Defecte ale vederii

Miopia
Dacă distanţa focală a cristalinului este
prea mică, cu alte cuvinte ochiul este
prea convergent datorită globului
ocular alungit, un fascicul paralel de
raze se focalizează într-un punct M
înaintea retinei. În acest caz, P.R. nu
este la infinit ci într-un punct P mai
aproape de ochi. Un ochi miop nu
poate vedea clar obiectele în depărtare.
În schimb, poate vedea clar obiectele
care sunt foarte apropiate de ochi.
Limitele de vedere clară depind de
gradul de miopie. De exemplu, P.R. se
poate afla la 5 m, iar P.P. la 5 cm.

Corectarea miopiei
Pentru a corecta acest defect se folosesc lentile divergente. Deci distanţa focală a
lentilelor divergente folosite trebuie să fie egală cu distanţa maximă de vedere clară.

Hipermetropia
Hipermetropia este anomalia inversă miopiei. Ochiul hipermetrop nu este destul de
convergent, distanţa focală a cristalinului este mai mare datorită globului ocular
turtit (mai scurt). În acest caz, P.R. este la infinit, ca în cazul ochiului normal, însă
P.P. se află la distanţă mai mare decât 25 cm (de exemplu 50 cm), în punctul
P. Imaginea se formează în spatele retinei în punctul H.

Corectarea hipermetropiei
Acest defect se corectează cu lentile convergente..
Astigmatismul
La 4 mm în faţa cristalinului se află corneea, de forma unei calote sferice.
Dacă suprafaţa corneei nu este sferică ci este mai curbată într-un plan decât în altul,
adică razele de curbură sunt diferite în diferite planuri, localizările pe retină sunt
diferite. De exemplu, când se priveşte un grilaj, este posibilă localizarea clară a
barelor verticale, dar nu şi a celor orizontale. Acest defect poartă numele de
astigmatism.

Corectarea astigmatismului
El se corectează cu lentile cilindrice care compensează curbura corneei într-un plan
astigmatic.