“Junimea” este cea mai importanta societate culturală a
secolului al-XIX-lea. Afost întemeiată la Iaşi, în anul 1863, din iniţiativa a cinci tineri intelectuali întorşi de la studii din străinătate: Petre Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti şi Titu Maiorescu. OBIECTIVELE “JUNIMII” (directiile):
-educarea publicului prin “prelectiuni populare” (conferinte pe teme de
-unificarea limbii romane literare prin inlocuirea alfabetului chirilic cu
cel latin si introducerea regulilor gramaticale;
-editarea primei antologii a poeziei romanesti incepand de la origini;
-impunerea valorilor estetice și a spiritului critic;
-orientarea literaturii spre specificul national;
-promovarea originalității;
Criticul Tudor Vianu identifică cinci trăsături
principale ale Junimii:
-înclinația spre filozofie
-spiritul oratoric -clasicismul în forme academice -ironia -spiritul critic. ETAPELE “JUNIMII”
1.Etapa „ieseană”a cuprins anii 1863 – 1874
-întâlnirile cenaclului „Junimea” se desfăsurau saptamanal în casa lui
Vasile Pogor, la Iasi si aveau un caracter polemic; - au fost elaborate principiile etice si estetice ale “Junimii”; - s-au organizat „prelectiunile populare” (conferinte care aveau rolul de a educa publicul prin cultura); - s-a dezvoltat stilul oratoric; -In aceasta perioada, Titu Maiorescu –mentorul “Junimii”- a publicat articolele: “Beția de cuvinte” (1863), “Despre scrierea limbei romane” (1866), “O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”, “Asupra poeziei populare, 1867”, “În contra direcției de azi în cultura română” (1868); -Titu Maiorescu a introdus noi principii lingvistice si a fundamentat teoria ”formelor fara fond”; -in 1866 “Junimea” detinea o editura si o tipografie, precum si mai multe librarii. - la 1 martie 1867 s-a înfiintat revista „Convorbiri literare”, sub conducerea lui Iacob Negruzzi, care i-a dat si numele.
2. In a doua etapa ( 1874-1885), “Junimea” a atins apogeul faimei sale
prin publicarea operelor marilor clasici ai literaturii romane in paginile revistei “Convorbiri literare”. In aceasta perioada, sedintele societatii au avut loc la Bucuresti, insa activitatea revistei “Convorbiri literare” s-a desfasurat la Iasi. -s-a consolidat direcția nouă din cultura română, caracterizată prin spirit critic și printr-un puternic sentiment al valorii; -reprezentantii “Junimii” au continuat seria “prelectiunilor publice”; - activitatea principală a constat în lecturarea si publicarea operelor originale ale scriitorilor vremii: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ioan Slavici, I.L.Caragiale. - Titu Maiorescu s-a mutat la Bucuresti, deoarece a primit portofoliul de Ministru al Instructiunii Publice; de asemenea, multi membri ai gruparii au intrat în politică; - societatea “Junimea” i-a ajutat cu burse de studiu în străinătate pe tinerii talentati, dar lipsiti de mijloacele financiare necesare, printre acestia numarandu-se si Eminescu. 3.Etapa „bucuresteană” cuprinde anii 1885-1944 -Revista „Convorbiri literare” s-a mutat la Bucuresti; -activitatea junimistilor a capătat un caracter preponderent ştiinţific şi universitar, în detrimentul caracterului literar. -au fost publicate primele studii de istorie si filozofie apartinand unor personalitati precum: Nicolae Iorga A.D.Xenopol, Simion Mehedinti, Vasile Conta, Petre Mizil, - „prelectiunile populare” se mai tineau doar sporadic; - în 1889 s-au stins din viată trei membri importanti ai societătii „Junimea”: Mihai Eminescu, Veronicla Micle si Ion Creangă. -Societatea „Junimea” si-a incheiat definitiv activitatea odată cu încetarea apariţiei revistei „Convorbiri literare”, in anul 1944.