Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară

Cluj-Napoca,
Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor
Calea Mănăştur nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România

Criza alimentara:

E. Coli si castravetii in Europa

Hendel Carla-Sonia
Lucut Delia
TPPA, Gr 2, An IV
 I. Prezentarea crizei alimentare
• Epidemia cu E. Coli a fost numita de catre germani: “cea mai mare epidemie din
ultimele decenii provocată de o bacterie“
• Boala a fost caracterizată de diaree sângeroasă, cu o frecvență ridicată a
complicațiilor grave, inclusiv sindrom hemolitic-uremic (HUS ), o afecțiune care
necesită tratament urgent.
• Focarul a fost cauzat de o tulpină de E. coli enteroagregativă ( EAEC ) care a
dobândit genele pentru a produce toxinele Shiga
• Criza a debutat in Germania , Hamburg, in mai 2011
• Au mai fost suspectate si alte legume precum rosiile si salata verde
• E.coli s-a raspandit rapid in 12 tari din UE; ( ex. Marea Britanie, Franta,
Danemarca, Suedia si Elvetia)
• In final, s-a dovedit ca la baza epidemiei au stat semintele germinate de
fasole,precum si alte legume ca soia, brocolli sau mazarea, provenite de la o ferma
ecologica din Nordul Germaniei
 Ce este E. coli?

• E. coli este o bacterie lactozo-pozitivă (descompune lactoza), gram-negativă,

oxidazo-negativă, ce apare la microscop sub formă de bastonașe (este un bacil).

• Face parte din grupa enterobacteriilor - trăiește ca epifit în tractusul digestiv

• În unele cazuri de dezechilibrare a microflorei intestinale, aceste bacterii pot

produce îmbolnăviri, printr-o înmulțire masivă sau apariția unor tulpini toxicogene.

• Contaminarea se produce prin irigaţii, prin îngrăşământ natural, pe traseul de

prelucrare, dacă manipulatorul pune mâna pe legume.

• Bacteria a fost denumită în 1919 după numele bacteriologului germano-austriac

Theodor Escherich(en), cel care a descoperit-o
In organism, bacteria E.coli se localizeaza in intestinul subtire,
iar acolo dezvola colonii care provoaca hemoragii. Migreaza
apoi in ficat si rinichi. In unele situatii apare sindromul
uremic hemolitic care produce blocaj renal.
Simptome specifice:

• crampe severe la stomac

si abdomen sensibil
• diaree apoasa initial care
poate deveni in evolutie
sanguinolenta
• greata si varsaturi
Consecintele si impactul crizei pe plan
european

• Agricultorii au pierderi de
milioane de euro;

• Romania a avut de suferit de

pe urma acestei crize deoarce
exporta castraveti in Polonia
si Cehia ( pana la 500 t/zi ).

• Infectarea cu bacteria a produs

zeci de victime;
Cateva titluri din ziare:
• “Opt din zece austrieci nu mai cumpara castraveti de
teama bacteriei E.coli” ( Coridianul.ro)

• “E.coli provoacă pierderi de milioane de euro”

(DW.com)

• “Europa tremură de frică în faţa castraveţilor.” (Antena

3)

• “E.coli a ajuns si in Thailanda “( Libertatea.ro)

• “Castravetii romanesti nu se dau nici gratis”

(Ziare.com)
 II. Reglementari / directive/ legi care au precedat criza alimentara

 Criza declanșată de E.coli a fost unul dintre cele mai grave focare

epidemice cauzate de consumul de alimente contaminate din istoria UE cu

peste 50 de victime, în principal în Germania.

Statele membre și-au exprimat acordul față de o propunere a Comisiei de

a crește sprijinul UE în cadrul planului de urgență adresat producătorilor

de legume afectați de criza E. coli de la 210 milioane EUR la 227 de

milioane EUR.
 La 17 iunie, Comisia a aprobat un pachet de ajutoare de urgență în valoare
de 210 milioane EUR pentru cultivatorii de legume proaspete.

 Această măsură a permis UE să plătească producătorii pentru castraveții,

roșiile, salata, dovleceii și ardeii grași retrași de pe piață în perioada 26 mai
- sfârșitul lunii iunie ca urmare a epidemiei de E. coli.

 Statele membre au trebuit să notifice cererile de compensare finale până

la 18 iulie.
 Bruxelles, 8 decembrie 2011
 Comisia, împreună cu statele membre, va continua să
consolideze sistemele de raportare care permit autorităților
naționale să își direcționeze mai bine activitățile de prelevare
de probe și inspecțiile în conformitate cu resursele lor
existente.
 Vor fi depuse în continuare eforturi pentru a îmbunătăți
sistemul RASFF și modul în care diferite rețele și sisteme de
avertizare cooperează.
 Se va pune accentul pe riscurile emergente, precum și pe
punerea în aplicare a acțiunilor identificate în documentul
privind lecțiile învățate.
Principalele măsuri luate:
 extinderea mecanismului de coordonare existent pentru bolile

transmisibile la toate amenințările la adresa sănătății cauzate de

factori biologici, chimici sau de mediu;

 consolidarea mandatului Comitetului pentru securitate sanitară;

 atingerea unui nivel de pregătire superior în vederea combaterii

crizelor, de exemplu prin crearea condițiilor pentru

achiziționarea în comun de vaccinuri;

punerea la dispoziție a mijloacelor de a recunoaște o „situație de urgență în

domeniul sănătății publice” la nivel european în scopul disponibilizării mai

rapide a medicamentelor;

 realizarea unor acorduri cu privire la măsuri transfrontaliere la nivel european

pentru situații de urgență în cazul în care o situația de criză determină o

mortalitate mare, iar măsurile luate la nivel național nu reușesc să oprească

răspândirea bolii.

Sporirea siguranței importurilor:atunci când se detectează o problemă gravă și

persistentă, Comisia solicită țării în cauză să aplice măsuri corective urgente,

cum ar fi radierea unităților de pe lista întreprinderilor autorizate, blocarea

exporturilor intensificarea acțiunilor de control

 Consolidarea RASFF prin lansarea iRASFF – o platformă de
notificare on-line care va ajuta RASFF să lucreze mai rapid și
mai eficient decât oricând.
 Revizuirea procedurilor standard de operare existente pentru
gestionarea crizelor, permițând în același timp o flexibilitate
suficientă.
 Revizuirea normelor privind trasabilitatea în vederea sporirii
rapidității și a eficienței în ceea ce privește identificarea
produselor periculoase și retragerea lor de pe piață.
 Oferirea de cursuri de formare
specializate privind anchetele în cazul
bolilor cu transmitere prin alimente și
gestionarea focarelor epidemice,
precum și igiena producției primare
pentru principalii parteneri comerciali
[prin programul UE „O formare mai
bună pentru o hrană mai sigură" și în
cooperare cu Autoritatea Europeană
pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și
cu Centrul European de Prevenire şi
Control al Bolilor (ECDC)].
 Elaborarea unor norme specifice privind
producția de semințe și germeni.
 Îmbunătățirea coordonării activităților
de comunicare în situații de criză.
Concluzie
 Comisia, împreună cu statele membre, va continua să
consolideze sistemele de raportare care permit autorităților
naționale să își direcționeze mai bine activitățile de prelevare
de probe și inspecțiile în conformitate cu resursele lor
existente.

 Vor fi depuse în continuare eforturi pentru a îmbunătăți

sistemul RASFF și modul în care diferite rețele și sisteme de
avertizare cooperează. Se va pune accentul pe riscurile
emergente, precum și pe punerea în aplicare a acțiunilor
identificate în documentul privind lecțiile învățate.