POLUAREA APEI CU ARSEN

Arsenul folosit ca element de aliere mrete duritatea aliajelor. Este suficient ca

n aur, argint i metalele platinice s se gseasc arsen n proporie de 1 la 1000 pentru ca
acestea s-i piard complet maleabilitatea i s devin casante. Plumbul folosit la alicele de
vntoare conine pn la 2% As, dar datorit rmnerii acestora n natur, arsenul se
transform n trioxid de arsen, a crui toxicitate pentru organismele vii este bine cunoscut.
Adugat n cupru n proporie de 0,25%, i ridic temperatura de nmuiere i i mrete
rezistena anticoroziv. Arsenul este folosit cu mare succes i n electronic, datorit
proprietilor semiconductoare i fotoconductoare, similare siliciului i germaniului. n
pirotehnie, se folosete pentru producerea focurilor albe (cel indian). Trisulfura de arsen este
pigmentul vopselei de ulei numite galben regal. Aceasta se mai folosete n tbcrie i pentru
ignifugarea lemnului. O soluie benzenic a arsenatului de plumb a fost prima substan
chimic utilizat n terapia cancerului.

Nici un zcmnt de minereuri metalice nu a fost sau nu este exploatat exclusiv pentru
arsen; de regul arsenul se obine ca subprodus, crescnd valoarea economic a diferitelor
tipuri de mineralizai n care se gsete. De altfel, toxicitatea sa mare a condus n nenumrate
situaii la necesitatea folosirii de nlocuitori, fapt ce a condus mai departe la scderea cererii
sale pe piaa mondial.

Transformarea si degradarea arsenului

As din atmosfera este un amestec de compusi tri- si pentavalenti.

As din apa poate suferi o serie de transformari complexe, incluznd reactiile de oxido-
reducere, legare prin schimb si biotransformare.

Factorii care influenteaza procesele de transformare de la nivelul apei sunt potentialul

de oxido-reducere (Eh), pH, metalsulfidele, concentratia de fier, temperatura, salinitatea,
precum si distributia si compozitia biotei.

Forma predominanta din apele de suprafata este arsenatul, dar organismele acvatice
pot reduce arsenatul la arsenit si o varietate de arsenicale metilate.

n apa subterana predomina arsenatul dar arsenitul poate fi un component important,

depinznd de caracteristicile geologice si ale apei .
 Transformarile suferite n sol sunt similare celor suferite n apa, cu As+5 predominnd
n solurile aerobe, As+3 n solurile cu potential reducator slab (soluri inundate) si arsine, As
metilat si As elementar, n conditii de sol cu potential reducator accentuat (mlastini)

Nivelele de arsen monitorizate si estimate din mediu

Urme de arsenic pot fi prezente si n aer. Nivelele medii din aerul din zonele nepoluate
au fost ntre 1-3 ng/m3 iar n zonele urbane de 20-30 ng/m3. Cele mai mari concentratii au fost
gasite lnga topitoriile de neferoase, respectiv de 2 500 ng/m3 .

As este raspandit n apa de suprafata unde s-au gasit concentratii de sub 10 ppb dar au
fost ntlnite si valori de 1000 ppb. Concentratia mediana este de 3 ppb. Apa de profunzime
contine de 1-2 ppb, cu exceptia zonelor unde exista zacaminte naturale de sulfuri de As, unde
s-au gasit valori de peste 3400 ppb chiar 48000 ppb.

Arsenul este prezent n toate solurile. Continutul de arsen din solurile virgine variaza
ntre 0,1 la 40 ppm. Media este de 5-6 ppm, dar variaza considerabil de-a lungul regiunilor
geografice.

Cantitatea de arsen disponibil este mica n solurile virgine si n jur de o zecime din
totalul arsenului din cele mai cultivate soluri. Acolo unde exista zacaminte bogate de As,
concentatia As ajunge sa fie cu doua ordine de marime mai mare. Solurile tratate cu pesticide
cu As contin concentratii de 22 ppm fata de 2 ppm, n mod normal

Sedimentele contin concentratii mai mari dect apa (0,1-4000 ppm, mai mari n zonele
contaminate).

Plantele marine, n particular algele (5,2-94 ppm n 11 varietati), pot avea concentratii
extrem de mari de arsen.

As a fost gasit n multe tipuri de alimente, cel mai mult este continut de alimentele
marine, carne, cereale, seminte (n USA, 0,02 ppm n seminte si cereale si 0,14 ppm n carne,
peste, pasari). Alimentele marine contin cele mai mari concentatii de As, n medie 4 - 5 ppm
dar ajungnd si peste 170 ppm. Un lucru important trebuie mentionat, si anume ca forma n
care se gaseste As n aceste alimente este organica, care este n principiu netoxica. Exista si As
anorganic, de exemplu ntre 0,1 si 41% din arsenul total din alimentele marine .
 Arsenul a fost gasit n tutun n concentratii, n medie, de 1,5 ppm sau peste 1,5
micrograme/tigara .

De asemenea a fost gasit n plante homeopatice la concentratii de peste 600 ppm .

EFECTELE ARSENULUI ASUPRA SNTII

Expunerea populatiei generale la arsen

Expunerea populatiei generale la arsen poate aparea prin mai multe cai: aliment, apa
potabila, vin si alte bauturi, aer exterior, sol, praf de casa, fum de tigara si medicamente, mai
ales solutia Flower, utilizata n trecut pentru tratarea diferitelor afectiuni.

Pentru populatia expusa neocupational principala cale este cea digestiva. n SUA, de
exemplu, se estimeaza ca aportul de arsen prin apa potabila reprezinta aproximatv 60% din
aportul total, n timp ce alimentele aduc aproximativ 35-40% .

Consumul de alimente marine poate contribui cu o proportie mare de arsen dar speciile
de arsen din alimente sunt mai ales specii organice (arsobetaina si arsocolina).

n general, determinarea arsenului total din apa este considerata suficienta pentru
scopuri de monitorizare, aceasta fiind practica curenta a producatorilor de apa potabila si a
autoritatilor care supravegheaza.

Totusi, multe aspecte ale expunerii populatiei generale la arsen necesita clarificari.
Activitatea biologica din apa de fntna poate transforma fomele toxice de arsen anorganic n
specii metilate, netoxice.

POLUAREA CU HIDROCARBURI AROMATICE

Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a

expunerii organismelor si pasarilor de mare la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza
in mod deosebit speciile mari ca pasarile de mare si mamiferele acvatice, care traiesc mult si
care-si petrec timpul la suprafata apei. De asemenea, deversarile de petrol contin substante
poluante ca hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) care afecteaza pe termen lung
comunitatile marine, se arata intr-un articol publicat in Environment International.
 Din cauza afinitatii pentru tesuturile grase, aceste hidrocarburi pot afecta in intregime
componenta lanturilor trofice. Desi exista multe studii asupra efectelor grave ale ingerarii de
titei asupra fiziologiei aviare, exista prea putine cercetari asupra expunerii la poluarea cu
petrol. O mai buna cunoastere a impactului pe termen lung a deversarilor de petrol aduce un
avantaj major in gestionarea si combaterea efectelor asupra mediului.
Cercetatorii spanioli au realizat teste biochimice in randul populatiilor de pescarusi
care traiesc pe tarmurile din Galicia, expuse deversarii de petrol din 2002. Ei au masurat de
asemenea 16 concentratii de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) din tesuturile pasarilor,
pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor efectuate pe colonii care nu au fost
expuse unui asemenea dezastru. La 17 luni dupa deversarea de petrol au fost obtinute
urnatoarele rezultate:
Concentratii mari de PAH in sange, atat la adulti cat si la pui si anomalii fiziologice;

Testele biochimice au relevat leziuni ale organelor vitale (rinichi si ficat) in randul
pasarilor adulte. Puii sunt afectati intr-o masura mai mica. Avand in vedere concentratiile
similare de PAH in randul celor doua grupe de varsta, efectele grave in randul adultilor se
justifica prin expunerea indelungata in primele luni dupa deversare.

Concentratiile mari de PAH in randul puilor indica incorporarea acestor poluanti in

lantul trofic.

Aceste rezultate demonstreaza impactul pe termen lung asupra pasarilor, la 17 luni

dupa deversare. Nu a fost depistat un efect clar asupra alimentatiei. Principalele consecinte ale
deversarii s-au facut simtite asupra disfunctiilor organelor vitale. Concentratia ridicata de
poluanti in randul puilor demonstreaza impactul daunator al deversarii asupra lantului trofic.
Riscul cel mai mare in subestimarea efectelor deversarilor asupra pasarilor o constituie
ignorarea consecintelor pe termen lung ale unei asemenea expuneri. Unele studii au
demonstrat faptul ca aceste efecte pe terme lung pot avea efecte mai grave decat mortalitatea
directa. Evaluarea impactului pe termen lung al deversarilor de petrol devine astfel necesara.
Poluarea mediului marin cu hidrocarburi constituie un fenomen ngrijortor, care a luat
o amploare fr precedent ncepnd cu anii 1960. Sursele i cauzele polurii s-au multiplicat
an de an proporional cu apariia i proliferarea unor factori de risc, mai ales n intervalul 1970
- 1980. Incidentele aprute n activitile de foraj, extracie, transport, operaiuni de transfer,
ncrcare descrcare, rafinare, depozitare .a. au generat riscuri iminente, date fiind
proprietile periculoase ale petrolului i produselor petroliere.
 n bazinul Mrii Negre sunt descrcate anual cca 110 000 t de petrol, ceea ce face ca
efectele polurii s se resimt n echilibrul ecologic al ntregului bazin. Sursele continentale
polueaz cel mai grav Marea Neagr. Numai Dunrea vars n mare o cantitate de 53 000 t
anual, adic aproape 50% din totalul cantitii de petrol deversat anual n mare. Dintre
celelalte surse terestre, sunt evideniate urmtoarele: 30 000 t de petrol provin din apele uzate
menajere; 15 000 t provin din industrie, inclusiv din industria petrolier, iar restul de 12 000 t
constituie aportul celorlalte surse, n care este inclus i transportul maritim.
Poluarea datorat deversrilor de hidrocarburi ca urmare a accidentelor de navigaie
este nesemnificativ, acest bazin maritim fiind pn acum ferit de accidente majore. Cauzele
polurii mediului marin cu hidrocarburi sunt analizate, de regul, n raport cu cele dou forme
de poluare pe care le mbrac poluarea cu hidrocarburi a mediului marin: operaional i
accidental.
Poluarea operaional este generat de deversrile ce se produc neintenionat, n
urmtoarele situaii: pe timpul operaiilor de ncrcare-descrcare a tancurilor petroliere; pe
timpul operaiilor de buncherare (realizare a plinurilor de combustibil greu i uor pentru
motoarele navei); pe timpul voiajului navei, prin evacuarea balastului i a apei de santin fr
o epurare suficient; pe timpul staionrii n porturi, cnd se nregistreaz scurgeri la curarea
petrolierelor n vederea trecerii la transportul altor tipuri de petroluri etc. Poluarea accidental
este cauzat de accidentele de navigaie, dintre care cele mai semnificative sunt: coliziunile,
eurile, naufragiile datorate ruperii corpului navei sau gurilor de ap, incendiile, exploziile
.a.
POLUAREA CU PESTICIDE
Pesticidele, odat ajunse n sol, pe lng aciunea lor asupra bolilor, duntorilor,
buruienilor, i extind aciunea i asupra microorganismelor, astfel c apar modificri
cantitative i calitative att n structura populaiei edafice, ct i n activitile fiziologice.
Importana cunoaterii acestor modificri este susinut att de cerinele unei agriculturi
tiinifice, ct i de cele ale proteciei ecosistemelor edafice. n acest context, cunoaterea
influenei pe care pesticidele o au asupra proceselor biochimice ce se desfoar n sol se
impune ca absolut necesar. De asemenea, s-a pus n eviden influena negativ asupra
microorganismelor de-nitrificatoare i procesului de denitrificare din sol.
Referindu-se la afectarea posibil a microorganismelor de ctre reziduurile de
substane active din sol, Anderson i Domsch{1976}, arat c aceasta este o particularitate
ecologic a microorganismelor de a fi expuse permanent la catastrofe naturale, pierind odat
cu acestea. Acestea se manifest de exemplu, n cazul modificrilor rapide ale temperaturii
sau ale gradului de saturaie cu ap a solului. De aceea, sunt foarte frecvente reducerile
densitii populaiei de microorganisme cu 50% i mai mult.
La reparaia factorilor favorabili ai mediului nconjurtor are loc dublarea populaiei la
fiecare 10 zile, astfel nct, a o scdere a densitii la 12,5% fa de nivelul iniial, n timp de
30 de zile se poate constata o restabilire de 100%. n consecin, au fost propuse drept criterii
reducerea absolut a populaiei i ntrzierea regenerrii densitii iniiale a populaiei
acordndu-se importan mai mare ntrzierii dect valorii absolute a scderii populaiei.
n acest caz, se indic drept regul a regenerrii:
- o durat de 30 de zile se poate neglija;
- o durat de 60 de zile este tolerabil;
- intervalele mai mari de 60 de zile nct sunt critice, care reflect, de fapt, forme de
manifestare a unor fenomene de poluare a solului.

Ingrasamintele si pesticidele din agricultura produc poluari difuze in apele de

suprafata si in cele subterane. Ele pot produce degradarea totala a surselor naturale de apa.
apele de irigatii aduc in sol poluanti proveniti din orase si industrii. La evacuarea lor de pe
campuri antreneaza ingrasamintele, pesticidele, germenii patogeni, ouale de paraziti,
reziduurile organice, etc.

Un mare pericol ce vine din partea agriculturii pentru poluarea apelor naturale sunt
pesticidele. In cadrul lor, insecticidele, acaricidele, ierbicidele, fungicidele, algicidele sunt in
majoritate compusi organici cu fosfor, sulf, clor, iod, brom etc. aplicate, ele distrug sau
imputineaza micozele bacteriozele, virozele si daunatorii, dar au un effect extreme de nociv
asupra vietii in general. Aceste substante antrenate de apa de siroire a precipitatiilor ajung in
rauri, fluvii, mari. Ele au effect toxic asupra fondului piscicol, asupra vanatului sau asupra
animalelor domestice care se adapa cu apa si in final asupra omului, prin concentrarea
substantelor in cadrul lantului trofic.

Sursele de poluare a apelor sunt multiple. Numeroase cursuri de apa si lacuri din
multe tari au un grad avansat de poluare, iar in unele tari nu exista decat o microflora
caracteristice, pestii lipsind. In Franta 5000 km de cursuri de ape sunt in permanenta poluate
cu deseuri industriale, din ele fiind in situatie poluanta foarte dificila Sena si Meusa. In Sena
sunt evacuate zilnic din Paris 1000000 metri cubi ape uzate; Tamisa primeste zilnic 1,200
miliarde metri cubi ape uzate. In Suedia, in 10 mii de lacuri nu mai exista nici un peste
din cauza poluarii. Se cauta masuri stiintifice de combatere a poluarii. Raurile din Romania,
Rusia, Suedia sunt destul de poluate.

Multi cercetarori au constatat ca barajele, deci opririle unor cursuri de apa vor
influenta profound si negativ asupra populatiei piscicole a unui rau sau parau; dimpotriva,
lucrarile de ameliorare cum ar fi saparea de canale pentru aprovizionarea baltilor cu apa
curgatoare, favorizeaza reeproducerea, cresterea si chiar existenta pestilor intr-un bazin.

POLUAREA APEI CU RADIONUCLIZI

Apele pot fi contaminate radioactiv prin:

prezenta naturala a unor depozite minerale care contin substante

radioactivre;

depunerea la suprafata apelor a aerosolilor radioactivi care contin Sr90,

137 131
Cs , I etc.

evacuari de substante radioactive in mediu de catre reactoarele nucleare:

intreprinderi de extractie si prelucrare a minereului uranifer, fabrici de arme atomice;

utilizarea radioizotopilor in scop diagnostic si terapeutic, de cercetare

stiintifica, in procesele industriale etc.

Eliminarea substantelor radioactive in mediu poate duce la contaminarea acestuia si

respectiv a omului care inhaleaza aer, ingera apa sau alimente care pot fi contaminate
radioactiv.

Se poate vorbi de un circuit al substantelor radioactive din mediu: din aer rezultand
contaminarea apelor, a solului, a produselor agroalimentare.

Contaminarea radioactiva a omului pe calea apei:

folosirea apei contaminate ca sursa de apa potabila si pentru nevoi domestice;

imersiuni in apa contaminata sau sporturi acvatice;

folosirea legumelor irigate cu ape contaminate;

folosirea de produse alimentare contaminate: peste, fructe de mare etc.

Efectele apelor contaminate radioactiv asupra organismului uman.

Ingestia apei contaminate conduce la iradiere interna, afectarea organismului prin radiatii
alfa si beta.
 Primele leziuni apar la tractusul intestinal urmate de efectul la nivelul organelor in
care substantele radioactive sunt matabolizate inainte de a se elimina.

De exemplu, cesiul radioactiv sufera metabolismul potasiului respectiv o eliminare

renala.

Strontiul are un metabolism similar cu al calciului avand tendinta de a se fixa pe

oase.

Cele mai radiosensibile sunt: gonadele, organele hematopoetice, pielea, mucoasa

intestinala, cristalinul. Radiatiile neputand fi detectate de organele de simt, individul nu are
cunostinta ca este supus unei actiuni nocive.

Exista o perioada de latenta prelungita, pana la zeci de ani, inainte de manifestera

leziunilor initiale.

Apa cale de transmitere a imbolnavirilor

microbiene, virale si parazitare.i
Bolile produse prin apa, denumite si boli hidrice, afecteaza un numar mare de persoane,
imbracand caracterul unei boli cu extindere in masa.

A. Bolile microbiene transmise prin apa

Febra tifoida si paratifoida

Prin apa se pot transmite si salmonelozele minore infectii produse de diverse tipuri
de Salmonella.

Febra tifoida nu mai constituie o problema majora de sanatate datorita masurilor de

igiena generala si a vaccinarii atitifice.

Apele de suprafata sunt frecvent contaminate cu serotipuri de Salmonella.

Contaminarea apelor de face prin dejecte sau urina (persoane bolnave sau purtatoare)
sau prin deversari de ape uzate manajere contaminate.

Dizenteria

Afectiunea hidrica cea mai raspandita. In Romania este implicat tipul Flexner. S-au
descris epidemii mixte produse de Shigella si Salmonella tiphy. Incidenta mare se explica prin
contaminarea mediului ambiant inclusiv a bazinelor de apa de catre purtatori sau bolnavi.
Receptivitatea populatiei este mare prin lipsa de vaccin. Formele clinice sunt usoare.

Holera.

Se transmite pe cale hidrica in proportie de 99%. Predomina specia El Torr.

Propagarea bolii este legata in special de apa de baut, apa contaminata utilizata la
irigari, ape reziduale. Intervin frecvent: lipsa instalatiilor sanitare, insuficienta de apa potabila.
 Vibrionul El Torr da forme cu o gravitate mai mica dar pot ramane purtatori.

Leptospiroza

Este o antropozoonoza. Rezervorul de infectie este reprezentat de sobolani, soareci.

Alte specii animale cu rol de rezervor, elimina leptospirele in timpul bolii prin urina
si dejecte, trecand in apele de suprafata. Cadavrele aimalelor bolnave sunt surse de infectie.

Omul se contamineaza prin imbaiere, trecerea prin apa contaminata, in timpul

pescuitului, apa potabila, irigatii.

Tularemia

Antropozoonoza produsa de rozatoare. Contaminarea apei prin urina si dejectele

animalelor bolnave si prin cadavre. Omul se contamineaza prin imbaiere.

Bruceloza

Este frecventa la bovine, porcine. Contaminarea apei prin urina si dejectele

animalellor bolnave. Supravietuiesc in apa in timp variabil.

Tuberculoza

Bacilul Koch se intalneste in apele de suprafata, poluate cu ape reziduale din

sanatorii de tuberculosi. S-au descris imbolnaviri prin imbaieri in ape intens poluate.

B. Boli virale transmise pe cale hidrica

Omul elimina prin dejecte peste 100 de virusuri. Apele de profunzime sunt protejate
de poluarea virale, cele frectice sunt contaminabile, cele mai puternic poluate sunt apele de
suprafata.

Imbolnavirile cu virusuri prezinta unele caracteristici:

au manifestari polimorfe (digestive, respiratorii, cutanate, nervoase etc.) si

variate sub aspectul gravitatii;

metodele existente nu permit izolarea imediata a virusului din apa;

exista neconcordanta intre prezenta virusurilor in apa si morbiditate.

Timpul de supravietuire a virusurilor in apa: 150-200 zile, multe din ele sunt
rezistente la dozele de clor utilizate, deci o apa potabila din punct de vedere bacteriologic
poate transmite o infectie virala.