabilirii zonelor construite protejate cu materializare de dat recent a resursei culturale, n scopul marcrii unor etape evolutive relevante. Tipul esutului urban, privit fie din perspectiva componentelor sale principale, tram stradal, parcelar, fond construit, fie prin intermediul planta iilor de aliniament, al scuarurilor sau a rela iei dintre spa iul public i cel privat, n corelare cu profilul func ional ini ial i actual, constituie cel de al doilea factor important n evaluarea resursei culturale pe de o parte i n delimitarea coerent a zonelor construite protejate pe de alt parte. Calitatea fondului construit precum i gradul de conservare al acestuia cuprinznd inclusiv amenajari exterioare, mprejmuiri i planta ii organizate au fost apreciate, dat fiind scara analizei i scopul enun at al studiului, doar din perspectiva impactului asupra imaginii urbane perceptibile din spa iul public, recunoscnd astfel necesitatea elaborrii ulterioare a studiilor de specialitate la scar redus. Valoarea de raritate/unicat constituie motiva ia suficient pentru excep ia de la perspectiva larg men ionat anterior, n cazul unor ansambluri de factur recent, considerate relevante pentru procesul evolutiv urbanistic.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

11/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

CONCLUZII LA NIVEL METODOLOGIC Preponderen a unor principii opera ionale n fa a altora este independent de statutul de protec ie conferit, deoarece tocmai manifestarea diferen iat a tipurilor de valori culturale dovedete coeren a dezvoltrii urbanistice, protejarea diverselor tipuri de esut fcnd posibil lectura identit ii culturale la nivelul organismului urban. Concentrarea maxim a resursei culturale relevate de aplicarea principiilor opera ionale se regsete n mod firesc n nucleul central al aezrii, zona intramuros, pentru ca urmrind cronologic direc iile de dezvoltare s rezulte o scdere la fel de fireasc a concentrrii tipologice n zonele ocupate spontan, cu tram organic i fond construit comun la nord de rul Cibin pentru ca aceasta s creasc din nou n zona de dezvoltare planificat la vestul i sudul fortifica iei. Fr a prezenta o descretere uniform a valorilor culturale spre exterior, zonele construite protejate se organizeaz concentric n jurul nucleului central ntr-un teritoriu compact, excep ie fcnd manifestarea satelitar a unor ansambluri constituite predominant n a doua jumtate a secolului al XX-lea, segregare fa de corpul comun datorat pe de o parte suprafe elor extinse de teritoriu ocupat n epoc, pe de alt parte selec iei critice a por iunilor de esut urban reprezentative sau includerii unor aezri constituite anterior. Distribu ia zonelor protejate stabilite probeaz astfel logica fireasc a dezvoltrii oraului, odat cu ieirea din perimetrul fortificat, att la nivelul fondului construit ct i la nivelul cadrului natural valorificat, necesar de protejat. Fr a stabili categorii valorice, studiul definete astfel 23 de zone construite protejate, diferen iate prin modurile de combinare a concluziilor principiilor opera ionale. Trebuie subliniat faptul c o parte din zonele istorice de referin astfel constituite se mpart contient n subzone construite protejate, legate tipologic de por iunile nvecinate, diferen ele specifice nefiind ndeajuns de pregnante pentru a justifica constituirea de zone construite protejate distincte. O concluzie esen ial a demersului o constituie necesitatea indubitabil de elaborare a unor documenta ii de urbanism aprofundate pentru zone construite protejate, menite s instituie regimul detaliat de protec ie echilibrat cu poten ialul de dezvoltare just determinat, orientat nspre amplificarea valorilor n zone de manifestare redus, nvecinarea imediat a acestora amenin nd n caz contrar conservarea patrimoniului n zone cu manifestare pregnanat a resursei culturale. Trebuie semnalate dou situa ii aparent conflictuale, rezultate din suprapunerea zonelor protejate, precum i decizia de gestionare a acestora: ZCP 01 Centrul istoric, format din oraul intramuros i zona de influen direct (zona de protec ie a sitului urban centru istoric Sibiu, cf. LMI 2004) se suprapune par ial peste zone construite protejate distincte, cu valori intrinseci dezvoltate sau reduse, de la caz la caz. Astfel, n sens opera ional practic, trebuie rezolvat problema jurisdic iei reglementrilor aferente suprafe ei comune, decizie care se ia diferen iat n func ie de importan a

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

12/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

valorii culturale prezente n zona nvecinat centrului istoric pentru zonele construite protejate 04, 07 i 08 primeaz reglementrile rezultate din decizia de conservare a valorilor intrinseci, pentru zonele 06 i 14, necesar a fi supuse unor interven ii de restructurare urban, reglementrile vor fi subordonate necesit ilor specifice ZCP 01 Centrul istoric. Similar, suprapunerea unor zone construite protejate cu zone naturale protejate definite anterior sau prin prezentul studiu oblig la o concomiten , perfect posibil, a regimurilor de protec ie specifice, acestea pot interfera n formularea reglementrilor, dar sunt compatibile i doar juridic independente. De asemenea, pentru calea ferat cu ecartament redus, clasat pe ntreg parcursul su, inclusiv sta iile CF aferente, se impune realizarea unui PUZCP conform legii. Stabilirea ZCP aferente nu poate fi realizat prin prezentul studiu datorit informa iilor cadastrale insuficiente puse la dispozi ie. Suplimentar, inten iile conceptului ini ial de dezvoltare a re elei de circula ie indic eventualitatea necesit ii de relocare a unui segment al traseului ini ial pentru prezervarea func ionalit ii acestuia, fcnd cu att mai dificil stabilirea limitei ZCP aferente. Pentru elaborarea PUZCP, studiul va porni de la limita zonei de protec ie a monumentului (instituit din oficiu cf. legii la 100 metri de la limita cadastral, n intravilan).

TRANSPUNEREA CONCLUZIILOR N FORM OPERA

IONAL-PRACTIC

Un demers dificil n fundamentarea deciziilor opera ionale cu privire la protec ia patrimoniului cultural i natural prin PUG l constituie limitarea precizrii reglementrilor la un nivel corect att din perspec iva scrii generale de abordare a documenta iei n sine, ct i din cea a documenta iilor urbanistice aprofundate specifice, al cror apanaj l constituie instituirea precis a reglementrilor zonelor construite i naturale protejate, cu att mai mult, cu ct detalierea excesiv n aceast faz ar dezechilibra abordarea strategic a documenta iei finale. Pornind astfel de la premisa operativit ii necesare documentului de gestiune general urban, instrumentul primordial de implementare a politicii urbane n teritoriile supuse regimului de ZP l constituie profilul func ional al por iunii de esut urban n cauz, care trebuie s fie adecvat att poten ialului de receptare a fondului urban constituit ct i s fie orientat spre posibilitatea de dezvoltare. Trama stradal existent, dezvoltat spontan sau proiectat (n general cu racorduri fireti la trama organic preexistent) constituie un factor relevant pentru caracterul propriu majorit ii zonelor protejate i va fi, de regul, pstrat ca atare. Excep iile se vor semnala separat, de la caz la caz, n func ie de necesitatea specific regimului de conservare i punere n valoare, respectiv de dezvoltare a zonei.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

13/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Parcelarul existent se analizeaz din perspectiva evolu iei sale, urmnd ca opera iunile cadastrale (ndeosebi divizri istorice sau recente pentru ndesirea fondului construit, dar i comasri recente pentru sporirea gabaritelor investi iilor) s fie blocate unde efectul este negativ, iar n situa ii opuse s fie permise n mod explicit. n situa iile extreme unde parcelarul a suferit modificri devastatoare, se vor propune demersuri de reabilitare, dup caz chiar cu interdic ia de construire pn la ndeplinirea acestor cerin e. Tipul de ocupare al parcelelor cu construc ii este relevant att n ceea ce privete pozi ionarea fa de limitele de proprietate i forma general a amprentei la sol ct i regimul de nl ime relativ exprimat n metri i indicatorii i indicii de ocupare i de utilizare a terenului. Aspectul cldirilor, cu referin la volumetrie, gabarit relativ, tip de acoperire, cromatic i limbaj arhitectural exprimat n exterior constituie un instrument opera ional relevant n majoritatea cazurilor dar cu aplicabilitate obligatorie limitat din perspectiva resursei culturale, calitatea artistic i tehnic relativ a actului de interven ie nefiind nemijlocit legat de aceste prevederi. Direc ionalitatea compozi iilor spa iale urbane, orientarea fa adelor i golurilor dar i a grdinilor i planta iilor nalte, prin fortificarea implicita a rela iilor public-privat, prezint un interes deosebit n zonele cu o manifestare pregnant a caracterului de reprezentare dar dovedesc o necesitate redus de reglementare n zone protejate cu profil semirural, spontan sau natural. n cazuri deosebite se vor indica, n special pentru instrumentele cuantificabile, att limitele inferioare admise ct i cele superioare, dac tipologia specific de protejat o impune. Disfunc iile n utilizarea domeniului public vor fi adresate prin propuneri de remediere corelate cu strategia de dezvoltare a ntregului ora, astfel nct ocuparea domeniului public cu autovehicule s fie ameliorat, prin luarea n considerare a capacit ii propunerilor de parcaje colective nu doar pentru acoperirea necesarului previzionat pentru interven iile urbanistice noi, ci i n sensul degrevrii spa iului public de o parte a sarcinilor actuale. Pe de alt parte, dezvoltarea componentei publice a esutului urban prin facilitarea demersurilor de natur a introduce trasee pietonale i de biciclete n zone cu patrimoniu cultural valoros poate atinge dublul scop de cretere a calit ii vie ii i de punere n valoare a resursei culturale. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune prin prezenta documenta ie, urmnd ca studiul aprofundat prin PUZCP s stabileasc definitiv nivelul de importan , na ional sau local.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

14/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

8 8.1

APLICAREA INSTRUMENTULUI OPERA ZCP 01 Centrul Istoric

IONAL-PRACTIC: SCHI AREA ELEMENTELOR DE RLU PENTRU ZCP

Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 01 este alctuit din teritoriul ocupat de centrul istoric intramuros, cuprinznd i sistemul defensiv propriu, ncadrat integral ca ansamblu n Lista Monumentelor Istorice (2004) precum i secven ial, sub forma elementelor constitutive, clasate la rndul lor. ZCP 01 con ine i zona de protec ie a oraului intramuros, definit primar prin aplicarea distan ei legale de 100 metri i rectificarea traseului pe limite cadastrale, respectiv pe ax de drum. Aplicarea acestui demers este considerat necesar datorit lipsei unui studiu de specialitate coerent i exhaustiv pe de o parte, precum i datorit importan ei gestionrii patrimoniului cultural materializat prin oraul intramuros n mod concertat mpreun cu zona sa de protec ie pe de alt parte, cu att mai mult cu ct aceast zon proxim con ine manifestri semnificative legate nemijlocit de acesta. Suplimentar, rela ionarea unor tipuri nrudite de manifestare a resursei culturale din interiorul fortifica iilor versus cele din extramuros ofer cadrul unei juste evaluri a valorii culturale prin raportarea genului proxim la diferen a specific. Fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP exclusiv n sensul rectificrii locale datorate preciziei relative a suportului topografic furnizat. Suprapunerea limitei propuse peste por iuni de esut urban incluse par ial sau total n ZCP distincte se gestioneaz fie prin preluarea direct a reglementrilor specifice respectivelor zone, fie prin propria impunere a unor msuri generale ce vor fi preluate de respectivele documenta ii specifice la elaborarea PUZCP. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul tipologic al manifestrii resursei culturale. Dintre cele 28 de SZCP propuse n afara por iunilor de teritoriu deja ocupate de ZCP distincte43, o parte semnificativ se grupeaz n categorii tipologice comune sau foarte nrudite, oferind o sum de variet i redus semnificativ i astfel mai uor gestionabil de reglementrile generale ale PUG. Studiul aprofundat prin PUZCP 01 va putea ns propune instrumente de reglementare mai rafinate, adecvate specificit ii absolute a unui tip sau altuia. Profilul func ional ini ial, de o mare complexitate, specific dezvoltrii unui ora fortificat, s-a pstrat ntr-o mare msur pn astzi, cu frecvente modificri subtile datorate evolu iei vie ii sociale sau sporadice modificri substan iale datorate fie dispari iei func iunii ini iale, fie apari iei unor func iuni moderne sau contemporane.

43 Excep ie face SZCP 01_12, pentru care s-a impus setul de reglementri primare n mod direct, n pofida ncadrrii n ZCP 06, datorit importan ei suprazonale a polului func ional multivalent pe care l definete.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

15/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Reglementarea func ional va fi diferen iat pe subzone, n scopul crerii cadrului optim de gestiune a patrimoniului cultural, att cel material, tangibil, ct i cel intangibil. O aten ie deosebit va fi acordat msurilor menite s pstreze o prezen semnificativ a locuirii n oraul intramuros, n subzone unde aceast caracteristic primeaz nc (SZCP 01_5, 01_7, 01_9, 01_19 i 01_21), dar i n por iunile de esut eminamente central (SZCP 01_1, 01_2, 01_3), intercalat printre func iuni comerciale, de prestri-servicii sau administrative, cu un grad de reprezentare ridicat n expresia fondului construit. Trama stradal existent se pstreaz n totalitate, se pot accepta interven ii pentru refacerea tramei stradale istorice exclusiv n baza studiului de fundamentare i concluziilor PUZCP 01. Parcelarul existent n ZCP 01 se conserv. Opera iunile funciare sunt permise exclusiv n sensul refacerii parcelarului istoric n baza studiului de fundamentare i concluziilor PUZCP 01. Modul de ocupare a terenului, aspectul i orientarea cldirilor vor fi reglementate prin prevederile PUZCP 01, pn la elaborarea i aprobarea acestuia fiind permise exclusiv lucrri de ntre inere, conservare i punere n valoare a cldirilor, lucrri de reabilitare i modernizare a infrastructurii precum i realizarea de construc ii noi cu respectarea prevederilor legale n materie, cu condi ia sine qua non de reversibilitate absolut a interven iei. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 01 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii, n msura n care studiul de fundamentare al PUZCP 01 nu va stabili ca prioritar vizibilitatea nengrdit a fondului construit. Ansamblul principalelor unit i func ionale de loisir Parcul Astra, Parcul Cet ii, Parcul Tineretului i Culoarul Cibinului vor fi incluse ntr-un program concertat de protec ie i ntre inere, greafat pe fondul planului de dezvoltare a sistemului de spa ii verzi publice, necesar de elaborat la nivelul ntregii unit i administrativ-teritoriale. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi par ial ameliorat prin realizarea de parcaje subterane/supraetajate cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n zona studiat, instituirea taxei de parcare orar, replanificarea coerent a circula iei pe un unic sens i promovarea circula iei a bicicletelor, corelat cu sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan na ional. 8.2 ZCP 02 Mierimea Por ii Turnului Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 02 este alctuit din teritoriul ocupat de mierimea por ii Turnului pe malul nordic al Cibinului, por iune de teren ocupat n etape succesive, inclusiv ignia asociat i parcelarea Konradwiese.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

16/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul cronologic al etapizrii ocuprii teritoriului. Subzonele 02a i 02b pot fi tratate n reglementarile PUG n mod cvasiunitar, subzona 02c va fi pe ct posibil conservat morfologic, constituind singura manifestare a structurii unei aezri igneti pstrat n esutul urban actual. Subzona 02d prezint calit i deosebite de unitate datorate planificrii ini iale inclusiv centrul de cartier, subzona 02e a suportat modificri func ionale substan iale cu caracter pozitiv. Profilul func ional ini ial, de locuire sporadic i/sau sezonier i administrare a grdinilor extraurbane a condus la un mod organic de dispunere a cldirilor fa de actualele strzi, pentru SZCP 02a,b i c. Subzona aferent parcelrii cmpului lui Konrad (1892), SZCP 02d, a beneficiat de o planificare atent, cu centru de cartier reziden ial cu parc i coal evanghelic. Subzona 02e con ine dotri de interes local, prin prezen a liceului i a ansamblului cminului de btrni, precum i unele servicii. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal. Permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a unei suprafe e de max. 50% din totalul suprafe elor construite se acord exclusiv pe fronturile str. Pedagogilor-Koglniceanu, str. Lemnelor, str. Tudor Vladimirescu i str. Rului. Trama stradal existent se pstreaz n bun masur, se accept propunerea realizrii unei lrgiri a carosabilului str. Koglniceanu fr afectarea structurii parcelarului, prin ocuparea scuarurilor dintre carosabilul i pietonalul existent; n continuarea strzii Pedagogilor se propune un pod carosabil peste Cibin. Lrgirea strzii Lemnelor este o necesitate pentru traficul local, sus inerea juridic a deplasrii aliniamentului fcnd solu ionarea dificil. Parcelarul existent n ZCP 02 se conserv. Opera iunile de comasare a cel mult trei parcele nvecinate este permis cu condi ia sine qua non de a simula prin ocuparea cu fond construit structura parcelarului naintea comasrii. Modul de ocupare a terenului este n cea mai mare masur cel specific rural cu casa pe aliniament i dezvoltare n lungul parcelei nguste, n SZCP 02a,b i c, cu excep ia relativ a frontului sudic al str. Reconstruc iei, unde s-au dezvoltat vile urbane de mici dimensiuni. Parcelarea subzonei 02d a permis un front mai amplu la strad, dezvoltarea n adncimea parcelei fiind mai redus, celelalte carcteristici specifice ocuprii semi-rurale fiind pstrate. Frontul vestic al str. Pedagogilor constituie excep ie pozitiv a crei pstrare este recomandat, fr extinderea modelului n afara subzonei 02e.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

17/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Amplasarea pe aliniament n ZCP 02 se conserv, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m pe cel pu in o latur i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. Pentru por iunea sud-vestic cuprins n SZCP 02a se vor stabili retragerile n func ie de strategia de dezvoltare i restructurare urban propus de PUG, cu condi ia ca retragerile minime s fie cele existente. Amprenta la sol a cldirilor, n general de form alungit, perpendicular pe aliniament, este rezultatul direct al retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate, caracteristic demn de men inut n special n reglementrile propuse n SZCP 02a i c. Pentru restul teritoriului cuprins n ZCP 02 se vor stabili reglementri prin PUG. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/3-1/2 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1 (sau P+M). Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Excep ii constituie fronturile str. Rului i str. Pedagogilor, care pot primi cel mult nca dou niveluri (plus unul restras), precum i strada Koglniceanu, pentru care nu se admite creterea frontului la strad, dar se accept nl area cu cel mult nc un nivel n partea posterioar a parcelei, cu condi ia ca acesta s nu fie vizibil de pe circula ia pietonal aferent frontului opus. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 50% pentru parcele de pn la 320mp, 35% pentru parcele de pn la 700mp i 30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,7 la primele dou categorii men ionate anterior i respectiv 0,6 la cea de a treia. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Se admit excep ii care s depaeasc cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv pentru func iuni publice, punctuale. Aspectul cldirilor n ZCP 02 va fi n concordan cu imaginea de locuire urban periferic. Tipul acoperirii n ZCP 02 poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu panta mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 02 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Parcul Konrad va fi protejat i conservat, rolul de centru de cartier putnd fi amplificat prin inserarea de func iuni specifice, cu condi ia neagresiunii vegeta iei medii i nalte i dovedirea utilit ii publice.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

18/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule se va ameliora prin reglementrile generale ale PUG. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.3 ZCP 03 Mierimea Por ii Ocnei - Terezian Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 03 este constituit din teritoriul ocupat de mierimea por ii Ocnei pe malul nordic al Cibinului, inclusiv ignia asociat, ansamblul Theresianum (grajdurile garnizoanei imperiale i administra ia acestora, ulterior orfelinatul i biserica pstrate pn astzi), trgurile istorice de vite i de cai. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz dup criteriile esen iale ale etapizrii ocuprii teritoriului, precum i a modificrilor parcelrii ini iale i ale tipurilor func ionale i de structurare a fondului construit. Deplasarea sau deformarea relativ a subzonelor istorice de referin de la o etap istoric la alta au condus la decizia de stabilire a limitelor SZCP (n special n rela iile 03b-03c, 03c-03d, 03e-03c i 03e-03d) ntr-o form dictat mai degrab de structura existent astzi, n scopul practic al operativit ii gestionrii prin reglementri uranistice. Profilul func ional ini ial, de locuire sporadic i/sau sezonier i administrare a grdinilor extraurbane a condus la un mod neregulat de dispunere a cldirilor fa de actualele strzi. Por iunea vestic a ZCP 03 se formeaz ca locuire urban periferic n lungul arterei de legatur cu mierimea por ii Turnului spre vest i cu drumul spre Media. Constituirea igniei i a trgului de cai n partea central-sudic a ZCP i, mai trziu, a trgului de vite i grajdurilor imperiale la limita nordic a zonei au conturat mixitatea bogat specific unei periferii moderne situate pe traseul unei ci de legtur n teritoriu. Conversia ultimului set de zone func ionale amintite ( ignie, trguri, grajduri) n perioada postbelic a facut posibil inserarea de ansambluri de locuin e colective de nl ime i densitate medie i redus, interven iile dovedind o atent orientare fa de esutul preexistent (trama stradal, structura spa ial tip incint sau platforma urban tip trg/pia /parc) i constituind astfel exemple pozitive pentru interven ii de restructurare urban din perspectiva protec iei patrimoniului construit. Extinderea zonei industriale contemporane pe malul nordic al Cibinului, inclusiv locuin ele colective de standard submediocru (camine de nefamiliti) n ultimele decade ale sec. al XX-lea constituie o agresiune semnificativ asupra calit ii locuirii. n mod similar, nlocuirea esutului urban preexistent cu un ansamblu de locuin e colective cuprins ntre str. Lung, Popa apc i Trgul Cailor aduce presiuni asupra ZCP prin densificare disproportionat fa de zonele nvecinate. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal, locuin e individuale la nord de str. Lung i locuin e semicolective sau colective mici, de densitate medie, la
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

19/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

sud de str. Lung. Permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a unei suprafe e de max. 50% din totalul suprafe elor construite se acord exclusiv pe fronturile str. Lung i str. Rului. Trama stradal existent se pstreaz, suplimentar se accept propunerea realizrii unei strpungeri de la intersec ia str. Dr. Dumitru Bagdasar i str. Rusciorului, paralel cu traseul cii ferate spre sud-est; n continuarea strzii Popa apc se propune un pod exclusiv pentru pietoni i ciclisti. Parcelarul existent n SZCP 03a la nord de str. Lung i din SZCP 03d se conserv. Opera iunile de comasare a cel mult trei parcele nvecinate este permis cu condi ia sine qua non de a simula prin ocuparea cu fond construit structura parcelarului naintea comasrii. Parcelarul din zona sudic fa de str. Lung n SZCP 03a, precum i cel din subzonele 03b, 03c i 03e poate fi modificat prin opera iuni de divizare, comasare, parcelare/reparcelare necesare restructurrii urbane n special, cu excep ia parcelei colii generale de pe str. Lung i a ansamblului Terezian situat pe frontul estic al str. Gladiolelor, pentru care nu se permit opera iuni de divizare sau parcelare. Modul de ocupare a terenului este extrem de variat, adaptat diverselor momente istorice i programe de arhitectur. Amplasarea pe aliniament n SZCP 03a la nord de str. Lung i n SZCP 03d se conserv, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m pe cel pu in o latur i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. Pentru restul teritoriului cuprins n ZCP 03 se vor stabili retragerile de la aliniament n func ie de strategia de dezvoltare i restructurare urban propus de PUG, cu condi ia ca retragerile minime sa fie cele existente, exceptnd situa iile n care rectificarea traiectului constituie o ordonare benefic a frontului strzii. Amprenta la sol a cldirilor, n general de form alungit, perpendicular pe aliniament, este rezultatul direct al retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate, caracteristic demn de men inut n reglementrile propuse n SZCP 03a la nord de str. Lung i n SZCP 03d. Pentru restul teritoriului cuprins n ZCP 03 se vor stabili reglementri prin PUG. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/3-1/2 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1 (sau P+M). Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Valorile sunt valabile pentru reglementrile propuse n SZCP 03a la nord de str. Lung i n SZCP 03d. Pentru restul teritoriului cuprins n ZCP 03 se vor stabili reglementri prin PUG, fr a se depi regimul de nl ime de P+4+etaj retras. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 35% pentru parcele de pn la 500mp i 30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,7 i respectiv 0,6 la cele

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

20/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

dou categorii men ionate anterior. Valorile sunt valabile pentru reglementrile propuse n SZCP 03a la nord de str. Lung i n SZCP 03d. Pentru restul teritoriului cuprins n ZCP 03 se vor stabili reglementri prin PUG. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Aspectul cldirilor n SZCP 03a la nord de str. Lung i n SZCP 03d va fi n concordan cu imaginea de locuire urban periferic. Tipul acoperirii n SZCP 03a la nord de str. Lung i n SZCP 03 poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu panta mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului. Pentru restul teritoriului cuprins n ZCP 03 se vor stabili reglementri prin PUG. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 03 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii, se va introduce/completa planta ia de aliniament pe ntreg traseul str. Lung i str. Gladiolelor. Amenajarea spa iului larg aferent trgului de vite va fi fcut n sensul amplificrii calit ii parcului de cartier existent prin plantarea de arbori. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule se va ameliora prin reglementrile generale ale PUG. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.4 ZCP 04 Cartierul Iosefin Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 04 este constituit n principal din teritoriul ocupat de parcelarea pentru locuin e individuale urbane, ini iat n anul 1773 de ctre municipalitate pe terenul ocupat de citadela tip Vauban nceput n 1702, lucrrile fiind oprite un an mai trziu. Ocuparea etapizat a oferit oportunitatea adaptrii planului de parcelare ini ial la necesit ile evolutive ale oraului n prima vecintate extra-muros, n special a dezvoltrii caracterului reprezentativ al strzii Schewis, astzi bd. Victoriei, ceea ce motiveaz extinderea spre vest a zonei istorice de referin i implicit a ZCP, dincolo de limita parcelrii ini iale. Fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP, n special n ceea ce privete segmentul de pe axul strzilor Dealului-Alecu Donici-George CobucTheodor Neculu . mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz n mod firesc, manifestarea morfologic fiind sus inut de profilul func ional. Fa de parcelarea ini ial ocupat de locuin e urbane, pstrat n SZCP 04a, respectiv SZCP 04b, ambele fronturi ale bd. Victoriei (pe adncimi variabile) sunt ocupate de cldiri cu func ie de reprezentare (SZCP 04c), fie publice, fie private,
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

21/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

caracteristic ce a radiat i n lungul str. Ion Ra iu i, ntr-o mai mic msur, pe str. Dealului spre est (SZCP 04d). Profilul func ional ini ial, de locuire urban semicentral, s-a preluat n forma sa de baz (locuire individual de standard mediu spre ridicat) pn astzi, excep ie fcnd axul de reprezentare bd. Victoriei, definit de cele dou capete ale sale, pia a Hermann (astzi Unirii) i Parcul Sub Arini, sus inut fiind n caracterul su de amplasarea predilect a cldirilor reprezentative ale institu iilor noi (tribunal, palatul de finan e, coala evanghelic, reedin e oficiale ale comandantului de corp de armat, mitropolitului ortodox etc.) i completat de cldiri de raport sau reedinte ale unor cet eni instri i. n ultima jumtate de secol s-au instalat n spa ii n general inadecvate unele birouri i servicii cu contact mediu i ridicat cu clien ii. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal pe strzile secundare din SZCP 04a i b (str. Banatului, George Cobuc, Crianei, Alecu Donici, Transilvaniei frontul estic, Dealului ntre intersec iile cu str. Al. Donici i I. Ra iu), ncurajnd comasarea propriet ilor unitare ini iale44, cu permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a unei suprafe e de max. 15-20% din totalul suprafe elor construite, cu obligativitatea dispersrii acestora pe teritoriul zonei construite protejate. Pentru SZCP 04c se permite o mixitate de servicii i mic comer de standard ridicat cu obligativitatea pstrrii a cel pu in 30% locuire din totalul suprafe elor construite. Pentru SZCP 04d, se accept i func iuni de comer de proximitate pe lnga cele men ionate la SZCP 04c, trebuind s fie asigurat acelai procentaj minim de locuire pe parcel; excep ie fac institu iile deja instalate (universitate, centre cercetareproiectare) pentru care locuirea pe parcela proprie nu este impus. Trama stradal existent se pstreaz n totalitate, pentru scuarul str. Dealului ntre str. Ion Ra iu i str. Banatului se propune amenajarea ca pia et public. Parcelarul pstreaz un numr semnificativ de loturi rezultate din opera iunea ini ial de structurare urban precum i un numr de loturi generate n etape ulterioare de ini iative diferite, subordonate evolu iei fireti a zonei. n acest sens, parcelarul existent este considerat valoros, reglementarea conservativ vizeaz protejarea sa n forma actual. Este interzis divizarea sau comasarea parcelelor; sunt excluse opera iunile de parcelare i/sau reparcelare. Derogri punctuale de la aceast prevedere pot fi stabilite exclusiv n urma studiului aprofundat al PUZCP. Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelrii ini iale n SZCP 04a i b i prin contrast pozitiv n SZCP 04c i d. Retragerea de la aliniament va fi practicat prin asimilare cu loturile direct nvecinate, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau
44 Se intentioneaz astfel eliminarea segregarii unitatilor de locuit n locuin e colec ive improprii, evolutie ce nu mai poate asigura coerenta conservarii fondului construit existent.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

22/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

atic dar nu mai pu in de 2m, respectiv 3,5m pe cel pu in o latur (cu excep ia situa iilor n care s-ar acoperi un calcan vecin, cnd se poate suprima retragerea lateral cu obligativitatea construirii unui gang de acces cu gabarite adecvate vehiculelor de interven ie) i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 5m. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete pentru SZCP 04a i b n intervalul 1/4-1/2 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1+M (sau etaj retras), min. P+1. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Excep ie face frontul vestic al str. Andrei aguna, pentru care se admite nl area cu un nivel suplimentar, exclusiv n baza studiului aprofundat al PUZCP. Pentru SZCP 04c i d se admite un regim de nl ime de max. P+2+3retras, fr a depi nl imea de 12m la nivelul corniei superioare sau aticului. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 55% pentru SZCP 04a i b i la max. 35% pentru SZCP 04c i d, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1 i respectiv 1,2 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct s se nscrie n caracterul de reprezentare al contextului imediat, att n ceea ce privete compozi ia fa adelor ct i cea a volumelor. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu panta mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad, grdinile decorative amenajate spre aliniament (acolo unde se practic retragerea de la aliniament cf. celor de mai sus) fiind obligatoriu vizibile prin mprejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m nl ime. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 04 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Amenajarea spa iului larg al scuarului de pe str. Dealului ntre intersec iile cu str. Ion Ra iu respectiv Banatului se va realiza prin pavarea suprafe ei pietonale i prin planta ii de arbuti n sensul dezvoltrii re elei de spa ii publice de tip pia et. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi par ial ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar, reducerea circula iei la un unic sens i

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

23/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan na ional. 8.5 ZCP 05 Mierimea Por ii Cisndiei Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 05 este alctuit din teritoriul ocupat de mierimea por ii Cisndiei, la sud de citadela tip Vauban a crei construc ie a fost abandonat n anul 1703, exclusiv ignia por ii Cisndiei (ntre str. Someului, Lomonosov i Calea Dumbrvii), deoarece aceasta, dup asanarea practicat la cererea locuitorilor din zonele nvecinate n 1935, va fi ocupat ntr-un mod neconcertat urbanistic. Zona istoric de referin a fost ocupat destul de repede n evolu ia sa de romni, crora le era nc interzis stabilirea n zona intra-muros, acetia coagulndu-se n jurul i formnd parohia bisericii din groap . n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP. ZCP nu este mpr it n subzone construite protejate, deoarece trecerea gradual de la un tip de esut la altul (fr ca acestea s fi variat semnificativ) face imposibil o subzonare acceptabil tiin ific n lipsa unui studiu de specialitate aprofundat, de tip PUZCP. Profilul func ional ini ial, de locuire sporadic i/sau sezonier i administrare a grdinilor extraurbane a condus la un mod organic de dispunere a cldirilor fa de actualele strzi. Prezen a serviciilor n zon (n special n cldiri mixte alturi de institu ii sau locuire) este specific apropierii de nucleul central al oraului. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal. Permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a unei suprafe e de max. 50% din totalul suprafe elor construite se acord exclusiv pe fronturile str. coala de not, Someului, Justi iei, dr. tefan Stnc i Zaharia Boiu (doar la nord-vest de str. Justi iei). Trama stradal existent se pstreaz. Parcelarul existent n ZCP 05 se conserv. Opera iunile de comasare a cel mult trei parcele nvecinate este permis cu condi ia sine qua non de a simula prin ocuparea cu fond construit structura parcelarului naintea comasrii. Modul de ocupare a terenului este n cea mai mare masur cel cu cldirea principal pe aliniament, pe strzile Rennes, Zaharia Boiu, Someului, coala de not i o parte a str. Justi iei. O parte a cldirilor de pe str. Justi iei, precum i ansamblul cminelor studen eti i locuin elor colective din vestul ZCP 05 sunt dispuse retras de la aliniament, ndeobte fr raportare la context, fie datorit configura iei parcelelor provenite din terenuri agricole, fie datorit tipului urbanistic adoptat n epoca realizrii lor.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

24/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Amplasarea pe aliniament n ZCP 05 se conserv, excep iile privitor la amplasarea retras pot fi stabilite prin PUZCP, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m n afara situa iilor unde se nchide frontul prin alipirea la dou calcane vecine, precum i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. Pentru por iunea vestic (zona cminelor studen esti i a locuin elor colective) i cea estic (ntre str. Someului, Vasile Milea i Calea Dumbrvii) cuprinse n ZCP 05 se vor stabili retragerile n func ie de strategia de dezvoltare i restructurare urban propus de PUG, cu condi ia ca retragerile minime sa fie cele existente. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/3-2/3 din deschiderea frontului la strad, dac nu depaete 3/4 din l imea prospectului strzii, cu un regim de nl ime maxim de P+1+M (sau etaj retras). Ca referin pentru terenuri n pant se consider cota medie a terenului la aliniament. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol (aceeai referin de nivel). Excep ii constituie fronturile str. coala de not i str. Someului, care pot primi cel mult nca un nivel retras, precum i strada Justi iei, pentru care nu se admite creterea frontului la strad peste nivelul stabilit mai sus, dar se accept nl area cu cel mult nc un nivel n partea posterioar a parcelei, cu condi ia ca acesta sa nu fie vizibil de pe circula ia pietonal aferent frontului opus. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 40% pentru parcele de pe str. Someului, Justi iei i coala de not i de 30% pentru parcelele din restul ZCP 05, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1 i respectiv 0,7 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse operaiunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Se admit excep ii care s depaeasc cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv pentru func iuni publice, punctuale. Aspectul cldirilor n ZCP 05 va fi n concordan cu imaginea de locuire cvasi-central. Tipul acoperirii n ZCP 05 poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu panta mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 05 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule se va ameliora prin reglementrile generale ale PUG. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

25/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

8.6

ZCP 06 Zona func ional industrial-comercial-cultural Berrie-Teatru Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 06 este constituit din teritoriul ocupat de func iunile istorice de reedin nobiliar extraurban, cu domeniul agricol nconjurtor, ocupat ulterior n majoritate de fabrica de bere Habermann, manutan a armatei, fabrica de maini, depozitele de tutun i de lemn, precum i pia a Hermann pe fostul bastion al por ii Cisndiei. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP, n special n ceea ce privete por iunea sudic. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul esen ial al importan ei bastionului por ii Cisndiei i zonei nvecinate la sud, att pentru centrul istoric intramuros, ct i pentru poten ialul de dezvoltare al unui centru de conferin e, congrese i spectacole, propus de studiile preliminare PUG SZCP 06a, pe de o parte, precum i a zonei reziden iale dezvoltate n continuarea reedin ei de var Brukenthal sau a componentelor centrului civic pe de alt parte (SZCP 06b respectiv SZCP 06c). Profilul func ional variaz pe durata perioadei istorice de referin att relativ la spectrul de func iuni prezent ct i prin alternarea temporal a unor func iuni pe aceleai por iuni de esut. Reglementarea func ional trebuie s prevad restructurarea urban a ntregii zone construite protejate, cu pstrarea nucleului de locuire din estul central al zonei, urmnd ca por iunea de esut urban aferent activit ilor comercial-industriale istorice s fie ocupat de cldiri cu func iuni socioculturale. Centrul civic conturat n ultima treime a sec. al XX-lea va fi adaptat i integrat n complexul func ional suprazonal de tip central, administrativ - socio-cultural - turistic. Insula definit de str. Dobrun Berriei Constantin Noica va pstra n propor ie de min. 60% func iunea de locuire urban. Trama stradal existent se pstreaz, cu excep ia SZCP 06a Bastionul Por ii Cisnadiei, pentru care interven ia de restructurare urban va propune n baza PUZCP pentru ZCP 06 retrasarea circula iilor secundare i refacerea spa iului public tip pia dintre Hotelul Continental Forum la nord, fronturile strzilor Cet ii-Ioan Lupa la est, volumul propus a fi reconstruit al fostei cazrmi de infanterie la sud i str. Andrei aguna la vest. Parcelarul n SZCP 06a poate fi modificat prin opera iuni funciare curente pentru satisfacerea necesit ilor derivate din interven ia de restructurare, cu respectarea pstrrii spa iului public neconstruit aferent pie ei Hermann. Pentru SZCP 06b este interzis divizarea parcelelor; comasarea parcelelor existente se poate realiza n condi iile legisla iei n vigoare, exclusiv cu pstrarea ritmului frontului la strad; sunt excluse opera iunile de parcelare i/sau reparcelare.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

26/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

n SZCP 06c se poate modifica structura parcelarului n func ie de prevederile PUG. Modul de ocupare a terenului pentru SZCP 06a, sectorul aferent platformei bastionului, se reglementeaz ca ocupare a amprentei fostei cazrmi de infanterie, cu posibilitatea realizrii unei parcri publice subterane de mari dimensiuni sub spa iul public al pie ei rezultate, fr manifestare suprateran semnificativ. Por iunea inferioar a SZCP va fi ocupat ntr-un grad ridicat, specific profilului func ional, permi nd n mod obligatoriu interferarea spa iului public cu cel semipublic. Amplasarea pe aliniament pentru SZCP 06b va fi obligatorie, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m sau nchiderea frontului, fr a crea calcane noi. Se prevede pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu 2/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/2-2/3 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1+M (sau etaj retras), min. P+1. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 55% pentru parcele de pn la 335mp i 40% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1,2 i respectiv 1 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Aspectul cldirilor n SZCP 06b va fi astfel controlat, nct s fie subordonat cldirii reedin ei de vara Brukenthal, pentru restul ZCP se vor stabili solu ii prin concursuri de arhitectur. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu panta mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad, mprejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m nl ime, doar n SZCP 06b. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 06 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Amenajarea spa iilor publice se va realiza ntr-o manier contemporan, inclusiv cu planta ii de arbuti n sensul dezvoltrii re elei de pie e publice. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi semnificativ ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orara, reducerea circula iei la un

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

27/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

unic sens i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Elaborarea PUZCP pentru ZCP 06 va fi ulterioar i subordonat prevederilor proprii PUZCP 01 Centrul Istoric, datorit dominan ei valorice absolute, intrinseci nucleului central coroborat cu proximitatea fa de acesta45. Pentru por iunea de esut aferent Pie ii Unirii (delimitat de bd. Corneliu Coposu, bd. Andrei aguna, frontul Hotelului Continental Forum fost Bulevard i prelungirea spre sud-est a str. Tribunei) vor prima absolut prevederile PUZCP 01. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.7 ZCP 07 Spitalul Municipal Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 07 este format din arealul aferent spitalului orenesc Franz-Josef, cimitirului evanghelic (astzi ocupat de construc ia noului spital jude ean) i colii de gimnastic. Limita propus a zonei este definit precis, datorit pstrrii, n cea mai mare msur, a traseului strzilor ce delimiteaz insula studiat. mpr irea ZCP n dou subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul pstrrii func iunii ini iale i amplificarea/rafinarea acesteia, fa de schimbarea radical a prezen ei spa iale prin edificarea spitalului jude ean i a cldirii nefinalizate a centrului de medicin preventiv, precum i a cldirii universitare ce ocup integral fostele terenuri de sport n aer liber ale colii sportive. Profilul func ional s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin n cea mai mare masur, strmutarea cimitirului din zona devenit cvasi-central constituie op iunea corect, permi nd totodat i extinderea capacit ii spitaliceti n mod centralizat. Necesitatea creterii acestei capacit i n termeni actuali impune, cel mai probabil, conversia ansamblului ntr-o unitate func ional cu valen e semi-recreative, datorit amenajrii peisagistice de tip parc interior, obligatoriu de conservat. Trama stradal existent, perimetral zonei, se pstreaz, inclusiv amenajarea de tip pia eta public a col ului de nord-est, spre intersec ia bd. Corneliu Coposu cu str. Hermann Oberth. Parcelarul n ZCP 07 poate fi modificat prin opera iuni funciare curente pentru satisfacerea necesit ilor derivate din interven ia de conversie, exclusiv n sensul comasrii. Modul de ocupare a terenului pentru SZCP 07b (fostul cimitir i fosta coal de gimnastic) este deja intensiv, drept care nu se mai permite realizarea de construc ii noi.

45 Concluzie fundamental rezultat din studiul tiin ific de determinare a poten ialului de reabilitare urban a zonei, n Metode de cercetare Aplica ie integrativ. Studiu de caz: Sibiu, zona Berrie-Teatru, Emanuela Enache (restaurator art), Lucian Alexandru Gvozdea (arhitect), Gheorghe Ghelase (arhitect), Alexandru Goia (arhitect), Ion Sttic (inginer), Alina Trufin (arhitect) i Irina Tulbure (arhitect), coord. Hanna Derer (prof. dr. arh.).

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

28/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Pentru SZCP 07a se permite realizarea de construc ii noi n sistem pavilionar pe latura de sud a ansamblului, exclusiv prin nlocuirea fondului construit existent, de valoare redus. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se stabilete la 12m, cu un regim de nl ime maxim de P+2 (plus cel mult un etaj retras). Se admite ca demisolul s depeasc nivelul terenului amenajat nconjurator cu maxim 2/3 din nl imea sa liber, dar nu mai mult de 2,5m. Procentul de ocupare a terenului se va calcula pentru fiecare SZCP n parte, prin asimilarea parcelei cu subzona, acesta neputnd fi amplificat dect n cazul SZCP 07a, cu maxim 7,5% fa de valoarea actual, coeficientul de utilizare a terenului pstrnd aceleai propor ii. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct s pstreze nivelul de calitate artistic i tehnic relativ manifestat n cldirile spitalului orenesc Franz-Josef (spitalul municipal, spitalul vechi). Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Se interzice modificarea arpantei cldirilor existente, pentru modificrile aduse prin mansardarea spitalului vechi se propune interdic ia de construire sau repara ie capital pn la revenirea la gabaritul i forma autentic. Orientarea cldirilor se va face cu o fa ada principal spre strad sau spre spa iile publice interioare ansamblului, fr a oferi fa ade de calitate inferioar privirii din spa ii publice; mprejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m nl ime vor fi pstrate, nu se vor realiza mprejmuiri noi dect dac necesit ile func ionale o impun n mod absolut. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 07 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Amenajarea spa iilor publice se va realiza ntr-o manier contemporan, inclusiv cu planta ii de arbuti n sensul dezvoltrii re elei de pie e publice. Planta iile din parcul interior se vor conserva i pune n valoare prin lucrri n baza unor proiecte de specialitate. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi semnificativ ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.8 ZCP 08 Parcelarea Zimmermann

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

29/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 08 este constituit din teritoriul ocupat de parcelarea pentru locuin e individuale urbane, ini iat n anul 1890 de ctre arhivarul orenesc Franz Zimmermann pe terenul cunoscut drept Cmpul Haller, precum i de por iunea de teritoriu nvecinat la nord, care a preluat modelul tipologic, constituindu-se astfel ntr-un nucleu coerent care va putea fi tratat prin reglementri specifice unitare. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP, n special n ceea ce privete captul nord-estic (prin decizia de raportare la parcelarea ini ial sau la tipul construit existent) i col ul sudvestic al zonei (idem). mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz dup dou criterii esen iale, cel al parcelrii ini iale versus difuzia tipologic ulterioar n teritoriul nvecinat i cel al varia iilor tipologice ale prelurilor fa de modelul ini ial. Diferen ele sunt ns insuficiente pentru a justifica stabilirea a dou ZCP distincte pe de o parte, pe de alt parte migra ia modelului n teritoriu constituie un aspect relevant de urmrit n mod nchegat, astfel fiind justificat reglementarea similar a subunittilor zonei construite protejate. Profilul func ional ini ial, de locuire a func ionrimii nstrite, medici i ofi eri, s-a perpetuat n forma sa de baz pn astzi, excep ie fcnd tipul specific de locuire devenit n multe situa ii semicolectiv sau chiar colectiv. n ultimele decade s-au instalat n spa ii n general inadecvate unele birouri i servicii cu contact redus i mediu cu clien ii. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal, ncurajnd comasarea propriet ilor unitare ini iale46, cu permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a unei suprafe e de max. 15-20% din totalul suprafe elor construite, cu obligativitatea dispersrii acestora pe teritoriul zonei construite protejate. Trama stradal existent se pstreaz, cu excep ia relativ a strzii Budislavu care va reveni la statutul de traseu pietonal, cu excep ia accesului carosabil pentru riverani, precum i a por iunii superioare a strzii Vrtopu pentru care se propune amenajarea ca pia et public. Parcelarul pstreaz un numr semnificativ de loturi rezultate din opera iunea ini ial de structurare urban precum i un numr de loturi divizate n etape ulterioare att n lungul ct i n latul parcelei. Reglementarea conservativ vizeaz protejarea i crearea premiselor n vederea restaurrii structurii parcelarului ini ial. Este interzis divizarea parcelelor; comasarea parcelelor existente se poate realiza n condi iile legisla iei n vigoare, exclusiv n sensul refacerii loturilor ini iale; sunt excluse opera iunile de parcelare i/sau reparcelare.

46 Se inten ioneaz astfel eliminarea segregrii unit ilor de locuit n locuin e colec ive improprii, evolu ie ce nu mai poate asigura coeren a conservrii fondului construit existent.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

30/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelrii ini iale pe strada C. Noica i a reglementrilor impuse prin acordul de parcelare. Retragerea de la aliniament de 5m se reafirm, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 7m. Amprenta la sol a cldirilor, n general de form apropiat de ptrat, este rezultatul direct al retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate, caracteristic demn de men inut n reglementrile propuse. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/4-2/5 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1+M (sau etaj retras), min. P+1. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 35% pentru parcele de pn la 500mp i 30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1 i respectiv 0,8 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct pentru cele situate n jumtatea superioar a intervalelor combinate prezentate anterior, volumetria cldirii s compenseze prin rezalituri, retragerea nivelului superior sau alte metode similare, masivitatea relativ de gabarit a construc iei. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu pant de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad, grdinile decorative amenajate spre aliniament fiind obligatoriu vizibile prin mprejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m nl ime. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 08 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii, se va reface nierbarea fiei de separa ie ntre circula iile pietonale i carosabile, limitnd zonele neplantate la suprafe ele acceselor carosabile pe propriet i. Amenajarea spa iilor largi ale intersec iilor str. C. Noica i C. Negruzzi-Independen ei, respectiv cu str. Vrtopu se va realiza cu planta ii de arbuti n sensul dezvoltrii re elei de spa ii publice de tip pia et.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

31/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi par ial ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar, reducerea circula iei la un unic sens i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan na ional. 8.9 ZCP 09 Parcelarea Fonn n urma studiului aprofundat prin PUZCP nu este cazul s fie efectuate ajustri cu privire la limita propus a zonei, stabilirea zonei istorice de referin suprapunndu-se peste interven ia de parcelare coerent aprobat n anul 1903, ini iat de Adolf Fonn pe terenul agricol nvecinat la sudul cartierului de vile de pe Cmpul Haller i delimitat de strzile Trei Stejari i Nocrichului (astzi Blea respectiv tefan cel Mare). Profilul func ional ini ial, de locuire urban individual, s-a perpetuat n forma sa de baz pn astzi, excep ie fcnd dotrile de cartier. Farmacia de pe actuala strad Spartacus a fost nglobat n ansamblul colii generale construite n perioada postbelic, n ultimele decade s-au instalat n extremitatea sud-estic i de aici n lungul limitei estice spre nord unele birouri i servicii cu contact mediu i frecvent cu clien ii. Interven iile punctuale de edificare a unei biserici neoprotestante i a unui local de servire a buturilor alcoolice pe suprafa a atribuit ini ial spa iului public central constituie o agresiune urbanistic semnificativ asupra calit ii locuirii. n acest sens, reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune exclusiv, cu permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare ntr-o mixitate de max. 50% din totalul suprafe elor construite, doar pe teritoriul aferent imobilelor aliniate la strada tefan cel Mare (limita de sud a zonei construite protejate). Trama stradal existent se pstreaz, cu excep ia relativ a strzii Budislavu care va reveni la statutul de traseu pietonal, cu excep ia accesului carosabil pentru riverani, precum i a celor dou construc ii men ionate anterior, situate n centrul de greutate al zonei, la intersec ia tuturor strzilor ce o traverseaz, pentru care se propune amenajarea ca pia et public. Parcelarul pstreaz un numr semnificativ de loturi rezultate din opera iunea ini ial de structurare urban precum i un numr de loturi divizate n etape ulterioare att n lungul ct i n latul parcelei. Reglementarea conservativ vizeaz protejarea i crearea premiselor n vederea restaurrii structurii parcelarului ini ial. Este interzis divizarea parcelelor cu excep ia celei aferente colii generale, n eventualitatea relocrii acesteia; comasarea parcelelor existente se poate realiza n condi iile legisla iei n vigoare, exclusiv n sensul refacerii loturilor ini iale; sunt excluse opera iunile de parcelare i/sau reparcelare.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

32/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelrii ini iale i a reglementrilor impuse prin acordul de parcelare. Retragerea de la aliniament de 6m se reafrim, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 4m i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 3m. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/4-2/5 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1+M (sau etaj retras). Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Pentru imobilele aliniate la str. tefan cel Mare, corpul de la strad va putea depi regula de mai sus cu un singur nivel complet, ajungnd la un maxim de P+2+3retras (exclus mansard). Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 35% pentru parcele de pn la 500mp i 30% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 1 i respectiv 0,8 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct pentru cele situate n jumtatea superioar a intervalelor combinate ale indicilor prezenta i anterior, volumetria cldirii s compenseze prin rezalituri, retragerea nivelului superior sau alte metode similare, masivitatea relativ de gabarit a construc iei. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ada principal spre strad (sau dou n cazul parcelelor de col ), grdinile decorative amenajate spre aliniament fiind obligatoriu vizibile prin mprejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m nl ime. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 09 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Amenajarea spa iului larg al intersec iei centrale se va realiza cu planta ii de arbuti n sensul dezvoltrii re elei de spa ii publice de tip pia et. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi par ial ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar, reducerea circula iei la un unic sens i

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

33/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.10 ZCP 10 Cartierul Elisabeta Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 10 este alctuita din teritoriul ocupat de mierimea por ii Elisabeta pe latura estic a traseului cii ferate, fragment urban care a cunoscut o dezvoltare semnificativ abia dup nceputul industrializrii, sub form de cartier muncitoresc pentru locuitorii antrena i n activit ile productive neagricole concentrate n zona median a vii Cibinului. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul cronologic al etapizrii ocuprii teritoriului, respectiv structurarea esutului tipic de cartier periferic, rezultat din parcelarea terenurilor de grdin preexistente i difuzarea modelului morfologic n teritoriul nvecinat. Profilul func ional ini ial, de locuire sporadic i/sau sezonier i administrare a grdinilor extraurbane a condus la un mod organic de dispunere a cldirilor fa de actualele strzi, ini ial drumuri de exploatare. Por iunea sud-estic a subzonei 10b constituie arealul de interferen a esutului rezultat din extinderea planificat a cartierului de locuit. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal. Permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a unei suprafe e de max. 50% din totalul suprafe elor construite se acord exclusiv pe fronturile Cii Guteri ei. Trama stradal existent se pstreaz. Este posibil lrgirea prospectului Cii Guteri ei spre sud-est pentru crearea unei piste de biciclete. Parcelarul existent n SZCP 10a se conserv. Opera iunile de comasare a cel mult trei parcele nvecinate este permis exclusiv n SZCP 10b cu condi ia sine qua non de a simula prin ocuparea cu fond construit structura parcelarului naintea comasrii. Modul de ocupare a terenului este n cea mai mare msur cel specific rural cu casa pe aliniament i dezvoltare n lungul parcelei nguste. Amplasarea pe aliniament n ZCP 10 se conserv, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m pe cel pu in o latur i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. Amprenta la sol a cldirilor, n general de form alungit, perpendicular pe aliniament, este rezultatul direct al formei parcelelor i a retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate, caracteristic demn de men inut n special n reglementrile propuse n ZCP 10.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

34/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/3-2/3 din deschiderea frontului la strad dar nu mai mult de 8m, cu un regim de nl ime maxim de P+1 (sau P+M). Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Excep ii constituie fronturile Cii Guteri ei i strzii Lupeni, care pot primi cel mult nc un nivel retras fa de prescrip iile de mai sus. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 30% pentru parcele de pn la 350mp, 25% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,6 i respectiv 0,4 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Se admit excep ii care s depeasc cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv pentru func iuni publice, punctuale. Aspectul cldirilor n ZCP 10 va fi n concordan cu imaginea de locuire urban periferic. Tipul acoperirii n ZCP 10 poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ada principal spre strad. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 10 va fi pstrata i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule se va ameliora prin reglementrile generale ale PUG. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.11 ZCP 11 Zona func ional de loisir Parcul Sub Arini Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 11 este alctuit din teritoriul ocupat de parcul Sub Arini, element definitoriu pentru dezvoltarea puternic n direc ie vestic a oraului extramuros, precum i de suprafe ele ocupate de dotri sportive, de agrement i loisir care i-au gsit amplasamentul firesc n vecintatea parcului principal, i de un fragment de esut mobilat cu vile urbane de un standard mediu spre ridicat, cu o calitate a locuirii poten at n special datorit proximit ii parcului. Func ionarea simbiotic a unui astfel de amalgam de func iuni confer zonei construite protejate att coeren multivalent a dezvoltrii urbanistice ct i poten ialul de sus inere a evolu iei viitoare. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat ca, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP, n special n ceea ce privete SZCP 11c, fia reziden ial situat la sudul parcului. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz att dup criteriul cronologic al etapizrii ocuprii teritoriului ct i dup profilul func ional i morfologic distinct.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

35/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Profilul func ional ini ial, de parc de loisir, a constituit de-a lungul timpului motorul dezvoltrii axei de reprezentare bd. Victoriei, att ca punct terminus ct i ca sta ie important n traseul de agrement Pia a Mare strad comercial pia a Hermann bulevard reprezentativ parcul Sub Arini pdurea Dumbrava, constituind i pretextul pentru amplasarea colii de not sau diverselor dotri sportive i turistice ulterioare (bazin de not acoperit, patinoar, terenuri de sport, stadion municipal, hoteluri). Subzona aferent locuirii a beneficiat de o planificare neutr, speculnd proximitatea parcului. Reglementarea func ional trebuie s prevad conservarea parcului (care se definete i ca zona natural protejata ZNP 02), amplificarea i integrarea ntr-un circuit municipal a func iunilor asociate, sportive, turistice i de agrement-loisir. Pentru subzona de locuin e se prevede pstrarea locuirii ca func iune exclusiv, cu excep ia punctual a comer ului de proximitate. Trama stradal existent se pstreaz, propunerea realizrii unei strpungeri carosabile n continuarea strzii Nicolaus Olahus spre nord nu este considerat acceptabil. Parcelarul existent n ZCP 10 se conserv. Nu sunt permise opera iuni de divizare, comasare, parcelare sau reparcelare. Unificarea propriet ilor aflate n indiviziune este posibil n condi iile legii. Modul de ocupare a terenului este n cea mai mare masur cel specific vilelor urbane, dispuse izolat pe parcel, cu grdini ample spre parc sau spre fundul lotului, n subzona de locuin e. Subzona de dotri turistice, sportive i de agrement este mobilat rarefiat, cu o dispunere variat a volumelor, beneficiind de spa iul liber nconjurtor pentru mecanismele de primire/debuare a numrului ridicat de utilizatori. Construc iile prezente n parc, de tipul foioarelor, sunt relativ reduse ca numr i pot fi sporite cu condi ia sine qua non de selectare a solu iei arhitecturale n urma unor concursuri de profil, pentru asigurarea calit ii mobilrii peisagere. Amplasarea fa de aliniament n subzona reziden ial se conserv, grdinile de fa ad vizibile din spa iul public trebuind s aiba o andncime de 4-6m, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m pe cel pu in o latur i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 6m. Pentru por iunea nord-estic i estic cuprins n SZCP 10b se vor stabili retragerile n func ie de strategia de dezvoltare i restructurare urban propus de PUG, cu condi ia ca retragerile minime s fie cele existente. Amprenta la sol a cldirilor, n general de form apropiat de ptrat, este rezultatul direct al retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate, caracteristic demn de men inut n special n reglementrile propuse n SZCP 10c. Pentru restul teritoriului cuprins n ZCP 10 se vor stabili reglementri prin PUG.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

36/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete pentru SZCP 10c n intervalul 1/2-2/3 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1+M (sau etaj retras). Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Pentru SZCP 10b regimul de nl ime va fi de max. P+3+4retras, dar nu mai mult de 18m, rafinarea acestor valori urmnd s fie stabilit prin PUZCP. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 30% pentru SZCP 10c i 40% pentru SZCP 10b, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,7 i respectiv 1,5 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Aspectul cldirilor n ZCP 10 va fi n concordan cu imaginea de locuire urban de standard ridicat. Tipul acoperirii n ZCP 10 poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad i parc, pentru cldirile din SZCP 10b se va urmri imaginea urban vizibila din ntreg spa iul public nconjurator. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 10 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Parcul Sub Arini va fi protejat i conservat, rolul de pol important putnd fi amplificat prin inserarea de func iuni specifice, cu condi ia neagresiunii vegeta iei medii i nalte i dovedirea utilit ii publice. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi par ial ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar, reducerea circula iei la un unic sens pe strzile secundare, racordarea obiectivelor de atrac ie la re eaua de transport n comun i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan na ional. 8.12 ZCP 12 Spitalul Militar Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 12 este format din arealul aferent unit ii func ionale militare istorice, formate din spitalul garnizoanei (por iunea central a ZCP), arsenalul i depoul diviziei de artilerie (por iunea sud-vestic) i depozitele i magaziile comunale i ale armatei (segmentul nord-estic nvecinat cu ZCP 04), astzi unitatea industrial de confec ii. Limita propus a zonei este definit precis, datorita pstrrii, n cea mai mare msur, a traseului strzilor i limitelor de proprietate ce delimiteaz ZIR.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

37/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

mpr irea ZCP n dou subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul pstrrii func iunii ini iale i amplificarea/rafinarea acesteia, fa de schimbarea radical a prezentei spa iale prin edificarea fabricii de confec ii n perioada postbelic. Profilul func ional s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin doar n ceea ce privete spitalul militar, cele dou ansambluri alturate devenind gazda unor func iuni de produc ie industrial. Necesitatea dezvoltrii urbanistice n termeni actuali impune, conversia ansamblului arsenalului ntr-o unitate func ional cu valen e de pol urban, n conjunc ie cu parcul Sub Arini nvecinat la sud, precum i prin reabilitarea sau nlocuirea fondului construit aferent fabricii de confec ii cu un fond construit adecvat func iunii ce va fi propus prin planul de restructurare urbanistic. Trama stradal existent, cvasi-perimetral zonei, se pstreaz, cu excep ia relativ a str. Munteniei, al carei prospect poate fi largit spre sud-est. Parcelarul n ZCP 12 se conserv. Acesta poate fi modificat prin opera iuni funciare curente pentru satisfacerea necesit ilor derivate din interven ia de conversie, exclusiv n sensul comasrii, n cazul n care pentru cele trei unit i istorice s-au practicat n perioade recente divizri care nu sunt marcate n planul suport pus la dispozi ie de ctre administra ia local. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 12 este deja intensiv (excep ie face unitatea spitalului militar, pentru care prezen a parcului interior este considerat necesar), drept care nu se mai permite realizarea de construc ii noi. Pentru cele dou unit i industriale se permite nlocuirea fondului construit realizat n perioada postbelic, sau conversia func ional a acestuia, cu obligativitatea crerii unui sistem de spa ii publice accesibile din re eaua de strzi adiacente. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se stabilete la 12m, cu un regim de nl ime maxim de P+2 (plus cel mult un etaj retras). Cldirile vor fi realizate n sistem pavilionar, cu func iuni publice la parter, astfel nu se permite realizarea demisolurilor. Procentul de ocupare a terenului se stabilete la max. 55%, coeficientul de utilizare a terenului la nivelul de max. 1,2. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct s pstreze nivelul de calitate artistic i tehnic relativ manifestat n cldirile spitalului militar, halele arsenalului aliniate la bd. Victoriei, precum i a esutului urban nvecinat la nord-est i sud-vest. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu panta mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, interven ia asupra, extinderea sau reabilitarea

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

38/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face cu o fa ad principal spre strad sau spre spa iile publice interioare ansamblului, fr a oferi fa ade de calitate inferioar privirii din spa ii publice; nu se vor realiza mprejmuiri decat dac necesit ile func ionale o impun n mod absolut. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 12 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Amenajarea spa iilor publice se va realiza ntr-o manier contemporan, inclusiv cu planta ii de arbuti n sensul dezvoltrii re elei de pie e publice. Planta iile din parcul interior al spitalului militar se vor conserva i pune n valoare prin lucrri n baza unor proiecte de specialitate. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi semnificativ ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n por iunea nord-estic a zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.13 ZCP 13 Parcelarea Drotleff Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 13 este constituit din teritoriul ocupat de parcelarea pentru locuin e individuale urbane, realizat la nceputul sec. XX pe terenul cunoscut drept Cmpul Drotleff, constituindu-se astfel ntr-un nucleu coerent care va putea fi tratat prin reglementri specifice unitare. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP, doar n ceea ce privete por iunea nordvestic aferent laturii posterioare a parcelelor de pe frontul vestic al str. Gales. Profilul func ional ini ial, de locuire urban, s-a perpetuat n forma sa de baz pn astzi, excep ie fcnd tipul specific de locuire devenit n unele situa ii semicolectiv sau chiar colectiv. n ultimele decade s-au instalat n spa ii n general inadecvate unele birouri i servicii cu contact redus i mediu cu clien ii. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal, ncurajnd comasarea propriet ilor unitare ini iale, cu permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a unei suprafe e de max. 15-20% din totalul suprafe elor construite, cu obligativitatea dispersrii acestora pe teritoriul zonei construite protejate. Trama stradal existent se pstreaz. Parcelarul pstreaz un numr semnificativ de loturi rezultate din opera iunea ini ial de structurare urban precum i un numr de loturi divizate n etape ulterioare att n lungul ct i n
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

39/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

latul parcelei. Divizarea parcelelor de pe frontul estic al bd. Victoriei prin njumt irea andncimii parcelelor constituie un aport benefic la orientarea spre circula ia major a cldirilor principale. Este interzis divizarea parcelelor; comasarea parcelelor existente se poate realiza n condi iile legisla iei n vigoare, exclusiv n sensul refacerii loturilor ini iale; sunt excluse opera iunile de parcelare i/sau reparcelare. Modul de ocupare a terenului s-a manifestat coerent, urmare a parcelrii ini iale. Retragerea de la aliniament de min. 5m se pstreaz, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 7m. Amprenta la sol a cldirilor, n general de forma apropiat de ptrat, este rezultatul direct al retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate, caracteristic demn de men inut n reglementrile propuse. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/4-1/3 din deschiderea frontului la strad cu un regim de nl ime maxim de P+1+M (sau etaj retras), min. P+1. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 35% pentru parcele de pn la 550mp i 25% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,9 i respectiv 0,7 la cele dou categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct pentru cele situate n jumtatea superioar a intervalelor combinate prezentate anterior, volumetria cldirii s compenseze prin rezalituri, retragerea nivelului superior sau alte metode similare, masivitatea relativ de gabarit a construc iei. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad, grdinile decorative amenajate spre aliniament fiind obligatoriu vizibile prin mprejmuirile transparente tip grilaj peste soclul opac de max. 0,8m nl ime. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 13 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii, se va reface nierbarea fiei de separa ie ntre circula iile pietonale i carosabile, limitnd zonele neplantate la suprafe ele acceselor carosabile pe propriet i.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

40/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi par ial ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n proximitatea zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar, reducerea circula iei la un unic sens i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.14 ZCP 14 Zona industrial Cibin - Centru Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 14 este constituit din teritoriul ocupat de func iunile istorice manufacturiere, pre- i protoindustriale, ulterior atelierele fabricii de maini Rieger, abatorul, fabrica de postavuri, fabrica de spirt, fabrica de cazane de aburi, inclusiv fosta cazarma a Honvezilor. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul esen ial al importan ei unit ilor industriale istorice i zonelor respective de influen (SZCP 14a Atelierele Rieger, SZCP 14b Libertatea-Amylon-Abator-Cazangerie, SZCP 14c Cochet-Victoria i SZCP 14d Pim-Siemens) att din perspectiva proximit ii centrului istoric intramuros i a rului Cibin, ct i pentru poten ialul de dezvoltare al unui ansamblu de func iuni mixte, n special favorizat de migrarea func iunilor industriale spre periferia oraului. Profilul func ional variaz pe durata perioadei istorice de referin att relativ la spectrul de func iuni prezent ct i prin alternarea temporal a unor func iuni pe aceleai por iuni de esut. Reglementarea func ional trebuie s prevad restructurarea urban a ntregii zone construite protejate, cu introducerea de func iuni socio-culturale n combina ie cu locuire semicolectiv sau colectiv de standard ridicat, n conformitate cu pozi ia privilegiat n cadrul oraului. Trama stradal existent se pstreaz, cu obligativitatea redeschiderii str. Ocnei pn la Podul de Piatra i a str. Pulberriei pn n str. Turnului, precum i completarea re elei de strzi cu drumurile uzinale de incint ale complexului industrial Rieger (inclusiv pavajele istorice se vor conserva). Intersec iile majore se vor reconfigura pentru a deservi adecvat traficul pietonal i ciclistic. Parcelarul n ZCP 14 poate fi modificat prin opera iuni funciare curente pentru satisfacerea necesit ilor derivate din interven ia de restructurare, cf. prevederilor PUG. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 14 va respecta dispunerea istoric a corpurilor de cldire, permi nd n mod obligatoriu interferarea spa iului public cu cel semipublic. Amplasarea pe aliniament pentru ZCP 14 va fi obligatorie pn la elaborarea PUZCP, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

41/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

atic dar nu mai pu in de 5m. Se prevede pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 5m. Excep ie fac fronturile nordice ale strzilor Teclu i Cibinului, unde construc iile se vor alipi limitelor laterale ale parcelei, dar pe o andncime maxima de 15m masurat de la aliniament, dup care se vor retrage cu jumtate din nl imea cldirii masurat la cornia sau atic n punctul cel mai nalt, dar nu mai pu in decat 3m n cazul limitelor laterale i nu mai pu in decat 5m n cazul limitelor posterioare. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete la max. 16m cu un regim de nl ime maxim de P+3+etaj retras. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Pentru cldirile cu spa ii publice la parter, cota parterului va fi la acelai nivel cu cel al spa iului public. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 70% pn la elaborarea PUZCP (cf. acestuia poate fi doar redus), coeficientul de utilizare a terenului fiind de max. 2 pn la elaborarea PUZCP (cf. acestuia poate fi crescut n situa ii justificate temeinic pn la 2,5). Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Valorile de mai sus nu se aplic pentru SZCP 14a Atelierele Rieger, pentru care se va institui interdic ie temporar de construire pn la elaborarea PUZCP pentru ZCP 14. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct s fie subordonat compozi ional proximit ii centrului istoric. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad, prin configurarea spa iilor publice i semipublice se va evita realizarea de mprejmuiri, unde acest lucru nu este posibil, acestea vor fi transparente i de max. 2,2m nl ime. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 14 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Amenajarea spa iilor publice se va realiza ntr-o manier contemporan, inclusiv cu planta ii de arbuti n sensul dezvoltrii re elei de pie e publice. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi semnificativ ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n zona studiat, instituirea taxei de parcare orar, reducerea circula iei la un unic sens i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

42/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Elaborarea PUZCP pentru ZCP 14 va fi ulterioar i subordonat prevederilor proprii PUZCP 01 Centrul Istoric, datorita dominantei valorice absolute, intrinseci nucleului central coroborat cu proximitatea ZCP 14 fa de acesta. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.15 ZCP 15 Cartierul Turnior Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 15 este alcatuit din teritoriul ocupat de acea parte coerent a satului Turnior (Neppendorf)47, constituit n jurul nucleului aezrii, marcat de ansamblul bisericii fortificate, precum i de extinderea spre nord-est n lungul drumului principal care traversa aezarea. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei pot fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se realizeaz n primul rnd datorit situa iei existente care prezint o cezur semnificativ n corpul fostului sat datorat traversrii drumului na ional perpendicular pe axa liniar de dezvoltare a aezrii. Efectul principal, de separare fa de corpul oraului a nucleului rural a condus pe de o parte la conservarea acestuia i pe de alta la alterarea por iunii situate la nord de drumul na ional (oseaua Alba Iulia). Profilul func ional ini ial, de locuire rural i-a pstrat caracterul aproape neatins n SZCP 15a (cu excep ii datorate schimbrilor de destina ie din ultimul deceniu), subzona aferent por iunii de nord fiind afectat n sens negativ att de ocuparea grdinilor posterioare ale parcelelor de pe frontul sudestic al str. Turniorului cu ansambluri de locuin e colective, ct i de schimbrile de destina ie asociate cu nlocuirea fondului construit, frecvente n SZCP 15b48. Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal. Permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a construc iilor se acord exclusiv pe fronturile oselei Alba-Iulia. Trama stradal existent se pstreaz. Strpungerea realizat recent n frontul nord-vestic al str. Turniorului pentru asigurarea accesului facil spre ansamblul de locuin e colective Ogorului, prin demolarea unei case tradi ionale i eliberarea parcelei, se consider ca fiind un fenomen singular i irepetabil. Parcelarul existent n ZCP 15 se conserv. Opera iunile de comasare a cel mult trei parcele nvecinate este permis exclusiv n SZCP 15b cu condi ia sine qua non de a simula prin ocuparea cu fond construit structura parcelarului naintea comasrii.

nglobat intravilanului Sibiu n perioada postbelic. Primele interven ii de sistematizare, din anii 1980, au condus la implantarea de locuin e colective n special n proximitatea DN1, presiunile imobiliare recente completnd panoplia inser iilor incoerente cu dezvoltarea durabil a oraului.
48

47

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

43/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Modul de ocupare a terenului este n cea mai mare msura cel specific rural cu casa pe aliniament i dezvoltare n lungul parcelei nguste, ncheiat n partea posterioar cu grdin. Amplasarea pe aliniament n ZCP 15 se conserv, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m pe cel pu in o latur i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. Amprenta la sol a cldirilor, n general de form alungit, perpendicular pe aliniament, este rezultatul direct al formei parcelelor i a retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate cel pu in pe o latur, caracteristic demn de men inut n special n reglementarile propuse n ZCP 15. De asemenea, se impune separarea cur ii de acces fa de suprafa a aferent grdinii posterioare printr-un corp de cldire transversal, ocupat chiar i de o func iune principal, nu doar ca ur, al crei model l va prelua, pstrnd astfel tipologia tradi ional a gospodriilor rurale sseti. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/3-2/3 din deschiderea frontului la strad dar nu mai mult de 8m, cu un regim de nl ime maxim de P+1 (sau P+M), excep ie facnd fronturile oselei Alba-Iulia, pentru care se prevede posibilitatea nl rii la cel mult P+4E. Se admite ca nivel subteran doar subsolul, nu se admite demisol. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 30% pentru parcele de pn la 1000mp, 25% pentru parcele mai mari, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,4 si respectiv 0,3 la cele doua categorii men ionate anterior. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Se admit excep ii care s depeasc cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv pentru func iuni publice, punctuale. Aspectul cldirilor n ZCP 15 va fi n concordan cu imaginea de locuire urban periferic. Tipul acoperirii n ZCP 15 poate varia de la arpante cu pant de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dupa atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 15 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule se va ameliora prin reglementrile generale ale PUG. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.16 ZCP 16 Cartierul Guteri a

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

44/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 16 este alcatuit din teritoriul ocupat de nucleul central al satului Guteri a (Hammersdorf)49, constituit n jurul ansamblului bisericii fortificate. n ceea ce privete studiul de fa trebuie subliniat c, fa de limita propus a zonei se recomand a fi efectuate ajustri n urma studiului aprofundat prin PUZCP, cu privire la extinderea spre est i sud-vest. Profilul func ional ini ial, de locuire rural i-a pstrat caracterul aproape neatins n ZCP 16 (cu excep ii rare dar uneori violente datorate schimbrilor de destina ie din ultimul deceniu). Reglementarea func ional trebuie s prevad pstrarea locuirii ca func iune principal. Permisiunea ocuprii de ctre servicii ter iare a construc iilor se acord exclusiv pentru o propor ie de 25% din totalul suprafe elor construite. Trama stradal existent se pstreaz. Se recomand utilizarea exclusiv a pavelelor prefabricate pentru realizarea pavajelor carosabile i pietonale. Parcelarul existent n ZCP 16 se conserv. Nu sunt permise opera iuni funciare n afara celor ce vizeaz restaurarea parcelarului istoric. Modul de ocupare a terenului este n cea mai mare msura cel specific rural cu casa pe aliniament i dezvoltare n lungul parcelei nguste, ncheiat n partea posterioar cu grdin. Varianta cu corpul de pe aliniament dispus paralel cu axul strzii este de asemenea reprezentat, favorizat fiind de deschiderile mai ample dect cele uzuale, astfel gangul por ii carosabile fiind nglobat in construc ia casei, eventual sub ncperea de la etaj ce se extinde deasupra acestuia. Amplasarea pe aliniament n ZCP 16 se conserv, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m pe cel pu in o latur i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. Amprenta la sol a cldirilor, n general de form alungit, perpendicular pe aliniament sau paralel cu acesta, este rezultatul direct al formei, respectiv dimensiunilor parcelelor i a alipirii la calcanele vecine, respectiv a retragerilor substan iale fa de limitele de proprietate cel pu in pe o latur, caracteristic demn de men inut n reglementarile propuse n ZCP 16. Pentru cldirile cu dispunerea paralel cu aliniamentul se va analiza cu ocazia studiului aprofundat al PUZCP obligativitatea pstrrii sau schimbrii dispunerii. De asemenea, se impune separarea cur ii de acces fa de suprafa a aferent grdinii posterioare printr-un corp de cldire transversal, ocupat chiar i de o func iune principal, nu doar ca ur, al crei model l va prelua, pstrnd astfel tipologia tradi ional a gospodriilor rurale sseti.

49

nglobat intravilanului Sibiu n perioada postbelic. 45/83

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se definete n intervalul 1/3-2/3 din deschiderea frontului la strad dar nu mai mult de 8m, cu un regim de nl ime maxim de P+1 (sau P+M). Se admite ca nivel subteran att subsolul, ct i demisolul. Procentul de ocupare a terenului se limiteaz la max. 20%, coeficientul de utilizare a terenului fiind de 0,4. Sunt excluse opera iunile funciare de parcelare sau dezmembrare pentru modificarea artificial a indicilor. Se admit excep ii care s depeasc cu max. 25% valorile de mai sus, exclusiv pentru func iuni publice, punctuale. Aspectul cldirilor n ZCP 16 va fi n concordan cu imaginea de locuire urban periferic. Tipul acoperirii n ZCP 16 poate varia de la arpante cu pant de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dupa atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului. Orientarea cldirilor se va face obligatoriu cu o fa ad principal spre strad. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 16 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule se va ameliora prin reglementrile generale ale PUG. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.17 ZCP 17 Zona Cazrmii de Artilerie - Calea Dumbrvii Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 17 este format din arealul aferent unit ii func ionale militare istorice, formate din cazarma de artilerie (por iunea ocupat de cldirile de pe aliniamentul Cii Dumbrvii), respectiv parcelarea de locuin e pentru func ionari la nceputul perioadei interbelice pe fostul teren de instruc ie de pe frontul opus. Limita propus a zonei este definit pe de o parte prin coeren a frontului fa de partea posterioar a unit ii militare, pentru care odat cu relocarea func ional se poate prevedea restructurarea urban, pe de alta parte prin ZIR definit de parcelarea de locuin e mrginit de interven ii ulterioare de urbanizare for at, specifice perioadei postbelice trzii. mpr irea ZCP n dou subzone construite protejate se realizeaz dup criteriul func iunii i, implicit, al configura iei fondului construit. Profilul func ional s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin doar n ceea ce privete zona reziden ial, cazarma de artilerie pstrnd doar par ial func iunea militar, o parte semnificativ a acesteia fiind convertit n special n ultimele dou decenii n cldiri pentru institu ii administrative sau de nv mnt superior. Specificitatea suitei de nuclee militare pe semicercul sudic al limitei intravilanului de la nceputul sec. XX constituie motiva ia extrinsec pentru conservarea frontului vestic al ZCP, fondul construit aferent dovedind calit i intrinseci arhitecturale precum i un poten ial
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

46/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

ridicat de conversie, dovedit de schimbrile func ionale recente. Subzona reziden ial poate primi o serie de func iuni asociate locuirii, n procent maxim de 30% din suprafa a construit. Trama stradal existent se pstreaz. Parcelarul n ZCP 17 se conserv. Acesta poate fi modificat prin opera iuni funciare curente pentru satisfacerea necesit ilor derivate din interven ia de restructurare urban, exclusiv n SZCP 17a, n SZCP 17b sunt permise doar comasrile pentru refacerea parcelarului ini ial. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 17 se conserv, n SZCP 17a prin conservarea fondului construit, n SZCP 07b prin conservarea unor elemente ale fondului construit, respectiv prin pstrarea regulilor de amplasare existente. Retragerea de la aliniament de min. 5m spre Calea Dumbravii se pstreaz, respectiv 3m spre strzile secundare, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 5m. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se stabilete pentru SZCP 17b la 1/4 1/3 din deschiderea frontului la strad, dar nu mai mult de 8m, cu un regim de nl ime maxim de P+1 (plus cel mult un etaj retras sau mansard). Se admit demisoluri cu condi ia ncadrrii n regimul de nl ime maxim exprimat n metri. Procentul de ocupare a terenului se stabilete la max. 25%, coeficientul de utilizare a terenului la nivelul de max. 0,65. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct s pstreze nivelul de calitate artistic i tehnic relativ manifestat n cldirile existente. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, interven ia asupra, extinderea sau reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face cu o fa ad principal spre strad, fr a oferi fa ade de calitate inferioar privirii din spa ii publice; mprejmuirile nu vor depi 2,20m nl ime, peste soclul opac de max. 80cm, nchiderea superioar permi nd vizibilitatea grdinilor de fa ad obligatorii. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 17 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi semnificativ ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

47/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

necesare n por iunea nord-vestic a zonei studiate, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.18 ZCP 18 Ansamblul vilelor de coast Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 18 este format din esutul urban reziden ial constituit ncepnd dup primul razboi mondial pe coasta dintre cornia i terasa superioar a vii Cibinului, n continuarea cartierului Iosefin spre vest-sud-vest. Limita propus a zonei este definit n principal pe criterii geomorfologice i, implicit, prin modul predominant de ocupare a terenului datorat configura iei acestuia. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se poate realiza n baza studiului aprofundat prin PUZCP. Profilul func ional s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin aproape n totalitate, func iunile conexe locuirii aprute sporadic n esut neavnd drept consecin modificarea caracteristicilor relevante din perspectiva protec iei patrimoniului urbanistic. Trama stradal existent se pstreaz. Prelungirile pietonale ale str. Theodor Neculu spre vest i Moldovei spre sud-vest vor fi conservate i amenajate ca atare, pentru pstrarea caracterului de relativ inaccesibilitate sus inut de declivitatea natural a terenului. Parcelarul n ZCP 18 se conserv. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 18 se conserv, n principal dispunerea retras de la aliniament contribuie la amplificarea imaginii de coast a dealului (frontul vestic al str. Moldovei mult cobort fa de cel estic). Retragerea de la aliniament se stabilete de min. 1/2 din deschiderea frontului la strad, totodat se prevd retrageri laterale cel pu in echivalente cu 1/3 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic dar nu mai pu in de 3m, cel pu in pe o latur, i pstrarea unei distan e fa de limita posterioar a parcelei cel pu in egal cu 1/2 din nl imea cldirii la cornia superioar sau atic, dar nu mai pu in de 4m. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se stabilete la 1/3 1/2 din deschiderea frontului la strad, dar nu mai mult de 8m, cu un regim de nl ime maxim de P+1 (plus cel mult un etaj retras sau mansard). Se admit demisoluri cu condi ia ncadrrii n regimul de nl ime maxim exprimat n metri. nl imile se masoar, respectiv nivelurile se numr pe fa ada cea mai nalta (orientat spre valea Cibinului). Procentul de ocupare a terenului se stabilete la max. 25%, coeficientul de utilizare a terenului la nivelul de max. 0,65.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

48/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct s pstreze nivelul de calitate artistic i tehnic relativ manifestat n cldirile existente. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat, interven ia asupra, extinderea sau reabilitarea cldirilor existente fiind necesar a fi executat urmrind principiile specifice restaurrii componentelor de patrimoniu cultural. Orientarea cldirilor se va face cu o fa ad principal spre strad, fr a oferi fa ade de calitate inferioar privirii din spa ii publice; mprejmuirile nu vor depi 2,20m nl ime, peste soclul opac de max. 80cm, nchiderea superioar permi nd vizibilitatea grdinilor de fa ad obligatorii. n cazuri temeinic justificate d.p.d.v. tehnic se admite realizarea pe aliniament a unor ziduri de sprijinire (exclusiv pentru frontul din amonte). Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 18 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Parcul existent la intersec ia str. Litovoi i Cristian va fi conservat i amenajat, se interzice autorizarea de construc ii n parc. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi semnificativ ameliorat prin realizarea de parcaje subterane cu ocazia interven iilor de restructurare urban necesare n zonele nvecinate, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.19 ZCP 19 Ansamblul locuin elor CFR Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 19 este definit de esutul urban reziden ial constituit n perioada postbelic n zona de locuin e individuale tefan cel Mare, format din locuin e niruite i locuin e colective de mici dimensiuni, construite pentru angaja ii societ ii feroviare. Valoarea de unicat la nivelul oraului i relevan a marcrii unei etape specifice n evolu ia sa ofer justificarea suficient pentru definirea ca zon construit protejat. Limita propus a zonei este stabilit pe criterii morfologice i, implicit, prin modul de utilizare a terenului datorat caracteristicilor tipologice. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se poate realiza n baza studiului aprofundat prin PUZCP. Profilul func ional s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin aproape n totalitate, func iunile conexe locuirii aparute sporadic n esut neavnd drept consecin modificarea caracteristicilor relevante din perspectiva protec iei patrimoniului urbanistic.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

49/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Trama stradal existent se pstreaz. Aleile carosabile i pietonale pentru locatari se vor reabilita conform situa iei ini iale. Parcelarul n ZCP 19 se conserv. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 19 se conserv, n principal dispunerea retras de la aliniament contribuie la specificitatea tipologica a locuin elor niruite. ndesirea ulterioar cu locuin e colective de mici dimensiuni, de calitate arhitectural relativ ridicat, s-a realizat cu considerarea unor distan e agreabile fa de fondul construit existent. Retragerea de la aliniament precum i cele laterale i posterioare se pstreaz. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se conserv. Nu se admite mansardarea sau supraetajarea cldirilor existente. Modificarea nvelitorilor se poate accepta exclusiv n sensul refacerii imaginii volumetrice ini iale a construc iilor. Procentul de ocupare a terenului i coeficientul de utilizare a terenului se conserv. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct reabilitarea termic sau a elementelor de nchidere s reproduc n cromatic i materiale similare situa ia ini ial. Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv n sensul revenirii la forma ini ial. Orientarea cldirilor existente se pstreaz. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 19 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Grdinile de aliniament se conserv i se reabiliteaz, fr a fi permis pavarea suprafe elor aferente pentru realizarea de parcaje. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi ameliorat prin realizarea de parcaje ntr-o imagine unitar, n baza PUZCP, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.20 ZCP 20 Ansamblul vilelor - trand Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 20 este definit de esutul urban reziden ial constituit n perioada postbelic n ceea ce avea s devin zona de locuin e colective trand, n vecintatea imediat a ZCP 18 Zona vilelor de coast, format din locuin e colective de mici dimensiuni, ntr-o solu ie urbanistic de calitate relativ ridicat. Valoarea de unicat la nivelul oraului i relevan a marcrii unei etape specifice n evolu ia sa ofer justificarea suficient pentru definirea ca zona construita protejat. Limita propus a zonei este stabilit pe criterii morfologice i, implicit, prin modul de utilizare a terenului datorat caracteristicilor tipologice.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

50/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

mpr irea ZCP n subzone construite protejate se poate realiza n baza studiului aprofundat prin PUZCP. Profilul func ional s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin aproape n totalitate, func iunile conexe locuirii aprute sporadic n esut neavnd drept consecin modificarea caracteristicilor relevante din perspectiva protec iei patrimoniului urbanistic. Trama stradal existent se pstreaz. Aleile carosabile i pietonale pentru locatari se vor reabilita conform situa iei ini iale. Parcelarul n ZCP 20 se conserv. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 20 se conserv, n principal dispunerea retras de la aliniament contribuie la specificitatea tipologic. Completarea ulterioar cu un tip diferit de locuin e colective de mici dimensiuni, de calitate arhitectural similar, s-a realizat cu considerarea unor distan e agreabile fa de fondul construit existent, constituind un aport de varietate unitar. Retragerea de la aliniament precum i cele laterale i posterioare se pstreaz. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se conserv. Nu se admite mansardarea sau supraetajarea cldirilor existente. Modificarea nvelitorilor se poate accepta exclusiv n sensul refacerii imaginii volumetrice ini iale a construc iilor. Procentul de ocupare a terenului i coeficientul de utilizare a terenului se conserv. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct reabilitarea termic sau a elementelor de nchidere s reproduc n cromatic i materiale similare situa ia ini ial. Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv n sensul revenirii la forma ini ial. Orientarea cldirilor existente se pstreaz. Planta ia de aliniament n lungul tuturor strzilor din ZCP 20 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Grdinile de aliniament se conserv i se reabiliteaz, fr a fi permis pavarea suprafe elor aferente pentru realizarea de parcaje. Disfunc ia relativ redus legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi ameliorat prin realizarea de parcaje ntr-o imagine unitar, n baza PUZCP, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.21 ZCP 21 Ansamblul locuin elor colective - Mihai Viteazu Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 21 este definit de o por iune a esutul urban reziden ial constituit n perioada postbelic n ceea ce avea s devin zona extinsa de locuin e colective Hipodrom, n proximitatea ZCP 17 Zona cazrmii de artilerie Calea Dumbrvii, format din locuin e colective nalte, ntr-o solu ie urbanistic de calitate relativ ridicat, menita s mobileze o
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

51/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

axa principal din schema radial-concentrica specific esutului reziden ial postbelic proiectat pentru sud-estul oraului. Valoarea de raritate calitativ la nivelul oraului i relevan a marcrii pozitive a unei etape specifice n evolu ia sa ofer justificarea suficient pentru definirea ca zon construit protejat. Limita propus a zonei este stabilit prin manifestarea calit ii urbanistice i arhitecturale att conceptuale ct i la nivel de detaliu pentru o por iune de esut urban relativ restrans n raport cu esutul nvecinat. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se poate realiza n baza studiului aprofundat prin PUZCP. Profilul func ional de locuire colectiv cu parter comercial orientat spre circula ia public major s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin aproape n totalitate, func iunile conexe locuirii aprute sporadic n esut neavnd drept consecin modificarea caracteristicilor relevante din perspectiva protec iei patrimoniului urbanistic. Nerealizarea parterului general comercial proiectat pentru ansamblul blocurilor turn de pe frontul sud-vestic al bd. Mihai Viteazu este considerat ca fiind o omisiune cu efecte pozitive. Trama stradal existent se pstreaz. Aleile carosabile i pietonale pentru locatari se vor reabilita conform situa iei ini iale. Parcelarul n ZCP 21 nu exista n forma conven ional. Nu se fac schimburi de statut juridic de proprietate n sensul diminurii domeniului public. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 21 se conserv, n principal dispunerea liber n spa iu a turnurilor de pe frontul sud-vestic este specifica urbanismului modern. Compozi ia lamelor paralele cu bulevardul, separate prin grdini publice nchise n planul secundar de blocuri turn, prezen a pe frontul opus se conserv de asemenea. Retragerea de la aliniament precum i cele laterale i posterioare se pstreaz. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se conserv. Nu se admite mansardarea sau supraetajarea cldirilor existente. Modificarea nvelitorilor se poate accepta exclusiv n sensul refacerii imaginii volumetrice ini iale a construc iilor. Procentul de ocupare a terenului i coeficientul de utilizare a terenului nu au obiect n lipsa parcelelor conven ionale. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct reabilitarea termic sau a elementelor de nchidere s reproduc n cromatic i materiale similare situa ia ini ial. Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv n sensul revenirii la forma ini ial de acoperi n teras. Orientarea cldirilor existente se pstreaz.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

52/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Planta ia de aliniament n lungul tuturor circula iilor din ZCP 21 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Grdinile se conserv i se reabiliteaz, fr a fi permis pavarea suprafe elor aferente pentru realizarea de parcaje. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi ameliorat prin realizarea de parcaje supraetajate n zonele nvecinate supuse restructurrii urbane, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.22 ZCP 22 Ansamblul locuin elor colective Aleea elimbrului Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 22 este definit de o por iune a esutul urban reziden ial constituit n perioada postbelic tarzie n ceea ce a devenit zona extins de locuin e colective Hipodrom, n sud-estul extrem al acesteia, format din locuin e colective de nl ime mic, ntr-o solu ie urbanistic de calitate relativ ridicat, menit s mobileze fia interpusa ultimei axe de circula ie major n lungul limitei de sud-est a oraului i grani ei naturale de dezvoltare, prul Spunului. Valoarea de raritate calitativ la nivelul oraului i relevan a marcrii pozitive a unei etape specifice n evolu ia sa ofer justificarea suficient pentru definirea ca zona construit protejat. Limita propus a zonei este stabilit prin manifestarea calit ii urbanistice i arhitecturale att conceptuale ct i la nivel de detaliu pentru o por iune de esut urban relativ restrans n raport cu esutul nvecinat. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se poate realiza n baza studiului aprofundat prin PUZCP. Profilul func ional de locuire colectiv s-a pstrat pe durata perioadei istorice de referin aproape n totalitate, func iunile conexe locuirii aprute sporadic n esut neavnd drept consecin modificarea caracteristicilor relevante din perspectiva protec iei patrimoniului urbanistic. Trama stradal existent se pstreaz. Aleile carosabile i pietonale pentru locatari se vor reabilita conform situa iei ini iale. Parcelarul n ZCP 22 nu exista n forma conven ional. Nu se fac schimburi de statut juridic de proprietate n sensul diminurii domeniului public. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 22 se conserv. Compozi ia lamelor perpendicular pe axul strzii Rahovei i valea Spunului, decalajul relativ al acestora pentru urmrirea inflexiunii axelor generatoare, precum i dispunerea ansamblului recent inserat n completarea spre vest a compozi iei asociate de blocuri-punct se conserv de asemenea. Retragerea de la aliniament precum i cele laterale i posterioare se pstreaz.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

53/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic se conserv. Nu se admite mansardarea sau supraetajarea cldirilor existente. Modificarea nvelitorilor se poate accepta exclusiv n sensul refacerii imaginii volumetrice ini iale a construc iilor. Procentul de ocupare a terenului i coeficientul de utilizare a terenului nu au obiect n lipsa parcelelor conven ionale. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct reabilitarea termic sau a elementelor de nchidere s reproduc n cromatic i materiale similare situa ia ini ial. Tipul acoperirii va putea fi alterat exclusiv n sensul revenirii la forma ini ial de acoperi n teras. Orientarea cldirilor existente se pstreaz. Planta ia de aliniament n lungul tuturor circula iilor din ZCP 22 va fi pstrat i completat prin replantarea vegeta iei mbtrnite sau tiate cu aceleai specii. Grdinile se conserv i se reabiliteaz, fr a fi permis pavarea suprafe elor aferente pentru realizarea de parcaje. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi ameliorat prin realizarea de parcaje supraetajate n zonele nvecinate, supuse restructurrii urbane, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unei benzi de circula ie a bicicletelor racordat la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan local. 8.23 ZCP 23 Muzeul Satului Zona istoric de referin care st la baza delimitrii ZCP 23 este definit ca ansamblul Muzeului Civiliza iei i Tehnicii Populare Astra, amplasat n pdurea Dumbrava, n vestul oraului. Limita propus a zonei este stabilit prin delimitarea juridic a propriet ii. mpr irea ZCP n subzone construite protejate se poate realiza n baza studiului aprofundat prin PUZCP. Profilul func ional de muzeu n aer liber, inclusiv dotri de agrement, administra ie i laboratoare de conservare a fost pstrat i amplificat pe parcursul perioadei istorice de referin . Nu se admit utilizri suplimentare dect n msura dovedirii necesit ii strict legate de func iunea dominant. Trama stradal existent se pstreaz. Aleile carosabile i pietonale se vor reabilita conform situa iei ini iale, dezvoltarea re elei fiind posibil doar n condi iile amplificrii fondului muzeal i astfel prin dovedirea necesit ii intrinseci. Parcelarul n ZCP 23 nu exist n form conven ional. Nu se fac schimburi de statut juridic de proprietate n sensul diminurii ansamblului. Modul de ocupare a terenului pentru ZCP 23 se conserv, n principal dispunerea liber i rarefiat n spa iu a obiectelor i obiectivelor, specific unui muzeu n aer liber. Pavilioanele

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

54/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

administrative sau laboratoarele de conservare i anexele aferente vor fi concentrate n perimetrele deja ocupate, extinderea acestor perimetre fiind posibil doar dup ocuparea lor judicioasa. Retragerea de la aliniament precum i cele laterale i posterioare nu au obiect. nl imea la cornia superioar a cldirii sau atic pentru alte construc ii dect exponatele muzeului vor fi de maxim 3/4 din nl imea medie a coronamentului copacilor nvecina i. Procentul de ocupare a terenului i coeficientul de utilizare a terenului nu au obiect n lipsa parcelelor conven ionale. Aspectul cldirilor va fi astfel controlat, nct s nu disoneze cu valoarea cultural intrinsec a ansamblului la momentul actual, se recomand retragerea cldirilor administrative sau laboratoarelor noi din zonele frecventate de vizitatori, precum i dispunerea acestora. Tipul acoperirii poate varia de la arpante cu panta de 50grd pn la arpante cu pant mic, ascunse dup atic sau chiar acoperiri n teras, cromatica i limbajul stilistic pentru cldiri noi vor fi contemporane, discrete i adecvate contextului elevat. Exponatele sunt excluse de la prevederile specifice i se vor subordona principiilor epistemologice. Orientarea cldirilor se va face astfel nct s nu ofere imaginii de pe trasee publice perspective dezagreabile. Planta ia din ansamblu va fi protejat, vegeta ia mbtrnit va fi nlocuit cu exemplare din aceeai specie. Se va evita defriarea unor suprafe e suplimentare pentru func iuni conexe expunerii prin utilizarea suprafe elor libere existente. Disfunc ia legat de ocuparea domeniului public cu autovehicule poate fi ameliorat prin racordarea mai consistent la sistemul urban de transport n comun, instituirea taxei de parcare orar i introducerea unor benzi de circula ie a bicicletelor racordate la sistemul orenesc de circula ie ciclistic. Gradul de protec ie al zonei construite protejate se propune de importan na ional. 8.24 ZNP 01 Pdurea Dumbrava Zona natural protejat 01 este definit pe limitele Parcului Natural Dumbrava Sibiului, protejat prin efectele legii nr. 5 din 2000 privind aprobarea PATN sectiunea a III-a (Anexa nr. 1, poz. 2.706). Componenta cultural a demersului protectiv se bazeaz pe caracterul istoric de pol func ional de loisir, fondul forestier fiind ntre inut ncepnd cu sfritul sec. al 16-lea i primind reglementri protective permanent i repetat pe parcursul perioadei istorice de referin , ca bun public din anul 167650. Utilizarea continu a pdurii ca loc de ntlnire i agrement fundamenteaz decizia de conservare ca zon protejat de importan na ional. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, trupul intravilan aferent fostei fabrici de covoare Dumbrava (Sitex) va face excep ie de la aceasta regul, putnd fi edificat n baza unui studiu urbanistic aprofundat de tip PUZ, elaborat n condi iile legisla iei n vigoare, dar fr a depi valorile indicilor specifica i prin PUG.
50

Emil Sigerus, Vom Alten Hermannstadt, vol. 2, pg. 237. 55/83

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

8.25 ZNP 02 Parcul Sub Arini Zona natural protejat 02 este definit pe arealul parcului urban Sub Arini, interven ie de amenajare peisagistic realizat ncepnd cu anul 1856 dup planurile inginerului Seyfried. Componenta cultural a demersului protectiv se bazeaz pe caracterul istoric de pol func ional de loisir pe traseul de promenad Pia a Mare Pia a Hermann (poarta Cisndiei, azi piaa Unirii) Parcul Sub Arini Pdurea Dumbrava. Amenajarea continu vreme de peste jumtate de secol a condus la conturarea unei importante i valoroase dotri de agrement, care a constituit vreme de peste un secol motorul dezvoltrii promenadei strzii Schewis (astzi bd. Victoriei), care la rndul su a motivat amplasarea unei impresionante serii de cldiri cu caracter de reprezentare51 de-a lungul acestui traseu, devenind astfel o important ax structurant. Caracterul puternic polarizator al parcului Sub Arini a concentrat o serie semnificativ de func iuni de loisir i agrement sportiv n proximitatea sa52, contribuind astfel n cea mai mare msur la nchegarea ZCP 11 Zona func ional de loisir Parcul Sub Arini. Utilizarea continu a parcului ca loc de ntlnire i agrement sportiv, dar n special rolul de sus inere a axei structurante pe directie sud-vestic fundamenteaz decizia de conservare ca zon protejat de importan na ional. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, cu excep ia echiprilor specifice (pavilioane, foioare, terase etc.) i a lucrrilor de infrastructur sau de intre inere. 8.26 ZNP 03 Valea Aurie Moara Schreyer Zona natural protejat 03 este definit pe por iunea plantat pe traseul de legtur ntre parcul Sub Arini i pdurea Dumbrava, ncepnd cu anul 1826. Componenta cultural a demersului protectiv se bazeaz pe caracterul istoric de zon multifunc ional, morile nirate de-a lungul canalului Schewis oferind, fiecare n parte pretexte pentru organizarea de serbri cmpeneti sau chiar reuniuni aniversare ale grupurilor sociale sibiene de-a lungul vremii. Utilizarea discontinu (n perioade recente) a parcului cu un grad redus de amenajare ca loc de ntlnire i agrement, n special dupa dispari ia morilor, fundamenteaz decizia de conservare ca zon protejat de importan local. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia temporar de construire pentru arealul protejat, pn la elaborarea unui studiu urbanistic aprofundat de tip PUZ, elaborat n condi iile legisla iei n vigoare, privind posibilitatea realizrii unui complex sportiv i de agrement cu caracter public. 8.27 ZNP 04 Valea Frmndoalei Zona natural protejat 04 este definit conform studiului specific pentru probleme de mediu ca ecosistemul dezvoltat n partea de est a oraului, n valea prului Framndoala. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, precum i obligativitatea ob inerii acordului de mediu conform legisla iei n vigoare, pentru zona de protec ie a acestuia. Gradul de protec ie al zonei naturale protejate se propune de importan local.

51

Palatul de Finan e (ulterior Consiliul Popular i Primrie), coala evanghelic de fete (ulterior Direc ia Agricol), reedin a comandantului corpului de armat austriac (astzi Rectoratul Universit ii Lucian Blaga), Cercul Militar, Facultatea de Litere a ULB, Palatul de Justi ie, reedin a mitropolitului ortodox, seminarul evanghelic (astzi Institutul de Cercetri Socio-Umane al Academiei Romne) precum i o serie de reedin e ale patriciatului sau func ionarilor nstri i. 52 coala de not, nlocuit astzi de hotelul Parc i stadionul Municipal, hotelul Silva i trandul nvecinat, terenurile de sport i bazinul acoperit Olimpia, patinoarul municipal, restaurantul Bolta Rece.
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

56/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

8.28 ZNP 05 Valea Prul Strmb Rosbach Zona natural protejat 05 este definit conform studiului specific pentru probleme de mediu ca ecosistemul dezvoltat n partea de nord a oraului, n proximitatea vii prului Strmb Rosbach. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, precum i obligativitatea ob inerii acordului de mediu conform legisla iei n vigoare, pentru zona de protec ie a acestuia. Gradul de protec ie al zonei naturale protejate se propune de importan local. 8.29 ZNP 06 Valea Cibinului Vest Zona natural protejat 06 este definit ca arealul natural situat n partea de vest a oraului, n lungul vii Cibinului, de la intrarea cursului de ap pe teritoriul administrativ al municipiului pn la podul de cale ferat din dreptul cartierului Turnior. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, precum i obligativitatea ob inerii acordului de mediu conform legisla iei n vigoare, pentru zona de protec ie a acestuia. Prin excep ie se admite realizarea de construc ii pentru agrement sportiv precum i amenajarea unui parc de loisir pe segmentul aflat n intravilanul extins prin PUG. Gradul de protec ie al zonei naturale protejate se propune de importan local. 8.30 ZNP 07 Valea Cibinului Centru Zona natural protejat 07 este definit ca arealul natural situat n ora, n lungul vii Cibinului, pe ambele maluri, de la podul de cale ferat din dreptul cartierului Turnior pn la podul drumului jude ean 106 spre Agnita. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, prin excep ie se admite realizarea de construc ii pentru agrement-loisir, poduri carosabile i pietonale, piste de biciclete i alei pietonale, conform propunerilor din Strategia de dezvoltare durabil a ntregului ora (Studiul de fundamentare pentru PUG Sibiu, Planwerk 2004). Gradul de protec ie al zonei naturale protejate se propune de importan local. 8.31 ZNP 08 Valea Cibinului Est Zona natural protejat 08 este definit ca arealul natural situat n partea de est a oraului, n lungul vii Cibinului, de la podul drumului jude ean 106 spre Agnita pn la ieirea cursului de ap din teritoriul administrativ al municipiului. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, precum i obligativitatea ob inerii acordului de mediu conform legisla iei n vigoare, pentru zona de protec ie a acestuia. Gradul de protec ie al zonei naturale protejate se propune de importan local. 8.32 ZNP 09 Valea Spunului Zona natural protejat 09 este definit ca arealul natural situat n ora, n lungul vii Spunului, pe ambele maluri, de la cimitirul municipal pn la confluen a cu rul Cibin. Reglementrile de edificare vor prevedea interdic ia definitiv de construire pentru arealul protejat, prin excep ie se admite realizarea de construc ii pentru agrement-loisir, poduri carosabile i pietonale, piste de biciclete i alei pietonale. Gradul de protec ie al zonei naturale protejate se propune de importan local.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

57/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

GLOSAR DE TERMENI Activitati tertiare activitati de servicii de toate categoriile conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala - Comisia Nationala de Statistica, (RLU al Municipiului Bucuresti). Aliniament linia de demarcatie intre domeniul public si proprietatea privata. Se utilizeaza in reglementari si aliniamentul de fund care stabileste linia pana la care pot fi dispuse cladirile spre interiorul terenului, in scopul de a se proteja o mai buna posibilitate de utilizare a interiorului insulei (RLU al Municipiului Bucuresti). Alinierea cladirilor linia pe care sunt dispuse fatadele cladirilor spre strada si care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasa fata de acesta, conform prevederilor regulamentului. In cazul retragerii obligatorii a cladirilor fata de aliniament, interspatiul dintre aliniament si alinierea cladirilor este nonaedificandi, cu exceptia imprejmuirilor, acceselor si a teraselor ridicate cu cel mult 0,40m fata de cota terenului din situatia anterioara lucrarilor de terasament (RLU al Municipiului Bucuresti). Anexe gospodaresti constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta. In categoria anexelor gospodaresti, de regula in mediul rural, sunt cuprinse: bucatarii de vara, grajduri pentru animale mari, patule, magazii, depozite si altele asemenea. In mod similar, sunt asimilabile notiunii de anexe gospodaresti si garajele, serele, piscinele si altele asemenea (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole constructiile situate in zone izolate in extravilan si indepartate de localitatea de resedinta a lucratorilor agricoli, menite sa adaposteasca masini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum si spatii pentru cazare temporara pe timpul campaniilor agricole (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Anexe ale locuintelor cladiri de mici dimensiuni realizate pe o parcela independent de cladirea principala, destinate pentru gararea a 1-2 masini sau pentru agrement (umbrare, pergole acoperite, sere); suprafata acestora nu se ia in considerare in calculul indicilor urbanistici POT si CUT (RLU al Municipiului Bucuresti). Aprobare optiunea forului deliberativ al autoritatii competente de insusire a propunerilor din documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de dezvoltare teritoriala si urbanistica, precum si al autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii).

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

58/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Arie construita reprezinta aria sectiunii orizontale a cladirii la cota 0.00 a parterului, masurata pe conturul exterior al peretilor. In aria construita nu intra rezaliturile cu aria mai mica de 0,4mp si nisele cu aria mai mare de 0,4mp precum si treptele si terasele neacoperite (cf. GM-007-200053). Aria desfasurata este suma ariilor tuturor nivelurilor unor cladiri. In calcul nu se cuprind ariile podurilor (cu exceptia mansardelor, unde se considera conventional o suprafata egala cu 60% din suprafata nivelului curent) si a subsolurilor tehnice (cu inaltimea mai mica de 1,80m). (cf. GM-007-2000 si RLU al Municipiului Bucuresti) Autorizatie de construire/desfiintare actul de autoritate al administratiei publice locale - consilii judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale - pe baza caruia se pot realiza lucrari de constructii. Procedura de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare este reglementata prin prezenta lege si prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (cf. OUG nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Autorizare directa autorizarea executarii constructiilor direct pe baza prevederilor cuprinse in Regulamentul general de urbanism pana la intocmirea documentatiilor de urbanism si a regulamentelor locale, conform legii (cf. GM-007-2000). Avizare procedura de analiza si de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism sau prin Documentatia tehnica - D.T. pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si proiectul tehnic (P.Th.) pe baza caruia se vor executa lucrarile. Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate (cf. OUG 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Aviz prealabil actul prin care un avizator exprima, inaintea elaborarii unei documentatii, anumite conditii pe care aceasta documentatie trebuie sa le indeplineasca (cf. GM-007-2000). Aviz conform sau obligatoriu Aviz care cuprinde opiniile pe care organul care adopta sau emite un act administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, sa le ceara unui anumit organ al administratiei publice specializate, iar la emiterea actului trebuie sa se conformeze acestuia (cf. GM-007-2000). Bilant teritorial evaluare cantitativa prin care se insumeaza valorile absolute si procentuale ale suprafetelor de teren cu diverse destinatii aferente unui teritoriu prestabilit (cf. GM-007-2000).

53

Ordin pentru aprobarea reglementarii tehnice Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism 59/83

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Cadastru ansamblul lucrarilor tehnice pentru identificarea, delimitarea, masurarea si reprezentarea grafica a suprafetelor funciare (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare Ed. Tehnica, Bucuresti 1983)54 Cadastru general sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii indiferent de destinatia lor si de proprietar (cf. GM-007-2000); entitati de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia, proprietarul; prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren, cu sau fara constructii (Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr 7/1996; HG nr 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general). Cadastru imobiliar-edilitar cadastru de specialitate din domeniul imobiliar-edilitar, constituit ca subsistem al cadastrului general, avand la baza elemente de control si de referinta ale acestuia, in conformitate cu care se intocmesc planuri si registre, prin inventarierea terenurilor pe categorii de folosinta si posesori (din punct de vedere tehnic, economic si juridic), a retelelor edilitare si a constructiilor aferente acestora precum si a caracteristicilor geotehnice ale terenurilor (cf. GM-0072000). Certificat de urbanism act de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, conform legii (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului). Acesta trebuie sa cuprinda si lista avizelor si acordurilor legale necesare in vederea autorizarii. CU se elibereaza oricarei persoane fizice sau juridice interesate, in urma unei cereri (Legea nr. 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50 /1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor). Cladiri de importanta redusa constructii cu functii obisnuite, cu un grad de risc scazut, care afecteaza un numar redus de oameni: a) cladiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodaresti ale acestora; b) cladiri pentru invatamant cu cel mult 4 unitati functionale; c) dispensare comunale fara stationar; d) sedii administrative in mediul rural: primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii postale si altele asemenea;

54 Parte a termenilor definiti au fost preluati din glosarul de termeni asociat lucrarii Model conceptual si metodologic pentru stabilirea sistemului de relatii specifice planificarii strategice regionale in Romania din perspectiva dezvoltarii durabile a zonelor functionale/ metropolitane si a aglomeratiilor urbane, elaborate in cadrul programului "AMTRANS 2001". In prezenta lucrare sunt indicate sursele originale ale acestor definitii (legi, ordonante de urgenta etc.), intrucat acestea sunt relevante din punct de vedere juridic si de specialitate.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

60/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

e) cladiri pentru comert si alimentatie publica, cu o suprafata de pana la 200 mp si cu deschideri pana la 6 m; f) hale si ateliere pentru activitati mestesugaresti care nu genereaza vibratii, cu o suprafata de pana la 200 mp si deschideri pana la 6 m; g) dependinte si anexe gospodaresti: garaje, bucatarii de vara, grajduri, suri si altele asemenea; h) constructii cu caracter provizoriu (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) raportul dintre suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei (RLU al Municipiului Bucuresti). Conservare semnifica suma actiunilor de ocrotire a locului pentru a-i pastra semnificatia culturala. Conservarea unui loc trebuie s identifice si sa ia in considerare toate aspectele privind semnificatia culturala si naturala. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009) Conservarea patrimoniului construit disciplina care face apel la toate stiintele si la toate mijloacele tehnice putand contribui la studiul si salvarea patrimoniului monumental. Conservarea si restaurarea are ca scop atat salvarea operei de arta cat si aceea a marturiei istorice. [...] Conservarea monumentelor este totdeauna favorizata de afectarea unei functii utile societatii; o astfel de folosinta este deci de dorit, cu conditia insa de a nu schimba ordonanta sau decoratia edificiilor. Deci, in aceste limite trebuie sa concepem si sa autorizam amenajarile impuse de evolutia cerintelor vietii de toate zilele. Conservarea unui moument implica si pe aceea a cadrului corespunzator. Cand cadrul traditional mai exista, acela trebuie conservat si orice constructie noua, orice amenajare ce ar putea altera raporturile de volum si culoare trebuie interzise. (Carta internationala de la Venetia asupra conservarii si restaurarii monumentelor, 1964) Conservare patrimoniului natural ansamblul de masuri care se pun in aplicare pentru mentinerea intr-o stare favorabila si refacerea habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice (Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236 /2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Constructii cu caracter provizoriu Constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori datorita cerintelor urbanistice impuse de autoritatea publica, au o durata de existenta limitata, precizata si prin autorizatia de construire. De regula, constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit demontarea rapida in vederea aducerii terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria constructiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

61/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

caile si in spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. In sensul prezentei legi realizarea constructiilor provizorii se autorizeaza in aceleasi conditii in care se autorizeaza constructiile definitive (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Constructii care au durata de functionare limitata, prestabilita prin autorizatia de construire (cf. GM-0072000). Constructii speciale constructiile cu caracter militar care se autorizeaza in conditiile prevazute la art. 43 din legea 50/1991 (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Dezvoltare/Proces de dezvoltare actiune constienta creatoare si organizata de transformare si amplificare a unor procese in scopul obtinerii unei evolutii calitative (Urbanproiect Materiale documentare). Dezvoltare durabila satisfacerea nevoilor prezentului fara a se compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare (Legea 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul, si Raportul Brundtland al CMMD din 1997) Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism ansamblurile de documente scrise si desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pe o perioada determinata. Structura documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cuprinde: a) planurile de amenajare a teritoriului; b) planurile urbanistice; c) regulamentele locale de urbanism. Definirea si continutul-cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac prin legea amenajarii teritoriului si urbanismului (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii) Documentatie tehnica (D.T.) Documentatia tehnico-economica distincta prin care se stabilesc principalele coordonate privind incadrarea in indicii urbanistici aprobati, amplasarea constructiilor si relatiile acestora cu vecinatatile, schemele si fluxurile functionale, compozitia spatiala, structura de rezistenta, expresia de arhitectura, dotarea si echiparea constructiilor - inclusiv solutiile de asigurare, bransare si racordare a acestora la infrastructura edilitara, dupa caz. Dupa emiterea autorizatiei de construire, documentatia tehnica - D.T. se constituie parte integranta a Proiectului tehnic - P.Th., respectiv a Detaliilor de executie, fiind interzisa modificarea prevederilor acesteia, sub sanctiunea nulitatii autorizatiei de construire. Continutul-cadru al documentatiei tehnice - D.T. este prevazut in anexa nr. 1 a legii nr. 50/1991

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

62/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

(cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii) Documentatie pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (D.T.A.C.) totalitatea documentelor prevazute la art. 7 alin. (1)55 din legea nr. 50/1991 care constituie suportul tehnic al dosarului ce se depune la autoritatile administratiei publice locale/judetene prevazute la art. 4 in vederea emiterii autorizatiei de construire (cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Domeniu public apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile raurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime, interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public, ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public. Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea, in regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de asemenea in regim de drept public, apartine unitatilor administrativ-teritoriale (judete, municipii, orase, comune) (cf. GM-007-2000). Expropriere pentru cauza de utilitate publica Modalitate de cedare a dreptului de proprietate privata, constand in trecerea in proprietatea statului, a judetelor, municipiilor, oraselor sau comunelor, a unor imobile proprietatea persoanelor fizice sau juridice, cu sau fara scop lucrativ, numai in scopul executarii unor lucrari de utilitate publica de interes national sau local, dupa o dreapta si prealabila despagubire, conform legii (cf. GM-007-2000). Habitat loc sau tip de loc in care un organism sau o populatie exista in mod natural (Legea nr. 137/1995 pentru protectia mediului) Habitat natural prioritar tip de habitat natural amenintat, pentru a carui conservare exista o responsabilitate desosebita (cf. OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice) Habitat natural de interes comunitar acele habitate care - sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; - au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa;

55 Documentatia pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii cuprinde, n copie, urmtoarele documente: (a) certificatul de urbanism; (b) dovada (copie legalizata) a titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, sau, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi, in cazul in care legea nu dispune altfel; (c) documentatia tehnica - D.T.; (d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism; (e) actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului; (f) dovada privind achitarea taxelor legale

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

63/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

- reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica. (cf. OUG nr 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice) Imobil elementul component al teritoriului, format din parcela de teren inclusiv constructiile existente pe aceasta, la un moment dat. Imprejmuiri constructiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafete, arii sau parcele asupra carora exista forme de proprietate, executate pentru protectie impotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale beton, caramida, piatra, lemn, metal, inclusiv sarma ghimpata intinsa pe bulumaci , ori prin plantatii specifice (cf. Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Inaltimea constructiilor reprezinta, la nivelul fatadei, numarul de niveluri si diferenta de altitudine dintre nivelul terenului natural si un punct determinat de: a) streasina, pentru constructiile cu acoperisul in panta continua; b) punctul de rupere al pantei, pentru acoperisurile mansardate; c) partea superioara a aticului, pentru cladirile cu acoperis terasa sau cu pante marginite de atic; d) streasina lucarnelor (cf. GM-007-2000). Indicator expresie cu ajutorul careia pot fi caracterizate laturile cantitative si calitative ale diferitelor fenomene sau procese economice, sociale, tehnice, la nivelul unor teritorii si perioade de timp determinate. Fiecare indicator are o anumita forma de exprimare, in functie de procesele pe care le ilustreaza: in marimi absolute, in marimi relative, sub forma de marimi medii sau indici (Mic lexicon ilustrat a notiunilor de sistematizare, Ed. Tehnica, Bucuresti 1983). Indicatori urbani extensivi cuprind informatii referitoare la relatiile intersectoriale (materiale documentare Urbanproiect). Indicatori de amenajarea teritoriului sistem de informatii intrebuintat in planificarea si aplicarea politicilor de amenajarea teritoriului pentru descrierea starilor si evolutiilor in unitatile teritoriale de referinta. Cu ajutorul indicatorilor spatiali sunt reprezentate aspectele si procesele structurilor teritoriale, care datorita complexitatii factorilor teritoriali, au un numar si o diversitate mare (Urbanproiect Materiale documentare). Indicator de calitate indicatori care transpun indicatorii tehnici (de mediu) in indicatori vizibili si emotivi care vor conduce la /si vor facilita implicarea comunitatii (The European sustainable cities report - Ec expert groups on the urban environment 1996). Indicator de calitatea mediului indicatori primari utilizati in evaluarea principalelor caracteristici de mediu. (The European sustainable cities report - Ec expert groups on the urban environment 1996) .

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

64/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Indicator de durabilitate caracteristici definibile si masurabile ale unei entitati, caracteristici ale caror niveluri sau tendinte de schimbare releva daca entitatea (pamantul, orasul) devine mai mult sau mai putin durabila. (The European sustainable cities report - Ec expert groups on the urban environment 1996) Indicator social instrument de masurare a caracteristicilor specifice faptelor, fenomenelor sau proceselor sociale. (Zamfir, C., Vlasceanu, R. - Dictionar de sociologie, 1993) Indicatori spatiali - sistem de descriere al unitatilor spatiale prin care se pun in evidenta aspecte structurale si procese cu efect spatial. (Urbanproiect Indicatori relevanti pentru dezvoltarea spatiala la nivel european, 2000) Indice marimea rezultata din raportarea a doua niveluri diferite ale unui indicator, reflectand variatia acestuia in timp sau in spatiu. Se exprima de regula in procente, dar poate fi determinat si ca marime medie sau in valori absolute. In raport cu baza de raportare, indicele poate fi: cu baza fixa raportarea tuturor valorilor intervenite in evolutia unui proces la o perioada de baza sau de referinta si in lant raportarea succesiva a fiecarei valori intervenita in dinamica unui proces la valoarea din perioada anterioara (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare, Ed. Tehnica, Bucuresti 1983) Instalatii aferente constructiilor totalitatea conductelor si echipamentelor care asigura utilitatile necesare functionarii constructiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la bransament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent daca acestea sunt sau nu incorporate in constructie. Instalatiile aferente constructiilor se autorizeaza impreuna cu acestea sau, dupa caz, separat (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii) Interdictie de construire reglementare impusa pentru unele zone sau terenuri, care exclude posibilitatea realizarii de constructii si amenajari, continuta in documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului, si instituita in conformitate cu prevederile legale. Interdictia poate fi definitiva sau temporara, in functie de continutul si nivelul de aprofundare a studiilor de amenajare. Zona asupra careia s-a instituit interdictia de construire poate fi considerata grevata de o servitute si considerata, dupa caz, in registrul cadastral (cf. GM-007-2000). Loc sit, zona, teritoriu, peisaj, constructie sau alta lucrare sau grup de lucrari. Poate include: competente, continuturi, spatii, privelisti. (The Burra Charter, Australia ICOMOS, 1999, art.1, 1.1)56 Lucrari de constructie operatiunile specifice prin care: - se realizeaza constructii de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane si aeriene, cai de comunicatii, lucrari ingineresti, de arta etc.; - se desfiinteaza astfel de constructii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.

56 The concept of place should be broadly interpreted. The elements described in Article 1.1 may include memorials, trees, gardens, parks, places of historical events, urban areas, towns, industrial places, archaeological sites and spiritual and religious places., cf. explica iei care nso este defini ia locului, fr a apar ine Cartei; http://www.icomos.org/australia/burra.html

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

65/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

(cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii) Lucrari de modificare lucrari de interventii asupra elementelor constructive, structurale si/sau nestructurale, avand ca efect modificarea (totala sau in parte) a acestora, privind: - modificarea planimetriei interioare sau exterioare; - modificarea volumetriei. In toate cazurile este necesara emiterea unei autorizatii de construire, cu respectarea prevederilor legale privind calitatea in constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de construire. (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii) Lucrari de interventie in prima urgenta orice fel de lucrari necesare la constructiile existente care prezinta pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi naturali si antropici, inclusiv a instalatiilor aferente acestora, pentru: a) punerea in siguranta, prin asigurarea cerintelor de rezistenta mecanica, stabilitate si siguranta in exploatare; b) desfiintarea acestora. (cf. OUG nr 214/2008 in completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Lucrari de reabilitare orice fel de lucrari de interventii necesare pentru imbunatatirea performantelor de siguranta si exploatare a constructiilor existente, inclusiv a instalatiilor aferente, in scopul prelungirii duratei de exploatare prin aducerea acestora la nivelul cerintelor esentiale de calitate prevazute de lege (cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Mobilier urban lucrari edilitare si decorative amplasate in spatii publice exterioare cuprinzand: obiecte de arta monumentala, fantani, oglinzi de apa, imprejmuiri, scari, rampe, estrade, tribune, cabine telefonice, lampadare, indicatoare de circulatie, panouri de afisaj, firme etc (cf. GM-007-2000). Elementele functionale si/sau decorative amplasate in spatiile publice care, prin alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol (fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitand emiterea autorizatiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, banci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice si altele asemenea (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Monitorizare sistem de punere sub observatie si consemnare a starii si comportarii in timp a unei actiuni, unui fenomen sau unui proces (ex: sistem de punere sub observatie si consemnare a starii si comportarii in timp a listei patrimoniului cultural mondial).

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

66/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

O parte a sistemului de gestiune si protectie a monumentelor si are ca scop pastrarea valorilor care au determinat inscrierea monumentului in lista patrimoniului mondial. Se executa prin modalitati proprii: inspectii, controale, rapoarte, planuri de masuri (CPPCN / URBANA SA Metodologie de monitorizare a monumentelor istorice inscrise in lista patrimoniului mondial, 2000). Monument opera de sculptura sau de arhitectura, constructie de o deosebita valoare istorica sau arhitectonica (Dictionar explicativ al limbii romane Ed. Tehnica si Enciclopedica, Bucuresti 1987) Monumente ale naturii arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice, pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade, si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosiliere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor (cf. OUG nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice) Monumente istorice bunuri imobile sau ansambluri de bunuri imobile care prezinta valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic sau tehnic (cf. legii nr. 5 /2000 privind aprobarea PATN Sectiunea a III a Zone protejate). Bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul Romaniei sau in afara granitelor, proprietati ale statului roman, semnificative pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala. Monumentele istorice fac parte integranta din patrimoniul cultural national si sunt protejate prin lege. Monumentele istorice sunt bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic (cf. legii nr. 422 /2001 privind protejarea monumentelor istorice). Conform legii 422 /2001 monumentele istorice se claseaza in urmatoarele grupe: grupa A - "monumentele istorice de valoare nationala si universala"; grupa B "monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local". Legea 422 /2001 stabileste urmatoarele categorii de monumente istorice: - monumente (constructie sau parte de constructie [...] impreuna cu terenul delimitat topografic [...]) - ansambluri (grup coerent [...] care impreuna cu terenul aferent formeaza o unitate delimitata topografic [...]), - situri (teren delimitat topografic cuprinzand [...] creatii umane in cadru natural [...]); Parc spatiu verde autonom, sau mai rar aferent unui important monument avand o suprafata de cel putin 20ha, caracterizat printr-o mare complexitate functionala si necesitand o administratie proprie. Necesitatea parcului apare in general in cazul oraselor cu peste 50.000 locuitori. Parcul poate fi nespecializat (orasenesc) sau specializat in cazul unei functiuni dominante (parc: sportiv, de distractie, dendrologic, etc).
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

67/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Concentrare de inalta tehnologie care structureaza o parte a aglomeratiei urbane sau chiar orasul in intregime, prin interactiunea dintre mediul urban, activitatile de cercetare si intreprinderile industriale. (Erdeli, G., Dictionar de Geografie Umana Ed. Corint, 1999) Parcuri de activitati categorie noua de zona de activitati purtatoare de dezvoltare, legata de tehnologii avansate, continand, cercetare dezvoltare (servicii pentru facilitarea aplicarii inovatiilor, pepiniere de intreprinderi), invatamant superior si formare profesionala, activitati productive din domenii de varf cu servicii conexe, expozitii, facilitati pentru angajati si clienti. Parcurile de activitati sunt situate pe autostrazi sau pe arterele principale de circulatie spre centrul orasului si sunt localizate intr-un cadru arhitectural-urbanistic si peisagistic de inalta calitate, urmarindu-se asigurarea unui aspect atractiv si reprezentativ pentru prestigiul lor international. Exista o anumita profilare tematica a parcurilor de activitati pe urmatoarele categorii principale: parcuri stiintifice /tehnologice /de cercetare, parcuri de servicii /afaceri, parcuri de cultura /recreere, parc industrial, parc artizanal /manufacturier, Parc de distributie, comert, servicii (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor Urbane Purtatoare de Dezvoltare in Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a ridicarii calitatii vietii urbane prin restructurarea economica sectoriala - Studiu in cadrul programului AMTRANS 2002). Parc industrial o zona delimitata in care se desfasoara activitati economice, de cercetare stiintifica si/sau de dezvoltare tehnologica in vederea valorificarii potentialului uman si material al zonei (cf. OG 65 /2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale). Parc natural arie naturala protejata al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica (cf. OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Parc national parc natural care, datorita valorii exceptionale a componentelor sale, impune un regim deosebit de protectie si valorificare (Urbanproiect si Legea nr.5 /2000 privind aprobarea PATN Sectiunea a III a Zone protejate). Parc de recreere / cultura / turism parc de activitati specializat pentru multimedia, arta, cultura, informatica pentru marele public, expo, efecte speciale cinema, anima - si servicii complementare (birouri, agentii de turism, hoteluri, restaurante etc.) (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor Urbane Purtatoare de Dezvoltare in Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a ridicarii calitatii vietii urbane prin restructurarea economica sectoriala - Studiu in cadrul programului AMTRANS 2002). Parc de servicii / afaceri parc de activitati specializat pentru sedii sociale ale intreprinderilor, activitati financiar-bancare, centru de conferinte si servicii complementare (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD Definirea Zonelor Urbane Purtatoare de Dezvoltare in Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

68/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

ridicarii calitatii vietii urbane prin restructurarea economica sectoriala - Studiu in cadrul programului AMTRANS 2002). Parc stiintific / tehnologic / de cercetare o zona in cadrul careia se desfasoara activitati de invatamant, cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetarii si valorificarea acestora prin activitati economice (cf. OG 14/2002 privind constituirea si functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice). Parc de activitati care reuneste activitatile de invatamant superior, cercetare si dezvoltare - ca un spatiu fizic sau cibernetic gestionat de catre specialisti al carui scop principal consta in cresterea competitivitatii comunitatii careia ii apartine (teritoriu sau zona de influenta) prin promovarea culturii calitatii si inovatiei in cadrul intreprinderilor sale si in cadrul institutiilor bazate pe cunoastere care ii sunt asociate. Pentru aceasta, un parc stiintific trebuie sa stimuleze si sa gestioneze transferul cunostintelor si tehnologiilor intre universitati, institutiile de cercetare si dezvoltare, intreprinderi si piata; sa faciliteze crearea si cresterea noilor companii axate pe inovatie prin intermediul incubatoarelor sau pepinierelor de intreprinderi si sa ofere alte servicii cu valoare adaugata ridicata; totul, intr-un cadru construit si amenajat de o inalta calitate. (Definitie oficiala a IASP - Asociatia Internationala a Parcurilor Stiintifice -, formulata de Luis Sanz. in aceasta definitie, termenul de "parc stiintific" poate fi inlocuit cu termenii "parc tehnologic" sau "parc de cercetare"; definitia incearca sa gaseasca numitorul comun al foarte diferitelor modele din intreaga lume, pentru a fixa conditiile si exigentele minimale pentru ca un proiect sa se inscrie in categoria "parc stiintific" /"parc tehnologic") . Parcelare operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea uneia sau mai multor proprietati funciare distincte, destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau vanzarii loturilor rezultate (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Este o operatiune urbanistica bazata pe o documentatie de urbanism, aprobata in conditiile legii, prin care un teren situat pe o singura parte a unui drum public si aflat in proprietatea unei singure persoane (fizice sau juridice) urmeaza a fi impartit in mai multe parcele distincte. Parcelele rezultate sunt destinate unor constructii (de locuinte, social-culturale, cu functiuni economice, etc.) sau pot fi amenajate ca strazi, parcaje, spatii plantate, lucrari edilitare de folosinta comuna (Urbanproiect Ghid privind reglementarea dezvoltarii urbane prin operatiuni de parcelare si reparcelare a terenurilor introduse in intravilan - 2002). Parteneriat stimularea convergentei economice, sociale si culturale prin stabilirea unor obiective comune si complementaritatea masurilor (Urbanproiect Studiu privind cooperarea pentru dezvoltarea spatiala a zonei frontaliere Portile de Fier in corelare cu politicile aferente din Iugoslavia si Bulgaria, 2000).

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

69/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Participare proces prin care oamenii, in special cei dezavantajati isi pot exercita influenta asupra formularii politicilor, proiectarii alternativelor, variantelor pentru realizarea investitiilor, management, si monitorizarea interventiilor realizate pentru dezvoltarea comunitatilor (The World Bank, Discussion Paper no. 183: Dezvoltarea Participativa si Banca Mondiala, 1992 /Adaptare FPDL Romania Planificare participativa, 2000). Procesul de formulare a deciziilor si rezolvare a problemelor, care implica indivizi si grupuri care reprezinta interese, expertiza si puncte de vedere diverse, si care actioneaza pentru binele tuturor celor afectati de deciziile pe care ei le formuleaza si de actiunile care le urmeaza (Adaptare FPDL Romania Planificare participativa, 2000). Patrimoniu totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica si juridica, precum si a bunurilor materiale la care se refera aceste drepturi, apartinand unor persoane fizice sau juridice (cf. GM-0072000). Bunuri materiale si spirituale care apartin unui popor, transmise de la stramosi; mostenire culturala (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare Ed. Tehnica, Bucuresti 1983). Bun al patrimoniului natural componenta a patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire, conservare si utilizare durabila in beneficiul generatiilor prezente si viitoare (OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Patrimoniul cultural national este alcatuit din bunuri cu valoare deosebita sau exceptionala, istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica si tehnica, literara, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica si epigrafica, reprezentand marturii materiale ale evolutiei mediului natural si al relatiilor omului cu acestea, ale potentialului creator uman si ale contributiei romanesti la civilizatia universala (Legea nr. 530 /2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil). Patrimoniul natural ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural a caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa si cultural-istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice floristice si faunistice, al integrarii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare (OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Peisajul cultural desemneaza o parte a teritoriului asa cum este perceput de populatie, ale carui caracteristici sunt rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si umani / culturali (CEPF 2000 art.1, a); peisajul cultural este considerat expresia formala a multitudinii de relatii existente intr-o epoca

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

70/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

data, intre individ, o societate si un teritoriu definit topografic, ale crui aspecte sunt rezultatul unei activitati sau actiuni speciale a factorilor naturali si umani si a unei interactiuni a acestor factori. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009) Peisaj istoric notiune complementara patrimoniului pentru a descrie si a favoriza o acceptiune ecologica, care cuprinde ansamblul elementelor culturii si naturii si nu numai o referinta la obiect. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009) Politica folosit in general la forma plural, "politicile au o conotatie mai degraba pragmatica, operativa, definind seturi de masuri si activitati, coerent structurate in raport cu realizarea unor obiective, prin care statul sau guvernele locale intervin intr-un anumit domeniu" (Pop, L., - Curs de politici sociale, 2004) Prescriptie dispozitie continuta in regulamentele de urbanism sau in autorizatia de construire prin care se impune realizarea constructiilor sau amenajarilor, cu respectarea unor conditii ce deriva din prevederile legale ori din normele tehnice (cf. GM-007-2000). Procent maxim de ocupare a terenului (POT) raportul dintre proiectia la sol a constructiei ridicata deasupra cotei terenului natural si suprafata parcelei. In calculul proiectiei nu vor fi incluse iesindurile in consola in afara planului fatadei a balcoanelor inchise sau deschise si nici elementele cu rol decorativ sau de protectie ca stresini, copertine etc. Curtile de aerisire cu suprafata pana la 2,0mp inclusiv, intra in suprafata construita. Pentru parcelele a caror capacitate de ocupare si utilizare a terenului a fost epuizata (prin utilizare la maxim a POT) restul terenului ramane neconstruibil chiar si in situatia instrainarii acestuia sau a divizarii parcelelor (RLU al Municipiului Bucuresti). Proiect tehnic (P. Th.) documentatia tehnico-economica - piese scrise si desenate -, elaborata in conditiile legii, care dezvolta documentatia tehnica - D.T., cu respectarea conditiilor impuse prin autorizatia de construire, precum si prin avizele, acordurile si actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, anexe la autorizatia de construire. Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde solutiile tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii, pe baza caruia se executa lucrarile de constructii autorizate (cf. OUG nr 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Protectia mediului ansamblu de actiuni si masuri privind protejarea fondului natural si construit in localitati si in teritoriul inconjurator (Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul). Raza de deservire distanta exprimata in m sau timp de acces intre amplasamentul institutiilor publice sau serviciilor si cel al locuintelor, servite de acestea (cf. GM-007-2000).

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

71/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Regim de construire reglementare cuprinsa in proiectare si in regulamente de urbanism care impune modul de amplasare si conformare a constructiilor pe terenurile aferente acestora. Componentele determinate ale regimului de construire sunt: alinierea fata de limitele terenului, inaltimea constructiilor si procentul de ocupare a terenului aferent acestor constructii (cf. GM-007-2000). Regulament general de urbanism document aprobat de Guvernul Romaniei prin HG nr 525/1996 (publicat in MO nr 149/1996) care reglementeaza activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si unitatile teritorial-administrative (cf. GM-007-2000). Regulament local de urbanism Documentatie aferenta Planului urbanistic general (PUG) si Planului urbanistic zonal (PUZ), care explica si detaliaza continutul acestor planuri, sub forma de prescriptii si recomandari, in vederea urmaririi si aplicarii lor (cf. GM-007-2000). Reparcelarea actiunea de unificare a doua sau mai multor proprietati ori portiuni de proprietate cuprinse intr-un perimetru determinat intr-o documentatie de urbanism, avand drept scop o mai buna adecvare a parcelarului la utilizarea terenului, prin asigurarea utilitatilor comune, divizarea parcelarului in loturi construibile si redistribuirea acestora intre proprietari (Urbanproiect - Ghid privind reglementarea dezvoltarii urbane prin operatiuni de parcelare si reparcelare a terenurilor introduse in intravilan - 2002). Restrictie conditie obligatorie de interzicere sau limitare a unor drepturi sau activitati, impusa prin regulamentele de urbanism sau prin alte acte normative (cf. GM-007-2000). Rezervare (amplasament rezervat) reglementare cuprinsa in proiectele de urbanism si regulamentele aferente acestora prin care se prevede realizarea, in perspectiva, de constructii si amenajari cu destinatie precizata pe amplasamente sau zonele delimitate in documentatiile respective (cf. GM-007-2000). Rezervatii naturale rezervatiile naturale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic paleontologic, pedologic (OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice) Risc estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru (Legea nr. 575/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a Zone de risc natural) Riscuri antropice (majore, catastrofe tehnologice) decurg si depind de natura activitatii si produselor. Categoriile cele mai importante de activitati care pot induce diferite riscuri antropice sunt: gospodarirea complexa a apelor (baraje); transporturile aeriene (aeroporturi mari) rutiere si pe cale ferata;

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

72/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

retelele de infrastructura (conducte de transport gaze, titei, produse petroliere, gaz petrolier lichefiat, linii electrice, statie de transformare); activitatile industriale (industrie energetica centrale nuclearo electrice; industria extractiva sonde, exploatari miniere; industria chimica, etc.);

activitatile desfasurate in zone cu functiuni speciale armata (depozite, poligoane, baze militare); - deseurile rezultate din diverse activitati industriale (holde de steril, deseuri radioactive) si menajere (de la mari aglomerari urbane, de peste 300.000 locuitori, spitale, etc.).

Antropic: Fenomen antropic (antropogen) este un fenomen datorat actiunii omului cu urmari in special asupra evolutiei reliefului, invelisului vegetal, climei (Dictionarul explicativ al limbii romane Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Buc. 1987). Principalele categorii de riscuri aferente activitatilor antropice sunt: inundatii, zgomot, explozii, scapari de substante toxice (chimice si radioactive), surpari, poluare (aer, apa, sol etc.) (Ministere de lamenagement de territoire et de lenvironnement, France 2000 "Amenagement du territoire et environnement. Politiques et indicateurs" Materiale documentare Urbanproiect). Riscuri naturale (fizice) decurg in urma unor fenomene naturale si au efecte fizice. Categoriile de riscuri naturale care se refera la: inundatii, avalanse, furtuni, uragane, cicloane, incendii de paduri, miscari de teren ale solului (alunecari de teren) si subsolului (seisme), fenomene carstice (fisuri, cavitati, prabusiri, dislocari) (Ministere de lamenagement de territoire et de lenvironnement, France 2000 Amenagement du territoire et environnement. Politiques et indicateurs Materiale documentare Urbanproiect). Schimbare de destinatie in intelesul prevederilor art. 3 al legii 50/1991, este necesara emiterea unei autorizatii de construire si/sau de desfiintare, dupa caz, numai in situatia in care pentru realizarea schimbarii de destinatie a spatiilor sunt necesare lucrari de constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de construire (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Semnificatia culturala desemneaza valoarea estetica, istorica, stiintifica, sociala, spirituala pentru generatiile trecute, prezente si viitoare. Este incorporat in locul insusi, in structura, contextul, asocierile si in semnificatiile locului. Locurile pot avea valori diferite pentru grupuri distincte de oameni / diverse comunitati. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009) Servitute sarcina impusa asupra unui imobil (teren, constructie, spatiu amenajat) pentru uzul si utilitatea altui imobil cu alt proprietar (cf. GM-007-2000). Servituti de utilitate publica masura de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusa cererilor de autorizare decat daca este continuta in documentatiile de urbanism aprobate (avand drept

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

73/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

consecinta o limitare administrativa a dreptului de proprietate) (Legea nr. 350 /2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul) Servituti de interes privat obligatii reciproce legiferate in Codul civil pentru raporturile ce decurg din relatiile de vecinatate, in scopul impiedicarii litigiilor intre proprietari. Sunt inscrise in registrele cadastrale si fac obiectul dreptului civil (cf. GM-007-2000). Servituti de urbanism obligatii impuse unui bun funciar, in conformitate cu prevederile legale, limitand dreptul de proprietate intr-un scop de interes public sau privat, continute in documentatiile de urbanism (cf. GM-007-2000). Sistem Ansamblu complex de elemente care sunt in interdependenta, constituind un intreg organizat dupa anumite criterii. Exista doua clase fundamentale de sisteme: naturale (sistemul solar, sistemele biologice, geologice, etc) si create de om (sisteme economico-sociale, matematice, tehnice, filozofice, de referinta, etc.) (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare Ed. Tehnica, Bucuresti 1983). Sit Totalitatea elementelor naturale sau/si amenajate care se impun printr-o perceptie unitara. Situl subordoneaza peisajul si se caracterizeaza printr-o dominanta configurativa (cf. GM-007-2000). Sit de conservare sinonim cu arie naturala protejata (OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Situri naturale ale patrimoniului natural universal arii naturale protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat natural in cuprinsul carora exista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta ca fiind de importanta universala (OUG nr. 236 /2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Strategie de dezvoltare directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltare urbana (Legea nr. 350 /2001privind amenajarea teritoriului si urbanismul). Structura alcatuirea interna a unui scop, sistem fizic, biologic, social, etc., caracterizata prin natura si dispozitia elementelor componente, prin legaturile si interactiunile lor reciproce; mod de dispunere a elementelor componente ale unui ansamblu; alcatuire a societatii din punct de vedere social, politic, economic sau cultural (Dictionarul explicativ al limbii romane, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1987). Subzona Parte dintr-o zona, cu caracteristici urbanistice similare, posibil de circumscris aceluiasi regulament (cf. GM-007-2000). Teritoriu administrativ suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriale de baza (municipiu, oras, comuna) (Legea nr. 350 /2001privind amenajarea teritoriului si urbanismul).

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

74/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Teritoriul extravilan suprafata cuprinsa intre limita administrativteritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan (Legea nr. 350 /2001privind amenajarea teritoriului si urbanismul). Teritoriul intravilan totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general si in cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula, intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente) (Legea nr.350 /2001privind amenajarea teritoriului si urbanismul). Turismul durabil defineste turismul care favorizeaza dinamic aprecierea, respectarea si gestionarea resurselor naturale, culturale si istorice precum si a locurilor particulare de catre locuitorii unei regiuni, industria turistica, guverne si vizitatori. Acest gen de turism poate fi viabil pe termen lung, deoarece produce beneficii mediului social, economic si cultural al regiunii in care el este practicat (definitie dezvoltata de Parks Canada si Tourism Industry Association of Canada). (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009) Unitate teritoriala de referinta (UTR) suprafata conventionala de teren, omogena din punct de vedere functional, structural si al morfologiei urbane pentru care se pot stabili aceleasi conditii de construibilitate (cf. GM-007-2000). Urbanism ansamblul regulilor care guverneaza nasterea, dezvoltarea si amenajarea rationala a aglomerarilor urbane. (ADEF: 40 ans de politique foncire en France, Paris, 1986 si Legea locuintei nr. 114 /1996) Urbanizare nasterea sau cresterea oraselor si a populatiei urbane, inclusiv ansamblul mutatiilor legate de aceasta dezvoltare (Chabot, G., et.all, - Vocabulaire franco-anglo-allemand de geographie urbaine, 1970) Zonare impartirea unui teritoriu in raport cu anumite elemente naturale caracteristice. In cazul in care zonarea are la baza, pe langa elementele naturale, unele considerente economice, sociale, tehnice, etc. se defineste ca zonare functionala. Zonarea functionala aplicata teritoriului unei localitati este sinonima cu termenul zonificare (Mic lexicon ilustrat al notiunilor de sistematizare Ed. Tehnica, Bucuresti 1983) Zona centrala teritoriu delimitat prin documentatii de urbanism dupa criterii privind concentrarea institutiilor si serviciilor publice (utile localitatii si teritoriului sau de influenta) si a infrastructurii tehnicoedilitare, precum si dupa criterii privind densitatea si calitatea constructiilor (cf. GM-007-2000). Zona construibila teritoriu al localitatii care cuprinde grupuri de terenuri pe care este permisa realizarea de noi constructii dupa constatarea indeplinirii conditiilor de construibilitate precizate in Regulamentul general de urbanism si in documentatiile de urbanism aprobate (cf. GM-007-2000).

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

75/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Zona de dezvoltare perimetru delimitat in cadrul teritoriului administrativ al unui municipiu sau in cadrul unei zone metropolitane in care se propun unele facilitati de natura fiscala, in scopul favorizarii dezvoltarii economice prin atragerea de investitii de capital strain sau autohton (Legea nr. 351 /2001privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati). Zona functionala zona avand determinate prin documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului care stabilesc functiunea sa dominanta si celelalte functiuni permise, si reglementeaza unele elemente privind modul de exercitare a acestora (cf. GM-007-2000). Portiune limitata in cadrul unui teritoriu, avand functiuni bine precizate si conditii reglementate de dezvoltare (Raportul planificarii spatiale Germania 2000). Zona de protectie a monumentelor istorice zona delimitata si instituita pentru fiecare monument istoric prin care se asigura conservarea integrata a monumentelor istorice si a cadrului sau construit sau natural. (Legea nr. 422 /2001 privind protejarea monumentelor istorice). Zona de protectie a monumentului istoric se stabileste, pana la elaborarea studiilor de specialitate, [...] de 100 metri in municipii si orase, de 200 metri in comune si de 500 metri in afara localitatilor. (2) Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor aferente monumentelor istorice [...] (cf. legii 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea a III-a zone protejate) Zona protejata teritoriu delimitat geografic, in cuprinsul caruia se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita; b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorica, culturala sau memorialistica deosebita (cf Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii). Suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si volumetrie (Legea nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul) Zone naturale sau construite, delimitate geografic si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

76/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

valorilor de patrimoniu (Legea nr.5 /2000 privind aprobarea PATN Sectiunea a III a Zone protejate) Zona naturala protejata zona cu valori de patrimoniu natural (specii rare de flora sau fauna, formatiuni geologice rare, forme de relief deosebite). (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009)57 Zona construita protejata zon cu caracter istoric, estetic sau de natura sa justifice conservarea, restaurarea si punerea in valoare a unei parti dintr-un edificiu sau edificiul in totalitatea sa. Se refera la patrimoniul arhitectural, urban si peisager, la situri istorice/ monumente arheologice si la situri / monumente arheologice. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009)58 Delimitarea zonei protejate actiune care urmareste pastrarea in conditii optime a zonei protejate prin metode specifice: controlul interventiilor de orice natura (defrisari, distrugeri, reparatii, modificari, demolari, constructii noi, sapaturi care sa afecteze subsolul etc.) si punerea in valoare a zonei protejate pentru imbunatatirea calitatii mediului si a vietii locuitorilor. (Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale, septembrie 2009)59 Zone sensibile din punct de vedere ecologic (z.s.e.) concept aparut in 1987 pentru a ajuta la evaluarea impactului unei agriculturi mai putin intensive asupra peisajului. Schema este destinata protectiei naturii salbatice (wildlife), caracteristicilor istorice si de peisaj dintr-o zona sensibila ecologic si de a asigura recomandari de management si plati stimulative ca parte a unei Z.S.E. (Environmentally Sensitive Areas E.S.A.) (West Oxfordshire Local Plan, 1993). Zona turistica teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat direct ca oferta, organizare si protectie turistica (OUG nr. 58 /1998, privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania). Zona cu potential turistic complex si de mare valoare areal geografic delimitat teritorial in care exista resurse deosebite ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor activitati turistice si care contine in mod obligatoriu Parcuri nationale si Rezervatii ale Biosferei, si unele rezervatii si monumente ale naturii de interes national, valori de patrimoniu cultural de interes national, resurse balneare, muzee si case memoriale (Urbanproiect - Proiect de lege privind aprobarea PATN - Sectiunea VI - Turism Studiu de fundamentare pentru redactarea legii)

57 Defini iile sunt preluate dup modele franceze. Fran a, Legea 83-8/ 7 ian. 1983, cu privire la descentralizarea competen elor n domeniul urbanismului; n Fran a Zonele protejate au fost introduse n mod special pentru salvarea centrelor urbane istorice i n general a ansamblurilor urbane de interes patrimonial (legea Malraux, din 4 august 1962). Ulterior, pentru ntrirea protec iei, a fost introdus o nou categorie, zona de protec ie a patrimoniului arhitectural, urban i peisager. 58 idem. 59idem.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

77/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

10 BIBLIOGRAFIE Literatur primar Planuri istorice: Planul i veduta oraului Sibiu 1699, Giovanni Morando Visconti, Stephan Welzer (Mappa della Transilvania) Planul oraului Sibiu i proiectul pentru citadela Vauban cca. 1700, Giovanni Morando Visconti Planul oraului Sibiu 1749, lt. maj. Suly Planul oraului Sibiu 1751 (probabil acelai suport ca i 1749) Plan ora intramuros cu parcelare schematic numerotat 1845 Planul oraului Sibiu 1875, lit. L. & A. Krebs, grav. F.J. Dimitrowitz Plan zona central ora fortificat i mprejurimi imediate 1875, Johann Bbel (din Die Vernderungen welche entstanden sind, seid dem Jahre 1830 bis 1883, in der Stadt und ausserhalb derselben. Abtragung der Stadt-Thore, der Stadtmauer-Thrme, Bastheien und fast smtlicher Stadtmauern. Abtragung der Lgenbrcke und sonstiger Gebude, eingegangene Gsschen Fahrstrassen, neu entstandene Gassen und Strassen u.s.w. zusammengestellt und in den Plan gezeichnet von Johann Bbel 1882) Planul oraului Sibiu 1911 Planul oraului Sibiu 1926 Planul oraului Sibiu Plan von Hermannstadt 1930, Ed. Fratilor Isacu Sibiu Planul oraului Sibiu 1936, ing. top. Guido Werner Klein, ed. Globus, tip. Krafft & Drotleff, Sibiu Planul municipiului Sibiu 1941, Petre Bortes Planul municipiului Sibiu 1947, des. Mihail Barthe(?)us, ed. Reclama Sibiului Planul municipiului Sibiu, zona central-SV 1983, Institutul Proiect Bucureti dup aerofotografie din 1979 Reprezentri iconografice de epoc: Vederea oraului dinspre nord 1808, pictur n ulei de Franz Neuhauser, Muzeul Brukenthal, Sibiu Sibiu 1883 veduta August Sporner (perspectiv aerian dinspre sud-vest) cr i postale i fotografii de epoc, din intervalul 1880-1990 (din arhivele Dan Sasu i Doru Poian precum i din surse necunoscute) Documente de arhiv: inv. 222 acte preluate de la Primria Municipiului Sibiu, lit. U (Urbanism): o 9a,b - Planuri ale oraului Sibiu o 10 Brouri privind planul de sistematizare al oraului Sibiu o 11 Decizie privind mpr irea oraului Sibiu n sectoare i subsectoare
STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

78/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

o 14 Raspunsuri ale primriei privind parcelarea Hallerwiese o 15 Coresponden a i proiecte privind parcelarea Hallerwiese o 17 Coresponden a i proiecte privind parcelarea cartierului Iosefin o 48 Plan 1911, strzi i numere pentru centrul istoric o 89 Plan 1943 o 105a,b - Coresponden a i proiecte privind cartierul Rosenfeld inv. 332 acte fasciculare, lit. U (Urbanism): o 34 Planuri ale unor par i din ora Literatur secundar Publica ii ale unor cercetri stiin ifice, monografii *, Archiv des Vereins fr siebenbrgische Landeskunde. Neue Folge. Einundzwanzigster Band. 1. Heft., ed. de Comisia Asocia iei, tip. Franz Michaelis, Sibiu, 1887 *, Dezbaterile Forumului Siturilor pentru concursul Europan 10: Dezbaterea 1 Densitate. Ce nl imi pentru orae europene?, Dezbaterea 2 Urbanitate. Poate oraul ecologic fi i intens?, http://www.europan-europe.com/e10/gb/topics/topics.php, 2009 Avram, Alexandru, Bucur, Ioan, Topografia Monumentelor din Transilvania - Municipiul Sibiu 5.1.1. Municipiul Sibiu. Centrul istoric, ed. Cristoph Machat, Ed. Rheinland Kln, 1999 Bauinger-Liebhart, Renate, Neppendorf Monographie des Ortes, Ed. Denkmayr, Linz, 2005 Derer, Hanna, Sibiu: arhitectura n epoca baroc, Ed. Universitar Ion Mincu, Bucuresti, 2003 Enache, Emanuela (restaurator art), Gvozdea, Lucian Alexandru (arhitect), Ghelase Gheorghe (arhitect), Goia, Alexandru (arhitect), Sttic, Ion (inginer), Trufin, Alina (arhitect) i Tulbure, Irina (arhitect) coord. Derer, Hanna (prof. dr. arh.), Metode de cercetare Aplica ie integrativ. Studiu de caz: Sibiu, zona Berrie-Teatru, lucrare de cercetare tiin ific n cadrul Masterului de Conservare i Reabilitare a Patrimoniului Construit, Universitatea de Arhitectura i Urbanism Ion Mincu, Bucureti, promo ia iulie 2007 Fabini, Hermann, Gotik in Hermannstadt, Ed. Tehnic, Bucureti, 1989 Fabini, Hermann und Alida, Hermannstadt Portrt einer Stadt in Siebenbrgen, edi ia a 2-a, Ed. Monumenta Sibiu i Arbeitskreis fr siebebrgische Landeskunde e.V. Heidelberg, 2000 Niedermaier, Paul, Siebenbrgische Stdte. Forschungen zur stdtebaulichen und architektonischen Entwicklung von Handwerksorten zwischen dem 12. und 16. Jahrhundert, Bhlau Verlag, Kln-Weimar-Wien, 1998

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

79/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Niedermaier, Paul, Der mittelalterliche Stdtebau in Siebenbrgen, im Banat und im Kreischgebiet. Teil I. Die Entwicklung vom Anbeginn bis 1241, ed. Arbeitskreis fr siebebrgische Landeskunde e.V. Heidelberg, 1996 Niedermaier, Paul, Stdtebau im Mittelalter - Siebenbrgen, Banat und Kreischgebiet (1242-1347), Bhlau Verlag, Kln-Weimar-Wien, 2002 Niedermaier, Paul, Stdtebau im Sptmittelalter - Siebenbrgen, Banat und Kreischgebiet (13481541), Bhlau Verlag, Kln-Weimar-Wien, 2004 Niedermaier, Paul, Stdte, Drfer, Baudenkmler Studien zur Siedlungs- und Baugeschichte Siebenbrgens, Bhlau Verlag, Kln-Weimar-Wien, 2008 Nistor, Nicoale I. i Marinescu-Frsinei Mircea N., Sibiul i inutul n lumina istoriei, vol. II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990 Roth, Harald, Hermannstadt Kleine Geschichte einer Stadt in Siebenbrgen, Bhlau Verlag, Kln-Weimar-Wien, 2006 Sigerus, Emil, Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929, editia a 4-a, Ed. Honterus, Sibiu, 2005 Sigerus, Emil, Vom alten Hermannstadt, vol I-III, Ed. Johannis Reeg Heilbronn, tip. Honterus, Sibiu, 2003 Soterius, Georg, Cibinium Eine Beschreibung Hermannstadts vom Beginn des 18. Jahrhunderts, Bhlau Verlag, Kln-Weimar-Wien, 2006 Ghiduri *, Hermannstadt, Kartographische Anstalt von Wagner und Debes, Leipzig, 1880 *, Plan von Hermannstadt, Kartographische Anstalt von G. Freytag & Berndt, Viena, 1914 *, Noul Plan al Oraului Sibiu Ed. Josef Drotleff, Sibiu, 1921 Avram, Alexandru, Crian, Vasile, Sibiu ghid cultural-turistic, Ed. FF Press, Bucureti, 1998 Sfin escu, Cincinat, profesor inginer-ef, Prospect cu Condi iuni de Angajement pentru Proectarea unui Plan de Sistematizare, Ed. Cartea Medical, Bucureti, 1928 Surse de natur juridic Planuri ale unor demersuri urbanistice istorice Plan de parcelare a terenului citadelei, 1776 Plan de situa ie n zona grii i fabricii de sod, 1875 Plan de parcelare Hallerwiese (Franz Zimmermann), 1890 Plan de parcelare Fonnwiese (Adolf Fonn), 1903 Plan extras din cartea funciar pentru pmntul olarilor (Tpfererde), 1912 Plan de parcelare Rosenfeld, 1917 i descrierea func ionarului rezident Gustav Kayser din 1939

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

80/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Planul de sistematizare i de extensiune al municipiului Sibiu, Studiu introductiv pentru proiectul serviciului tehnic al municipiului, n urma nsrcinrii comitetului special redactat de Albert Arz, Doctor n tiin ele de Stat, Primnotar al municipiului Sibiu, Ed. municipiului Sibiu, tip. Krafft i Drotleff s.a., Sibiu, 1928 Proiect pentru legtura circula iei Livezii Haller, Livezii Fonn i Terenului Rosenfeld cu Centrul oraului. Scara 1:500. Dipl. Ing. E. Connert Arhitect, nedatat Proiect intersec ie Calea Dumbrvii cu str. Argeului i Gh. Dima Aceast schi arat solu iunea punctului de ncruciare pentru cazul, dac aleea se traseaz oabl. Sibiu, [...] Mai 1931. Arh. urbanist s.s. [...] Bedeus Planuri de lucru pentru sistematizare urbanistic, 1932 Planuri de reparcelare n zonele vestice ale oraului (Calea Dumbrvii - Calea Poplcii), 1932 Planuri i documente privind asanarea igniei por ii Cisnadiei (str. Someului - str. Zaharia Boiu), 1935-39 Explicare i legend pentru decizia de mpr ire a municipiului Sibiu n sectoare i subsectoare, 1935 Plan de reglementri i plan cu unit ile teritoriale de referin pentru sistematizarea municipiului Sibiu, mpreun cu Regulament de construc iuni i alinieri pentru municipiul Sibiu, eful serviciului tehnic, ing. E. Kirscher, 1936, tip. Dacia Traiana Sibiu Plan de evaluare a situa iei trotoarelor bituminizate, 1941 Plan prezentare dezvoltare social-economic a municipiului Sibiu, n cadrul fazei Schi de Sistematizare, elab. Centrul de Proiectare Sibiu, 1975 Documenta ii urbanistice n vigoare Plan de Amenajare a Teritoriului Na ional, Sec iunea a III-a Zone protejate, 2000 Plan de Amenajare a Teritoriului Jude ean Sibiu, elaborat de SC Urbanproiect SA Bucureti, 2006 Plan Urbanistic General al Municipiului Sibiu, elaborat de SC Proiect SA Sibiu, 1999, n special: o plana Monumente, situri arheologice i ansambluri de arhitectur o schema nr. 3 Configura ia general a oraului i zonelor cu valoare arhitectural o plana Zona istoric (delimitare) o Regulament local de urbansim (inclusiv pentru centrul istoric) Documenta ii urbanistice n curs de elaborare i/sau avizare PUZ Rezerva ie de arhitectur medieval Centrul Istoric Etapa final Mai 2004, SC Bucur Proiect SNC Sibiu, beneficiar Consiliul Local Sibiu P.U.G. Zone protejate, zone istorice, zone peisagere i zone de risc natural Sibiu, SC Bucur Proiect SNC Sibiu, beneficiar Primria Municipiului Sibiu, faza Studiu de fundamentare PUG.

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

81/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

Documenta ia a fost supus avizului CZMI-10 i CNMI, recomandrile comisiei fiind de a se completa documenta ia cu elementele de reglementare necesare operativit ii PUG PUZ Centru comercial tip mall i teatru, elaborat de SC Arhi Graf SRL, 2005 PUZ Zon mixta, str. Spitalelor erbota Depozitului, Fosta unitate industrial SC Simerom SA, elaborat de SC BBM GRUP SRL n decembrie 2007 PUZ Centru urban integrat, str. Andrei aguna nr. 11-15, elaborat de SC TRANSFORM SRL 2009 Legisla ie specific n vigoare Legea 5/2000 privind aprobarea PATN sec iunea a III-a zone protejate Legea 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construc ii (actualizat i republicat) Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul (actualizat) Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicat) Ordin MTCT 562/2003 pentru aprobarea Reglementrii Tehnice Metodologie de elaborare i con inutul-cadru al documenta iilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ) Ordin MLPAT nr.13/N/1999 pentru aprobarea reglementrii tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare i con inutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99 Documente interna ionale specifice n vigoare 1962-Paris-Recomandri privind prezervarea frumuse ii i caracterului pesajelor i a siturilor; 1964-Vene ia-Carta interna ional privind conservarea i restaurarea monumentelor i siturilor; 1967-Quito-Normele de la Quito (Ecuador); 1968-Paris-Recomandri privind prezervarea propriet ii culturale periclitate de lucrri publice sau private; 1972-Budapesta-Rezolu iile simpozionului asupra introducerii arhitecturii contemporane n grupuri istorice de cldiri (Ad. Gen. ICOMOS 3); 1972-Paris-Recomandri privind protec ia la nivel na ional a patrimoniului cultural i natural; 1975-Amsterdam-Declara ia de la Amsterdam; 1975-Amsterdam-Carta european a patrimoniului arhitectural; 1976-Bruxelles-Carta turismului cultural; 1976-Nairobi-Recomandri privind prezervarea i rolul contemporan al zonelor istorice; 1982-Floren a-Carta de la Floren a privind grdinile istorice; 1983-Roma-Declara ia de la Roma; 1985-Granada-Conven ia pentru protec ia patrimoniului arhitectural al Europei; 1987-Washington-Carta de la Washington pentru conservarea oraelor istorice; 1989-Paris-Recomandri privind prezervarea culturii tradi ionale i folclorului; 1990-Lausanne-Carta ICOMOS privind protec ia i gestiunea patrimoniului arheologic;

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

82/83

SC A. PLAN SRL_ J32/1552/2006, CUI-19135726 str. Constitu iei nr. 21, bl. 21, sc. A, ap. 7, Sibiu _ tel.0040 (0)751 252006

1992-Rio de Janeiro-Conven ia privind diversitatea biologic; 1992-Noua Zeeland-Carta pentru conservarea locurilor cu valoare de patrimoniu cultural; 1992-Valletta-Conven ia european pentru protec ia patrimoniului arheologic (revizuire); 1994-Nara-Documentul de la Nara privind autenticitatea; 1995-Lanzarote-Carta turismului sustenabil; 1996-Valencia-Declara ia de la Valencia privind universitatea i patrimoniul; 1997-Pavia-Documentul de la Pavia privind profesia de conservator/restaurator; 1998-Stockholm-Declara ia ICOMOS marcnd aniversarea a 50 de ani de la Declara ia Drepturilor Omului; 1999-Australia-Carta Burra pentru conservarea locurilor cu semnifica ie cultural; 1999-Guadalajara-Carta privind patrimoniul vernacular construit; 1999-Mexico-Carta turismului cultural; 2000-Florenta-Conven ia european a peisajului; 2003-Paris-Conven ia privind prezervarea patrimoniului cultural intangibil; 2005-Charleston-Declara ia de la Charleston privind interpretarea patrimoniului; 2007-Carta ICOMOS pentru interpretarea i prezentarea siturilor de patrimoniu cultural (versiunea final, revizuit).

Autor, arh. Lucian Alexandru Gvozdea

Verificat, prof. dr. arh. Teodor Octavian Gheorghiu


(februarie-septembrie 2009)

STUDIUL DE FUNDAMENTARE PUG SIBIU 2009 PENTRU DETERMINAREA ZONELOR PROTEJATE CU MATERIALIZARE SEMNIFICATIV A VALORII CULTURALE

83/83